Inscrisurile, interceptarile si inregistrarile video-audio, perchezitia, mijloacele materiale de proba,

cercetarea la fata locului

Inscrisurile, art 89 c.proc pen:

-

Inscrisurile pot servi ca mijloc de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari
de natura sa contribuie la aflarea adevarului; asadar, in faza de urmarire penala, orice
declaratie a partilor se inregistreaza intr-un formular special care ulterior este introdus la
dosarul cauzei. In procesul penal, au importanta juridica doar inscrisurile care
materializeaza, doar un act de gandire sau vointa, cu impact din partea partilor, care reiese
de la parti, cu importanta asupra obiectului cauzei.

Intra in categoria inscrisurilor ca mijloacele de proba in procesul penal doar acele inscrusiri
pe care sunt marcate semnele scrierii fonetice. Procesele verbale sunt considerate mijkloace
de proba asimilate inscrisurilor doar daca emana de la organe competente; ca valoare
probatorie, inscrisurile nu au putere probanta dinainte stabilita, ci ele sunt egale ca putere de
dovada cu celalalte mijloace de proba, instanta de judecata apreciind fiecare mijloc de proba
potrivit principiului coroborarii. (niciun mijloc de proba de sine statator sau obiectele
rezultate inaintea perchezitiei, nu sunt apreciate de instata de judecata de sine statator, ci in
ansamblu)

Inregistrarile audio-video si interceptarile acest mijloc de proba a fost introdus in codul de

procedura penala in anul 1996 tocmai datorita evolutiei prea rapide a tehnicii informatiei.
Art 91 indice 1 din c proc pen prevede interceptarea si/sau inregistrarea convorbirilor
audo-video efectuate prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare se realizeaza
numai cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea procurorului care efectueeaza
urmarire penala, in anumite cond prev de lege, doar daca exista indicii temeinice privind
savarsirea unei infractiuni. Din analiza textului reies conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca inregistrarile si interceptarile, conditii care trebuiesc indeplinite cumulativ si
anume:

a) sa existe data sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni;
b) inregistrarea sau interceptarea sa priveasca o infractiune din cele pentru care urmarireaea penala
se efectueaza din oficiu;

c) inregistrareea sau interceptarea sa fie utila pentru aflarea adevarului;

d) sa existe o autorizare din partea judecatorului competent.

Codul de proc penala prevede faptul ca interceptarile si inregistrarile a-v pot fi autorizate doar
pentru anumite categorii de infractiuni:
-

infractiuni contra sigurantei statului

infractiuni privind traficul de stupefiante

infractiuni privind traficul de arme si de persoane,

acte de terorism

infractiunea de spalare a banilor

falsificare de moneda

infractiunile de coruptie prevazute de codul penal si de l speciale 78/2000.

Procedura

Una dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca este aceea a unei autorizari din partea
instantei. Autoriz interceptarilor si inregistrarilor nu trebuie sa depaseasca 30 de zile.
Procurorul de caz poate solicita o prelungire de termen, dar nici prelungirea nu poate depasi 30
de zile, iar durata totala sa nu depaseasca 180 de zile.
Inregistrarile si interceptarile dintre avocat si client nu pot fi folosite ca mijloc de proba in
procesul penal, doar daca, din continutul inregistrarii, reies indicii privind pregatirea savarsirii unei
infractiuni.
ICCJ intr-un ril a decis ca folosirea interceptarilor si inregist poate fi efectuata si in faza actelor
premergatoare.

Organele comeptente care pot efectuata inregistrarile si interceptarile a-v:

-

procurorul

organul de cercetare penala

Certificarea inregistrarii
CERTIficarea se realizeaza prin intocmirea unui proces verbal care se depune la dosarul cauzei,
la care se ataseaza suportul care contine inregistrarea sau interceptarea. Acest suport trebuie autentificat
ulterir de catre procurorul de caz.
Mijloacele materiale de proba

Mijloacele materiale de proba mai sunt denumite de litaratura de specialitate si martori muti.
Sunt prev in art 94 din cpp, art care prevede faptul ca mijloacele materiale de proba reprezinta acele
obiecte care contin o urma a faptei savarsite, precum si orice alte obiecte care pot servi la aflarea
adevarului in procesul penal.
Art 95 din cpp prevede ca sunt asimilate mijloacelor materiale de proba obiectele care au fost
folosite la savarsirea infractiunii, precum si obiectele care reprezinta un produs, un rezultat al
infractiunii, asa numitele corpuri delicte sau probe materiale.
In literatura de specialitate se considera ca mij materiale de proba, de cele mai multe ori pot
furniza informatii mai pretioase decat martorii pers fizice, pentru ca nu exista suspiciunea sau
necredintei.
Din art 94 si 95 reiese faptul ca mij materiale de proba pot fi inscrise in 4 categorii:
a) obiecte care au fost folosite la savarsirea infractiunii
b) obiecte care reprezinta produsul infractiunii, un rezultat al infractiunii. (bacnotele falsificate,
praful stupefiant)
c) obiecte care poarta o urma a infractiunii (hainele victimei, covorul din masina pe care au ramas
urme de sange, urmele de pe corp ale victimei)
d) orice alte obiecte care servesc la aflarea adevarului.

Art 100 din cpp prevede faptul ca pers careia I s-a cerut sa predea un inscris, daca tagaduieste acest
lucru, daca intarzie sau reuza, si ori de cate ori se impune a fi necesar, se poate dispune de catre organul
competent efectuarea unei perchezitii.
Atat constit. ro, cat si CEDO in art 8 prevede dreptul la respectarea domiciliului a vietii private
si a corespondentei. Dar tot legea fundamentala, chiar CEDO prevede ca ori de cate ori se constata ca
exista indicii temeinice despre pregatirea sau savarsirea unei inffractiuni, acest drept poate fi incalcat de
catre organele competente, in urma urei autorizarii speciale prealabile.
Perchezitia poate fi judiciara si extrajudiciara.
Perchezitia judiciara, la randul ei, poate fi:
-

domiciliara

corporala

sau asupra vechiculelor

Perchezitia extrajudiciara este perchezitia efectuata de catre organe abilitate, pe teritorii cu

suveranitate. (ex: perchezitia vamala, perchezitia efectuata in aeroport)
Perchezitia domiciliara poate fi dispusa doar de catre judecatorul comeptent, in cursul umraririi
penale, la cererea procurorului de caz sau poate fi dispusa direct in faza de judecata. Niciodata
perchezitia nu poate fi dispusa inaintea inceperii urmaririi penale.
Perchezitia corporala poate fi dispusa atat de organul de cercetare penala, atat de procuror, cat
si de judecator.
Procedura
Perchezitia se realizaza doar in intervalul orar 6-20.
C. de proc penala prevede ca in cazul infract flagranante sau in cazul perchezitiei efectuate in
locurile publice, acest mijloc se poate reazliza si in afara orarului 6-20.
Perchezitia inceputa in interv orar prevazut de lege (6-20), poate continua si pe parcursul noptii.
Organele care efectueaza perchezitia organul de cercetare penala, procurorul sau judecatorul.
Oricare dintre ele au obligatia de a se legitima si de a prezenta autorizatia de percehzitie.

Intotdeauna percehzitia se realizeaza in prezenta pers perchezitionate, iar in lipsa acesteia in prezenta
unui reprezentant legal sau al unui membru de familie.
Invinuitul sau inculpatul arestat in cazua este obligatoriu adus la perchezitie. Daca acest lucru
nu este posibil din diverse motive, invinuitul sau inculpatul trebuie obligatoriu sa fie reprezentat.
Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata in cursul
urmaririi penale.
Prezenta procurorului este obligatorie in cazul perchezitie domiciliare.
Organul judiciar trebuie sa ia masuri ca faptele si imrejurarile din viata personala a celui la care
se efectueaza perchezitia sa nu devina publice.
Masuri privind obiectele ridicate
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ca obiectele ridicate in urma
perchezitiei si care consitutie mijloc de proba, sa fie depuse la dosarul cauzei.
Daca exista obiecte sau inscrisuri care nu pot fi ridicate, acestea se fotografiaza, si fotografiile
cu autentificarea procurorului se depun la dosar.
Obiectele si inscrisurile ridicate in urma perchezitiei care nu au legatura cu obiectul cauzei, se
restituie persoanei perchezitionate.
Totodata, obiectele si inscrusirile ridicate in urma perchezitiei care au legatura cu obiectul
cauzei, dar care nu sunt supuse confiscarii se pot inapoia persoanei perchezitionate.
Obiectele si inscrusirile care servesc ca mijloc de proba, dar care fac parte din cateforia
prevazuta in art 65 alin 2 cpp, (in categ obiectelor prev de 165 alin 2 cpp: b. perisabile, obiecte din
metale sau pietre pretioase, monedele straine, obiectele de arta s.a. se conserva si se detin de institutii
abilitate)
Perchezitia corporala se efectueaza de catre organul judiciar care a dispus-o, de acelasi sex cu
persoana perchezitionata.
Obiectele si inscrisurile ridicate in urma perchezitiei sunt trecute intr-un proces verbal, sunt
etichetate si sigilate si se depun la dosarul cauzei cu autentificare procurorului de caz.
Cercetarea la fata locului si reconstituire

129 cpp. Cercetarea la fata locului se efectueaza ori de cate ori este necesar sa se faca constatari
cu privire la situatia locului savarsirii faptei, daca este necesar sa se fixeze urmele infractiunii, precum
si imprejurarile in care a fost savarsita infractiunea.
Cercetarea la fata locului se efectueaza doar in prezenta martorilor asistenti.
Organul competent.
Oraganele de urmrarire penala, adica procurorul sau instanta de judecata.
Atunci cand cercetarea la fata locului se realizeaza de catre organele de urmarire panala,
participarea martorilor asistenti este obligatorie, partile se incunostiinteaza, neparticiparea lor nu
impiedica derularea procesului cercetarii la fata locului.
Atunci cand cercet la fata locului se realizeaza de catre instanta de judecata, in acest caz, legea
prevede obligativitatea citarii partilor, iar prezenta procurorului fiind obligatorie.
Rezultatele obtinute la fata loclui se consemneaza intr-un proces verbal, care se autentifica de
procuror, fie de instanta de judecata, in functie de momentul procesul in care se realizeaza cercetarea si
se depune la dosarul cauzei.
Reconstituirea 130 cpp.
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, ori de cate ori considera a fi necesar, poate
proceda la reconsittuirea in parte sau in totalitate a modului in care a fost savarsita infractiunea. Art 130
reprezinta o norma derogatorie.
Reconstituirea se face intotdeauna in prezenta invinuitului sau inculpatului. Dca invinuitul sau
inculpatul este retinut sau arestat in cauza, in mod oblig se asigura prezenta acestuia sau reprezentarea
acestuia.
Ca si mijloc de proba, reconstituirea nu este recunoscuta de catre literatura de specialitate ca o
metoda de sine statatoare, specifica ridicarii sau confiscarii obiectelor, dar legea penala atribuie
reconstituirii aceeasi forta probanta ca oricarui alt mijloc de proba, fiind strans legata de cercetarea la
fata locului.
Procedura
Reconsitutirea poate fi efectuata atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata.
Reconstituirea se realizeaza doar in prezenta invinuitului sau inculpatului.
Este obligatorie participarea martorilor asistenti.
Partile sunt incunostiintate, nu citate.

Neprezentarea lor nu impiedica desfasurarea procedeului.

Datele rezultate in urma reconstituirii sunt trecute intr-un proces verbal, autentificat de catre
organul competent si depus la dosarul cauzei.