Sunteți pe pagina 1din 11

CAPITOLUL IV.

INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A EXECUTARII


PEDEPSELOR
Sectiunea 1. Liberarea conditionata
1.1. Notiuni generale
Liberarea conditionata este o institutie complementara regimului
executarii
pedepsei nchisorii, un mijloc de individualizare administrativa a
pedepsei, ce
consta n punerea n libertate a condamnatului din locul de
detinere mai nainte de
executarea n ntregime a pedepsei nchisorii ori a detentiunii pe
viata, sub conditia
ca pna la mplinirea duratei acesteia sa nu savrseasca
infractiuni123. Beneficiul
liberarii conditionate poate fi acordat oricarui condamnat,
indiferent de natura
infractiunii savrsite si indiferent daca a mai beneficiat anterior
de liberarea
conditionata pentru alta pedeapsa.
Liberarea conditionata constituie o masura de ncredere fata de
persoana
privata de libertate condamnata la pedeapsa cu nchisoarea sau
la detentiune pe
viata si se dispune pentru continuarea executarii restului de
pedeapsa n stare de
libertate (art. 190 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.
275/ 2006).
Liberarea conditionata si gaseste reglementarea n art. 59-61 din
C. pen. si
n art. 75-77 din Legea nr. 275/2006, art. 190-191 din
Regulamentul de aplicare a
Legii nr. 275/ 2006124.
I. Fondor, n V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice ale Codului penal, vol. II, Ed. Academiei
Romne, Bucuresti,
1969, p. 42 si urm.
124 Hotarrea nr. 1897 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Legii nr. 275/ 2006 privind
executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare n cursul procesului penal,
publicata n Monitorul
Oficial nr. 24 din 16 ianuarie 2007.
123

73

1.2. Conditiile de acordare

Pentru a fi acordata liberarea conditionata de catre instanta de


judecata
trebuie ndeplinite mai multe conditii, ce sunt enumerate de art.
59 C. pen., de art.
75 din Legea nr. 275/2006 si de art. 190 alin. (2) si (3) din
Regulamentul de
aplicare a Legii nr. 275/ 2006.
O prima conditie priveste executarea unei parti din pedeapsa,
care difera
dupa durata pedepsei aplicate si care se executa, dupa forma de
vinovatie cu care a
fost savrsita infractiunea, dupa vrsta condamnatului si dupa
antecedentele sale
penale. Astfel, liberarea conditionata se acorda:
- dupa executarea a cel putin doua treimi din pedeapsa n cazul
nchisorii
care nu depaseste 10 ani [art. 59 alin. (1) C. pen.];
- dupa executarea a cel putin trei patrimi n cazul nchisorii mai
mari de 10
ani [art. 59 alin. (1) C. pen.].
Dupa executarea unei treimi din pedeapsa nchisorii care nu
depaseste 10 ani
sau a unei jumatati, n cazul nchisorii mai mari de 10 ani,, cei
condamnati n
timpul minoritatii, cnd ajung la vrsta de 18 ani, precum si
condamnatii trecuti de
vrsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei,
pot fi liberati
conditionat daca ndeplinesc celelalte conditii, prevazute n art. 59
alin (1).[art. 60
alin. (2) C. pen.]; se va tine cont si de munca prestata (art. 76 din
Legea nr.
275/2006 reglementeaza partea din durata pedepsei care poate fi
considerata ca
executata pe baza muncii prestate), iar n aceasta situatie se va
scadea din durata
pedepsei de executat partea din durata pedepsei care este
considerata ca executata

pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii


profesionale, liberarea
conditionata neputnd fi acordata nainte de executarea efectiva
a cel putin
jumatate din pedeapsa nchisorii cnd aceasta nu depaseste 10
ani si a cel putin
doua treimi, cnd pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Potrivit art. 76 din Legea nr. 275/ 2006, durata pedepsei care este
considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii
scolare si formarii
profesionale, n vederea acordarii liberarii conditionate, se
calculeaza dupa cum
urmeaza:
a) n cazul n care se presteaza o munca remunerata n conditiile
prevazute n
art. 59 alin. (1) si (2), pe baza de voluntariat sau n caz de
calamitate, se considera
5 zile executate pentru 4 zile de munca, n cazul condamnatilor
majori, si 3 zile
executate pentru 2 zile de munca, n cazul condamnatilor minori
si tineri;
b) n cazul n care se presteaza o munca neremunerata n
conditiile prevazute
n art. 59 alin.(1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile
de munca, n
cazul condamnatilor majori, si 2 zile executate pentru o zi de
munca, n cazul
condamnatilor minori si tineri;
74

c) n cazul n care munca este prestata n conditiile prevazute n


art. 59 alin.
(3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
d) n cazul n care munca este prestata n conditiile prevazute n
art. 59 alin.
(4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;
e) n cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori
recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru
absolvirea unui

an scolar sau pentru absolvirea unui curs de calificare ori


recalificare profesionala;
f) n cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si
inovatii
brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.
Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca
executata pe baza
muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu
poate fi revocata.
Un caz aparte l reprezinta liberarea conditionata a celui
condamnat la
pedeapsa detentiunii pe viata:
- n caz exceptional, dupa executarea efectiva a 20 de ani de
detentie [art. 55
alin. (1) C. pen.];
- daca condamnatul a trecut de vrsta de 60 de ani pentru barbati
si de 55 de
ani pentru femei, dupa executarea efectiva a 15 ani de detentie
[art. 55 alin. (2) C.
pen.];
- pedeapsa se considera executata, daca ntr-un interval de 10
ani,
condamnatul nu a mai savrsit o noua infractiune [art. 55 alin.
(3) C. pen.].
O alta conditie priveste staruinta n munca si disciplina a
condamnatului.
Staruinta n munca pe timpul executarii pedepsei denota ca, n
stare de libertate,
condamnatul are aptitudinea de a-si asigura existenta prin munca
n mod cinstit. De
asemenea, se cere ca persoana condamnata sa respecte regulile
de conduita,
regulile de ordine interioara si obligatiile pe care le are n timpul
executarii
pedepsei, n caz contrar fiind pasibil de sanctiuni disciplinare.
O alta conditie priveste dovezile temeinice de ndreptare. Sunt
considerate
dovezi temeinice de ndreptare: participarea efectiva la
activitatea de educatie

civica si moral-crestina, modul de executare a unor sarcini care nu


se remunereaza,
interesul manifestat pentru calificarea sau recalificarea
profesionala, buna
comportare la locul de detinere125.
Amintim si dispozitiile art. 190 alin. (2) si (3) din Regulament care
prevad
ca: (2) Persoanele private de libertate care au lucrat, au participat
la cursuri de
alfabetizare ori instruire scolara - primara, gimnaziala, liceala sau
universitara,
n conformitate cu dispozitiile art. 65 alin. (1) - (3) din
Lege,cursuri universitare n
conformitate cu prevederile art.65^1 alin.1 din Lege,de formare
profesionala sau
la programe de resocializare, precum si persoanele private de
libertate care nu au
125

Gh. Margarit, Liberarea conditionata, Bucuresti, 2002, p. 63.

75

muncit din motive neimputabile lor, dar au dovedit un progres


real n propria
conduita si au participat constant la programele de educatie si
interventie
psihosociala, tinndu-se cont si de antecedentele penale, pot
beneficia de liberare
conditionata dupa executarea fractiunilor din pedeapsa prevazute
de Codul penal,
republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Partea din pedeapsa care se considera executata pe baza
muncii prestate sau a
instruirii scolare si formarii profesionale se calculeaza conform
prevederilor art.
76 din Lege.
Potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 275/2006, liberarea
conditionata se
acorda potrivit procedurii prevazute n Codul de procedura penala,
la cererea
persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru
individualizarea

regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Cu


privire la procedura
de acordare a liberarii conditionate se pronunta si art. 191 din
Regulament.
Comisia prevazuta la art. 77 alin.2 din Lege, cu participarea
sefului biroului
evidenta detinuti, n calitate de secretar, analizeaza saptamnal,
la locul de
detinere, dosarele individuale ale persoanelor private de libertate
care ndeplinesc
conditiile pentru liberarea conditionata. (art. 191 alin. 1 din
Regulament).
Comisia pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor
privative de libertate, cu participarea judecatorului delegat pentru
executarea
pedepselor n calitate de presedinte- propune liberarea
conditionata tinnd seama
de fractiunea de pedeapsa efectiv executata si de partea din
durata pedepsei care
poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate, de
conduita persoanei
condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrarea sociala,
n special n cadrul
activitatilor socio-educative, al instruirii scolare si al formarii
profesionale, de
responsabilitatile ncredintate, de recompensele acordate si de
sanctiunile
disciplinare aplicate si de antecedentele sale penale [art. 77 alin.
(2)].
Comisia analizeaza dosarul n prezenta persoanei private de
libertate, ocazie
cu care i se aduc la cunostinta conditiile pe care trebuie sa le
ndeplineasca n
situatia continuarii executarii restului de pedeapsa n stare de
libertate (art. 191
alin. 2 din Regulament).
Dupa analiza, comisia ntocmeste un proces-verbal motivat,
semnat de

membrii comisiei si de persoana privata de libertate. Procesulverbal cuprinde


mentiuni referitoare la prevederile art. 77 alin. (2) din Lege (art.
191 alin. 3 din
Regulament).
Potrivit art. 77 alin. (3) din Legea nr. 294/2004 si art. 191 alin. (4)
din
Regulament, propunerea comisiei de admitere a liberarii
conditionate, cuprinsa
ntr-un proces-verbal scris si motivat, mpreuna cu documentele
care atesta mentiunile
cuprinse n procesul-verbal, se nainteaza judecatoriei n a carei
circumscriptie
se afa locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.
76

Cnd comisia considera ca nu sunt ndeplinite conditiile pentru a


fi propusa
liberarea conditionata, fixeaza termen pentru reexaminarea
situatiei condamnatului,
termenul neputnd fi mai mare de 1 an sau, n cazul n care
pedeapsa expira n
termen mai mic de 1 an, pna la data expirarii n termen a
acesteia. Totodata,
comisia comunica procesul-verbal de respingere si noul termen de
reexaminare a
situatiei persoanei condamnate si i aduce la cunostinta acesteia,
sub semnatura, ca
se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata
(art. 191 alin. 5
din Regulament).
n acest caz, conform alineatului (5) al art. 77 si alineatului 6 al
art. 191 din
Regulament, condamnatul se poate adresa direct instantei de
judecata, cu cerere de
liberare conditionata. n acest caz, odata cu cererea se trimite si
procesul-verbal al
comisiei pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de

libertate, mpreuna cu documentele care atesta mentiunile


cuprinse n acesta.
n vederea solutionarii cererii de liberare conditionata, sau a
propunerii
formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual
al persoanei
condamnate (art. 191 alin. 7 din Regulament).
Prin solutionarea cererii de liberare conditionata, adresata
instantei de catre
cel condamnat, dupa ce comisia din penitenciar a hotart sa nu-l
propuna pentru
liberare conditionata, instanta nu poate stabili pentru rennoirea
cererii un termen
mai lung dect cel fixat de comisie, deoarece creeaza, n felul
acesta, celui care a
formulat cererea, o situatie mai grea126.
Potrivit Codului de procedura penala, atunci cnd instanta
respinge o
propunere sau cerere de liberare conditionata, prin hotarre ea
trebuie sa fixeze si
un termen dupa expirarea caruia propunerea sau cererea sa
poata fi rennoita, acest
termen neputnd fi mai mare de 1 an.
Acordarea liberarii conditionate este atributul exclusiv al instantei
de
judecata, care va dispune, dupa caz, acordarea sau respingerea
liberarii
conditionate, n functie de ndeplinirea conditiilor impuse de lege.
1.3. Efectele liberarii conditionate
Efectele liberarii conditionate sunt urmatoarele:
a) efectul imediat;
b) efectul definitiv.
Efectul imediat. Primul efect al liberarii conditionate consta n
punerea n
libertate a condamnatului fara restrictii de drepturi. n timpul
liberarii conditionate
126

C.A. Constanta, decizia penala nr. 3/1993, n R.D.P. nr. 1/1995, p. 135.

77

condamnatul este considerat n timpul executarii pedepsei pna


la expirarea

acesteia127, si deci pedepsele accesorii se executa.


Efectul definitiv. Daca pna n momentul expirarii pedepsei
condamnatul
nu a mai savrsit o noua infractiune, liberarea conditionata
devine definitiva si se
realizeaza efectul definitiv al liberarii conditionate128.
1.4. Revocarea liberarii conditionate
Revocarea facultativa a liberarii conditionate. Daca pna la
mplinirea
duratei pedepsei, cel liberat a comis din nou o infractiune pentru
care legea
prevede pedeapsa nchisorii, instanta, tinnd seama de gravitatea
acesteia, poate
dispune fie mentinerea liberarii conditionate, fie revocarea [art.
61 alin. (1) C.
pen.].
n cazul revocarii liberarii conditionate, pedeapsa stabilita pentru
infractiunea
ulterioara si restul de pedeapsa care a mai ramas de executat din
pedeapsa
anterioara se cumuleaza, putndu-se aplica un spor pna la 5 ani
[art. 61 alin. (1) C.
pen.].
Astfel, ntr-un caz concret, inculpatul a fost liberat conditionat,
ramnnd de
executat un rest de pedeapsa de 595 de zile din pedeapsa
anterioara de 4 ani. n
perioada liberarii conditionate el a mai comis o infractiune de furt
n forma continuata
pentru care a fost condamnat la 1 an si sase luni nchisoare. n
acest caz sunt
ntrunite conditiile recidivei postcondamnatorii potrivit art. 37 C.
pen., dar
pedeapsa se va calcula potrivit art. 61 alin. (1) C. pen.
cumulndu-se cele doua
pedepse (595 zile si 1 an si sase luni)129.
Revocarea obligatorie a liberarii conditionate. Revocarea
este obligatorie

n cazul n care fapta savrsita este o infractiune contra sigurantei


statului, o
infractiune contra pacii si omenirii, o infractiune de omor, o
infractiune savrsita
cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane sau o
infractiune prin care
s-au produs consecinte deosebit de grave [art. 61 alin. (2) C.
pen.].
1.5. Liberarea conditionata n cazul detentiunii pe viata
Potrivit art. 55 C. pen., liberarea conditionata poate fi acordata si
celor
condamnati la pedeapsa detentiunii pe viata. Conditiile de
acordare a liberarii
conditionate sunt aceleasi ca si cele prevazute pentru cei
condamnati la pedeapsa
nchisorii.
Gh. Margarit, Pedepsele accesorii n timpul liberarii conditionate, n R.R.D. nr. 6/1969, p. 82 si
urm.
128 C-tin Mitrache, op. cit., p. 404.
129 C.A. Craiova, decizia penala nr. 760/2001, n R. R. D. nr. 8/2002.
127

78

Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat


conditionat,
n mod exceptional, dupa executarea efectiva a 20 de ani de
detentiune, tinndu-se
seama de antecedentele sale penale, precum si de faptul ca este
staruitor n munca,
disciplinat si da dovezi temeinice de ndreptare [art. 55 alin. (1)
C. pen.].
Condamnatul trecut de vrsta de 60 de ani pentru barbati si de 55
de ani
pentru femei poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva
a 15 ani de
detentiune, daca sunt ndeplinite si celelalte conditii prevazute n
alin. (1) [art. 55
alin. (2) C. pen.].
Pedeapsa se considera executata daca n termen de 10 ani de la
liberare
condamnatul nu a savrsit din nou o infractiune. Daca n acest
interval

condamnatul a comis din nou o infractiune, se aplica n mod


corespunzator
dispozitiile art. 61 [art. 55 alin. (3) C. pen.].