Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
asupra celuilalt; -studiul relatiei dintre rolul ecologic al unui individ si adaptarile sale
morfologice; -reprezinta studiul adaptarilor unui organism , adica a ajustarilor sale benefice la
conditiile de mediu; - reprezinta studiul structurii si functiilor unui organism intr un anumit
context ecologic.
Ecomorfologia animala- Adaptari:
-Descriptiva:bazata pe conceptual de forma si structura a
organismelor;
-Functionala:bazata pe conceptual de functie a diferitelor tipuri de structure;
-Ecologica:rolul ecologic al unui organism sau a organelor sale comp.; -Evolutionista:bazata
pe descrierea morfologiei organismelor din perspectiva evolutiilor acestora.
Adaptari: -comportamentale, -fiziologice, -morfologice si structurale.
2 moduri de a coantifica influenta mediului asupra speciilor prin biomarkeri(individual si
subindividual), relevanta ecologica scazuta sau bioindicatori(supraindividual)raspunsuri in timp
indelungat cu relevant ecologica ridicata.
!! Suita adaptativa : Orice trasatura adaptativa a unui organism animal trebuie sa fie integrata
sau compatibila cu celelalte adaptari , dand nastere unei suite adaptative .
Cuticula, frecventa la nevertebrate , este alcatuita din 3 straturi : endocuticula+exocuticula=>
exoschelet.
Consecinte adaptative : insectele se gasesc in toate mediile de viata.
Suita adaptativa : reorganizarea SN si specializarea organelor de simt (formatiuni tegumentare);
-dezvoltarea sistemului muscular; - sistemul circulator este deschis hemocel;
Consecinte comportamentale: aparitia unui comportament complex care permite adaptarea la
toate mediile de viata.
!!Modificarea habitatului de viata(de la padure la savanna): -statiunea si mersul biped ;
-modificarea formei si pozitiei coloanei vertebrale si a pelvisului; - modificarea
caracteristicilor si fiziologiei nasterii(existent fantanelelor); - cresterea encefalului; - adaptari
ecomorfologice ale oaselor membrelor ;
- modificari ecomorfologice ale sistemului
tegumentar.
Teorii, legi si conceptii in ecomorfologie:
Lamark(1744-1829), savant francez, arata ca nevoia (folosirea) creeaza organul, iar
nefolosirea il atrofiaza, actiunea mediului fiind indirect. Spre exemplu girafa dorind sa
consume frunzle din partea superioara a arborilor forteaza alungirea coloanei vertebrale. Ca
urmare mediul actioneaza direct asupra plantelor si indirect asupra animalelor prin inpunerea de
noi necesitati. Charles Darwin: variabilitatea intraspecifica cu origine genetic sau determ de
mediu. Organele preexista selectiei naturale : gatul girafei este lung (character mostenit
ereditar) si de aceea se hraneste cu frunzele superioare din coroana arborilor.
Erik Erikson : activarea unor gene sub influenta mediului se refera la interactiunea gene-factori
de mediu.
Weddington , termenul epigenetic se refera la totalitatea factorilor care controleaza expresia
genelor si diferentierea celulara.
Legea progresului si regresului: In aceeasi linie evolutiva unele organe s au dezvoltat in forme,
dimensiuni diferite, iar altele s au atrofiat si au disparut.
Legea ireversibilitatii: daca un organ a suferit o regresie, aceasta nu se mai poate dezvolta din
nou ca structura anterioara, ci sub alta forma.
Legea cresterii taliei: Drinker Cope remarca la multe specii de vertebrate ca acestea tind sa
creasca in dimensiuni pe parcursul evolutiei.
Legea hiperbolei: anumite organe pe parcursul evolutiei devin disproportionale in raport cu
organismul care le poarta. (ex:coarne de cerb, coada de paun)
Legea specializarii : specializarea este o adaptare la cond de viata particulara.
Legea nespecializarii: organele specializate nu mai pot evolua , dand nastere la urmasi ce nu se
mai pot specializa.
Adaptari strict specializate impiedica evolutia .
Regula lui Bergmann(1847): intr un grup sistematic de specii homeoterme, talia corpului este
mai mare la speciile din regiunile mai reci (ex:pinguini). Animalele de talie redusa au in raport
cu volumul o suprafata mai mare de racire, de aceea un animal de talie redusa va fi mai
inefficient in mentinerea temperaturii in raport cu unul de talie mai mare.
Regula Allen(1877): mamiferele din regiunile cu climat rece prezinta o reducere importanta a
extremit corpului:membre, coada, gat, urechi (vulpea).
Legea biogenetica fundamentala a lui E Haeckel: teoria sustine recapitularea caract.
stramosilor adulti in cursul ontogenezei descendentilor (ontogenia repeat filogenia).
Principiu corelatiei intre organe: un organ nu poate suferi o schimbare importanta fara ca la
acesta sa nu participe si alte organe.
Legea convergentei caract morfologice/teoria organelor omoloage si analoage. Organe
omoloage :organ al caror plan morphologic de organizare si origine sunt similare, dar au functii
diferite:oasele care formeaza scheletul aripii la liliac , paleta inotatoare la delfini, aripile
pasarilor. Organe analoage:organ care au functii asemanatoare si origine diferita :plamanul la
mamifere si sistemul trahean al insectelor, aripa insectelor si aripa pasarilor/liliacilor, etc.
Organe vestigiale:org sau parti de organe care sunt nefunctionale /degenerate:aripile vestigiale
la pasari, oasele membrelor posterioare la balena, etc.
Regula lui Gloger: pasarile din zone mai umede sunt mai inchise la culoare decat cele din
regiuni cu ariditate mai mare (populatia umana).
Regula oului: pasarile care traiesc in zona nnordica :nr de oua depuse de o pasare creste pe
masura ce aceasta se gaseste spre o latitudine mai Nordica.
Adaptari morfo structurale: 1. Nivelul cellular hematiile isi modifica forma in functie de
mediul in care se gasesc.
Adaptari ecomorfologice ale organismelor animale la
mediul acvatic: A. forma : 1.forma fuziforma: hidrodinamica :corp ascutit la ambele copete;
mai mult sau mai putin aplatizat latero-lateral. 2.forma torpedo: aplatizat dorso ventral, asigura
efectuarea unor miscari rapide( vulpea/pisica de mare, calanul) serveste si la camu floaj.
Fromele insectelor acvatice prezinta tot aceste 2 forme.
Caracteristici ale mediului acvatic: 1. Compozitia chimica: a) apa oceanelor salinitate
ridicata; Mediul marin mai stabil decat apele dulci. b)apa dulce-salinitate redusa(0,5g/l) contine