Doctrine economice

,,Pesimismul lui David Ricardo

A efectuat: Vulpe Tamara gr. Con

112

David Ricardo (1772Unul dintre cei mai mari

1823)
economiti ai lumii ,David Ricardo
a trit doar 51 de ani, dar a reuit
s lase posteritii, lucrri de
cert valoare tiinific.

David Ricardo a fost economistul

cel mai liberal al tuturor

timpurilor, considernd c
liberalismul i mecanismele
concureniale ofer climatul cel
mai potrivit asigurrii progresului
i prosperitii economice a
tuturor naiunilor lumii.
Fr cunotinele temeinice n

domeniul tiinelor naturii,

mecanicii, chimiei,
mineralogiei,fizicii i economiei,
era greu de conceput ptrunderea
n tainele revoluiei industrial,
insa Ricardo i le va cpta prin
autoinstruire, dup ce a acumulat
o avere considerabil de 40 de

On the Principles of Political

Economy and Taxation
(1817)
Prin cartea lui David Ricardo i o
dat cu ea sa nscut tiina
Economiei Politice.
Metoda deduciei i a abstraciei
tiinifice, utilizat de Ricardo cu
luciditate i o consecven
nentlnit la vreunul dintre
predecesorii si , iau permis nu
numai s ptrund n sfera teoriei,
dar s ridice pe o nou treapt a
cercetarii economice i s devin
primul constructor al analizei
economice moderne.
David Ricardo a dat lumii tiinifice
modern coninutul principal al
teoriei obiective a valorii
determinat de munc. Pe baza
acestei teorii, Ricardo construiete
pentru prima dat un sistem
unitar al teoriei economice

Teoria valorii
ntro societate n care producia de mrfuri atinge apogeul, problematica

mrfii i a valorii constituie cheia fr de care nu se poate porni la

dezlegarea celorlalte mistere ale produciei sociale.

Problematica valorii :
Eliminarea contradiciilor i clarificarea unor importante aspecte ale
teoriei valoriimunc preluat de la Adam Smith;
Utilizarea teoriei valoriimunc pentru explicarea i nelegerea
interdependenei dintre diferitele fenomene ale realitii economice,
n ntreaga ei complexitate.
Dou categorii de bunuri
sau mrfuri ce fac obiectul
vnzrii-cumprrii pe
pia:
bunuri rare
bunuri reproductibile.

"Valoarea se deosebete n mod esenial de

bogie, ea este privit ca un produs al
muncii, n timp ce bogia, este rezultatul
conlucrrii omului cu natura i cu mijloacele
de producie pe care le utilizeaz.

Teoria valorii
Valoarea total a mrfurilor se compune din valoarea mijloacelor de producie
consumate i valoarea nou creat de munca vie a muncitorului (adugat).
Valoarea absolut -

cantitatea de munc
necesar producerii unei
uniti de marf, n
condiiile cele mai grele
de producie.

Valoarea de schimb- semnific puterea

pe care o deine o marf de a obine pentru
ea o cantitate anumit din oricare alt
marf, fr nici un fel de referire la valoarea
sa absolut.

Valoarea se gaseste in raport direct proportional cu

cantitatea totala de munca (intensitatea) si in raport invers
proportional cu productivitatea muncii respective.

D.Ricardo -economistul
repartitiei.
ndreptndui atenia deopotriv spre producie i repartiie,
Ricardo a conferit Economiei Politice importante valene de tiin
social, a descoperit elemente ale structurii sociale a produciei.
Spre deosebire de Smith, Ricardo a studiat nu att factorii ce
determina marimea veniturilor, ct dinamica lor in perioada lunga
de timp.
Pe drumul deschis de Ricardo va merge, 50 de ani mai trziu, Karl
Marx.
Unii dintre ei caracterizndul pe autorul Principiilor, nici mai
mult, nici mai puin, dect printele comunismului. Americanul
Henry Charles Carey scria:Sistemul lui Ricardo este un sistem al
dezbinrii ... el duce la lupta de clas ... lucrarea sa este manualul
demagogului, care urmrete s ajung la putere cu ajutorul
mpririi pmnturilor, al rzboiului i al jafului

Teoria repartitiei
Repartiia valorii se efectueaz n dependen de apartenena oamenilor la una
din cele 3 clase sociale, formate din deintorii factorilor de producie respectivi:
landlorzii

Ricardo vede in proprietarii funciari principalii beneficiari.

Cta vreme muncitorul muncea si primea pentru lucru un salariu,
iar capitalistul conducea o intreprindere de la activitatea careia
incasa un profit, proprietarul funciar isi tragea renta din puterile
solului, nefiind afectat nici de concurenta, nici de dinamica
populatiei.

Renta funciar
Elementul central al explicrii i nelegerii mecanismelor repartiiei
bogiei ntre clasele sociale l constituie teoria rentei funciare.
Premise care explica existenta rentei funciare:
Acaparaea pamintului n proprietatea privat
Pamntul fertil este limitat
El este inegal dupa fertilitate si amplasare fata de caile de comunicatii
si pietele de desfacere;
Odata cu cresterea populatiei si a cererii de consum sunt luate in
cultura pamnturi de categorii inferioare;
Pe piata produsele agricole se vnd la o valoare sociala, determinata
de cantitatea de munca depusa pe terenurile cele mai putin fertile,
pentru a stimula utilizarea lor;
ntre valoarea sociala si cea individuala a produselor apare o
diferenta, care este incasata de proprietarii funciari sub forma de
renta funciara.

Urcarea continu a rentei alimenteaz dou

tipuri de contradicii:
I. Contradicia dintre
landlorzi, pe de o parte,
i forele capitalismului,
pe de alt parte. Partea
din produsul muncii care
revine landlordului crete
continuu, iar cea rmas
pentru muncitor i capitalist
scade continuu.

II. Contradicia dintre

capitaliti, pe de o parte, i
muncitori, pe de alt parte.
Sporirea rentei impune ridicarea
salariilor nominale pentru
meninerea nivelului de trai.
ntruct att renta ct i salariile
vor avea o tendin de urcare o
dat cu creterea bogiei
ipopulaiei, profitul se reduce
continuu.
Creterea rentei
Reducerea dimensiunilor (Creterea rentei Urcarea
salariului nominal) Scderea
salariului i profitului
profitului

Salariul
Conceptia lui Ricardo cu privire lasalariucorespunde celei a lui Smith.
Munca este o marfa care se vinde si se cumpara pe piata, ea posednd
att valoare ( pret natural ), ct si pret ( pret de piata).
Diniamica salariului cuoate doua tendine:
Tendinta de crestere a salariului nominal, datorita cresterii preturilor la
produsele agricole ca urmare a majorarii cererii populatiei in crestere.
Tendinta de pastrare a salariului real la un nivel constant la nivelul
valorii mijloacelor de subzistenta.
Un merit incontestabil al lui Ricardo c a sesizat i explicat convingtor
nivelul salariului real minim al muncitorului, nu prin suma de bani
primit n schimbul muncii depuse, ci prin cantitatea bunurilor
strict necesare consumului su i al familiei sale, dimensionat
astfel nct s refac fora de munc consumat n procesul
produciei i nimic mai mult.

Profitul
Profitul este, crede Ricardo, alturi de

salariu un venit primar. El reprezint singura

surs destinat reproduciei lrgite i
dezvoltrii, ntruct nnoiete i sporete
Extinderea
Aciunea
Creterea
Urcarea
Sporirea
Reducerea
Creterea
preurilor
valorii
cantitii
salariului
legii
populaiei
valorii
rentei
suprafeelor
Profitului.
randamentelor
bunurilor
tuturor
funciare
de
nominal
munc
vnzare
cultivate
mrfurilor
agricole
descrescnde
necesar din agricultur
capitalul ca factor de producie.

Teoria comerului internaional

Esenta se reduce la urmatorul postulat: daca o marfa poate fi obtinuta

cu mai putina munca intr-o tara, aceasta tara poate prefera de a

importa marfa respectiva pentru a se specializa in producerea altor
marfuri care ii pot oferi avantaje mai mari. Deci, pentru alegerea
specializarii tarii e nevoie de comparat raporturile de costuri a
diferitor marfuri in diferite tari.. Aceasta este influenat de o serie de
factori : gradul de dezvoltare industrial, poziia unei ri fa de cealalt,
nivelul productivitii muncii, diferenele de ordin natural.
Practicarea unei politici liber-schimbiste reprezint, dup Ricardo,

condiia esenial a manifestrii principiului avantajului relativ n comerul

internaional. n acest context, avantajul relativ poate asigura, scrie el, n
mod spontan i automat, att alocarea optim a resurselor n producie, ct
i avantajul reciproc al tuturor partenerilor, ceea ce va conduce la
realizarea unei "armonii universale" a intereselor acestora.

Cercurile vicioase ricardiene:

Dinamica teoriei ricardiene a salariului este urmtoarea:
Sporirea populaiei Extinderea suprafeelor cultivate Creterea muncii
necesare n agricultur Urcarea preului mrfurilor agricole Creterea
muncii necesare n economie Sporirea preurilor tuturor mrfurilor
Creterea rentei Urcarea salariilor nominale pentru meninerea constant a
salariilor reale Diminuarea profiturilor.

Dinamica teoriei ricardiene a rentei funciare este urmtoarea:

Creterea populaiei Creterea produciei agricole Extinderea suprafeelor cultivate (prin
atragerea n cultur a unor terenuri cu randament descrescnd) Creterea costurilor unitare
Urcarea preurilor de vnzare ale subzistenelor Sporirea continu a rentei Creterea
salariilor nominale Reducerea profiturilor.
Dinamica teoriei ricardiene a profitului este urmtoarea:
Creterea populaiei Extinderea suprafeelor cultivate Aciunea legii randamentelor
descrescnde Sporirea cantitii de munc necesar din agricultur Urcarea valorii
bunurilor agricole Sporirea cantitii de munc necesar n economie Creterea
valorii tuturor mrfurilor Urcarea preurilor de vnzare Creterea rentei funciare
Sporirea salariului nominal Reducerea Profitului.

Pesimismul lui Ricardo

Ricardo a demonstrat ca renta nu

este un dar al naturii, cum

considerau fiziocratii si Smith, ci un
produs al zgrceniei ei, al
insuficientei loturilor fertile.

O data cu crestera preturilor la mijloacele de

existent, se vor mari corespunzator si salariile,
atunci va scadea rata profitulului. Acest fapt
va reduce posibilitatile oricarui progres in
general, deoarece profitul este forta motrice a
dezvoltarii.

Prin introducerea in cultura de terenuri care

implica cheltuieli mereu mai mari de
productie, profitul arendasilor capitalisti
scade, aceasta contribuind la frnarea
acumularii de capital

Ricardo ntocmai ca Malthus se

pronun mpotriva legislaiei

sracilor, ntruct n loc s fac pe
sraci bogai, ea face pe bogai
sraci
Cercul vicios ricardian: pamintul este
limitat, pe cind necesitatea de
produse alimentare creste intruna,
odata cu sporirea populatiei,
conditionind ridicarea pretului la
produsele agricole si, prin urmare a
rentei funciare.

Concluzii
Ricardo a fost continuitorul in linie directa a lui

A.Smith, insa el nu a vazut lumea ca pe o

simfonie armonioasa, ci ca pe una macinata
de conflicte interne ce impiedica dezvoltarea
ei. Astfel Ricardo i-a construit propriul sistem
stiintific.
El a preluat, de asemenea, si unele teorii ale
lui Malthus, indeosebi cea a populatiei.
Contributiile sale decisive la progresul stiintei
economice se evidentiaza in domeniul teoriei
repartitiei, a valorii si a schimburilor
internationale.