1.

Componenta optionala a anesteziei generale este:

a. Mentinerea homeostaziei
b. Analgezia
c. Relaxarea musculara
d. Amnezia
e. Hipnoza

2.

Sevofluranul este:
a. Un anestezic gazos
b. Un anestezic volatil
c. Un analgetic
d. Un relaxant muscular
e. Un agent de inductie intravenoasa

3.

Efecte ale anestezicelor inhalatorii volatile sunt toate cu exceptia:

a. Sedarea
b. Hipnoza
c. Analgezia
d. Relaxarea musculara
e. Lipsa sedarii

4.

Care este anestezicul inhalator gazos:

a. Halotanul
b. Desfluranul
c. Izofluranul
d. Protoxidul de azot
e. Sevofluranul

5.

Propofolul este:
a. Un anestezic inhalator
b. Un analgetic
c. Un anestezic intravenos
d. Un relaxant muscular
e. Un anestezic gazos

6.

Relaxantele musculare determina:

a. Analgezie modesta
b. Sedare superficiala
c. Paralizia musculaturii netede
d. Scaderea fortei de contractie dependent de doza
e. Stimulare cardio-vasculara

7.

Standardul de monitorizare in cursul anesteziei generale include cu exceptia:

a. Electrocardioscopia
b. Pulsoximetria
c. Concentratia inspiratorie a anestezicului inhalator
d. Masurarea noninvaziva a TA
e. Prezenta anestezistului

8.

Scopurile examenului preanestezic sunt cu exceptia:

a. Obtinerea consimtamantului informat
b. Scaderea anxietatii
c. Instruirea pacientului privind unele proceduri
d. Evaluarea bolilor coexistente
e. Reducerea necesarului de relaxant muscular

9.

In ce perioada a anesteziei generale exista cele mai mici riscuri de complicatii:

a. Faza de preinductie
b. Faza de inductie
c. Faza de mentinere
d. Faza de trezire
e. Faza postanestezica imediata

10. Monitorizarea standard in cursul anesteziilor regionale cuprinde:

a. SpO2
b. PetCO2
c. Ta invaziv
d. Stetoscopul esofagian
e. Diureza

11. Complicatiile anesteziilor regionale includ toate cu exceptia:

a. Hematomul
b. Infectia
c. Lezarea nervoasa
d. Tulburarile de ritm cardiac
e. Hipertermia

12. Anesteziile spinale se caracterizeaza prin cu exceptia:

a. Analgezie
b. Paralizie musculara
c. Simpaticoliza
d. Parasimpaticoliza
e. Bloc senzitiv

13. Anestezia subarahnoidiana este indicata in caz de cu exceptia:

a. Herniorafie
b. Mastectomie
c. Cura hemoroizilor
d. Cura varicelor
e. Fractura de peroneu

14. Sindromul de detresa respiratorie acuta este cu exceptia:

a. Insuficienta respiratorie hipoxemica
b. Edem pulmonar de permeabilitate
c. Injurie pulmonara acuta
d. Edem pulmonar necardiogen
e. Insuficienta respiratorie hipercapnica

15. Raportul PaO2/FiO2 in sindromul de detresa respiratorie acuta este:

a. <500
b. <300
c. <200
d. >200

16. Semnele clinice ale sindromului de detresa respiratorie acuta sunt cu exceptia:
a. Tahipnee
b. Raluri pulmonare
c. Convulsii
d. Cianoza rezistenta la oxigenoterapie
e. Travaliu respirator crescut

17. Hipercapnia permisiva inseamna

a. PaCO2 scazut
b. PaCO2 crescut
c. Acidoza respiratorie cronica
d. Alcaloza respiratorie cronica
e. Alcaloza respiratorie acuta

18. Insuficienta respiratorie se insoteste intotdeauna de:

a. Hipoxemie
b. Hipocapnie
c. Normocapnie
d. Hipercapnie
e. pH normal

19. Valoare PaO2 prag ce defineste insuficienta respiratorie acuta este:

a. 40mmHg
b. 50mmHg
c. 60mmHg
d. 70mmHg
e. 80mmHg

20. FiO2:

B
a.
b.
c.
d.
e.

Exprima concentratia oxigenului in sangele arterial

Influenteaza PaO2
Influenteaza in mod direct valoarea pH-ului
Poate fi crescut doar in cursul ventilatiei mecanice
Poate fi scazut prin administrarea de oxigen pe masca

21. Insuficienta respiratorie acuta:

a. Se insoteste obligatoriu de hipoxemie
b. Se insoteste obligatoriu de hipercapnie
c. Se caracterizeaza frecvent prin bradipnee
d. Se caracterizeaza prin pH normal
e. Se insoteste obligatoriu de cianoza

22. Insuficienta respiratorie tip I inseamna

a. PaO2 > 60mmHg si PaCO2 < 40mmHg
b. PaO2 < 60mmHg si PaCO2 < 40mmHg
c. PaO2 < 60mmHg si PaCO2 > 40mmHg
d. PaO2 > 60mmHg si PaCO2 > 70mmHg
e. PaO2 < 60mmHg si PaCO2 > 70mmHg

23. Insuficienta respiratorie tip II inseamna:

a. PaO2 > 60mmHg si PaCO2 < 40mmHg
b. PaO2 < 60mmHg si PaCO2 < 40mmHg
c. PaO2 < 60mmHg si PaCO2 > 40mmHg
d. PaO2 > 60mmHg si PaCO2 > 70mmHg
e. PaO2 < 60mmHg si PaCO2 > 70mmHg

24. Insuficienta respiratorie hipoxemica se mai numeste:

a. Tip II
b. Ventilatorie
c. Partiala
d. Globala
e. Hipercapnica

25. Insuficienta respiratorie tip II se mai numeste:

a. Globala
b. Nonventilatorie
c. Partiala
d. Hipoxemica
e. Hipocapnica

26. Mecanism fiziopatologic al hipoxemiei este:

a. Scaderea fractiei de sunt
b. Hiperventilatia alveolara
c. Neomogenitatile ventilatie/perfuzie
d. Cresterea concentratiei inspiratorii a oxigenului
e. Cresterea difuziunii oxigenului la nivel alveolar

27. In coma prin intoxicatie cu barbiturice poate apare cu exceptia:

a. Insuficienta respiratorie tip II
b. Hipercapnie
c. Insuficienta respiratorie cronica
d. Hipoxemie
e. Hipoxie

28. In cursul comelor insuficienta respiratorie obstructiva poate aparea prin cu exceptia:
a. Obstructia hipofaringelui prin baza limbii
b. Obstructia laringelui prin epiglota
c. Aspiratie de continut gastric
d. Polipnee superficiala
e. Hipotonia musculaturii buco-faringiene

29. Semnele clinice ale hipoxemiei sunt cu exceptia:

a. Tahicardia
b. Agitatia psiho-motorie
c. Polipneea
d. HTA
e. Anuria

30. Radiografia toracica la un bolnav cu insuficienta respiratorie acuta:

a. Este importanta pentru diagnosticul etiologic
b. Este importanta pentru diagnosticul severitatii hipoxemiei
c. Este indicata inaintea intubatiei traheale in urgenta
d. Poate fi normala
e. Permite diagnosticul de hipercapnie

31. Oxigenoterapia este indicata in caz de cu exceptia:

a. Infarct miocardic acut
b. Anemie severa simptomatica
c. Soc anafilactic
d. Insuficienta cardiaca compensata
e. Durere intensa

32. Sistemele de administare a oxigenului sunt cu exceptia:

a. Canula nazo-faringiana
b. Masca Venturi
c. Cortul de oxigen
d. Aparatul de ventilatie mecanica
e. Pulsoximetrul

33. Oxigenoterapia pe masca:

a. Permite fonatia
b. Poate determina epistaxis
c. Permite administrarea de O2 100%
d. Permite alimentatia orala
e. Nu se poate practica la pacientii cu barba

34. Intubatia traheala este o urgenta imediata in caz de cu exceptia:

a. Stop respirator
b. Stop cardiac
c. Obstructie a cailor aeriene, cu asfixie
d. Respiratie agonica
e. Hipotensiune arteriala

35. Socul hipovolemic poate fi cauzat de cu exceptia:

a. Poliurie
b. Politrauma
c. Hemoretroperitoneu
d. Fistule digestive cu debit mare
e. Hemopericard

36. Vasoconstrictia in socul hipovolemic :

a. Are rolul de a mentine perfuzia organelor vitale
b. Afecteaza teritoriul splanhnic si cerebral
c. Determina cresterea amplitudinii undei de puls
d. Determina scurtarea timpului de umplere capilara
e. Scade perfuzia cerebrala

37. Semne clinice ale socului hipovolemic sunt:

a. Extremitatile calde,transpirate
b. Venele periferice pline
c. Debitul urinar normal
d. Setea si tahicardia
e. Febra

38. In hipovolemia de clasa I semnele clinice includ:

a. Tahicardie
b. Letargie
c. Scaderea TA
d. Anurie
e. Scaderea amplitudinii undei de puls

39. In hipovolemia de clasa III semnele clinice includ toate cu exceptia:

a. Tahicardie
b. Tahipnee
c. Scaderea TA
d. Oligurie
e. Agitatie psiho-motorie

40. In hipovolemie de clasa IV semnele clinice include cu exceptia:

a. Tahicardie
b. Letargie
c. Scaderea TA
d. Anurie
e. Scurtarea timpului de umplere capilara

41. Accesul venos central in socul hipovolemic:

a. Se instituie inaintea accesului venos periferic
b. Permite masurarea presiunii venoase centrale
c. Nu permite administrarea catecolaminelor
d. Trebuie schimbat la fiecare 24-48 ore
e. Are riscuri minime

42. Solutiile electrolitice izotone:

a. Se distribuie 1/3 in spatiul intravascular
b. Sedistribuie 1/3 in spatiul interstitial
c. Pot induce alcaloza hipercloremica
d. Au capacitate de refacere volemica 1:1.
e. Au remanenta intravasculara mare

43. Solutiile coloidale:

a.
b.
c.
d.
e.

D
Se distribuie o treime in spatiul intravascular
Au remanenta intravasculara mica
Nu produc reactii alergice
Au o capacitate de refacere volemica 1:1
Nu influenteaza coagularea sanguina

44. Care din urmatoarele caracteristici nu este adevarata pentru socul septic:
a. Soc distributiv
b. Soc cu vasodilatatie
c. Soc cu vasoconstrictie
d. Soc hiperdinamic
e. Soc cu debit cardiac crescut

45. Semnele clinice ale vasodilatatiei periferice sunt:

a. Extremitati calde
b. Scaderea amplitudinii undei de puls
c. Cresterea timpului de umplere capilara
d. Vene periferice colabate
e. Temperatura cutanata scazuta

46. Apa intracelular este:

a. 55% din greutatea corporal
b. 55% din totalul apei din organism
c. 40% din greutatea corporal
d. 40% din totalul apei din organism
e. 33% din totalul apei din organism

47. Apa interstiial este:

a. 15% din greutatea corporal
b. 1/4 din apa extracelular
c. 1/3 din apa extracelular
d. 15% din apa extracelular
e. 15% din totalul apei din organism

48. Contracia de volum extracelular poate fi indus de toate cu exceptia:

a. Administrare de diuretice
b. Arsuri
c. Stenoz piloric
d. Anurie
e. Politrauma

49. Hemoconcentraia este:

a. Creterea hematocritului
b. Creterea lipidelor serice
c. Creterea sodiului plasmatic
d. Creterea proteinelor urinare
e. Cresterea numarului de trombocite

50. Tratamentul contraciei de volum extacelular include administrarea de:

a. NaCl 0,45%
b. NaCl 0,9%
c. NaCl 5,8%
d. NaCl 7,5%
e. NaCl 8,4%

51. Expandarea de volum extracelular nseamn:

a. Retenie de ap fr retenie de Na
b. Retenie de Na fr retenie de ap
c. Retenie de Na i ap
d. Retenie de ap i pierdere de Na
e. Pierdere de apa si retentie de Na

52. Expandarea de volum extracelular determin:

a. Sete
b. Uscciune axilar
c. Febr
d. Ascit
e. Polipnee

53. Hipernatremia nseamn ntotdeauna:

a. Expandare de spaiu extracelular
b. Contracie de spaiu extracelular
c. Expandare de spaiu intracelular
d. Contracie de spaiu intracelular
e. Contractie de spatiu extracelular si expandare de spatiu intracelular

54. Hipernatremia hipovolemic are semne clinice de:

a. Expandare de volum extracelular si expandare de volum intracelular
b. Contracie de volum extracelular si contractie de volum intracelular
c. Contractie de volum extracelular si expandare de volum intracelular
d. Expandare de volum extracelular si contracie de volum intracelular
e. Contractie de volum intravascular

55. Hipernatremia izovolemic se caracterizeaz prin:

a. Cantitatea total de Na sczut
b. Expandare de volum extracelular
c. Cantitate total de Na normal
d. Expandare de volum intracelular
e. Contractie de volum extracelular

56. Hipernatremia hipervolemica are semne clinice de:

a. Expandare de volum extracelular si expandare de volum intracelular
b. Contracie de volum extracelular si contractie de volum intracelular
c. Contractie de volum extracelular si expandare de volum intracelular
d. Expandare de volum extracelular si contracie de volum intracelular
e. Expandare de volum intravascular

57. Hiponatremia induce intotdeauna:

a. Expandare de spaiu extracelular
b. Contracie de spaiu extracelular
c. Expandare de spaiu intracelular
d. Contracie de spaiu intracelular
e. Contractie de spatiu extracelular si expandare de spatiu intracelular

58. Hiponatremia nseamn ntotdeauna:

a. Creterea cantitii totale de ap
b. Scderea cantitii totale de Na
c. Scderea cantitii de Na pe unitatea de volum de ap
d. Creterea pierderilor de Na
e. Cresterea volumului extracelular

59. Hiponatremia hipovolemic se insoete de semne clinice de:

a. Expandare de volum extracelular si expandare de volum intracelular
b. Contracie de volum extracelular si contractie de volum intracelular
c. Contractie de volum extracelular si expandare de volum intracelular
d. Expandare de volum extracelular si contracie de volum intracelular
e. Contractie de volum intravascular

60. Potasiul este:

a.
b.
c.
d.
e.

D
Principalul anion extracelular
Principalul cation extracelular
Principalul anion intracelular
Principalul cation intracelular
Are distributie egala intra- si extracelular

61. Distribuia intercompartimental a potasiului este influenat de toate cu exceptia:

a. Echilibrul acido-bazic
b. Insulin i glucagon
c. Adrenalin
d. Efortul fizic
e. Nivelul calciului plasmatic

62. Cauze frecvente ale pseudohiperpotasemiei sunt:

a. Recoltarea sngelui cu ace subiri i presiune pozitiva n sering
b. Garou meninut timp ndelungat
c. Puncionarea venei jugulare externe
d. Rabdomioliza
e. Anuria

63. Creterea K seric poate fi consecina tratamentului cu:

a. Furosemid
b. Manitol
c. Spironolacton
d. Glucoz i insulin
e. Adrenalina

64. Aport exogen de potasiu este reprezentat de administrarea a toate cu exceptia:

a. Soluii de alimentaie enteral
b. Soluie Ringer
c. Ser fiziologic
d. Snge stocat
e. Alimentatie orala

65. Eliminarea K din organism n caz de hiperpotasemie este realizat prin:

a. Administrarea intravenoas de urgen de gluconat de calciu
b. Administrarea intravenoas de polistirensulfonat de sodiu
c. Administrarea intravenoas de bicarbonat de sodiu
d. Administrarea intravenoas de furosemid
e. Administrarea de glucoza cu insulina

66. Concentraia ionilor de hidrogen n plasm este:

a. 40 mg/l
b. 40 mmol/l
c. 40 mEq/l
d. 40 mol/l
e. 40 nmol/l

67. Care este afirmatia adevarata privind pH-ul?

a. Este o exprimare logaritmic a concentraiei ionilor de hidrogen
b. Are unitate de msur
c. Este dependent de raportul PCO2/HCO3
d. Este alterat de procesele compensatorii
e. Nu este influentat de procesele compensatorii

68. Limita inferioara de normalitate a pH-ului este:

a.
6,80
b.
7,36
c.
7,40
d.
7,44
e.
7,60

69. Limita superioara de normalitate a pH-ului este:

a.
6,80
b.
7,36
c.
7,40
d.
7,44
e.
7,60

70. Reglarea renal a echilibrului acido-bazic:

a. Intr n aciune n decurs de minute
b. Include reglarea eliminrilor urinare de ioni de Na
c. Poate readuce pH-ul la normal
d. Este un mecanism cu eficien limitat parial
e. Este predominanta in tulburarile acute

71. Acidemie nseamn:

a. Proces patologic ce tinde s induc creterea concentraiei ionilor de hidrogen
b. pH > 7,44
c. Concentraia ionilor de hidrogen > 44nmol/l
d. Concentraia ionilor de hidrogen < 44nmol/l
e. Concentraia ionilor de hidrogen < 36nmol/l

72. Alcaliemie nseamn:

a. Proces patologic ce tinde s induc scderea concentraiei ionilor de hidrogen
b. pH > 7,44
c. Concentraia ionilor de hidrogen > 44nmol/l
d. Concentraia ionilor de hidrogen < 44nmol/l
e. Concentraia ionilor de hidrogen < 36nmol/l

73. Acidoza este un proces patologic ce tinde sa induca:

a. Creterea concentraiei [H]
b. Creterea concentraiei HCO
c. Scderea concentraiei [H]
d. Scderea concentraiei HCO
e. Cresterea pH-ului

74. Alcaloza este un proces patologic ce tinde sa induca:

a. Creterea concentraiei [H]
b. Scderea concentraiei HCO
c. Scderea concentraiei [H]
d. Creterea concentraiei PCO
e. Scaderea pH-ului

75. Tulburarea primar este:

a. Modificarea pH-ului indus de procesul patologic
b. Modificarea HCO sau PCO indus de mecanismele compensatorii
c. Dependent de severitatea procesului patologic
d. Dependent de amploarea compensrii
e. Depinde de modificarea pH-ului

76. Modificarea secundar este:

a. Modificarea pH-ului indus de procesul patologic
b. Modificarea HCO sau PCO indus de procesul patologic
c. Previzibil
d. Imprevizibil
e. Independenta de tulburarea primara

77. Tulburarea acido-bazic respiratorie:

a. Induce modificarea primar PCO si HCO
b. Induce modificarea primar HCO si secundar a PCO
c. Induce modificarea primar a PCO si secundara a HCO
d. Induce modificarea secundar a a PCO si a HCO
e. Induce doar modificarea PCO

78. Tulburarea acido-bazic metabolic:

a.
Induce modificarea primar PCO si HCO
b.
Induce modificarea primar HCO si secundar a PCO
c.
Induce modificarea primar a PCO si secundara a HCO
d.
Induce modificarea secundar a a PCO si a HCO
e.
Induce doar modificarea PCO

79. Acidoza mixt asociaz:

a. Acidoz respiratorie si alcaloz respiratorie
b. Acidoz respiratorie si acidoz metabolic
c. Acidoz metabolic si alcaloz respiratorie
d. Acidoz respiratorie si alcaloz metabolic
e. Alcaloza respiratorie si alcaloza metabolica

80. n acidoza respiratorie tulburarea primar este:

a. Acidemia
b. Hipercapnia
c. Creterea bicarbonatului seric
d. Scderea bicarbonatului seric
e. Scaderea PCO

81. Principala modalitate de tratament a acidozei respiratorii, care trebuie aplicata obligatoriu indiferent
de severitatea acidozei, este:
a. Suportul ventilator
b. Tratamentul cauzal
c. Oxigenoterapia
d. Hiperventilaia
e. Intubatia traheala

82. In alcaloza respiratorie, tulburarea primara este :

Alcalemia
a.
Hipocapnia
b.
Cresterrea bicarbonatului seric
c.
Scaderea bicarbonatului seric
d.
Cresterea PCO2
e.

83. Parametrii alcalozei respiratorii cronice pot fi toti cu exceptia:

a. Hipocapnia
b. pH normal
c. Scaderea bicarbonatului seric
d. pH scazut
e. Scaderea concentratiei ionilor de hidrogen

84. Principala modalitate de tratament a alcalozei respiratorii, care trebuie aplicata obligatoriu indiferent
de severitatea alcalozei, este:
a. Suportul ventilator
b. Tratament cauzal
c. Oxigenoterapia
d. Hiperventilatia
e. Intubatia traheala

85. Parametrii definitorii ai acidozei metabolice sunt toti cu exceptia:

a. pH < 7, 36
b. PaCO2 < 36 mmHg
c. HCO3 < 24 mmol/l
d. BE > -2 mEq/l
e. Concentratia ionilor de hidrogen < 36nmol/l

86. Tratamentul acidozei metabolice include indiferent de pH-ul sangelui arterial:

a. Tratamentul acidemiei
b. Administrarea de Na
c. Administrarea de ioni de potasiu
d. Tratamentul cauzal
e. Diuretice

87. Parametrii definitorii ai alcalozei metabolice sunt:

a. pH > 7,44
b. Pa CO2 < 36 mmHg
c. HCO3 < 24 mmol/l
d. BE < -2mEq / l
e. Concentratia ionilor de hidrogen>44nmol/l

88. Tratamentul alcalozei metabolice include indiferent de forma si pH-ului sangelui arterial:
a. Tratamentul alcalemiei
b. Tratamentul cauzal
c. Administrarea de bicarbonat de Na
d. Administrarea de ioni de clor
e. Administrarea de ioni de hidrogen

89. Opioidele determina constant:

a. Analgezie dependenta de doza
b. Hipnoza profunda
c. Relaxare musculara
d. Stimulare cardio-vasculara
e. Stimulare respiratorie

90. In grupa opioidelor sunt incluse toate cu exceptia:

a. Morfina
b. Remifentanyl
c. Etomidat
d. Butorfanolul
e. Pentazocina

91. Relaxantele musculare sunt toate cu exceptia:

a. Atracurium
b. Neostigmina
c. Succinilcolina
d. Rocuroniu
e. Pancuroniu

92. Complicatii respiratorii frecvente ale anesteziei generale sunt cu exceptia:

a. Hipoxemia
b. Hipercapnia
c. Hipocapnia
d. Apnea
e. Edemul pulmonar acut

93. Contraindicatii pentru anestezia de nerv periferic sunt:

a. Insuficienta cardiaca
b. Fibrilatia atriala in tratament cu anticoagulante
c. Cancerul
d. Ciroza hepatica Child A
e. Infectia urinara

94. Anestezice locale de tip amida sunt cu exceptia:

a. Cocaina
b. Lidocaina
c. Bupivacaina
d. Ropivacaina
e. Xilina

95. Lidocaina
a. Are debutul actiunii rapid
b. Are durata lunga de actiune
c. Este un anestezic local de tip ester
d. Nu se utilizeaza in anestezia topica
e. Poate agrava tulburarile de coagulare

96. Contraindicatia absoluta de anestezie spinala este:

a. Insuficienta cardiaca
b. Bronhopneumopatia obstructiva cronica
c. Ischemia acuta de membru inferior
d. Socul hemoragic
e. Hipertermia

97. Dezavantajele anesteziei subarahnoidiene sunt:

a. Debut lent al blocului
b. Tehnica laborioasa
c. Riscul cefaleei post punctie durala
d. Durata limitata a blocului
e. Riscul de hipertensiune arteriala

98. Dezavantajele anesteziei peridurale sunt toate cu exceptia:

a. Indici relativi de identificare a spatiului peridural
b. Risc de hematom medular compresiv
c. Durata mare de instalare a blocului
d. Lipsa relaxarii musculare
e. Inserarea cateterului in spatial peridural

99. Standard pentru analgezia in nasterea naturala este:

a. Anestezia spinala
b. Anestezia peridurala
c. Analgezia peridurala
d. Anestezia secventiala
e. Analgesia transdermica

100. Evitarea complicatiilor anesteziilor spinale se poate face prin cu exceptia:

a. Reducerea dozelor
b. Respectarea riguroasa a tehnicii
c. Respectarea contraindicatiilor
d. Monitorizarea atenta a pacientului
e. Alegerea corecta a indicatiei

101. Factorul predispozant pentru sindromul de detresa respiratorie acuta poate fi:
a. Contuzia pulmonara
b. Pneumotoraxul
c. Pleurezia
d. Astmul bronsic
e. Embolia pulmonara

102. Afectiunile sistemice asociate cu sindromul de detresa respiratorie acuta sunt cu exceptia:
a. Socul septic
b. Arsurile
c. Insuficienta renala cronica
d. Transfuzia masiva
e. Politrauma

103. Radiografia toracica in sindromul de detresa respiratorie acuta

a. Poate fi normala initial
b. Nu are valoare in diagnosticul etiologic
c. Arata infiltrate unilaterale
d. Arata hipertransparente nesistematizate
e. Este contraindicata

104. Complicatiile sindromului de detresa respiratorie acuta sunt urmatoarele cu exceptia:

a. Insuficienta renala acuta
b. Pneumomediastin
c. Pneumonie nosocomiala
d. Edem pulmonar necardiogen
e. Disfunctie multipla de organe

105. Scopurile suportului ventilator in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt cu exceptia:
a. Tratarea cauzei in agresiunea de pol aerian
b. Corectarea hipoxemiei
c. Scaderea travaliului respirator
d. Mentinerea unui schimb gazos adecvat
e. Cresterea PaO2

106. Efectele pozitive ale ventilatiei cu PEEP sunt cu exceptia:

a. Scaderea fractiei de sunt
b. Scaderea hipercapniei
c. Cresterea compliantei pulmonare
d. Permite scaderea FiO2
e. Corectarea hipoxemiei

107. Efectele negative ale valorolor mari de PEEP sunt toate cu exceptia:
a. Scaderea debitului cardiac
b. Cresterea spatiului mort
c. Riscul de pneumonie nosocomiala
d. Riscul de pneumotorax
e. Scaderea intoarcerii venoase

108. Cauzele de barotrauma sunt toate cu exceptia:

a. Presiuni mari in caile aeriene
b. Valori mari de PEEP
c. Volum curent > 10 ml/kg
d. FiO2 > 0,6
e. Conflictul de flux aerian in cursul ventilatiei - Lupta pacientului cu ventilatorul

109. Mecanismele fiziopatologice ale hipercapniei sunt:

a. Cresterea fractiei de sunt si hipoventilatia alveolara
b. Hipoventilatia alveolara si neomogenitatile ventilatie/perfuzie
c. Hiperventilatia alveolara si neomogenitatile ventilatie/perfuzie
d. Neomogenitatile ventilatie/perfuzie si scaderea concentratiei inspiratorii a oxigenului
e. Scaderea concentratiei inspiratorii a oxigenului si hipoventilatia alveolara

110. Care este afirmatia neadevarata cu privire la oboseala musculaturii respiratorii:

a. Inseamna scaderea fortei de contractie indusa de efortul contractil
b. Este corectata de ventilatia mecanica
c. Poate complica insuficienta respiratorie tip I persistenta
d. Este generata de efortul contractil excesiv in conditii de hipoxemie
e. Este cauzata de diselectrolitemie

111. Cresterea fractiei de sunt intrapulmonar apare in:

a. Zone ventilate dar neperfuzate
b. Sindromul de detresa respiratorie acuta
c. Miastenia gravis
d. Bradicardii
e. Stop cardio-respirator

112. Atelectazia de resorbtie este:

a. Un efect secundar al ventilatiei cu PEEP
b. Un efect secundar al ventilatiei cu volume mari
c. Un mecanism al hipoventilatiei alveolare
d. Un efect secundar al oxigenoterapiei
e. O complicatie a pneumoniei

113. Indicatiile de intubatie traheala si suport ventilator sunt cu exceptia:

a. Coma hepatica
b. Insuficienta respiratorie tip II
c. Aspiratia de continut gastric in caile aeriene
d. Anuria
e. Stopul cardiac

114. Ventilatia mecanica determina cu exceptia:

a. Cresterea capacitatii reziduale functionale
b. Scaderea travaliului respirator
c. Scaderea consumului de oxigen
d. Scaderea presiunii inspiratorii intratoracice
e. Cresterea presiunii in caile aeriene in inspir

115. Ventilatia mecanica determina:

a. Cresterea returului venos
b. Scaderea debitului cardiac
c. Cresterea contractilitatii ventriculului stang
d. Cresterea perfuziei splanhnice
e. Cresterea debitului urinar

116. Ventilatia mecanica poate induce cu exceptia:

a. Retentie hidro-salina
b. Acidoza respiratorie
c. Hipocapnie
d. Colonizarea bacteriana a cailor aeriene
e. Varsaturi

117. Ventilatia cu presiune pozitiva intermitenta (IPPV) este indicata cu exceptia:

a. In resuscitarea cardio-respiratorie
b. La pacientul cu relaxare musculara
c. Intraanestezic
d. Ca proba de sevraj de pe ventilatia mecanica
e. In apnee

118. Ventilatia asistata inseamna toate cu exceptia:

a. Preluarea integrala a ventilatiei externe de catre ventilator
b. Livrarea unui flux gazos la initierea inspirului spontan
c. Scaderea travaliului respirator
d. Pastrarea activitatii musculaturii respiratorii
e. Patrarea respiratiei spontane

119. Ventilatia noninvaziva:

a. Este indicata la pacientul stabil hemodinamic
b. Este indicata la pacientul comatos cu plaman normal
c. Protejeaza fata de riscul de aspiratie
d. Se face prin asistare prin masca laringiana
e. Se face pe sonda de intubatie traheala

120. Ventilatia cu PEEP este indicata in cu exceptia:

a. Insuficienta respiratorie hipoxemica
b. Sindromul de detresa respiratorie acuta
c. Hipertensiunea intracraniana
d. Edem pulmonar cardiogen
e. Pneumonie severa

121. Complicatiile intubatiei orotraheale sunt cu exceptia:

a. Obstructia sondei prin secretii
b. Intubatie bronsica
c. Intubatie esofagiana
d. Epistaxisul
e. Aspiratia de secretii oropfaringiene in plamani

122. Un avantaj al suportului ventilator este:

a. Scaderea volumelor pulmonare
b. Scaderea travaliului respirator
c. Scaderea intoarcerii venoase
d. Cresterea consumului de oxigen
e. Cresterea rezistentei la flux

123. Care afirmatie privind saturatia in oxigen a sangelui venos amestecat in socul hipovolemic nu este
adevarata?:
a. Scade sub 60%
b. Denota cresterea extractiei de oxigen
c. Denota cresterea diferentei arterio-venoase a oxigenului
d. Poate fi masurata in sangele venos central
e. Poate fi un indicator al eficientei terapeutice

124. Serul hiperton:

a. Este NaCl 5.8%
b. Scade contractilitatea miocardica
c. Scade diureza
d. Are efect volemic de scurta durata
e. Poate induce hipernatremie

125. Gelatinele se caracterizeaza prin cu exceptia:

a. Se distribuie 1/3 interstitial
b. Au remanenta intravasculara 3 ore
c. Au capacitate de refacere volemica 1:1
d. Se pot administra in cantitate nelimitata
e. Pot produce alergii

126. Solutiile de hidroxietilamidon:

a. Au capacitate de refacerevolemica 1:0.3
b. Au remanenta intravasculara 2 -3 ore
c. Pot fi administrarepana la 50 ml/kg
d. Nu interfera cu coagularea
e. Nu modifica determinarea grupelor de sange

127. Normalizarea volemiei in socul hipovolemic determina cu exceptia:

a. Normalizarea diurezei
b. Corectarea acidozei metabolice
c. Corectarea tahicardiei
d. Corectarea polipneei
e. Scaderea SvO2

128. Criterii de diagnostic al sindromului de raspuns inflamator sistemic sunt toate cu exceptia:
a. Tahipneea
b. Tahicardia
c. Hipotermia
d. Leucopenia
e. Bradipneea

129. Vasodilatatia in socul septic:

a. Induce extremitati reci si transpiratii profuze
b. Duce la scaderea TA
c. Duce la cresterea rezistentei vasculare sistemice
d. Duce la cresterea TA diastolice

130. Parametrii hemodinamici in socul septic sunt cu exceptia:

a. Frecventa cardiaca crescuta
b. Debitul cardiac crescut
c. Rezistenta vasculara periferica crescuta
d. Presiunea venoasa centrala scazuta sau normala
e. Presiunea venoasa centrala crescuta

131.

La pacientul cu soc septic pentru identificarea agentului patogen cauzal este necesara
recoltarea de:
a. Hemoculturi intotdeauna
b. Hemoculturi numai in caz de febra
c. Hemoculturi dupa administrarea un prima ora a antibioterapiei
d. Cultura din sputa intoteauna
e. Urocultura intotdeauna

132. La pacientul cu soc septic dupa aflarea rezultatelor microbiologice:

a. Antibioterapia nu este modificata ,daca evolutia cazului este buna
b. Se face ``dezescaladare`` ori de cate ori este posibil
c. Se continua antibioterapia cu spectrul larg pentru a preveni suprainfectia
d. Se modifica doza antibioticelor administrate
e. Se modifica calea de administrare a antibioticelor

133. Vasoconstrictorul de electie in socul septic este:

a. Dopamina
b. Dobutamina
c. Adrenalina
d. Noradrenalina
e. Nitroglicerina

134. Ritmul lent al pierderilor de ap i electrolii determin:

a. Paloarea mucoasei bucale
b. Uscciune axilar
c. Vene jugulare turgescente
d. Creterea presiunii in globii oculari
e. Absenta setei

135. Ritmul rapid al pierderilor hidro-electrolitice determin toate cu exceptia:

a. Tahicardie
b. Hipotensiune ortostatic
c. Creterea amplitudinii undei de puls
d. Oligurie
e. Contractia venelor periferice

136. Bolnavul cu hipernatremie hipovolemic i hipotensiune arterial va primi de urgen perfuzie

intravenoas cu:
a. Glucoz 5%
b. NaCl 0,45%
c. NaCl 0,9%
d. NaCl 7,5%
e. NaCl 8,4%

137. Cauze de diabet insipid central sunt toate cu exceptia:

a. Metastazele cerebrale
b. Meningitele
c. Traumatismul cranian
d. Rinichiul polichistic
e. Tumori cerebrale primare

138. Tratamentul hidro-electrolitic al diabetului insipid este:

a. NaCl 0,45%
b. NaCl 0,9%
c. NaCl 5,8%
d. NaCl 7,5%
e. NaCl 8,4%%

139. n hiponatremie:
a. Instalarea rapid este asimptomatic
b. Instalarea rapid este simptomatic
c. Instalarea este intotdeauna rapida
d. Instalarea lent este simptomatic
e. Ritmul instalarii nu influenteaza simptomatologia

140. Intoxicaia cu ap nseamn:

a. Expandare de volum extracelular i contracie de volum intracelular
b. Expandare de volum extracelular i expandare de volum intracelular
c. Contracie de volum extracelular i contracie de volum intracelular
d. Contracie de volum extracelular i expandare de volum intracelular
e. Edem cerebral masiv

141. Cauz de hiponatremie hipervolemic pot fi toate cu exceptia:

a. Insuficiena cardiac
b. Insuficiena renal acut
c. Sindromul nefrotic
d. Ciroza hepatic
e. Pneumonia

142. Factorii care regleaz nivelul K-miei sunt toate cu exceptia:

a. Eliminrile urinare de potasiu
b. Nivelul sideremiei
c. Redistribuia intercompartimental a potasiului
d. Stimularea adrenergica
e. Absorbtia digestiva de potasiu

143. n caz de acidemie:

a. Concentraia extracelular a ionilor de hidrogen este sczut i concentraia extracelular
a ionilor de K este crescut
b. pH-ul extracelular este sczut i concentraia extracelular a ionilor de K este
crescut
c. Concentraia extracelular a ionilor de hidrogen este crescut i concentraia extracelular
a ionilor de K este sczut
d. pH-ul extracelular este crescut i concentraia extracelular a ionilor de K este crescut
e. Concentraia extracelular a ionilor de hidrogen este sczut i concentraia extracelular
a ``````````````````````ionilor de K este scazuta

144. Hiperpotasemia:
a. Este definit ca nivel seric al K peste 5-5,5mEq/l
b. Este agravat de alcaloza metabolic
c. Este ameliorat de acidoza respiratorie
d. Este frecvent la pacientul cu vrsturi incoercibile
e. Este frecvent la pacientul cu tratament cu diuretice

145. Modificarile ECG induse de hiperpotasemie sunt:

a. Unda U
b. Lrgirea complexului QRS
c. Unde P nalte i ascuite
d. Dispariia undei T
e. Aplatizarea undei T

146. Care afirmatie privind gluconatul de calciu nu este adevarata:

a. Este indicat de urgen n hiperpotasemia sever
b. Nu influeneaz nivelul seric al potasiului
c. Are durat scurt de aciune
d. Intr rapid n aciune
e. Scade potasemia la un nivel fara risc vital

147. Bicarbonatul de sodiu n hiperpotasemie:

a. Se administreaz ca soluie molar 7,4%
b. Determin trecerea intracelular a potasiului
c. Nu influeneaz nivelul seric al potasiului
d. Este contraindicat n caz de acidoz metabolic
e. Se administreaza 10ml/kg corp

148. Stri frecvent asociate cu hipopotasemie sunt toate cu exceptia:

a. Etilismul cronic
b. Hiperaldosteronismul primar
c. Tratamentul cronic cu spironolacton
d. Tratament cu doze mari de insulin
e. Varsaturi

149. Simptome frecvent asociate cu hipopotasemia sunt toate cu exceptia:

a. Distensia abdominal
b. Vrsturi
c. Poliurie
d. Extrasistole ventriculare
e. Sete vie

150. Modificrile ECG asociate hipopotasemiei sunttoate cu exceptia:

a. Apariia undei U
b. Aplatizarea undei T
c. Subdenivelarea segmentului ST
d. Extrasistole polimorfe
e. Scurtarea complexului QRS

151. Administrarea orala de potasiu este indicat la:

a. Bolnavul cu vrsturi
b. Bolnavul cu hipopotasemie sever
c. Bolnavul cu hemoragie digestiv superioar
d. Bolnavul cu sond nazogastric
e. Bolnavul cu hipopotasemie usoara

152. Administrarea potasiului n caz de potasemie 2,3 mEq/l se face respectand urmatoarele reguli cu
exceptia:
a. Pe cateter venos periferic
b. Pe cateter venos central
c. n ritm de 10 mEq/or
d. Sub monitorizare ECG
e. Cu solutie molara 7,4%

153. Riscul major in cazul administrarii intravenoase de KCl este:

a. Hipotensiunea arteriala
b. Apneea
c. Soc anafilactic
d. Senzatia de caldura
e. Stopul cardiac

154. Care din urmatoarele afirmatii privind mecanismele compensatorii in reglarea echilibrului acido-bazic
este neadevarata?
a. Au scopul de a minimaliza modificarea pH indus de procesul patologic
b. Includ sistemele tampon
c. Compensarea renal este rapid i complet
d. Compensarea respiratorie este rapid i incompleta
e. Compensarea renala esre lenta si completa

155. Efectele sistemice ale acidozei includ toate cu exceptia:

a. Hiperventilaia
b. Com
c. Scderea contractilitii miocardice
d. Hipertermie
e. Hiperpotasemie

156. Efectele metabolice ale acidozei sunt:

a. Hipopotasemie
b. Hiperpotasemie
c. Devierea la stanga a curbei de disociere a oxihemoglobinei
d. Cresterea clorului plasmatic in acidoza respiratorie
e. Scaderea clorului plasmatic in acidoza metabolica

157. Efectele sistemice ale alcalozei includ toate cu exceptia:

a. Scderea contractilitii miocardice
b. Hipocalcemie
c. Vasoconstricie cerebral
d. Tetanie
e. Scaderea eliberarii oxigenului de pe hemoglobina

158. Creterea bicarbonatului seric n acidoza respiratorie depinde de toate cu exceptia:

a. Severitatea modificrii PaCO
b. Severitatea modificrii pH-ului
c. Ritmul instalrii hipercapniei
d. Amplitudinea compensarii renale
e. Forma acuta sau cronica a acidozei respiratorii

159. Cauze de acidoza respiratorie pot fi toate cu exceptia:

a. Coma barbituric
b. Miastenia gravis
c. Hiperventilatia de altitudine
d. Coma uremic
e. Obstructia de cai aeriene superioare

160. Compensarea renal in cazul acidozei nseamn:

a. Creterea eliminrii urinare de bicarbonat
b. Creterea reabsorbii renale de bicarbonat
c. Creterea reabsorbii renale de ioni de hidrogen
d. Scderea eliminrii urinare de ioni de Na
e. Cresterea volumului urinar

161. Tabloul clinic al acidozei respiratorii acute include toate cu exceptia:

a. Transpiraii profuze
b. Somnolen
c. Cianoza
d. Dispnee
e. Tulburri de ritm

162. Scaderea bicarbonatului seric in alcaloza respiratorie depinde de toate cu exceptia:

a. Severitatea modificrii PaCO
b. Severitatea modificrii pH-ului
c. Ritmul instalrii hipocapniei
d. Amplitudinea compensarii renale
e. Forma acuta sau cronica a alcalozei respiratorii

163. Cauza de alcaloza respiratorie este:

a. Coma barbiturica
b. Pneumonia
c. Miastenia gravis
d. Traumatismul cranio-cerebral
e. Oboseala musculaturii respiratorii

164. Compensarea renala in cazul alcalozei respiratorie inseamna:

a. Cresterea eliminarii urinare de bicarbonat
b. Cresterea reabsorbtiei renale de bicarbonat
c. Cresterea reabsorbtiei renale de ioni de Na
d. Cresterea eliminarilor urinare de ioni de hidrogen
e. Cresterea volumului urinar

165. Tabloul clinic al alcalozei respiratorii include:

a. Transpiratii profuze
b. Convulsii
c. Dispnee
d. Tulburari de ritm
e. Hipotensiune arteriala

166. Acidoza metabolica poate apare prin:

a. Acumularea de acizi nevolatili
b. Pierderea de acizi nevolatili
c. Acumulare de baze
d. Pierdere de ioni de clor
e. Acumulare de ioni de Na

167. Acidoza metabolica prin hiperlactacidemie apare in toate cu exceptia:

a. Oprirea cardio-circulatorie
b. Socul septic
c. Socul hipovolemic
d. Efortul fizic excesiv si de durata
e. Insuficienta renala cronica

168. Compensarea acidozei metabolice se face prin :

Consumul de bicarbonat pentru legarea ionilor de hidrogen
a.
Pierderea digestiva de bicarbonat
b.
Eliminarea crescuta de CO2
c.
Trecerea ionilor de hidrogen din spatiul extracelular in spatiul intracelular
d.
Hiperventilatie
e.

169. Semnele clinice ale acidozei metabolice sunt toate cu exceptia:

a. Polipnea
b. Tresariri musculare
c. Coma
d. Varsaturile
e. Diareea

170. Alcaloza metabolica poate apare prin :

a. Pierderea de acizi pe cale gastrica
b. Administrarea de solutii alcaline
c. Retentie urinara de bicarbonat
d. Pierderea de baze
e. Contractia de volum extracelular

171. Care afirmatie privind alcaloza metabolica cu raspuns la administrarea de clor este neadevarata?
a. Se mai numeste alcaloza de contractie
b. Apare prin pierderea de ioni de clor
c. Este cea mai frecventa forma de alcaloza metabolica
d. Se trateaza prin administrarea de ioni de clor
e. Este compensata prin hiperventilatie

172. Cauza de alcaloza metabolica poate fi:

a. Oprirea cardio-circulatorie
b. Diabetul zaharat decompensat
c. Socul cardiogen
d. Inanitia
e. Administrarea de bicarbonat de Na

173. Pierderea digestiva de clor :

a. Apare in fistulele pancreatice cu debit mare
b. Se insoteste de hipercloremie
c. Induce acidoza metabolica cu hiatus anionic crescut
d. Induce alcalemie
e. Induce hiperventilatie

174. Compensarea acidozei metabolice se face prin:

Hipoventilatie alveolara
a.
Consumul de bicarbonat pentru legarea ionilor de hidrogen
b.
Pierderea digestiva de bicarbonat
c.
Eliminarea respiratorie scazuta de CO2
d.
Trecerea ionilor de hidrogen din spatiul intracelular in spatiul extracelular
e.

175. Semnele clinice ale alcalozei metabolice pot fi toate cu exceptia:

a. Polipneea
b. Coma
c. Convulsiile
d. Semne de hipoventilatia alveolara
e. Semne de hipocalcemie

176. Stenoza pilorica decompensata asociaza toate cu exceptia :

a. Alcaloza metabolica
b. Hipopotasemia
c. Insuficienta renala functionala
d. Hipocloremia
e. Hipercalcemie

177. Barbituricele cu actiune scurta:

a. Produc relaxare musculara
b. Produc analgezie moderata
c. Produc depresie respiratorie indiferent de doza
d. Produc depresie cardio-vasculara dependenta de doza
e. Se administreaza inhalator

178. Care este afirmatia adevarata despre ketamina:

a. Produce depresie respiratorie indiferent de doza
b. Produce depresie cardio-vasculara
c. Creste eliberarea catecolaminelor endogene
d. Se administreaza inhalator
e. Nu produce analgezie

179. Bupivacaina
a. Are durata scurta de actiune
b. Se utilizeaza in concentratie de 0,25% pentru analgezia peridurala
c. Nu se utilizeaza in administrare subarahnoidiana
d. Se utilizeaza in concentratie de 0,125% pentru anestezia subarahnoidiana
e. Nu are toxicitate cardiaca

180. In anesteziile regionale aditivi pentru anestezicele locale pot fi cu exceptia:

a. Fentanyl
b. Epinefrina
c. Clonidina
d. Atropina
e. Alcalinizarea solutiei

181. In cursul anesteziei subarahnoidiene nivelul anesteziei poate fi influentat prin cu exceptia:
a. Nivelul injectarii
b. Pozitia pacientului in cursul injectarii
c. Doza de anestezic
d. Baricitatea solutiei
e. Alegerea anestezicului local

182. Caracteristicile fiziopatologice ale sindromului de detresa respiratorie acuta sunt:

a. Colapsul cailor aeriene mari
b. Cresterea compliantei pulmonare
c. Scaderea fractiei de sunt
d. Scaderea capacitatii reziduale functionale
e. Hipercapnia

183. Presiunea in capilarul pulmonar blocat in sindromul de detresa respiratorie acuta:

a. Este criteriu de diagnostic diferential
b. Este crescuta
c. Este masurata prin cateterul venos central
d. Cand scade, este indicata administrarea de inotrop
e. Poate fi masurata intermitent sau continuu

184. Volumul curent indicat in sindromul de detresa respiratorie acuta este:

a. 15 ml/kg
b. 10 ml/kg
c. 8ml/kg
d. 5-6 ml/kg
e. 3 ml/kg

185. Ventilatia mecanica cu protectie pulmonara inseamna cu exceptia:

a. Scaderea volumului curent
b. Scaderea presiunilor in caile aeriene
c. Nivel cat mai mic al FiO2
d. PEEP de 5 cmH2O
e. Evitarea complicatiilor pulmonare induse de ventilatia mecanica

186. Inhalarea de oxid nitric induce:

a. Vasodilatatie sistemica
b. Vasoconstrictie pulmonara
c. Corectarea hipoxemiei
d. Vasodilatatie in alveolele neventilate
e. Vasoconstrictie in alveolele ventilate

187. Corticoterapia este indicata in sindromul de detresa respiratorie acuta:

a. De la debut
b. In faza proliferativa
c. Niciodata
d. Pe tot cursul evolutiei
e. Oricand apare hipoxemia

188. Suportul nutritional in sindromul de detresa respiratorie acuta:

a. Se introdce in faza proliferativa
b. Este exclusiv parenteral
c. Se introduce precoce
d. Se indica hiperalimentatia pentru combaterea hipercatabolismului
e. Se indica alimentatia hiperglucidica

189. Terapia hemodinamica in sindromul de detresa respiratorie acuta include cu exceptia:

a. Hipovolemia permisiva
b. Corectarea TA
c. Optimizarea debitului cardiac
d. Corectarea transportului de oxigen
e. Optimizarea perfuziei tisulare

190. Efectul inotrop negativ indus de hipercapnie:

a. Apare la pH > 7,20
b. Este agravat de reactia adrenergica
c. Determina scaderea debitului cardiac
d. Se insoteste compensator de cresterea perfuziei tisulare
e. Este corectat prin hipoventilatie

191. PEEP are urmatoarele avantaje cu exceptia:

a. Corecteaza hipoxemia
b. Permite scaderea FiO2
c. Scade capacitatea reziduala functionala
d. Scade fractia de sunt
e. Creste complianta pulmonara

192. Dezavantajele PEEP sunt cu exceptia:

a. Riscul de barotraumas
b. Scaderea fractiei de sunt intrapulmonar
c. Cresterea spatiului mort
d. Scaderea debitului cardiac
e. Creste presiunea intracraniana

193. Sevrajul de pe ventilatia mecanica se poate face cand:

a. Pacientul este inconstient
b. Are SpO2 95% cu FiO2 0,7
c. Are PEEP 10 cmH2O
d. Are buna protectie a caii aeriene
e. Pacientul are tulburari de ritm cardiac

194. Parametrii hemodinamici in socul hipovolemic includ:

a.
Indexul cardic < 2.2 l/min.m2
b.
Presiunea venoasa centrala >8-12 mmHg
c.
Presiunea in capilarul pulmonary blocat > 8-12 mmHg
d.
Rezistenta vasculara sistemica < 1500 dyne x sec /cm5
e.
SvO2 >70%

195. Disfunctia endoteliala in socul septic:

a. Joaca un rol secundar in geneza sepsisului
b. Apare localizat in focarul inflamator
c. Induce status hipocoagulant
d. Genereaza disfunctia multipla de organe
e. Nu influenteaza permeabilitatea membranei capilare

196. Disfuntia miocardica in socul septic:

a. Afecteaza numai ventriculul stang
b. Afecteaza functia sistolica si diastolica
c. Duce la cresterea debitului cardic prin cresterea inotropismului
d. Duce la scaderea frecventei cardiace
e. Duce la cresterea perfuziei tisulare cu aport crescut de oxigen

197. Deficitul de utilizare periferica a oxigenului in socul septic este demostrat de:
a. Cresterea SvO2
b. Cresterea extractiei de oxigen
c. Cresterea diferentei arterio-venoase a oxigenului
d. Scaderea SvO2
e. Scaderea ScvO2

198. In socul septic alterarile metabolice include cu exceptia:

a. Hipercatabolism
b. Crutarea musculaturii scheletice
c. Rezistenta la insulina
d. Balanta azotata negativa
e. Scaderea masei musculare

199. Care afirmatie privind SvO2 in socul septic este adevarata?

a. Este>70 % dupa rescucitarea volemica
b. Denota cresterea extractiei de oxigen
c. Este rezultatul cresterii diferentei arterio-venoase a oxigenului
d. Nu reflecta consumul de oxigen
e. Nu influenteaza deciziile terapeutice

200. Resuscitarea volemica initiala in socul septic are ca obiective cu exceptia:

a. PVC 8-12 mmHg
b. TA medie>65mmHg
c. Debit urinar>0.5ml/kg/h
d. SvO2> 70%
e. PaO2 > 60mmHg

201. Corecia expandrii de volum extracelular trebuie s evite toate cu exceptia:

a. Diureza masiv
b. Hipovolemia
c. Hiponatremia
d. Hipotensiunea arterial
e. Hipotermia

202. Factori de risc ai hipernatremiei sunt toti cu exceptia:

a. Alimentaia enteral
b. Vrstele extreme
c. Pacienii ventilai mecanic
d. Pacienii anurici
e. Administrarea de solutii hipertone

203. Semnele i simptomele hipernatremiei sunt toate cu exceptia:

a. Confuzie
b. Midriaz
c. Convulsii
d. Com
e. Sete vie

204. Monitorizarea tratamentului n hipernatremia simptomatic presupune:

a. Puncie lombar cu recoltare de LCR
b. Examinare neurologic frecventa
c. Ionogram sanguin i urinar la fiecare 24 ore
d. Ionogram sanguin la fiecare 12 ore
e. Tomografie computerizata cerebrala

205. Na urinar <10 mEq/l poate fi determinat de toate cu exceptia:

a. Pierderi digestive de Na
b. Pierderi urinare de Na
c. Pierderi cutanate de Na
d. Retenie renala de Na
e. Hipovolemie
206. Cauze de hipernatremie hipervolemic sunt:
a. Administrare excesiv de diuretice
b. Administrare excesiv de NaCl 0,45%
c. necul n ap dulce
d. Administrare excesiv de bicarbonat de Na
e. Administrarea excesiva de glucoza hipertona
207. Mielinoliza pontin apare n:
a. Corecia rapid a unei hiponatremii
b. Corecia lent a unei hiponatremii
c. Corecia rapid a unei hipernatremii
d. Corecia lent a unei hipernatremii
e. Nu are legatura cu interventia terapeutica
208. Sindromul secreiei inadecvate de ADH este:
a. Hiponatremie hipovolemic
b. Hipernatremie izovolemic
c. Hiponatremie hiperovolemic
d. Hiponatremia izovolemic
e. Hipernatremie hipervolemica
209. Funciile potasiului n organism sunt:
a. Meninerea potenialului de repaus al membranei celulare
b. Reglarea pH-ului intracelular
c. Reglarea miscarilor transmembranare ale apei
d. Reglarea cresterii celulare
e. Reglarea activitatii enzimelor celulare
210. Hipopotasemia:
a. Este definit ca K-mie < 2,5 mEq/l
b. Este regula la bolnavul cu anurie
c. Poteneaz tulburrile de ritm la bolnavul digitalizat
d. Este corectat de administrarea de bicarbonat de sodiu
e. Este ameliorata de administrarea de gluconat de Ca
211. Parametrii acidozei respiratorii cronice pot fi toti cu exceptia:
a. Hipercapnie
b. pH normal
c. Creterea bicarbonatului seric
d. pH sczut
e. Scaderea bicarbonatului seric

212. Reglarea ventilatiei mecanice in acidoza respiratorie are intotdeauna ca scop :

Normalizarea PaCO2
a.
Normalizarea bicarbonatului
b.
Normalizarea pH-ului
c.
Normalizarea oxigenarii
d.
Normalizarea transportului de oxigen
e.
213. Acidoza metabolica cu hiatus anionic normal apare prin :
a. Acumulare de acid lactic
b. Acumulare de sulfati si fosfati
c. Pierdere de bicarbonat
d. Pierdere de ioni de clor
e. Acumulare de ceto-acizi
214. Care afirmatie privind acidoza metabolica hipercloremica este neadevarata?
a. Apare in administrarea excesiva de ser fiziologic
b. Este spontan rezolutiva
c. Este rezultatul administrarii excesive de ioni de potasiu
d. Se insoteste de bicarbonat scazut
e. Apare frecvent in repletia volemica cu volume mari
215. Pierderea digestiva de bicarbonat:
a. Apare in fistule pancreatice cu debit mare
b. Se insoteste de hipocloremie
c. Induce acidoza metabolica cu hiatus anionic crescut
d. Induce alcalemie
e. Duce la hipercapnie compensatorie
216. Efectele secundare ale administrarii de bicarbonat de Na sunt toate cu exceptia:
a. Alcaloza intracelulara paradoxala
b. Scaderea eliberarii de oxigen la tesuturi
c. Hiperosmolaritatea
d. Hipernatremia
e. Alcalemie tranzitorie
217. Administrarea de bicarbonat de Na in acidoza metabolica:
a. Se poate face sub forma de solutii 5,8 %
b. Se face pana la normalizarea pH-ului
c. Se face pana la pH 7,15
d. Este monitorizata prin analiza gazelor sangvine repetat la 12 ore
e. Se face cu o doza de 10ml/kg corp din solutia molara