Sunteți pe pagina 1din 6

Implantologie curs 1

Face parte din arsenalul therapeutic al stoamtologiei moderene astfel incat


stomatologia de azi nu poate functiona fara aceasta.
Istoricii imprt evolutia implantologiei in 6 etape distincte:

Perioada antica(inceputiuriera noastra)


Per medieval()
Per fundamentarii (1800-1910)
Per premoderna (1910- 1930)
Per moder( 1931 -1977)

Implantologia orala contemp (1978-prezent)


Implantologie=chiru dento-alv +protetica+gnatologie
Mosses,strocke, furnigini,pascualini,leonard lincau si per invard branemarc?
Conceptia de osteointegrare, regenerare tisulara dirijata, grefele osoase,
interventiile de sinus lifting au contribuit la extinderea indicatiilor implantelor d si la
cresterea ratelor succeselor.
Anatomia aparatului dento-maxilar corelata cu campul protetic primitor d eimplante
Implanturile stoma sunt
-implantee care explaoteaza cele 3 dimensiuni ale crestei alevolare
edentate,morfologia lor int si ext cu structuri cum sunt: sinus maxilar, cavitatea
nazala, canal mandib, gaura mentoniera.
Suportul osos maxilar, zonele de importanta majora in implantologia orala de pa
supraf V a crestei alveolare osoase sunt:
-spina nazala ant
-stalpul canin
-stalpul zigomatic
-regiunea tuberozitara
Fortele ce apar in procesul amsticatiei vor fi transmise de la niv oaselor alv ale
maxilarului la baza oaselor maxilare si bolta palatine de unde vor fi preluate de cei
3 stalpi de rezistenta : canin zigomatic pterigoidian.
Fortele se vor propaga dea lungul acestor stalpi dispersanduse apoi in oasele
craniene .

Regiunea incisilor centrali si laterali superiori


Incisivii sup sunt plasati sub planseul cav nazale intro structura osoasa bogata in os
spongios, au o corticala vestibulara subtire.in fct de inaltimea crestei alveolare
raportul apexulrile acestor dinti cu planseul foselor nazale poate merge pana ala 1
cm si chiar mai mult.un palat coborat are o creasta alv cu o dimensiune ..fav in
schimb cand palatal este inalt crestele alveolare sunt si ele mai inalte cu dimensiuni
mai mici v-o.
F frecv incisive sup au port ant ale alveolelor in direct cu corticala osului
vestibular .Raportul dintre inclinatia alveolelor si a crestelor alv si cea a planului
alveolar pe de alta parte este de 16 grade ptr dinte si 30 grade ptr creasta alveolara
edentata.
Apexul f aproape de planseul foselor nazale cand dupa extractive creasta alveolara
edentate se poate micsora in inatime si mai mult.
Zona apicala a incisivilor sup poate fi f aproape de corticala V.
Insertia implantelor in os se poate face:
-imediat post extractional
-dupa o perioada de vindecare osoasa postextractionala( are mai multe avantaje:
definirea formei anatomice ale arcadei, evitarea montarii impalntelor intrun tesut
osos in suferinta si dimensiuea corecta a lacasului ptr implant si obtinerea de la
inceput a unei supraf de contact implant-os cat mai mare)
Supraf V a crestei alveolare in regiunea incisiva este in general usor concava, in
edentatiile mai vechi tinand cont ca resorbtia osoasa centripeta la maxilar, centrele
crestelor se vor afla intro pozitie mai palatinala.
Structura si anatomia osoasa trebuie analizata incat sa permita sis a fie posibil ca
ptr fiecare dinte lipsa sa se insere un implant care sa aiba o suprafata egala cel
putin cu radacinile dintelui pierdut.
Oferta osoasa privind inaltimea crestei alveolare se masoara de la nivelul crestei
pana la planseul foselor nazale in zona incisive superioara.
Limita in inaltime a crestei alveolare in implantul endoosos este minim de 10
mm.Latimea cretsei alveolare se masoara in sens V-O in dreptul locului de insertie a
implantului.
Implantele surub si cilindru necesita o grosime alveolara de min 5 mm , d eobicei
osul se lateste spre baza aceasta dimens creste o data cu profunzimea osului.
Montarea implantelor in reg incisive sup nu treb sa afecteze canalul nazo-palatin .

Notiunea de dimens utile osoase defineste acea masa de tesut osos in care se pot
insera cu success implantele.
Trebuie tinut cont ca dupa extractie in procesul de vindecare nivelul osului alveolar
scade cu aprox 2 mm si atunci utilizarea implantelor imediat post extractional
impune insertia acestora cu 2 mm in profunzime de la nivelul corticalei.
Regiunea caninilor superiori
Rad caninilor sunt incluse in zona inf a stalpului osos canin.Acest dinte neavand in
general contact radicular apical cu planseul foselor nazale sau sinus maxilar. F rar
sinusul maxilar se poate extinde pana in zona canina , in zona disto-palatinala a
radacinii.
Acelasi lucru se poate intampla cu planseul foselor nazale in regiunea palatinala. In
aceasta zona exista un grad diferit de oblicitate a axului de insertie a dintelui si a
crestei alveolare edentate in raport cu planul orizontal.
Deoarece regiunea restrictiva este inclusa la baza stalpului canin in spate si lateral
de radacina caninului exista o abundenta mare de os(os spongios) favorabila
insertiei unor implante de lungime si diametru mare.
Regiunea primlor pm1 sup
Primul pm de regula nu este in ctc cu podeua sinusului maxilar fiind insa in imediata
apropiere a stalpului canin.daca dintele are o sg radacina partea vestibulara a
alveolei se afla in ctc direct cu corticala V a crestei alveolare.Prezenta unei sg rada
este rara.
Daca dintele are doua radacini atunci cea V va avea aceeasi pozitie ca in cazul
precedent, rad palatinala fiind separate de cea vestibular prin interpozitionarea d os
spongios in cantitati mai mult sau mai putin relevante.
Creasta edentate in aceasta regiuen este sub planseul sinusului maxilar in proportie
de 30 %, situatie in care intre marginea crestei si sinus exista o mai mare sau mai
mica substanta de tesut osos spongios decelabil cel mai des rx.
Regiunea pm2 sup
in acesta reg rap apex rx cu planseu sinus este in general mai strict, planseul cav
sinusale devenind complet, acoperisul radacinii acestui dinte.
Contactul apexului dintelui cu sinusul maxilar :

Sinus putin voluminos in care tesutul oso intre apex si planseul sinus este bn
reprezentat
Planseul sinusal acopera apexul , grosimea osului intre cele 2 elem anatomice
find realizata de corticala podelei sinusale

Apex dintelui este evidentiat intrasinusal fiind acoperit de membrane


sinusului
!!!Membrana sinusala are grosimea coajei unui ou de gaina

In urma extractiei planseul sinusal devein complet sau aproape complet


acoperisul superior al crestei alveoare edentate.
Regiunea molarilor sup
In aceasta regiune sinusul maxilar reprezinta aproape intotdeauna acoperisul
apexurilor, de multe ori vf rad m 1 si m2 se evidentiiaza in cavitatea sinusala sub
mucoasa acestuia, deoarece radacinile molarilor sunt de obicei divergente spre
apex aici se afla o cantitate de os spongios , radacina palatinala a primul pm are o
directive catre osul septal ce separa cavitatea sinusala de cea nazala ca de altfel si
radacina palatinala a m2 care se afla la o distant mult mai mare.
Cea mai buna regiune in care folosim un volum osos convenabil in dreptul primilor
doi molari este directia palatinala in dreptul radacinei M-V in mod special cand se
insereaza impalntul post extractional.
Dupa extractia molarilor inaltimea crestei alveolare va fi de cele mai multe ori
destul de mica iar aplicarea implantelor endoosoase nu este posibila fiind obligat sa
recurgem la implanturi subperiostale.
Unica posibiliatate de a gasi un volum osos convenabil este in directia palatinala.
In acest sens patrimonial osos palatinal va deveni suportul optim al implantului
endoosos.
In situatia in care se vor aplica implnate post extractional se va impune obligatoriu
extractia radiculara cu respectarea integritatii alveolare si extractia sa nu fie facuta
ca umare a unei patologii evident parodontale sau osteitice.
Mandibula este osul mobil al aparatului dento-maxilar , formand max inf, corpul
madibulei prez o margine bazilara si o marg alveolara sup in care sunt implantati
dintii.
Fata ext a mandibulei prez urm repere anatomice:
-linia oblica externa care se termina in ramuo ascendant a l mandib
-ant se afla cei doi tuberculi mentonieri intre care se insera protuberanta
mentoniera lateral in dreptul radacinii celui deal 2 lea pm sau intre rad primul si al
2lea pm se afla gaura mentoniera.
Gaura mentoniera are pozitia variabila si in plan vertical in zona din respective in ct
de resorbtia osoasa vertical ajungand pana aproape de creasta.la cei cu arcadele

dentare prezente sib n definite gaura mentoniera se afla la niv apexului pm 2 si la 2


mm sub apex.
La nivelul fetei ant se prez proeminentele alv denumite rugile alveolare.
Fata int a corpului mandibulei prezinta ant si paramedian fosetele digastrice
deasupra carora se afla apofizele genii.fiind pereche cate 2 de o parte si de lata.pe
linei mediana se afla spina mental mandibulara incepand din dreptul celui de al 2lea
pm apare o linie osoasa ascendenta spic distal.
Pe linia oblica se insera ms milohioidian care delimiteaza superior si ant fosele
sublinguale unde se afla glanda si inferior si post fosee submandibulara cu glanda
resp.marg bazilara a mandibulei nu prez dpdv anatomic elemente ptr viitoarele
implante ,cel mai important lucru de retinut fiind faptul k in aceasta regiune osul are
structura corticala.
Marginea sup a osului mandibular prez la dentate procese alv cu dinti cu tot, in reg
pm apare osul spongios f fin exprimat in mod egal intre fetele osoase corticale ale
mandibulei.
Incepand cu primul molar, distant radacinii compacta externa este dj de aprox 2
mm ptr k la molarii 2 si 3 creste progresiv pana la 3,4 mm.
Linia milohiodiana se afla de cele mai multe ori deasupra apexului radacinii
molarului de minte dr aceste raporturi depind de:

H corpului mandibulei,
lung radacinilor dentare,
distant antero-post a crestelor alveolare, molarul de minte fiind plasat cat
mai marginal la arcadele manibulare mari.