1.

Care sunt categoriile de resurse ce pot fi mobilizate in procesul de productie:

-echipamente: cldiri, masini, utilaje etc.;
- materii prime si materiale: materii si materiale diverse, componente, combustibil etc.;
- resurse umane (oameni): operatori care intervin direct n procesul de transformare, sau
indirect pentru a permite buna derulare sau chiar existena acestuia prin intermediul
activitilor numite de suport;
- resurse financiare: mijloacele bnesti de care dispun ntreprinderile pentru acoperirea
nevoilor de finanare pe o perioad anumit;
- informaii tehnice si economice sau procedurale (game de operaii, nomenclaturi de
materiale si produse, proceduri, nsemnri etc.) sau referitoare la starea si la utilizarea
sistemului productiv, permind de a programa producia si a reaciona la perturbaiile
observate.
2. Definiti notiunea de management al productiei:
Managementul produciei nglobeaz problemele strategice care, n general, se refer
pe termen lung, cum sunt: definirea portofoliului si a specificitii produselor si
activitilor de realizat; amplasarea geografic a unitilor de producie; riscul de ar;
amenajarea fizic a sistemelor de producie; tipul, capacitatea si organizarea aparatului de
producie; definirea tehnologiilor de fabricaie; direciile strategice ale progresului tehnic
etc. Ca urmare, managementul produciei stabileste condiiile stabile de funcionare a
aparatului de producie, fixnd obiectivele si restriciile n care va evolua gestiunea
produciei.
3. Definiti notiunea de organizare cu cele trei forme ale sale:
Organizarea ca aciune sau conceptul general de organizare const n descompunerea
unui fenomen, proces, a unui sistem, obiect sau a unei structuri n elementele sale
component cele mai simple, analiza acestora si apoi reunirea lor pentru a obine un efect
resultant mbuntit. Din definiie se desprind trei caracteristici sau atribute ale verbului
a organiza: analiza (descompunerea), sinteza (reunirea) si existena unui obiectiv.
Se deosebesc trei forme principale de organizare privit ca aciune, si anume:
organizarea procesual sau organizarea metod;
organizarea structural sau organizarea structur;
organizarea mixt sau procesual structural.
4. Definiti intreprinderea:
ntreprinderea este un ansamblu de factori de producie reunii sub activitatea unui
individ sau a unui grup, cu scopul obinerii unui profit bnesc (cstig), ca urmare a
producerii de bunuri si servicii destinate pieei si a vnzrii cu profit (Alain Cotta).
Aceasta definiie se numr printre cele mai remarcate, pentru c se refer la factorii de
producie (input-urile) si la iesirile de bunuri si servicii (output-urile).
ntreprinderea mai poate fi definit ca fiind o unitate economic pe deplin organizat,
n care factorii de producie sunt combinai raional, n scopul producerii de bunuri
materiale si de a pune la dispoziie servicii destinate pieei.
5. Care sunt principalele trasaturi ale intreprinderii?
- integritatea n sensul c funcionarea subsistemelor sale este subordonat realizrii
obiectivului strategic global;
- complexitatea deosebit (modificrile ntr-un subsistem dau nastere la modificri n toate

subsistemele);
- existena unor legturi complexe materiale, energetice si informaionale;
- evoluie continu;
- dezvoltarea activitilor de vnzare cumprare;
- msurarea cheltuielilor si a rezultatelor produciei;
- funcionarea ntr-un anumit mediu ambiant;
- firma este un sistem dinamic.
6. Clasificai ntreprinderile dup criteriul naturii sectoarelor de activitate.
a. sectorul primar cuprinde toate ntreprinderile a cror activitate principal este n
legtur directa cu natura (agr., silvicultura, ind. zootehnic, pescuitul);
b. sectorul secundar cuprinde ntrep. prelucrtoare sau de transformare a bunurilor,
ce fac parte din ramurile industriei de transformare si din ramura construciilor;
c .sectorul teriar - grupeaz ntr. prestatoare de servicii. Compoziia acestui sector este
foarte eterogen ntruct n cadrul acestuia se include tot ceea ce nu ine de primele dou
sectoare (ex. transporturi, asigurri, bnci).
Aceast clasificare permite s se neleag evoluia si cresterea economic a unei ri. Din
acest punct de vedere se apreciaz c o economie slab dezvoltat are un caracter
preponderent primar, n timp ce o economie evoluat are un puternic caracter teriar.
7. Clasificai ntreprinderile dup forma de proprietate.
A) Sectorul privat
n cadrul acestui sector se ncadreaz, n general, urmtoarele categorii de firme:
-ntrep. individuale si precapitaliste
-ntre. societare comerciale
O ntrep. este privat cnd ea se afl n proprietatea exclusiv a unor persoane private.
Dac o singur persoan este proprietar, ntrep. se numeste individual, iar dac mai
multe persoane sunt proprietare ntrep. se numeste societar.
B) Sectorul societilor cooperative si al societilor mutuale
Acest sector constituie o cale de mijloc ntre economia capitalist, unde rolului capitalului
este predominant si economia administrat (dirijat), unde statul joac un rol esenial.
Aceste ntrep. fac parte din sectorul privat al economiei, dar scopul lor nu este realizarea
de profit. Nu exist relaii directe ntre capital si luarea deciziilor (un cooperator = un vot),
cooperatorii avnd deci drepturi egale. Includem aici: soc. cooperative, soc. mutuale si
asociaiile.

C) Sectorul public
ntreprinderea public este acea firm n care ntregul capital sau o parte a acestuia,
respectiv toat puterea de decizie sau o parte a acesteia aparin unei colectiviti publice,
adic statului, unei regiuni, unui oras sau unei comune. Ca urmare vor exista ntreprinderi
publice naionale n care intervine statul si ntrep. publice locale, subordonate organismelor
administrative locale.
Obiectivele sunt obinerea de profit sau realizarea de servicii n folosul colectivitii.
8. Precizai obiectivele, misiunea si coninutul funciunii de producie.

Obiectivele funciunii de producie sunt :

- msurarea performanelor tehnice;
- evaluarea potenialului industrial.
Misiunea funciunii de producie const n urmtoarele deziderate:
- realizarea de produse care s corespund cerinelor pieei;
- conceperea de procedee si metode de fabricaie;
- organizarea mijloacelor materiale si umane n vederea realizrii produciei;
- fabricarea de produse competitive din punct de vedere al cantitii, calitii, costurilor de
fabricaie si a termenelor de livrare.
Funciunea de producie cuprinde totalitatea activitilor de baz, auxiliare si de
servire prin intermediul crora se duc la ndeplinire obiectivele referitoare la fabricarea
produselor, realizarea lucrrilor si prestarea serviciilor la nivelul firmei.
9. Ce tipuri de relaii se pot stabili ntre funciunea de producie si celelalte funciuni ale
ntreprinderii?
1. Relaii verticale externe ale funciunii de producie. Aceste relaii definesc
legturile funciunii de producie cu celelalte funciuni aflate n amonte si n aval de
producie. Ele ar putea fi sintetizate astfel :
- funciunea de cercetare-dezvoltare trebuie s conceap un produs viabil n ceea ce
priveste
costurile, tehnicile de producie si cunostinele tehnice necesare;
- funciunea comercial trebuie s propun un plan realist n ceea ce priveste eforturile care
se
vor depune n promovarea produselor, n comercializarea produselor etc;
- funciunea de personal care are n vedere calificarea personalului, motivarea personalului,
climatul social;
- funciunea de aprovizionare care are n vedere asigurarea cu materii prime, materiale si
gestiunea stocurilor, precum si varietatea furnizorilor.
2. Relaii verticale interne ale funciunii de producie. Prin relaii verticale interne
ale
funciunii de producie nelegem acele legturi care se stabilesc cu laboratoarele de
control, cele
care asigur mentenana utilajelor si care trebuie s-si aduc aportul la realizarea
produciei. Esenialul const n a stabili limitele n care s acioneze fiecare dintre acestea
pentru a evita suprapunerile de competene ceea ce ar duce la nerealizarea unor aspecte
importante. Productorii si distribuitorii de energie trebuie s furnizeze energia necesar,
deoarece orice variaie poate perturba activitatea productiv.
3. Relaii transversale. Relaiile transversale se stabilesc ntre atelierele unei
ntreprinderi. O entitate de producie nu este un atelier unic, ci, n general, se compune
dintr-o serie de ateliere mai mult sau mai puin integrate. Recepia materiilor prime,
stocarea lor, transformarea, asamblarea, ambalarea si depozitarea produselor finite sunt
operaii de producie transversale.
10. Care sunt variabilele care influeneaz gestiunea strategic la nivelul funciunii de
producie?

1. Flexibilitatea
Flexibilitatea produciei poate fi definit ca fiind capacitatea unui sistem de producie de a
se adapta cu suplee si rapiditate la modificrile condiiilor pieei, att n ceea ce priveste
volumul produciei, ct si n ceea ce priveste gama produselor.
2. Fiabilitatea
Un alt obiectiv la nivelul managementului funciunii de producie se refer la fiabilitate.
Privit din perspectiva avantajului competitiv oferit de difereniere, noiunea de fiabilitate
vizeaz fiabilitatea serviciilor oferite clienilor si regrupeaz un ansamblu de elemente
precum fiabilitatea livrrilor, fiabilitatea vizavi de calitile tehnice ale produselor,
fiabilitatea serviciilor dup vnzare.
3. Calitatea
Aceasta poate fi definit ca percepia pe care clientul o are asupra capacitii unui produs
de a-i satisface asteptrile, n termeni de pre si de caliti tehnice. Capacitatea de a
dobndi un avantaj competitiv n termeni de calitate se bazeaz si pe metodele de
organizare a produciei. n acest sens funciunea de producie joac rolul de element central
n cutarea permanent a ameliorrilor.
4. Timpul
ntr-un mare numr de sectoare rapiditatea si cstigurile n materie de timp sunt vzute ca
si avantaje competitive determinante. Factorul timp are, n principal, n vedere reducerea
ciclului de inovare, de concepie si comercializare pentru noile produse, reducerea ciclului
de fabricaie, precum si a timpului de livrare.
11. Care sunt factorii cu impact puternic asupra managementului produciei ?
Factorii cu impact puternic asupra managementului produciei sunt complexitatea
proceselor de producie si incertitudinile mediului.
Complexitatea n managementul produciei se manifest att la nivel tehnologic, ct si la
nivel organizaional. Incertitudinea amplific problema complexitii, deoarece sporeste
dificultatea stpnirii unor informaii necesare gestiunii strategice.
12. Definii procesul de producie.
Procesul de producie sau producia ca proces reprezint o activitate organizat, efectuat
si condus de oameni, prin care, cu ajutorul diferitelor masini, utilaje si instalaii, se
realizeaz o serie de transformri fizice, chimice, biologice, informaionale si de alt
natur asupra materiilor prime, materialelor sau altor componente n vederea obinerii unor
produse, lucrri sau servicii cerute de consumatori.
13. Precizai care este coninutul unui proces de producie?
- traseul obiectelor sau traseul mrfurilor, care caracterizeaz procesele propriu-zise;
- traseul agenilor sau traseul indivizilor si echipamentelor ce caracterizeaz operaiile.
Traseul agenilor nu se compune numai din indivizi (oameni), ci si din echipamente,
instalaii si instrumente, precum si din schimbri de proceduri, cele spaiale si temporale.
Se poate afirma ca toate aceste schimbri constituie operaiile. Traseul obiectelor
(procesul) se compune din patru categorii de fenomene: transformarea, controlul,
transportul si asteptarea.

14. Care este coninutul unei operaii a procesului de producie?

Coninutul unei operaii. Ca si n cazul proceselor, se disting patru tipuri de trasee ale
agenilor (sau trasee de operaii), corespunztoare celor patru tipuri de fenomene ce
alctuiesc un proces. Aceste fenomene sunt urmtoarele: transformarea, controlul,
transportul si asteptarea. Se poate spune c oricare ar fi dimensiunea unitii de producie
analizate, dac ea reprezint un flux de obiecte (un flux material) atunci este vorba de un
proces, iar dac unitatea de producie constituie un flux de ageni vom avea o operaie.
De aici se desprinde faptul c exist dou maniere de analiz a unei situaii de producie:
- traseul obiectivelor: analiza proceselor,
- traseul agenilor: analiza operaiilor.
15. Clasificai procesele de producie dup modul de participare la realizarea unor
produse, lucrri sau servicii.
Procesele de baz (producia de baz) sunt acele activiti prin intermediul crora se
realizeaz transformarea materiilor prime si a materialelor n produse, lucrri sau servicii
ce constituie obiectul activitii de baz (de profil) al ntreprinderii, n cadrul proceselor de
baz se creeaz produsele pentru care a fost specializat ntreprinderea, produse specifice
ramurii din care face parte, n aceast categorie se ncadreaz, spre exemplu, filarea si
eserea n industria textil, prelucrrile mecanice prin aschiere si montajul n industria
construciilor de masini, extracia petrolului n industria petrolului etc
Procesele auxiliare (producia auxiliar) sunt acele activiti ce au ca scop asigurarea
condiiilor materiale si de mentenan pentru ca procesele de baz s se desfsoare n
conformitate cu parametrii tehnico-economici stabilii. Produsele si lucrrile obinute nu
constituie obiectul activitii de baz a firmei, ns ele sunt absolut necesare pentru ca
procesele de baz s se poat desfsura n condiii optime, n aceast categorie se
ncadreaz producerea diferitelor feluri de energie, de scule sau ntreinerea si repararea
utilajelor.
Procesele de servire sunt acelea ce au ca scop realizarea unor servicii productive
care nu reprezint obiectul activitii de baz sau al activitilor auxiliare, ns efectuarea
lor condiioneaz buna desfsurare a proceselor de baz si a celor auxiliare. Se ncadreaz
n categoria proceselor de servire transportul intern n cadrul ntreprinderilor, activitile de
ncrcare si descrcare, operaiile de manipulare a materialelor, depozitarea si pstrarea
resurselor materiale, distribuirea diferitelor categorii de energie ctre agenii de consum
s.a.
16. Clasificai procesele de producie dup modul cum se execut.
Procesele manuale sunt acelea n care omul acioneaz n mod direct cu ajutorul
uneltelor de producie manuale asupra materiilor prime, materialelor si produselor finite
sau semifinite pentru a realiza transformrile necesare. Exemple: procesele de lctuserie
n industria construciilor de masini, ncrcarea si descrcarea manual, procesele de
servire (reglare, ungere) etc.
Procesele manual-mecanice se caracterizeaz prin aceea c o parte din operaii se
execut manual prin intervenia fizic a omului, iar alte operaii sunt realizate de ctre
masini. Se ncadreaz n aceast categorie marea majoritate a proceselor din industria

prelucrtoare (prelucrarea mecanic la masinile-unelte, croirea mecanic a materialelor

etc.).
Procesele mecanice sunt acelea n care transformrile fizice, chimice, a formei,
dimensiunilor si poziiei obiectelor de prelucrat se fac de ctre masini sub observaia activ
a lucrtorului, n sarcina muncitorului rmn numai observaia activ si conducerea direct
a masinii.
Procesele automate sunt acele categorii de procese de producie care se efectueaz prin
intermediul unor masini, utilaje si instalaii automatizate, muncitorul avnd sarcina de a
urmrii si supraveghea buna funcionare a acestora.
Procesele de aparatur sunt, n general, de natur fizic si fizico-chimic, realiznd fie o
schimbare a substanei materialelor de prelucrat, fie transformarea unei substane n alta.
17. Clasificai procesele de producie dup modul de obinere a produsului finit din
prelucarea materiilor prime.
Procesele directe de producie sunt acelea din care rezult un singur fel de produs finit,
obinut prin prelucrarea unui singur fel de materie sau a unui sortiment redus de materii prime
(de exemplu, obinerea firelor textile de bumbac, ln, celofibr etc.). Fluxul tehnologic este
compus din mai multe faze ce se execut succesiv.
Procesele sintetice de producie au specific faptul c produsul finit se obine prin
prelucrarea mai multor feluri de materii prime, rezultnd diferite feluri de semifabricate, ce
sunt apoi asamblate sau combinate chimic pentru a obine produsul finit.
Procesele analitice de producie se caracterizeaz prin aceea c dintr-un singur fel de
materie prim rezult mai multe feluri de produse finite (de exemplu, n industria chimic,
rafinarea petrolului).
18. Clasificai procesele de producie dup natura tehnologic a operaiilor care se
efectueaz.
Procesele chimice sunt acelea ce se realizeaz n instalaii nchise ermetic numite si
reactoare, iar operaiile de transformare a materiilor prime n produse finite se realizeaz prin
efectuarea unor reacii chimice, fizice, termochimice sau electrochimice. Asemenea procese
pot fi continue de aparatur si ciclice, ele avnd loc n industria chimic, petrochimic, a
maselor plastice, a oelului, a aluminiului etc.
Procesele chimice continue de aparatur se caracterizeaz prin faptul c materia prim
(lichid, gazoas, fluid sau sub form de pulbere) circul prin conducte de la o instalaie la
alta obinndu-se semifabricate intermediare, apoi, n final unul sau mai multe feluri de
produse finite.
Procesele chimice ciclice sunt acelea care se repet sistematic cu fabricarea fiecrei uniti
de produs sau prelucrarea fiecrei cantiti de materii prime Asemenea procese au loc n
instalaii speciale, capsulate, numite si reactoare, iar cantitatea de materie prim prelucrat la
un ciclu se numeste sarj.
19. Clasificai procesele de producie dup continuitatea desfsurrii lor.
Procesele continue se caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrarea a materiilor
prime si materialelor se desfsoar fr ntrerupere ntre dou locuri de munc alturate,
fiind necesar n unele situaii s se creeze stocuri de semifabricate ntre operaiile succesive

pentru a se asigura continuitatea. Procesele continue se realizeaz pe linii tehnologice de

fabricaie, caracterizate printr-o funcionare n ritm reglementat sau ritm liber.
Procesele discontinue sau discrete sunt acelea n care produsele se obin printr-o serie de
prelucrri succesive efectuate la diferite locuri de munc, grupate n ateliere sau secii de
producie, existnd ntreruperi si asteptri n realizarea operaiilor.
20. Care sunt principalele mijloace care particip la realizarea obiectivelor funciunii de
producie.
Principalele mijloace cu care se opereaz n realizarea obiectivelor funciunii de
producie sunt urmtoarele:
- personalul ce lucreaz n activitile operaionale si cele funcionale;
- capitalul n sens tehnic (capacitile de producie);
- resursele financiare;
- pieele ntreprinderii;
- materiile prime si alte componente;
- organizarea