Modurile pentatonice

Familia modurilor de cinci sunete este extrem de numeroasa. Insa dintre sutele de variante de
pentatonie, doua s-au bucurat de o atentie deosebita * din partea muzicienilor de jazz. Amandoua
modurile pentatonice la care ne referim nu contin semitonuri adica sunt anhemitonice. In teoria
muzicii modurile anhemitonice sunt catalogate in 5 stari, fiecare stare fiind o varianta a celei dintai,
dar plecand de pe o alta fundamentala.
Exemplul 9 Cele 5 stari ale modurilor pentatonice anhemitonice

Modurile cu arie larga de raspandire in muzica ultimului secol sunt cele corespunzatoare starilor I si
V care, dupa cum se vede, poseda amandoua o cvinta
*

Sintagma atentie deosebita trebuie considerata d.p.d.v. statistic.

perfecta si o terta mare sau mica. Aceste moduri se numesc in teoria jazzului pentatonic major si,
respectiv, minor. Celelalte variante ale pentatonicelor anhemitonice sunt lipsite, fie de cvinta, fie
terta, din aceasta cauza pot fi mai greu asociate unor situatii tono-modale heptatonice cu care
urechea ascultatorilor e mai bine familiarizata. Prezenta cvintei si a tertei ar putea constitui o
explicatie a faptului ca, in practica muzicala din ultima jumatate de secol, s-au impus pe scara
larga doar asa-numitele pentatonic major si minor.