‘OMILIA3 Despre adevarata libertate si despre fals-numita libertate vaci mu fac binele pe care il voiesc, ci raul Ci pe care nu il voiesc, pe acela il sitvarsese 5 il : ~ inom, ca intr-o fiinta duhovniceasca, se arata doua voinje sub aceeasi forma, ca descriere Hiuntricd a uni- cei persoane a celui ce voieste bucurarea de un anu- mit lucru, dar care, desi sunt nediferentiate din punc- tul de vedere al formei, se deosebese totusi mult intre le printro distinetie de natura a ipostazelor lor, de la Gare si primese inceputul sau temeiul. Fiindea duhul oes cele ale duhului, iar trupul pe cele ale trupu- ee lee int exprima cugetul duhului, iar cea. = ma Cugetul trupului, Antiteza Cugetelor Spozitie reciprocd si un conflict i patted cele dou cautk si don gst care Puns Puterea asupra celeilalte. in cee aes =e . "CF. Rom. 85; Gal .17, creel29 DESPRE ADEVAKATALinRtary si Sffintul Toan Damasehi iubit si dort, spre care se tnde in mo i, atunci cénd noi tindem spre altceva rivnit impotriva frie" Dar, desi adevirata voints este voinja duhulu adic& dorinja binelui, ravnit prin fire, de multe ‘uy Poate totusi si se impund in fata vointei contra, 1e, a trupului, la care face referire cu ahi ‘Apostol Pavel, lezea trupului, cea din madularele tru. ppuluinostru, adicd cea supusa legi picatuli. Din pris ina acestei inrduriri a legii trupului zice Aposiolu! Click a voi se afta in mine, dar a face binele nu ula Click nu fac binele pe care il voiesc, ci raul pe care nu il yoiese, pe acela il savarsesc> Fiinded om liuntric voieste si doreste binele ca pe ceva propria ravnit, ca [pe ceva de aceeasi fire cu sine, ca propria lege; dar Tegea trupului, legea pacatului,lupti impotriva ener Biilor adevatratei noastre firi i impiedica bincle si se ‘manifeste si ne indeamni pe noi la sivarsireariului. Pentru aceasta iarigi zice Apostolul: .Dar acum nu eu fac acestea, ci picatul care locuieste in mine”. In- cit, intr-adevar, binele este legea de aceeasi fire cu ‘omul si adevarata voingi a omului, iar raul este o lege de até natura, este ceva necreat si contrar adevaratei ‘vine a omului. De aici rezulta c& atunci cind omul Iucreazi binele, il lucreaza liber sin acord cu vointa ‘omului launtric si este cu adevarat liber. lar end lu- creazi raul, i luereaza neliber, finde este supus lei Sf. foan Damaschin, imposriva Maniteilor, 64, PG, %. 15608. *Rom.7:18-19,FC In 8:12; 146, neliber si rob paicatului face binele, iar rob este covarsirea {ntunericului, al mort sal mineiuni : Dumnezeu, iar cei fas iberi, in impatia diavollu lar faptele eel libere duc a indumnezcit, cele nel bere la abrutzare. $i aceasta o cauti demonii, nepu- land suferislava omului. Asadar una duce la cea mai fnalts vedere a stavei sila cinste ar cealalsinjoseste pe om la cca mai mare necinste si lips de slavi. Una dducella viata vesnica, eealalta, la moartea cea vesnic’ Una duce la lumina vesnica a adevarulu, iar cealal, Ja tntunericul cel vesnie al minciunii. Agadar este ne ‘cesar deosebirea lor si distanjarea uneia de cealal fiindod identiticarea si amestecarea nor vointe att de neasemanatoare este foarte periculoasi, int-atit, sau mai degrabi intrucdt falsa voie libera poate si in- gele si si raticeasca pe multi ciutitori superficial si SH dued la pierzanie, convingandu-i de multe ori pe ‘acestia si primeasca indemnutile si poftele ei, care ‘decurg din feluritele ei patimi si dorine, ca si cind ar fiindemnurile voingei lor celeicu adevarat libere sca sicum ar fi expresii ale omului launtric, adicd ale frit duhovnicesti. Astfel de ingelari ale oamenilor din pricina atasa- ‘mentului lor fafi de materie sia slabirit puerilor lor sufletesti sau din pricina pacatului sunt foarte dese, f- inde acest atagament ii face pe oameni mai usor de ‘eonvins pentru indemnurile false lor vointe si mai uugor de prins in capcand, iar slabirea puterilor lor su- fetes ji face nevrednici de a recunoaste cu precizie adevaratul caracter al lueruilor si insemnatatea lor, ‘ca si iubeasca cu toati simjirea binele si pentru lucra-Potrivit cu aceasta, itera 4 eula toideauna bine, hind sel mai dort sn Muntie,voina li evar, care eae apn ‘morale celeiinsrise in inimile meaane Liberiatea morala exteadevirta liberate, sin ste necliit si neatimati. Cel ey adevirat ihe et, voieste i actoncaza in mod liner s racer ibenajii morale esc indcpenicat n ald, bunitatea, curt, cwviosia. winja ines ber moral este impodobit eu toate virujite, tn. Gredinjt dreptata,adevirulsiconsina ncuron fruntea Tui eu cununiimpletit, cu flares ous n {efit Tidind pe imo intruchipeacs icoana ‘eiesclui lui Creator, a ciel framuscte vp Pit fnluntrl tui Cale iui sunt drepte ptreceea Tien eer si, cnd se mal, devine neirupese sisi {or a cer s acolo, nit cu corlingrio. lau po Dumnezeu, Facdtorul si Zidivrul i CCaracterl false liberi este ibire legit pica {ulti, dependenta morald,subjugarea moral ut tea, boala, orbirea, mandria, nerusinarea, fia, in drizneala, nebirbitia, cole de jos, umilint, neci- ia, nedreptata, minciuna, lips de consi’ si toate celealte rele care il spurs pe om sil reduc la nimie Cel ce nu este ler din punct de vedere moral inti nazi chipul lui Dumnezeu somal, in cine ind se aseamdina dobitoacelorcelor fare de mines lip sit de cinste, este umilit si se nmiceste. lea moral este a face ded ace sta este luerl cel de eatre omul Tha a as9 DESPRE ADEVArrA Lancer impulsurile care misc, sii fixezesteniaasupra aracterulu lor, 8 intrebe pe om laure, axis trebe sulletl si constinga si, daci omul lsuntrie sem ¥oieste, atunci voinja este liber, iar dacé nue ples. 4, atunei voinja este roaba paimilor in os soa asada fie liberate, fie ria, focul si apa, vista moartea, Dar, cu prvire la dependenja voinjsi nonsne libere si cu privire la robirea ei, zie Sfantul Grigorie Teologul: .Stiind ca voi sia alerga este in noi ing.- ne, $i prin faptul de a voi, si prin faptul dea alerpe I atragem pe Dumnezeu spre ajutorul nostr, Dar at giindu-L pe El, suntem chemati la sivargirea faptlor Stine ridicdm, fratilor, si si aritim intreaga osteneali Pentru mintuirea sufletului nostra, pentru ca, tradi ducne aici pentru scurta vreme, si ne bucurim de bu- ital cele vesnice!”! * Tbidem, 8, PG, 95, 1112B. Locul este citat din SE. oan Hrisostom, 33omitting Despre modul in care putem rimane liberi din Punct de vedere moral liberi vet fi inr-adever. (In ‘Yedere moral, insusi Mantuitorul nostru ni icdind: Cel ce voieste si-si mantuiasca su- u il va, ee jar cel cesi va pierde fled 1fi mintuifi $i, cu adevarat, pentru a deveni unet de vedere moral este necesar si ne le- -ummeri i si urmam Fiului lui Dumnezeu, :cheama ca si ne slobozeasca pe noi! Numa viva face liberi liberi vet fi int-adevar $i : veli rdmane in cuvdntul Meu, sunteti cuberi, asadar, daci iforului nostru Hris- ind erucea pe umeri si ur- ‘agadar pe noi insine des- fui. impreunt cu patimile li pe umeri crucea, ribelind umnezeu orice rea patimire. Asadar spului este punerea in Iuerare a vo- fe modul in care putem ramine liberi. Prin fe necesar si alergam s&-1 urmim Domnului, -dac Fiul lui Dumnezeu ne ya slobozi pe noi, rat vorn fi liberi. Da, intr-adevar numai Fiul ii Dumnezeu poate si ne elibereze pe noi, fiinded EI “este libertatea, Dommul este dubul libertai; cdci acolo unde este Duhul Domnutui, acolo este libertatea, zice ‘Sfaintul Apostol Pavel. Numai urmand Mantuitorului pputem rimane liberi si si ne i2bavim din robia paicatu- Iu Cac cel ce se supune patuli rob este pacar Daca, asadar, voim sa fim liberi, suntem datori si ur- mim Mantuitorului Hrsts, = (Cum urmam Méntuitorulai Hristos ‘Mantuitorului Hristos fi urmam, si il iubim, finda Et in 4 DESPRE MODUL IN CARE eA Line Meu il pizeste .. dacdi nu Mai iubeste, ewig ‘mule pazeste. Jae Sfintul Evang lele lui zice: $i tn aceasta stim ed L-am cmos 2, dactpazim poruncile Lu. Cel ce ice ed Lean, oscil pe El, dar poruncile Lui nu le peste, mines, nnos este sin el adevar nu se afl. Dar cine paste cuvdntul Lui, eu adevarat inru acesta dragovtea la Dumnezeu este desavarsita. Prin aceasta cunoasiem Gi suntem intru El. Cel ce spune ca petrece intru El dator este, precum Acela, si el aya si umble Intra aceasta sd urmiim lui Hristos identifiednd vo- {nfa noastri eu voinfa Lui, astfelincdtIucritori find, si lucreze intru noi nu voia noastr, ci voia lui Dum- ‘nezeu, si trim nu pentru noi, ei si traiased intra noi Hristos, asa cum spune gi Pavel despre el insusi: Nu eu trese, ci Hristos traieste iniru mine’ Si iasisi: Nimeni dintre noi nu trieste pentru sine insusi si n= ‘meni nu moare pentru sine, cic daca trim, Domn- ut trim, iar daca muri, Dommului murim. $i daca ‘muri, si daca traim, ai Dommului sunten*. Aceas- {i urmare este adevarata urmare si numai aceasta ne pilstreaza pe noi cu adevarat liberi si accasta ne fae ‘¢¢ pe noi fiinfe rafionae si libere moral. Este necesar ‘asadar ca duhul nostru si urmeze duhului Domnuli, ‘inima noastra si fie lipta de EF, iar voinja nossa st 8¢ identifice cu voin{a Domnului. Asa ficand, vom fi in 1423-2, 2CL1In23-6 Gal. 220. Rom, 14:7-8 SCL Ps. 2:8. le Mele list loan in Epistoxui Fiinded cu ade- a trupului, care jimic& migeare a voinjc lui biruieste orice intristare scare o cere dela noi Domnul meu adevarat liberi. Orie al- . Se ingald cei ce cugeta ci sunt a urmitor a lui Hristos, doar finded ft nlumele sau fiinded fi aud poruncile si le inva- -sunt departe de ase conforma dumnezciestit nfe, lepadnd picatul si supuntndu-se dumnezc "esti voinfe, ct timp nu se ingrijese si se impodo- ‘beasca pe ei ingsicu virtue eresine, eft timp se ro- bese patimilor si poftelor si se supun leg picatului!, ‘cat imp ti intineaza viata eu spureticiunea picatului. ‘it timp nu este nimic eresinese fa viata, in petrece. #3 apctes in ostenelile lone use gi ines to, in mint i von oi ote sunt pga nn te stn, toate depart ded eegn Peer Povafuieste dumnezeiescul Grd de A\ ur; Nim. 4 ‘va folosi dogmele drepte, de nu s se eet core cea spre viati"®. $i rw cei ce aud cle ale leg nului, ci cei ce fac cele ale le er Rom. 656. 2 Sf loan Gur de Aur, Tatu fa Game 13,4 > Rom, 2:13, 38, SR Dore croc eer ce Sahat aman toe elscomint coma care pase Fiera icra gh acre oe a pre insane aaa iced ng ea ee ine: rca rece eco sisi ae ee Spire en sate ast dor al ee eae Bice tance cia ee Betis Coogi as pee ete yeast eee: nae et ae Bi come ie tases 4 eRe Fee! Domain ghee gp impart dn maa at Dames mas de monilor Oare vrem sd maniem pe Domnul? Nu cum- ‘va suntem mai tari decdt E1?? ‘$i Domnul nostru lisus Hristos ne invat’, ziciind: Nimeni nu poate sluji la doi domni: edci sau pe wind il va uri si pe celdlalt il va iubi — sau de umul se vali- wdeamn zicdind: Fac udu si mu numai as 01 ins. Cac daca ae. 122-27. 21.or 1021-22.el ‘pisipe cella va dispretui: mu puteyi sa slug» Tui Dumnezeu, si lui mamona’. Pentru aceasta invaia ‘sidumnezeiescul Gura de Aur, zicand: Cai si daca ‘arerececineva dreptin Tatil, Fil si Duhul Sfint, dar ‘iri i aiba viata dreapta, nici un castig nu va aveu din credinja in méntuire, asadar, si cfnd spune: ca. "ei aceasta este viaja vesnicd, sa Te cumoasca pe Ti. Dumnezen adevarar’, sin socotim ci ede ajuns spre mantuire. Caci avem nevoie si de o vial pe masurd, si de cea mai aspra pelreoere, side aici a zis: cel ce crede in Fi- ‘ul are vial veynica. $i aceasta o afirma cu si mai pa ‘Te bune, ci si din cele potrivnice se jese cuvantul. $i ‘ata eum: Cel ce mu crede tn Fiul, nu va vedea via, ‘eh mdinia lui Dumnezeu rane peste el Si totus, de “ici nn spunem cd este de ajuns numai credinja pentru -mifintuire, $i o aratd aceasta xl spusepretutinde Eyanghelt cu privet ve ‘te acestea doul se ara ch vial ae fy asaar, nu urmenza cele ale pete ilar. Sinu ice ck amine peek aad 8 faptul dea nu vedea viata, isi crezi ca pedeapsa este: vant aritind ca pedeapsa va ‘ DESPRE MODUL IN CARE FUTEM RAMANE Linea tent. Dar a facut aceasta ca duc’ la Hristos Jar cu privire la cei care sunt si care lucreaza f Prin aceste cuvinte sa terestni ct: numele sti, Zice .mu le es. lumii restini. Cai fapte rele $i dice te acestora de nici un folos si fie m ‘aga cum 0 copild feeioara este nur tate fecioara, a indata ce imintele si va clea pporuncile gi va lepida cuvantul Evanghelici yi va fa ce cele ale piginilor, nu este nici un folos ea unul ea Aacesta si fie numit erestn”® lar eatre cel ee voieste 4 fie erestin adevirat zice marcle Vasile: ,trebuie si ai- ‘ba cunostinja Sfintelor Scripturi afi statomie, eit bitor de argint,tinistit, iubitor de Dumnezeu, ubitor de siraci, neménios, care nu tine minte ru, tivnitor spre zidirea celor apropiati lui, fara slava desart, fi i mandrie, nelingusitor, simplu, nimic preferind lui Dumnezeu”. $i Sfintul Chiril spune: .Nici un fo- Jos nu ne este noua si fim numificu numele de eres- ‘ini, afard numai daca nu vor urma sifaptele, ei es- tescris: Daca afi iit lui Avraam, of face fptele li Avram” * Nici wn fotos nu vine din num, nici din "SF foan Gur de Aur, Comentariu la Sinn Aposil EvanghelistFoan, 31, PG, $9,176 dem, Cunt despre fli profes fait vator i des- Pre eretci ford Dunnezeu, gi despre semnee sfasiual veaci- ui acestuia, PG, 59, 561-562. Vasile cel Mare, Cunt ascetic indemn la lepdarea $i desavdrsirea duhovniceasc, 2, PC, 31,6328. -*Ch In 839,'SPANTUL NECTARIE DE EGHINA estea gi -eunostinja Scripturilor, dacd nu urmeazi la a ‘Gregtinismul nueste un sistem flosofic, ni ‘eintemeiat numai pe eunostinta omului, ci si pe vo- “inja ni gi pe simfire, deoarece crestinismul nu are ca ‘inceput simplaiformare a duhului, ci si modetarea ini- ‘mii. De aceea nici nu cere de la adeptii lui numai cu- cu ele. Cere Gh I ren vote gi cai primeas- cc principle gi contemplatile fui ca dumnezeiesti, ca ‘méintuitoare si si le armonizeze pe acestea cu viata Gere de asemenea si concursul simfirii, pentru ca si se edie faptci cu dorire gi eu dragoste, sisi se consacre “cu sufletul si cu inima luerarii Crestinismului. intr-un ‘cuvaint, Crestinismul este religie care cere nu numai ‘cunoastereaprincipiilore, ei si potrivirea lor eu viata Dar, de vreme ce SS este des- coperirea lui Dumnezeu in lume, eere ea adepfii ci si fic sfint si destivargii, pentru ea sc singur tup, e sus Hristos, pe Dumnezeu Crestinismul eere om stil renasea sisi rei sufle © now viajé moral te adevaruri filosofice, a ind lea mantuiri gis fi sfinjeasea Crestinismul RigAduieste $8 i om cu Dumnezeu, sa il arate adeyarat nare a Lui, si il inalfe la cer gi s& tid 4a 4 DESPRE MODUL IN CARE FUTEM RAMANE ine cia $i nemuritea. Crestinismul cauti sa ritia pe pamant, si druiasca pace lumii, 8 popoarele 5 sa le diruiasci fericizea principiile Crestinismuui si acesta este Crestiniamal Pentru caracterul lui i ui misiune, pretinde eu austeritae sfinjenia si desavary filor ui. Pentru aceasta adevarafi urmétori nu sume; care prin cuvaint primese gi cu fapta contraze prine Piile Crestinismului, ci cei care atit prin cuvant, eft si cu fapta le imbratigeaza, cei care isi armonizeara fa $i moravurile si obiceiurile cu dumnercies- {ile porunci ale Crestinismului. Acest adevar il con- firma si cuvintele Mantuitorului, Care zice: Nu cel ce Imi zice Mie Doamne, Doamne, va intra in impiraqia lui Dumnezeu, ci cel ce face voia Tatalui Mew celui din ceruri'. Asemenea si Sfantul Pavel: Ei martur- sesc cd Il cunose pe Dumnezeu, dar cu faptele lor ft {igiduiesc, urdciosi find, nesupusi sila orice lucru bun netrebnict. Crestinismul asadar nu este numai cunosting, ci si simfire gi cauta si invefe mai intii omului cunostnja adevatratului Dumnezeu si apoi si arate inima li cort sfint spre locas Lui. Fiindca fgduieste ca Se va s- Lisl tn.ea si va umbla prin ea. Pentru acest mare scop ‘cere de la el si fl urmeze prin lepadare de sine, prin ca te numai omul... este liber moral si se desavarseste pe sine gi se pregateste dinainte gi sfargeste pe calea cea ‘bund a maretui fel al misiunii crestinismulu adv imps ‘8 inten ‘Acestea sun "Mt 72h PTie:16, °Cf Lew 26:11-12.opere a Mantuitorului asadar,fratilor, ey | Dumnezeu vrea si ne . Cici Dumnezeu eu cc! ‘MILA. Despre pacat De aeeea, precum prinir-un om a inirat pa ‘catul in lume si prin pacar moartea, asa si ‘moartea a trecut la ffi camenii pentru ed tft ‘au pacituit in el. Rom. 5:12) Pacatul si moartea sunt urmari infricosatoare ale ‘iradelegii si ale neascultari si consecinga robirii bertitii morale a omului. Cel dintai om, lsindu-se ‘ingelat, mai intai a lepadat sfftuirea glasului launtric, al ravnei pentru pazirea poruncii dumnezciesti, mai ‘intai si-a robit libertatea moral ‘Sugestiilor diavolu- lui, socotindu-le pe acestea mai mari decat propria lui ‘wrednicie si tindere spre bine; a supus, ca unul care avea voie liber’, pe cele mai bune sfatuitorului celui ‘lu, ¢a unuia mai ial si mai infelept si, ascultind ca ‘unrob de cel chipurile mai inalt, a incalcat dumneze- ‘fasca porunca spre a carei pazire tindea $i 0 cauta, Da- 8 Adam, ca fiinfa liberd si independent, mu si-ar fi ‘Supus diavolului libertatea lui morala, niciodata nu ar 4 incdcat dumnezeiasca poruned. Asadar picatul si _ Moartea sunt consecinge ale robirii morale a omului.