Tema: Creterea economic

Intrebarea 1. Conceptul de cretere i dezvoltarea economic

Creterea economic reprezint un proces de sporire continu pe termen lung a cantitilor
de mrfuri i servicii fabricate la nivel de ramur,ntreprindere,ec-ie naional sau ec-ie
mondial. Teoria cr.ec-ce s-a aflat n atenia tuturor doctrinelor ec-ce de la A.Smith i Carl Marx
pn la economitii contemporani. nc n anii30 sec XX,cr.ec-c devine un domeniu special de
cercetare ec-c.Autorul conceptului de cretere ec-c n calitate de proces de cretere durabil a
produciei la diferite niveluri este considerat economistul englez Roz Harrod.n perioada
postbelic asigurarea cr.ec-ce evine obiectul de baz al tuturor guvernelor lumii.n lumea
contemporan ritmurile de cretere ec-c au devenit principalul indicator al performanelor ec-ce
ale fiecreiec-ii naionale.Din acelai punct de vedere se apreciaz i eficiena
guvernrii.Dinamica macroeconomic este exprimat nu doar prin no.de cr.ec-c,dar i prin
no.de dezvoltare ec-c i progres ec-ic. De obicei cresterea economic este exprimat prin
sporirea PIB(PNB)total sau pe cap de locuitor,precum i a venitului naional pe cap de locuitor.n
lit.ec-c occidental se observ tendina de a identifica cr.sau dezvoltarea ec-c cu progresul ecic.Spre ex economistul englez Artur Lewis,laureat al premiului nobel,n lucrarea sateoria cr.ecceafirm:subiectul esenial al acestei cri este cr.produciei pe locuitor.Aceeai tendin se
menine i la economistul francez Colin Clark.Analiza efectuat de ec-tul francez Fr.Perroux
aduce un raport decisiv n teoria ec-c.Cr.ec-c r-t n viziunea savantului:mrimea durabil a
dimensiunii unei uniti ec-ce realizat prin schimbri de structur i eventual de sisteme nsoit
de progrese ec-ce.Cr.ec-c cuprinde aspectele cantitative nu numai la nivelul unei subramuri dar
i a ntregii ec-ii naionale.ns nu orice sporire a dimensiunii este sinonim cu cr.ec-c,dar
numai cea durabil susinut n decursul unei perioade ndelungate de timp.Spre deosebire de
cr.ec-c,dezvoltarea economic,Fr.Perroux o definete:ansamblul schimbrilor n structurile
sociale care genereaz o relaie de antrenare reciproc ntre populaie i aparatul productiv.
Motivele cresterii economice:

Cresterea populaiei;
legea cresterii necesitilor i diversificarea lor.

Intrebarea 2. Tipurile de cretere economic i indicatorii ei

n general,prin cr.ec-c se subnelege deplasarea spre dreapta a curbei posibilitilor de
prodducie.Se au n vedere posibilitile de cretere att a vol.de bunuri de consum i a
serviciilor,ct i a vol.de investiii.Cu alte cuv.cr.ec-c se realizeaz prin sporirea cantitii
factorilor de producie utilizai n ec-ie i prin creterea productivitii lor.Ca urmare se
nregistreaz o majorare a cantitilor bunurilor de consum create,ct i o sporire a bunurilor de
investiii.Creterea ec-c exprim micrile de lung durat.Totui pu un interval de timp
limitat,cr.ec-c poate fi de m.multe tipuri i anume:
a)cr.ec-c pozitiv ce exist atunci cnd cantitatea total de bunuri i PIB pe cap de locuitor
sporesc.
b)cr.ec-c negativ care se exprim prin reducerea cantitii de bunuri i a PIB pe cap de locuitor.
c)cr.ec-c zero se manifest n cazul n care producia de bunuri nu se modific,rmine
neschimbat.

n viaa real se mai ntlnete i o cr.ec-c nominal.Ea exist atunci cnd sporete doar mrimea
valoric a PIB,fr o cr.a PIB n expresie fizic.Aceast form de cr.ec-c se datoreaz
modificrii preurilor.Dei pu o perioad scurt de timp cr.ec-c poate fi negativ sau zero,pe
termen lung ea rmine mereu pozitiv.Deasemenea tipurile de cr.ec-c pot fi divizate i dup alt
criteriu.Conform lui st cunoscute 2 tipuri de cr.ec-c:
1)extensiv-const n faptul c sporul produsului naional se efectueaz pe contul atragerii unor
poriuni suplimentare a factorilor de producie(capitaluri suplimentare,for de munc,terenuri
arabile)
2)intensiv-se efectueaz pe contul aplicrii factorilor de producie perfecionai(a tehnologiilor
noi pe contul implementrii inovaiilor n procesul de producie).
n rezultatul intensificrilor este nu doar sporirea vol.de producie,dar i perfecionarea calitii
ei.Se poate afirma c tipul de cr.ec-c intensiv mizeaz n special pe modificrile calitative ale
factorilor de producie,iar cel extensiv pe modificarea lor cantitativ.n istoria ec-c nu sunt
cunoscute exemple de existen a unuia dintre tipurile de cr.ec-c menionate,n stare
pur,totodat are loc o combinare ntre ele.Ex:n anii 70-80 ai sec.XX n fosta URSS sporirea
produsului naional se asigura doar n proporie de 20-30% pe contul timpului intensiv.
Indicatorul analogic pu rile industrial dezvoltate constituia m.mult de 50%.Cr.ec-c este
msurat n principal cu ajutorul indicatorului produciei materiale i a serviciilor.De regul,cel
mai important indicator de msurare a cr.ec-ce este ritmul anual de cr. A PIB calculat n ec-ia
naional i pe cap de locuitor.Msurarea se face prin compararea mrimii PIB la inc.i sf.anului.
Cr.ec-c se calculeaz preuri comparabile pu a elimina influena exercitat de inflaie asupra
mrimii valorice a PIB(PNB).Rata cr.ec-ce atunci cnd depete rata de cr.a populaiei,relev
fenomenul de cr.a populaiei i a venitului pe cap de locuitor.Acesta este scopul final al
dezvoltrii ec-ce din orice ar.

Intrebarea 3. Factorii creterii economice

Cr.ec-c este alimentat de un ir de factori care pot fi divizai n fn.de m.multe criterii.Clasicul
Adam Smith afirma:O surs a cr.ec-ce este sporirea productivitii muncii care se sprijin pe
diviziunea social a muncii.
Carl Marx susinea-factorul de baz a cr.ec-ce este acumularea capitalului,dar totui
posibilitile de cr.ec-c n capitalism sunt limitate din cauza contradiciilor existente. Printre
factorii cheie de cr.ec-c pot fi menionai: resursele naturale,r.de munc,progresul tehnicotiinific .a.n a 2-a jum a sec XX savanii economiti ajung la concluzia c la temelia cr.ec-ce se
afl o totalitate de factori.Un grup de economiti francezi susin c la baza cr.ec-ce se afl n
special urmtorii factori:
1)majorarea nr.populaiei active i a calificrii forei de munc;
2)acumularea capitalului;
3)progresul tehnic i inovaiile;
4)progresele n diviziunea i organizarea muncii.
Aceti factori pot fi divizai n 3 grupe mari:
a)factori de baz-principali.munca,capitalul,pmintul,investiiile,cercetrile tehnico-tiinifice.

b)factori sociali i instituionali-participarea muncitorilor la administrarea ntreprinderilor,spiritul

de ntreprinztor i mentalitatea,sistemul de securitate social,climatul investiional.
c)eficacitatea activitii instituiilor intl.
Intrebarea 4. Teorii i modele ale creterii economice
In general, exista un consens asupra necesitatii cresterii economice. Teoriile si modelele
cresterii pun in evidenta diferite modalitati prin care activitatea prezenta o influenteaza pe cea
viitoare si identifica sursele care pot conduce la o crestere continua. Aceste teorii au evoluat in
timp, in functie de dinamica realitatii economice si de evolutia instrumentelor de analiza
economica.

1.Teoriile clasice
Autorii clasici englezi au studiat primele elemente ale unei teorii a cresterii economice.
Modelele clasice ale lui A. Smith, Th. Malthus si D. Ricardo au descries evolutia economiei in
termenii pamantului limitat si ai populatiei in crestere.
In momentul in care au fost cultivate toate terenurile, cresterea in continuare a populatiei
a insemnat suplimentarea numarului de lucratori pe aceeasi suprafata. Fiecare nou lucrator
produce o cantitate din ce in ce mai redusa de bunuri ; descresterea produsului marginal al
muncii implica descresterea salariului real. Cat de mult se poate inrautati o asemenea situatie ?
Malthus a considerat ca populatia continua sa creasca atata timp cat salariile se situeaza peste
nivelul de subzistenta. Presiunea exercitata de excesul de populatie aduce economia intr-un punct
in care salariile pot sa scada sub nivelul de subzistenta, ceea ce conduce la cresterea mortalitatii
si implicit la scaderea populatiei. Echilibrul malthusian se atinge atunci cand salariul scade la
nivelul de subzistenta, sub care o oferta de munca nu se mai reproduce la acelasi nivel, iar
economia se mentine intr-o stare stationara. Astfel, in viziunea lui Malthus, in lipsa unei
perspective de crestere a productiei pe locuitor, majoritatea populatiei era condamnata sa traiasca
la nivelul de subzistenta, atins prin functionarea mecanismului de reglare prin dinamica
demografica. Potrivit teoriei lui Ricardo, pamantul nu era obiect al acumularii, ci doar o sursa de
renta pentru proprietari. Capitalul era considerat mai degraba un substitut al fortei de munca si
nu o sursa de crestere a productivitatii. Clasicii au omis sau au subestimat contributia progresului
tehnic la sporul productiei.
2.Teoria keynesista si postkeynesista
La inceputul secolului al XX-lea, pe fondul unor serioase distorsiuni economice si sociale
cu care s-au confruntat economiiile nationale si care au culminat cu criza economica din 19291933, s-au intensificat cercetarile orientate spre noi concepte teoretice necesare analizei
proceselor macroeconomice dinamice. Prima si cea mai semnificativa reactie de adaptare a
stiintei economice la cerintele acestor realitati apartine economistului englez J.M. Keynes.
Modelul Keynesist de crestere este un model macroeconomic, potrivit caruia venitul national
creste ca raspuns la cresterea cererii agregate. Keynes a folosit concepte noi legate de cresterea
economica.
La inceputul anilor 40, R.F. Harrod si E. Domar au elaborat modele pe linia
postkeynesista, prezentate ulterior impreuna datorita asemanarilor de fond, caracterizate de
preocuparea pentru stabilitatea economica si somaj, ca si de premise rigide sprecifice analizei pe
termen scurt.

Modelul Harrod-Domar evidentiaza trei mari probleme : posibilitatea unei cresteri

sustinute ; probabilitatea unei cresteri sustinute in conditii de ocupare deplina si existenta sau nu
a stabilitatii ratei garantate de crestere. Cadrul general al modelului este suficient de larg pentru a
incorpora progresul tehnic.
3.Teoria neoclasica
Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a realizat in plan teoretic sinteza propriu-zisa
dintre abordarea macroeconomica si abordarea dinamica. Astfel s-au conturat teoria cresterii
economice, ca o componenta a stiintei economice contemporane, la care au contribuit decisiv R.
Harrod, E. Domar, R. Solow, P. Samuelson, J.R. Hicks, M. Kalecki, N. Kaldor, F. Perroux, R.
Dornbusch.
Contextul economic era net diferit fata de cel in care s-au format teoriile clasice. Astfel, o
data cu intrarea economiilor capitaliste in secolul al XX-lea, s-au dezvoltat industrii noi si
importante legate de energia electrica, telefon si automobil. Acumularea de capital si noile
tehnologii au devenit Astfel forta dominanta care a determinat cresterea economica. Teoriile
cresterii care incorporeaza acumularea de capital formeaza nucleul analizei moderne.
Modelul neoclasic al cresterii explica modul in care acumularea de capital si schimbarile
tehnologice influenteaza economia.
O noua abordare a fost conceputa de Robert Solow, laureat al Premiul Nobel pentru
contributiile sale la teoria cresterii economice, care a elaborat la mijlocul anilor 50 un model de
crestere stabile, inspirat din modelele lui Harrod si Domar.
In aceeasi perioada, N. Kaldor prezinta o noua teorie, potrivit careia este posibila o
stabilitate seculara pentru o economie in crestere, daca rata economiilor se modifica print-o
redistribuire a veniturilor, astfel incat sa se atinga rata de echilibru a cresterii.
Pornind de la lucrarile lu Solow si Kaldor, au fost dezvoltate un numar impresionant de
modele econometrice si variante ale lor, in care s-a inclus progresul tehnic in diferitele sale
forme, fiind considerat insa exogen in majoritatea cazurilor.
4.Noua teorie a cresterii
La mijlocul anilor 80 a aparut noua teorie a cresterii, promovata de Paul Romer si
Robert Lucas pe linia modelului de crestere neoclasic traditional. Premisa acestei teorii este ca
acumularea de capital se asociaza de regula cu o acumulare de cunostinte.
Noua teorie a cresterii aduce modificari importante :

progresul tehnologic este considerat un produs al activitatii economice, spre deosebire de teoriile
precedente, care au tratat tehnologiaca fiind exogena si produsa de forte din afara pietei. Noua
teorie este denumita si teorie a cresterii endogene, deoarece internalizeaza tehnologia intr-un
model de functionare a economiei ;
se considera ca, spre deosebire de obiectele de natura fizica, cunoasterea si tehnologia se
caracterizeaza prin randamente crescatoare. Ideile pot fi utilizate in comun si reutilizate la infinit,
acestea pot spori fara limita si propulseaza procesul de crestere. Noua teorie reflecta trecerea de
la economia bazata pe resurse la economia bazata pe cunoastere.
presupunand ca aparitia de cunostinte noi constituie o sursa cheie pentru cresterea economica, se
admite ca evenimente mici, dar la momentul potrivit, pot schimba traiectoria de crestere
economica. Astfel, noua teorie contrazice conceptul de echilibru general unic si optim, ceea ce
implica insa o capacitate redusa de a prognoza rezultatele viitoare.

5.Teorii privind rolul institutiilor

Alte abordari ale procesului de crestere evidentiaza forte ale cresterii ce se afla dincolo de
formulele abstracte ale modelelor econometrice. In aceasta categorie mentionam preocuparile
legate de prognoza cresterii prin prisma evolutiei istorice a economiilor nationale (teoria
treptelor a lui W.W. Rostow) sau stidii statistice empirica efectuate pentru a evidentia, intr-o
maniera descriptiva, factori sociologici, demografici si institutionali relevanti pentru cresterea
economica.
Cercetarea empirica a fenomenelor de crestere si transofrmare, inceputa in anii 60 de
Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel, s-a ocupat de procesele pe termen lung intr-o analiza
comparativa a experientei natiunilor. Kuznets a introdus conceptul de crestere economica
moderna, care are sens mai larg decat cel definit de alti specialisti, intrucat sunt luate in
consideratie si schimbarile institutionale care favorizeaza schimbarile structurale. Analiza
comparativa permite stabilirea unor trasaturi comune si a unui model, precum si identificarea
deviatiilor de model. Potrivit aprecierii lui Kuznets, exista factori transnationali comuni si un
mecnism de interactiune prin care cresterea economica moderna se produce in lume. Principalii
factori transnationali evidentiati, care in mod potential sunt comuni economiilor nationale in
present, sunt urmatorii:

sistemul industrial, respectiv sistemul de productie bazat pe utilizarea potentialului

tehnologic produs de stiinta moderna. Cateva dintre cerintele sistemului sunt : un nivel
minim de pregatire intelectuala, un tip de organizare non-familial si impersonal si un grad
ridicat de urbanizare ;
comunitatea de dorinte si aspiratii umane. Aceasta se manifesta printr-o rezistenta relativ
scazuta la difuzarea tehnologiei moderne si prin dorinta larg raspandita de a atinge standarde
mai ridicate de performanta economica si un nivel de trai mai ridicat ;
organizarea lumii in state nationale. Factorii nationali specifici statelor nationale sunt
marimea si localizarea resurselor naturale, religia, mostenirea istorica.

n cadrul modelelor de cr.ec-c pot fi menionate cele mai importante:

a) keynesiene-la temelia acestiu model se afl ideea despre rolul decisiv al cererii totale n
asigurarea echilibrului macroeconomic.Un factor important al cererii agregate sunt
investiiile.Anume ele n corespundere cu modelul Keysiene conduc la cr.profitului i a
venitului naional.n unul dintre modelele keynesiste ulterioare i anume al lui
Domar,investiiile sunt examinate nu numai n calitate de factor de creare a veniturilor
dar i a capacitilor de producie.Din aceast cauz la baza cr.ec-ce n corespundere cu
acest model se afl investiiile.Prin urmare obiectivul const n determinarea volumului i
dinamicii investiiilor.
Modelul lui Domar include 3 niveluri

Ecuaia ofertei care indic corelaia dintrevol.produciilor i a investiiilor precum

i a productivitii lor.

Ecuaia cererii-n care cererea de investiii se coreleaz cu nclinaia medie ctre

economisire.

Ec.echilibrului macroeconomic din care se determin rata de cr a investiiilor.

O evoluie a modelului lui Domar se consider modelul lui Harod.El permite de a cerceta
deciziile investiionale ale ntreprinztorilor i de a determina rata creterii venitului de care

depind investiiile.La temelia acestui model se afl egalitatea echilibrului macroeconomic

caracteristic pu economiile nchise.
b) modele neoclasice.
c) modele istoricosociologice.