MOTO

SNTATEA ESTE O STARE DE ECHILIBRU BIO PSIHO SOCIAL,

CULTURAL sI SPIRITUAL, STARE DE AUTONOMIE sI INDEPENDEN, FR A
FI EGAL CU ABSENA BOLII SAU A INFIRMITII.
VIRGINIA HENDERSON
CAPITOLUL I
ROLUL PROPRIU sI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE N
NGRIJIREA PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
MEMORIU EXPLICATIV
PROFESIUNEA DE ASISTENT MEDICAL PRESUPUNE DIN TOATE
PUNCTELE DE VEDERE, MAI CERINE VORBIND DE CALITILE SALE
SUFLETEsTI, SE REFER LA: RENUNARE, RBDARE, ALTRUISM,
DEVOTAMENT, BUN DISPOZIIE, AMABILITATE, VOIOsIE, PREZEN DE
SPIRIT sI CONsTIINCIOZITATE.
PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT, PUTEREA FIZIC,
PSIHIC sI MENTAL CARE L PRSEsTE VERTIGINOS N MOMENTELE DE
SUFERIN, ASISTENTA MEDICAL VA TREBUI S NTRUNEASC MARI
CALITI MORALE sI UMANE, O DEPLIN DISPONIBILITATE AFECTIV, DAR
sI O BUN sI CONTINU PREGTIRE PROFESIONAL.
RESPECTND sI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA NOASTR, NE
RESPECTM PE NOI sI PROFESIA NOBIL PE CARE NE-AM ALES-O.
PLANUL LUCRRII
CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale n ngrijirea pacientilor cu
enterocolita
A1.Aparatul digestiv notiuni de anatomie si fiziologie
A2.Enterocolita definitie, etiologie, clasificare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolita
A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie

A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolita

A6.Evaluare evolutie, complicatii, pronostic
A7.Educatia pentru sanatate
CAPITOLUL II
B.Planul de ngrijire al pacientilor cu enterocolita
B1.Culegerea datelor
B2.Analiza si interpretarea datelor
B3.Planificarea ngrijirilor
B4.Aplicarea planului de ngrijire
B5.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
C1.Concluzii
C2.Evaluarea Finala
C3.Anexe
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
A1.NOIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice
si chimice ale alimentelor, adica digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se ntinde ntre cavitatea bucala si anus
numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care si varsa produsii n acesta
numite glande anexe ale tubului digestiv.

TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii:
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros n toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe
segmente, care poarta diferite denumiri.
ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:
-cavitatea bucala;
-faringele;
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul subtire;
-intestinul gros.
Fiecare segment prezinta caracteristici speciale n alcatuirea lor. Cu toate acestea, n
general au o structura asemanatoare.
STRUCTURA PEREILOR TUBULUI DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din patru tunici care, de la exterior
spre interior sunt:
a)Tunica musculara este formata din fibre musculare striate, n regiunea faringiana si
n portiunea superioara a esofagului si din fibre musculare netede n tot restul tubului digestiv.

Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele

musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul digestiv,
iar fibrele musculare circulare sunt asezate n interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea
tubului digestiv.
Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se
relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice.
b)Tunica submucoasa este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La
nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment.
c)Tunica mucoasa este patura care captuseste tractusul digestiv de la orificiul bucal
pna la orificiul anal, fiind n continuarea tegumentului.
Ea este formata din doua straturi:
1.Epiteliul mucoasei are o structura variata, depinznd de functiile pe care le
ndeplinesc segmentele respective.
Astfel, n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar n restul
tractusului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande
anexe ale mucoasei tubului digestiv.
Aceste glande pot fi n forma de tuburi simple sau ramificate sau n forma de acini.
Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarmate (bolul alimentar),
fie pentru transformarile chimice ale alimentelor.
2.Coreonul mucoasei este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite
mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate.
Tunica mucoasa ndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de
protectie. Rolul n digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor
chimice ale alimentelor.

Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n limfa, sunt absorbite prin mucoasa,
care ndeplineste prin aceasta functia de absorbtie.
n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi
daunatoare organismului. n felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului.
Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm portiunea abdominala a
esofagului, stomacul, intestinele.
d)Tunica seroasa nu este altceva dect peritoneul visceral, una din fetele
peritoneului, care nlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv
sau le fixeaza.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV
CAVITATEA BUCAL
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin
orificiul bucal, iar n interior cu faringele.
Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta
doua repliuri musculomembranoase, avnd n grosimea lor muschiul orbicular al buzelor.
FARINGELE
Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat napoia cavitatii
bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat
unde se ncruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se ntinde de la baza craniului pna la
esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 30 cm. Cnd este gol are aspectul unui tub
turtit, iar cnd trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 2,5 cm. Porneste de
la partea inferioara a laringofaringelui, cobornd vertical ntre coloana vertebrala si trahee, trece

prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul
esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla n cavitatea
abdominala, n partea stnga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este
aproape orizontal.
Raporturi stomacul se gaseste situat n etajul supramezocolic, avnd n partea de sus,
nainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stnga cu splina, n jos
cu colonul transvers, nainte cu peretele abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul si splina.
Configuratia externa are forma de cimpoi, masurnd cnd este plin moderat 25 cm
lungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.
Prezinta trei portiuni:
-fundul sau tuberozitatea este partea cea mai larga si priveste spre diafragm;
-corpul este partea mijlocie;
-portiunea pilorica sau portiunea orizontala este partea inferioara, cea mai ngusta a
stomacului.
Stomacul are doua fete una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi:
-mica curbura care este concava si orientata spre dreapta;
-marea curbura care este convexa si orientata spre stnga, avnd o lungime de 40 cm.
Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este n legatura cu esofagul si intestinul
subtire.

Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, avnd
un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este
nchis printr-un muschi sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera
este ndreptata spre intestin, formnd valvula pilorica.
INTESTINUL SUBIRE
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungnd la 6 9 m.
ncepe de la orificiul piloric al stomacului si se ntinde pna la valvula ileocecala.
Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul
sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala.
Intestinul subtire are doua portiuni:
-duodenul ncepe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de
potcoava, cu o lungime de 25 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputnd sasi schimbe pozitia, fiind n cea mai mare parte retroperitoneal si n raport cu peretele posterior
al abdomenului.
Cavitatea sa nconjoara capul pancreasului si n ea se deschid: canalul pancreatic
(Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare n
grosimea careia se afla ampula Vater.
Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila, mai mica papila (caruncula) mica,
unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).
-jejuno - ileonul este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. ncepe de la
unchiul duodenojejunal si tine pna la valvula ileocecala.

Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa ntre duoden si
intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost mpartit n jejun su
ileon.
Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de
aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printrun mezou mezoul intestinului subtire de peretele abdominal.
Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase ndoituri, anse
intestinale, n numar de 14 16.
Ultima portiune a intestinului subtire ileonul se termina n fosa ileaca dreapta a
abdomenului, deschizndu-se n intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula
ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros nu pot trece catre intestinul subtire.
INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si
se ntinde de la valvula ileocecala pna la orificiul anal.
Are aproximativ lungimea corpului (1,50 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de
circa 7 cm si merge descrescnd catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 4 cm; este asezat
pe partile marginale ale abdomenului, n jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma
literei U rasturnata si alcatuieste cadrul colic.
Intestinul gros prezinta trei portiuni:
-cecul.
Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formndu-se astfel
dedesubtul deschiderii lui un fund de sac, care este cecul; acesta se continua n jos si medial
(pozitia cea mai frecventa) cu apendicele apendicular, lung de 4 10 cm.

-colonul
Colonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula ielocecala si se termina la rect.
Este mpartit n patru portiuni:
-colon ascendent care ncepe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara
a ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta.
-colonul transvers care ncepe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pna
la splina, unde se ndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stnga si
este situat orizontal sau n forma literei V;
-colonul descendent care ncepe de la unghiul splenic si se termina la colonul
sigmoid, n fosa iliaca stnga.
-colonul sigmoid este n forma de S, ncepe n fosa iliaca stnga si tine pna n
dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine n raport
cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul.
Din loc n loc, colonul prezinta sugrumari numite plici semilunare si parti
proeminente numite haustre sau boseluri, dnd aspectul unor ncretituri largi. Aceasta se
datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul intestinului numite tenii musculare, sunt
mai scurte dect lungimea sa si din cauza aceasta l cuteaza .
Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri numiti apendici sau
ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu.
Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica
intestinului gros.
Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale
colonului, pe cnd celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe.

ABSORBIA INTESTINAL
Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa,
sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung n mediul intern. Un
procent de 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire,
care are adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule
conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvilii la polul
apical al celulelor.
Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2. Procese de
absorbtie reduse la un loc si la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele
medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine.
Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive.
a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie,
selective, care se desfasoara mpotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice).
b)Mecanismele pasive sunt:
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica.
-osmoza adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica
mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;
-pinocitoza adica nglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa
intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern.
Absorbtia proteinelor se face sub forma de aminoacizi n prima parte a intestinului
subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora n snge.
Absorbtia glucidelor se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin
mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza).
Absorbtia glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului.

Absorbtia lipidelor se face n prima parte a intestinului subtire, sun trei forme:
-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;
-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil;
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul cu
sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile biliare se rentorc n ficat prin sistemul port.
Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de
catre sistemul limfatic.
Absorbtia apei si a sarurilor minerale se face la nivelul intestinului subtire si a
intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind n acolo, Na +, Cl -, Ca 2+ , P
3

, Fe 2+.
Absorbtia vitaminelor se face n functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile

(complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar

lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.
n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de
consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.
La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie.
n urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat n materii fecale solide, de consistenta
moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene
intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.
Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol n formarea si
progresia materiilor fecale de-a lungul colonului.
Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si saruri minerale, unele
vitamine: vitamina B, vitamina K.

Procesul de fermentatie are loc n prima parte a intestinului gros, datorita florei
bacteriene aerobe, formata n principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra
glucidelor nedigerabile (celuloza), scindndu-le pna la monozaharide si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desfasoara n partea a doua a colonului transvers si n
colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practici nedigerati
sub control cortical, determinnd decarbogazificarea si dezaminarea acestora.
Materiile fecale rezultate n urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare
si 10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si
putrefactie.
Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii fecale.
Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex
controlat voluntar.
La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati
sub control cortical.
RECTUL
Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, avnd o lungime de 15 20 cm.
Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapta si are un
calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari ampula
rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta canalul anal.
Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea hemoroidala si sinusurile
rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri:
-intern format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;
-extern format din muschi circulari striati, deci voluntar.

La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele musculare sunt
uniform repartizate n pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un
mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce i confera o mare mobilitate.
Aceasta lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:
Glandele salivare sunt glande exocrine ale caror canale se deschid n cavitatea bucala;
-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;
-se pot grupa dupa marime n: glande salivare mici si glande salivare mari.
Ficatul este cea mai mare glanda din organism;
-se afla situata n cavitatea abdominala n partea superioara dreapta, imediat sub
diafragm, iar lobul sau stng se ntinde pna la epigastru sau n loja hepatica;
-este asezat transversal n abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul
antero posterior de 18 cm, naltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu
caramiziu (contine o mare cantitate de snge).

Pancreasul
I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Functiile aparatului digestiv constau n transformarea alimentelor n asa fel nct sa

poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului
digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite n snge
si limfa la nivelul peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se nteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera
alimentele n tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga
n snge si limfa.
Substantele alimentare se gasesc n natura mpreuna cu unele substante care nu sunt
folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din
organism.
Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare.
a)Digestia fizica a alimentelor consta, n primul rnd, n nmuierea acestora.
Alimentele, desi contin ntotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu
permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si nmuiate.
Dupa aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta ntr-o farmitare, adica o
prefacere a lor n particule ct mai mici.
b)Digestia chimica a alimentelor consta ntr-o simplificare a moleculelor
substantelor alimentare.
Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite,
dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate n molecule mai simple, care pot
sa strabata peretele tubului digestiv.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv si ale
glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionnd prin
componentele lor, n special apa si fermenti digestivi.

APA toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta contribuie la
digerarea fizica a alimentelor, ntruct le nmoaie si usureaza astfel sfarmarea lor.
Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important n transformarea chimica a
alimentelor, contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin hidroliza.
Cantitatea de apa a diferitelor sucuri digestive variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub
variaza cu natura alimentelor.
FERMENII DIGESTIVI reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive.
Sunt substante organice proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor, prin
simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica,
actioneaza numai asupra anumitor substante, provocnd anumite transformari.
Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub
forma inactiva si sunt activate numai n prezenta unor anumite substante si ntr-un mediu cu o
anumita reactie.
Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se
grupeaza n:
-proteze sau fermenti protidici actioneaza asupra proteinelor, pe care le descompun
pna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de descompunere;
-amilazele sau glucidazele actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau
dizaharide) pe care le hidrolizeaza pna la monozaharide;
-lipazele sau esterazele actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza,
transformndu-le n glicerina si acizi grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, dect daca acestea
se gasesc n stare de emulsie.
Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura naintarii alimentelor din
cavitatea bucala spre intestin.
1.2.ENTEROCOLITA DEFINIIE, ETIOLOGIE. PRONOSTIC

Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.

ETIOPATOLOGIE
Boala este frecventa si se ntlneste la orice vrsta, putnd sa aiba cauze infectioase,
chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca
sunt: enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si
streptococii sunt introdusi n intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele
microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de
Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele
toxico chimice sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul,
uleiurile volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate,
antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si
bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt
provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce
flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.
1.COLITELE sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul
inflamator poate sa intereseze colonul n ntregime (colite difuze) sau numai unele parti ale
colonului (colite segmentare).

ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.

Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu
stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de
antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin
abuz de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE sunt inflamatii cronice ale intestinului sau
sunt urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut n trecutul mai apropiat sau
mai ndepartat si o enterocolita acuta. n acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice,
primitive, pe lnga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena
alimentara sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele
secundare, cum sunt n special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric,
enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu
alergie alimentara si enterocolitele ce nsotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza,
tricocefaloza, etc.
3.ENTERITELE sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie n totalitate (a
intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica.

ETIOPATOGENIE

Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dereglari

nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb,
medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe
ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al
glandelor anexe (ficat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENIC rezulta dintr-o eroare biochimica nnascuta:
deficit eritrocitar de L glutamine peptidaza.
Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul proximal, acolo unde
si concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. n acelasi sens pledeaza si
producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o
descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare (enteropatie
exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita,
enterocitul prezinta importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa
rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea
leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii
celulare.
Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.
1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI PROBLEME ALE
PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
ENTEROCOLITA ACUT
Circumstante de aparitie (semne) persoane care au consumat alimente alterate sau au
ingerat substante toxice.
Simptome:

-inapetenta;
-greata;
-cefalee;
-stare de neliniste;
-dureri abdominale progresive pna la colici;
-balonare (zgomote hidro aerice);
-varsaturi alimentare si bilioase;
-scaune subtiri la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive cu eliminari de gaze urt mirositoare;
-febra;
-frisoane.
n cazurile mai grave se instaleaza:
-deshidratare prezinta sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiratie;
-cianoza;
-racire a extremitatilor;
-puls mic;
-hipotensiune;

-hipotermie.
Problemele pacientului:
-oligurie;
-piele uscata;
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONIC
Circumstante de aparitie (semne) persoane emotive sau care au consumat lapte,
dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.
Simptome:
-dureri periombilicale, n fosa iliaca dreapta sau generalizate;
-eructatii;
-balonari;
-barborisme;
-eliminari de gaze;
-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi alimentare nedigerate
1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia;
-febra;
-frisoane.

Problemele pacientului:

-deshidratare;
-discomfort abdominal;
-hipertermie;
-riscul raspndirii infectiei.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGAIE
Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru evidentierea
complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii:
-tubajul duodenal sau sondajul duodenal se realizeaza prin introducerea unei sonde
Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior;
Scop Explorator extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila
(A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:
-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice;
-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau
aspectul, cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare.
Scop Terapeutic drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au
actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungnd prin
vena porta n ficat de unde apoi vor fi excretate mpreuna cu bila n caile biliare, urmnd calea
circulatiei entero-hepatice;

-alimentatie artificiala se introduc lichide hidratante si alimente lichide n

organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de nghitire;
-aspiratie continua n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);
-investigatii de laborator.
Recoltarea sngelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta
coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sngelui prin punctie
venoasa.
-recoltarea materiilor fecale materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie
spontana ntr-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu
gura larga, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii
fecale aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru
medicamente, cutii de plastic).
Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate materiile fecale este nedorita
din cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru
aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze nainte de defecare.
-recoltarea sngelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa 5-8
ml snge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
-recoltarea sngelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara.

INTERVENII AUTONOME sI DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU

ENTEROCOLIT
INTERVENII AUTONOME ACORDATE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
-plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe ct se
poate izolat macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;
-acopar patul pacientului cu musama si aleza;
-linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;
-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai
echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;
-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;
-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;
-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de
tranzitie;
-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;
-administrez tratamentul antispastic;
-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
-ncurajez permanent pacientul;
-educ membrii familiei n privinta dietei;
-masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura;

-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul,

TA, comportamentul pacientului);
-calculez bilantul ingestie excretie;
-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n
starea de sanatate a pacientului;
-respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale;
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;
-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de
vindecare;
-i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;
-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;
-la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii;
-fac demersurile necesare externarii;
-nsotesc pacientul la garderoba;
-predau pacientul apartinatorilor.
INTERVENII DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie;
-recoltez materii fecale pentru coprocultura;
-administrez la indicatia medicului:

-Scobutil 1 f.i.m.;
-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;
-Furazolidon 4x1/zi;
-Algocalmin o fiola f.i.m.;
-Amoxicilina 500 mg/8 ore;
-Piafen o fiola/zi;
-Ercefuril 1-4 capsule/zi;
-administrez tratament infectios recomandat de medic;
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie n scop explorator;
-n caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;
-Streptomicina per os 1-2 g/zi;
-Tetraciclina 2 g/zi;
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si i
administrez aniseptice;
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica
si solutie glucozata n caz de deshidratare.

EVALUARE EVOLUIE, COMPLICAII, PRONOSTIC

EVOLUIE
Enterocolita acuta
Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod obisnuit simptomele regreseaza
n 2 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este nengrijita, se poate
croniciza.
Enterocolita cronica
Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile
de exacerbare sunt declansate n majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta
anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi n exces, ciuperci,
dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)
n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la
frig, infectiile generale si curele hidrominerale.
Durata episoadelor active este de la cteva saptamni pna la 2 3 luni.
Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active.
Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent
enzimatic, stimuleaza peristaltismul.
Enterocolita glutenica
Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale.

COMPLICAII
Enterocolita acuta si enterocolita cronica
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei;
-manifestari rectosigmoidiene;
-manifestari rectale;
b.generale
-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;
-neuroza secundara;
-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.
Enterocolita glutenica
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distrofie;
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)

PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI

ENTEROCOLITEI CRONICE
Prognosticul este n general bun, bolnavul pastrndu-si capacitatea de munca, cu
exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.
Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea
suferintei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete
unele norme igieno alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.
Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.
Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte fundamentale ireversibile, ca
aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci cnd exista inflamatia mucoasei enterale.
ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine,
respectnd evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu
reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este
lipsita de progresivitate.
Respectnd anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea
sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.
n enterocolita glutenica, prognosticul se mbunatateste radical, prin introducerea
regimului fara gluten.
n etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. n prezent, se poate obtine
vindecarea clinica si cea morfologica.
Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare.

EDUCAIA PENTRU SNTATE

Alimentatia trebuie sa fie ct mai completa, cu interdictii ct mai putine.
n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 14 ore, cu
ceaiuri amare sau ndulcite cu zaharina sau cu zahar n proportie de 5 %, zeama de orez, supa de
morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.
Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.
Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate.
Regimul hidric poate fi nlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti
sau supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.
Cnd exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se ncepe o
dieta cu un suport redus de glucide, dar cu administrare n exces de proteine.
Pentru a combate diareea se dau produse bogate n:
-tanin -ceai oriental concentrat;
-ceai de coarne;
-suc de gutui;
-suc de afine;
-calciu (brnzeturi);
-mucilagii (orez).
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.
Alimentatia se mbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus an
ratii mici.

Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mini si a

fructelor nainte de a consuma alimentele.
Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul
B, timp de 5 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie
abdominala si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % nainte de masa cu 10
15 minute.
CAPITOLUL II
PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI A.R. CU
ENTEROCOLIT ACUT

PRIMUL CAZ
PLANUL DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.
CU ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor.
1.1.Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume: A.
Prenume: R.
Vrsta: 27 ani
Sexul: M

Religia: Catolica
Nationalitatea: Romna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Profesor
Date variabile:
Domiciliu: Bucov, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu familia ntr-o casa cu 5 camere, salubre, bine ncalzite;
-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;
-dispune de venituri materiale bune;
Conditii de munca: satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si toaleta cavitatii bucale
de 2 ori/zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaza programele TV, iese n oras cu familia
Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune
1.2.Date privind starea de sanatate anterioara

1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala 79 kg;

-naltime 1,81 m
-grup sangvin AB IV
-RH (+)
1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate tactila normala;
-acuitate gustativa normala
-somnul normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza ametelii;
-alimentatia trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate 1-2 l/zi;
-eliminari mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.
Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei.
-neaga afectiuni infecto contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica.
1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: fara importanta
1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendictomie la 14 ani
1.3.Informatii legate de boala
1.3.a)Motivele internarii:

Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide 10/zi;
-crampe abdominale;
-paloare.
1.3.b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 27 ani, fara antecedente patologice, care n urma cu cteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.
1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta
1.3.d)Data internarii: 17.11.2007, ora 13.30.
1.3.e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;

-R=18 r/minut
Aparat cardio vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 120/65 mm Hg; AV 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;

-organele genitale externe normal conformate;

-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.

ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

PACIENTULUI A.R.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NNr.

Nevoia

Manifestari de

Manifestari de

Surse de

fundamentala

independenta

dependenta

dificultate

crt.

1
1

Nevoia de a respira -frecventa respiratorie

si a avea o buna normala vrstei 17
circulatie
r/min,
respiratii
ritmice, fara zgomote
patologice;
-miscari
libere;

3
-

4
-

respiratorii

-aplitudine normala,
egala,
de ambele
hemitorace.
22

Nevoia de a bea si
de a mnca

-greata, varsaturi;
-crampe
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare

-procesul
inflamator
intestinal

Nevoia de a elimina

-scaune apoase si -procesul

multiple;
inflamator

3
-transpiratii;
-risc
deshidratare
44

Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura

-adinamie;

intestinal
de

-discomfort
abdominal

-crampe
abdominale;
-varsaturi

55

Nevoia de a dormi -pacientul doarme ore

si de a se odihni
suficiente de somn (68 ore) si are somn
calm, fara cosmaruri,
adoarme cu usurinta si
se trezeste odihnit

66

Nevoia de a se -pacientul se poate

mbraca si dezbraca mbraca singur, si
alege vestimentatia n
functie de anotimp si
stare psihica

77

Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului n limite
normale

Nevoia de a fi
curat, ngrijit, de asi
proteja
tegumentele
si
mucoasele

-par curat, ngrijit;

88

-usoara
hipertermie
38,3 0 C

-procesul
inflamator
intestinal

-urechi
de
conformitate normala,
curate;

-cavitate bucala, nas

cu mucoasa umeda si
roz, gingii aderente
dintilor si roz;
-unghii taiate scurt,
ngrijite;
-pacientul
are
deprinderi
igienice
normale,
prezinta
aspect curat, ngrijit
9

Nevoia
de
comunica

a -functionarea adecvata
a organelor de simt;

110 Nevoia de a actiona -are convingeri fata de

conform propriilor realitate;
convingeri si valori
-pacientul
face
rugaciuni la masa si
seara

111 Nevoia de a fi -pacientul ia singur

preocupat
n decizii;
privinta realizarii
-uneori si manifesta si
stari de bucurie

9
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine
despre sine

112 Nevoia de a evita

pericolele

pozitiva

-starea generala -alterarea

alterata
tranzitului
intestinal

113 Nevoia de a nvata

cum sa-si pastreze
sau sa-si recupereze
sanatatea

-pacientul
prezinta
dorinta de a nvata
despre
cum
sa-si
recapete starea de
sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale

114 Nevoia de a se
recrea

2.2.a)Probleme actuale de dependenta:

-durere abdominala;
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale.
2.2.b)Probleme potentiale:
-risc de deshidratare;

-momentan
pacientul nu se
poate
recrea,
fiind preocupat
de vindecare

-boala
sine;

-frica
de
complicatii

-risc de transmitere a infectiei.

2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)
-dependenta moderata bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor
fundamentale pentru o perioada de timp, recurgnd la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd pacientul are
problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile
medicului (cnd poseda cunostintele necesare).
PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.
1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei n 1- 2 zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea
lor n decurs de 2 zile.
2.INTERVENII ZILNICE:

-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate

optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de
laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul ingera excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.

4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A

PACIENTULUI A.R.
APLICAREA NGRIJIRILOR

Probleme de

Obiective

INTERVENII

Evaluare

dependenta
Autonom

Delegate

e
1.Durere

-pacientul sa
beneficieze
de conditii de
microclimat

-amplasez pacientul
n salon, n functie
de starea sa,
afectiune
receptionate;

si mediu
securizat;

-asigur conditii de
mediu

abdominala

-pacientul sa
fie investigat si
tratat
corespunzator
diagnosticului
si zilei de
boala;

adecvate, fara
curenti de aer, surse
de infectie,
zgomote
deranjante;
-masor functiile
vitale ale
pacientului (P, R, T,
T.A), diureza,
scaun, greutate
corporala;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ orice
modificare aparuta
n starea bolnavului
la F.O.;
-pregatesc pacientul
pentru orice
explorare;
-pregatesc
materialele,
instrumentele,
solutiile pentru

-se efectueaza
ecografie
abdominala n
scop explorator;

17.11.2007
T.A=125/70 mm Hg
R=18 r/min

-recoltez produse
biologice de la
pacient;
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze
bilirubinemie;

T=38,3 0 C
Ficat cu dimensiuni
usor marite.
Colecist moderat,
destins, cu pereti
hiperecogenici, ciudat,
septat incomplet.

-examen
coprocultura si
coproparazitologic
;

-Glicemie 105 mg/dj

-nsotesc bolnavul
la explorari;

-VSH 76 mm/h

-administrez
medicamente
prescrise de medic.

-Sidermie 59,0
micrograme %

-Timp de protombina
14 sec
-Fibrinogen 850 mg %
Amilazemie 9 U/l
-Uree 38,4 mg/dl

explorari;
-transport probele
de laborator n
sectorul clinic;
-aduc rezultatele
probelor la F.O.
2.Dificultate de
a se alimenta si
hidrata risc de
deshidratare

-pacientul sa
fie echilibrat
hidroelectroliti
c n 24-48 ore;
-pacientul sa
nu devina sursa
de infectie
pentru alte
persoane pe
toata perioada
internarii;
-pacientul sa
fie
supravegheat
atent pe tot
timpul
internarii;

-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin
regim hidric 24-48
ore (apa si zeama
de orez), apoi regim
alimentar de
tranzitie, orez fiert
n apa, brnza de
vaci, carne fiarta;
-observ instalarea
unor reactii adverse
la administrarea
medicamentelor

Administrez la
indicatia
medicului:
-Scobutil 1x2 f/zi;
-Algocalmin 1x2
f/zi;

-pacientul ncearca sa
se adapteze la noul sau
rol, declara ca durerea
nu mai este chiar asa
de evidenta.
19,20.11.2007

-Papaverina 1x2
f/zi;
-Amoxicilina 500
mg la 8 ore

-pacientul si reia
ncet-ncet functia
digestiva
21,22.11.2007

-Metoclopramid
1x2 f/zi

-stare generala
ameliorata
T Hewell = 230 sec

-pacientul sa
aiba o
alimentatie
completa n
circa 10 zile
-pacientul sa
fie alimentat
conform
diagnosticului
si zilei de
boala, pe tot
parcursul
spitalizarii

17, 18.11.2007

-explorez nivelul de
cunostinte al
pacientului despre
alimente, modul lor
de preparare si
despre respectarea
meselor;

Administrez la
indicatia
medicului:

TGO=25U/L

-Scobutil 1x2 f/zi;

Chol=161 mg/dl

-Algocalmin 1x2
f/zi;

TRG=100 mg/dl

TGP=30U/L

-permit pacientului
sa-si aleaga
alimentele n
functie de
preferinte, dar sa
respecte indicatiile
medicului
(regimul);

-Papaverina 1x2
f/zi;

Na=132 mmol/l
-Amoxicilina 500
mg la 8 ore
-Metoclopramid
1x2 f/zi

-pacientul sa
aiba o stare de
confort fizic n
urmatoarele 3
zile, iar
disparitia diarei
n timp de 1-2
zile;
-pacientul sa
fie echilibrat
psihic n decurs
de 3 zile;

-asigur repausul
fizic si psihic al
pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
-administrez
tratamentul
antispastic

K=3,9 mmol/l
Cl=203 mmol/l
Ex. Urina:

-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul prin regim
hidric 24-48 ore
(apa si zeama de
orez), apoi regim
alimentar de
tranzitie, orez fiert
n apa, brnza de
vaci, carne fiarta,
ou fiert moale, dupa
8-10 zile se pot
introduce laptele si
mezelurile
3.Greturi si
varsaturi

Creatinina=0,93 mg/dl

Densitate=1015
Ph=5
Leu=neg
Nitrati=steril
Rare epitelii, rare
oxalatii de calciu

17.11.2007
-pacientul prezinta
greturi si varsaturi
18,19.11.2007
-pacientul declara o
mbunatatire a starii
generale
20, 21.11.2007
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
23.11.2007

-stare generala buna

-servesc pacientul
cu alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate atragator
si la ore fixe;
-calculez ratia
calorica 24 ore n
functie de activitate
si vrsta
4.Diaree

-pacientul sa-si
recapete
echilibrul
hidric si
nutritional
n 1-2 zile

-recoltez produsele
pentru examen
bacteriologic
(coprocultura);

17.11.2007
-pacientul prezinta
stare de sanatate
alterata, cu diaree

-mentin permanent
legatura cu
apartinatorii
pacientului;

18, 19.11.2007
-pacientul simte o
ameliorare, nu mai
prezinta scaune

-ncurajez
permanent;

20,21, 22.11.2007
-educ membrii
familiei n privinta
dietei
5.Hiper-termie

-pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala n
limite normale
n 1-2 zile

-masor temperatura
corpului si notez n
foaia de
temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare,
aspectul
tegumentelor,
diureza, pulsul,

-stare de sanatate buna

-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat de
medic

17.11.2007
-pacientul prezinta
hipertermie (38,3 0 C)
18, 19, 20.11.2007
temperatura n limite
normale

T.A.,
comportamentul
pacientului

6.Anxietate

-pacientul sa
fie echilibrat
psihic n decurs
de 3 zile;

21, 22.11.2007
temperatura n limite
normale

-sustin permanent
pacientul,
ncurajndu-l;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ permanent
starea pacientului si
raportez medicului
orice modificare
aparuta n starea de
sanatate a
pacientului;
-ncurajez pacientul
sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri
care s-au recuperat
foarte repede

7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si

fata de pericole. satisfaca singur
Risc de
nevoile n
transmitere a
decurs de 3
infectiei
zile;
-pacientul sa
nu devina sursa
de infectie
pentru alte
persoane pe
toata durata
internarii

-respect masurile de
prevenire a
infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul cu
privire la masurile
de prevenire a
infectiilor

17.11.2007
-pacientul respecta
regulile de igiena
18, 19.11.2007
-pacientul se
conformeaza regulilor
de igiena
20, 21, 22.11.2007
-stare generala
ameliorata

8.Dificultate de
a se odihni.
9.Deficit de
cunostinte
medicale

-pacientul sa
doarma ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca
odihnit n
decurs de 2-3
zile

-asigur conditii de
favorizare a
somnului,
semiobscuritate;

17.11.2007
pacientul nu prezinta
interes pentru
cunostinte
medicale18,19.11.200
7

-rog ceilalti membri

ai echipei de
ngrijire sa
procedeze
asemanator pentru a
ajuta pacientul sa se
odihneasca;

-pacientul ntreaba
despre tratament,
modalitati de
recuperare a sanatatii

-la ora de vizita a

pacientilor de catre
medic va fi externat

20, 21, 11.2007

-pacientul a
demonstrat ca a
acumulat cunostintele
medicale din spital

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.

1.Denumire

2.Doza
unica

3.Doza
pe 24
ore

4.Actiune si
indicatii

5.Reactii
adverse

ERCEFURIL

1 Cp

4 Cp

-activitate
antibacteriana
larga, cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;

-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind

6.Contraindicatii

neresorbabil ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID

1 fiola

2fiole

PIAFEN

1 fiola

2 fiole

-varsaturi de
-poate
etiologie variata,
produce
preventiv n
efecte extra
chimioteraia
piramidale,
antitumorala,
mai
gastropareza
frecvent la
diabeticilor,
copii, tineri
adjuvant n
si batrni;
explorarea
functionala a
-poate
stomacului si
simula
duodenului,
secretia de
profilaxia greturilor prolactina,
si vomelor
producnd
postoperatorii,
galactoree
usurarea intubarii
interstinale cnd
-poate
pilorul este dificil
produce
de trecut, sughit,
dureri
migrena
abdominal
e diaree
-toate tipurile de
dureri, inclusiv
post-operatorii,
colici renale si
biliare

-efecte
alergice
cutanate,
leocuperni
e si noduli

-nu se
administreaza
imediat dupa
interventii
chirurgicale pe
abdomen

-leucopernie,
alergie la pirazoli

cutanati
PAPAVERIN

1 fiola

2 fiole

-antispastic n
litiaza biliara,
colecistita,
colangita, litiaza
renala, pielita,
cistita

-glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracraniana

-adjuvant n ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil, pancreatita,
dismenorice,
anexita
ALGOCALMIN

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de
dureri, inclusiv
post-operatorii,
colici renale si
biliare

-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati

-leucopenie,
alergie la pirazoli

SCOBUTIL

1 fiola

2 fiole

-antispastic
predominant pe
aparatul digestiv,
cai urinare, uter

Hiposalivatie,
somnolenta, diminuarea
reflectivitatii

-glaucom;
-abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.

Numele probei

Tehnica de recoltare

Valori normale

Valorile pacientului

1.Timp Quick

Punctie venoasa

T.Q.=12 14 11

12 11

9 ml snge + 1 ml oxalat
2.Timp Howell

Punctie venoasa 9 ml T.H. =1 1 30

11
snge + 1 ml oxalat

11

-21 30

160 11

3.Colesterolemie

Punctie
venoasa, 1,80 2,80 g 0 /00
vacutainer cu dop rosu

3,35 g 0 /00

4.VSH

Punctie venoasa 1,6 ml 1 10 mm/ora

snge + 0,4 ml citrat de
Na
7 13 mm/2 ore

10 mm/1 ora

5.Ionograma serica

Punctie venoasa 10 ml Na=135-152 m Eq/l

snge
pe
sticlute
heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l

Na=137,7 m Eq/l

Cl - =94-111 m Eq/l

Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Fe 3+ =100 m Eq/l

K + = 4,10 m Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%
I 1 =3-8y%
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie

Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg %

snge sau 2 ml snge + 4
ml florura de Na uscat

94 mg %

7.Fibrinogen

Punctie venoasa 4,5 ml 200 400 mg

snge + 0,5 ml citrat de
Na

241 mg %

8.Lipidemie

Punctie venoasa 5 10 600 800 mg

ml snge

815 mg %

9.Transaminaze

Punctie venoasa 5 10 TGO=2 20 U.I.

ml snge
TGP = 2 16 U.I.

17,8 U.I.

10.Creatinina

Punctie venoasa 5 10 0,6 1, 20 mg %

ml snge

1,19 mg %

11.Hemocultura

Recoltarea sngelui prin Negativa

punctie
venoasa
pe
mediu de cultura

Negativa

12.Uree sanguina

Se
recolteaza
prin 0,20 0,40 g %0
punctie venoasa 5 10
ml snge

0,40 g %0

13.Examen de urina

Sumar de urina

Culoare galben citrin

-rare epitelii

Ph acid

-frecvente leucocite

Densitate
1025

1010

19,60 U.I.

-numeroase hematii

Urdulinogen: normal
Sedimente:
epitelii

rare

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti
absenti

biliari:

14.Urocultura

Dupa toaleta riguroasa a

organelor
genito

urinare, se recolteaza
urina din mijlocul jetului
urinar ntr-o eprubeta
sterila

-negativa

-negativa

15.Coprocultura

Se recolteaza scaun n
recipiente
sterile
speciale, din trei locuri
diferite

-negativa

-negativa

EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.

Data externarii: 22.11.2007
Numarul de zile de spitalizare: 6
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 27 ani, internat pentru stare de
sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate buna.
BILANUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular

prezent bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V
intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;
-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de
rata;
-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de
urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE

-inapetenta;
-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;
-va evita consumul de alimente reci;
-va evita bauturile fermentate;
-va respecta conditiile de igiena (spalarea minilor, spalarea fructelor);
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine
din complexul B timp de 5-7 zile.
n caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% nainte de masa cu 5-10
minute.

PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI R.S. CU ENTEROCOLIT

ACUT
CAZUL II
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLIT
ACUT
1.Culegerea datelor

1.1.Date privind identitatea pacientului

a)Date relativ stabile:
Nume: R
Prenume: S
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Romna
Stare civila: Casatorit
Ocupatia: Administrator
b)Date variabile
Domiciliu: Baicoi Prahova
Conditii de viata: Pacientul locuieste mpreuna cu familia ntr-un apartament cu 3
camere, baie, bucatarie, salubre, bine ncalzite; are trei copii.
Dispune de venituri materiale decente.
Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator
Conditii de munca: Satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;

-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna, toaleta cavitatii bucale
de 2 ori pe zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte din 2 n 2
saptamni.
Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna
c)Date privind starea de sanatate anterioara
1.Date antopometrice:
Greutate corporala: 86 kg
naltime: 1,79 m
Grup sangvin A2
RH (+)
2.Limite senzoriale:
-pacientul vede foarte bine;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate gustativa normala;
-acuitate tactila normala;
-somnul normal, linistitor, odihnitor;
-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii;
-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;

-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;

-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei;
-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica, etc.
3.Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta.
4.Antecedente personale patologice:
-apendictomie la vrsta de 8 ani
1.3.Informatii legate de boala
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;
-durere abdominala difuza;
-paloare;
-adenomie.
b)Istoricul bolii:

Pacientul n vrsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care n urma cu cteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza.
c)Diagnostic de internare:
Enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 20.11.2007, ora 14.45
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;
-turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos bine reprezentat;
-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie;
-murmur vezicular prezent bilateral;
-R=20 r/min
-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca n limite normale
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. =130/65 mm Hg,

-A.V. =75/min
-retea venoasa periferica;
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV sI ANEXE:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-durere abdominala;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nr. Nevoia

Manifestari de

Manifestari de

crt
.

fundamentala

independenta

dependenta

-Nevoia de a respira

-frecventa respiratorie
vrstei 20 r/min;

Surse
de
dificultate

-varsaturi;

-proces
inflamator
intestinal

si de a avea o buna
circulatie
-respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;
-miscari
libere;

respiratorii

-amplitudine
egala
de
hemitorace.
2

-Nevoia de a bea si a
mnca

normala,
ambele

-greata;

-dureri
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare
3

-Nevoia de a elimina

-scaune apoase si -proces

multiple;
inflamator
intestinal
-transpiratii;
-risc
deshidratare

-Nevoia de a misca si a
avea o buna postura

-adinamie;
-durere
abdominala

de

-discomfort
abdominal

difuza;
-varsaturi
5

-Nevoia de a dormi si a -pacientul doarme ore

se odihni
suficiente de somn 6-9
ore si are somn calm,
fara cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se trezeste
odihnit

-Nevoia de a se mbraca -pacientul

se
si dezbraca
mbraca singur;

poate

-si alege vestimentatia

n functie de anotimp,
stare psihica si mai ales
adecvata vrstei
7

-Nevoia de a-si mentine

temperatura corpului n
limite normale

-usoara
-proces
hipertermie, 37,8 inflamator
0
C
intestinal

-Nevoia de a fi curat, -par curat, ngrijit;

ngrijit,
a-si
proteja
tegumentele si mucoasele -urechi de conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala, nas, cu
mucoasa umeda si roz,
gingii aderente la dinti si
roz;
-unghii taiate
ngrijite;

scurt,

-pacientul are deprinderi

normale, prezinta aspect
curat, ngrijit;

-Nevoia de a comunica

-functionarea adecvata a
organelor de simt;

-debitul verbal regulat;

-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre
sine
10

-Nevoia de a actiona -are

conform
propriilor personale
convingeri si valori
realitate;

convingeri
fata
de

-foloseste
obiecte
religioase personale;
-pacientul face rugaciuni
seara
11

-Nevoia de a fi preocupat -pacientul

n privinta realizarii
decizii;

ia

singur

-uneori si manifesta
starile sufletesti;
-este singur ca se va face
bine si-si va duce viata
normal
12

-Nevoia de
pericolele

evita

13

-Nevoia de a nvata sa-si -pacientul

prezinta
pastreze
sau
sa-si dorinta de a nvata
recupereze sanatatea
despre
cum
sa-si
recapete
starea
de
sanatate;

-starea generala -alterarea

alterata
tranzitului
intestinal
-

-acumuleaza cu usurinta
cunostintele medicale
14

-Nevoia de a se recrea

-momentan
-boala
n
pacientul nu se sine, frica de
poate
recrea, complicatii
fiind preocupat
de vindecare

a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN

-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-diaree;
-durere abdominala difuza;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale
b)PROBLEME POTENIALE
-risc de deschidratare;
-risc de transmitere a infectiei
c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN A PACIENTULUI R.S.

-dependenta moderata bolnavul este partial

dependent n satisfacerea nevoilor

fundamentale, pentru o perioada de timp recurgnd la ajutorul unei alte persoane;

-dependenta temporara independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema
medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului
(cnd poseda cunostintele necesare, dar mai ales cnd constientizeaza gradul de risc al bolii).
d)DIAGNOSTIC NURSING
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz,
uneori si sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma
infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul
de deshidratare si de anemiere.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel
de probleme.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.
OBIECTIVE:

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore;

-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n aproximativ 1-2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata
internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul inernarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei n
timp de 1-2 zile;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea
lor n decurs de 2 zile.
INTERVENII:
-shimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si
umiditate optima 22 0 C;
-administrez medicatia prescrisa de medic.

4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI

A PACIENTULUI R.S.
Probleme de

Obiective

INTERVENII

Evaluare

dependenta
Autonome
1.Durere
abdominala

-pregatirea
conditiilor de
ngrijire;
-pacientul sa
prezinte
disparitia durerii
n cteva zile;
-pacientul sa fie
alimentat
corespunzator
diagnosticului si
zilei de boala, pe
tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie
investigat si
tratat
corespunzator
diagnosticului pe
timpul internarii

-amplasez pacientul
ntr-un salon
luminat, linistit, fara
factori perturbatori
pe ct se poate de
izolat, macar cu un
paravan;
-acopar patul
pacientului cu
musama si aleza;
-linistesc pacientul,
comunicnd
permanent cu el;
-asigur mediu
securizant si conditii
de microclimat;

Delegate
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze,
bilirubinemie;
-examen
coprocultura si
coproparazitologi
c

20.11.2007
-pacientul
prezinta stare
alterata de
sanatate, dar
colaboreaza cu
echipa de
ngrijire
21, 22.11.2007
-pacientul
prezinta o
ameliorare a
starii de
sanatate,
scaunele
diareice sau rarit

-supraveghez
scaunul, frecventa,
consistenta;

23.11.2007

-supraveghez
durerile abdominale

-starea de
sanatate a
pacientului s-a
mbunatatit
24.11.2007
-pacientul
prezinta stare
de sanatate
buna

2.Greturi si
varsaturi

-pacientul sa
aiba o stare de
comfort fizic n
urmatoarele 3
zile, iar
disparitia diareei
n timp de 1-2
zile;
-pacientul sa fie
echilibrat psihic
n decurs de 3
zile

-asigur repausul fizic

si psihic al
pacientului;

20.11.2007
-pacientul
prezinta greturi
si varsaturi

-mentin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;

21, 22.11.2007

-administrez
tratamentul
antispastic

-pacientul
declara
o
mbunatatire a
starii generale
23.11.2007
-pacientul nu
mai
prezinta
greturi
sau
varsaturi
24.11.2007
-stare generala
buna

3.Diaree

-pacientul sa-si
recapete
echilibrul hidric
si nutritional n
1-2 zile

-recoltez produsele
pentru examen
bacteriologic;
-mentin permanent
legatura cu
apartinatorii
pacientului;

20.11.2007
-pacientul
prezinta stare
de
sanatate
alterata,
cu
diaree
21, 22.11.2007

-recomand
pacientului pozitia
antalgica de
diminuare a durerilor

-pacientul
simte
o
ameliorare, nu
simtitor;
-scaunele sunt
de consistenta
semisolide;

23.11.2007
-stare
de
sanatate buna
4.Dificultate de
a se alimenta si
hidrata risc de
deshidratare

-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
n 24-48 ore;

-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin regim
hidric 24-48 ore (apa
si zeama de orez);

Administrez
indicatia
medicului:

la 20.11.2007

-pacientul
ncearca sa se
-Scobutil,
adapteze
la
-pacientul sa nu
Algocalmin
noul sau rol,
devina sursa de
-regim alimentar de Papaverina cte o declara
ca
infectie pentru tranzitie, orez fiert n fiola din fiecare n durerea nu mai
alte persoane pe apa, brnza de vaci, injectie,
este chiar asa
toata perioada
carne fiarta, ou fier intramuscular;
de evidenta.
internarii;
moale; dupa 8-10
zile se pot introduce -Furazolidon
21, 22.11.2007
-pacientul sa fie laptele si mezelurile 4x1 /zi
supravegheat
-pacientul nca
atent pe tot
nu se poate
timpul internarii;
alimenta
normal, se simt
-pacientul sa
slabit
aiba o
alimentatie
23.11.2007
completa n
circa 10 zile
-pacientul
ncepe
sa
mannce
n
cantitati mici,
respectnd
indicatiile
medicului; mai
prezinta scaune
apoase
24.11.2007
-stare
de
sanatate buna

5.Hipertermie

-pacientul sa
prezinte

-masor temperatura
corpului si notez n

-administrez
tratament

20.11.2007

temperatura
corporala n
limite normale
n 1-2 zile

foaia de temperatura; antiinfectios

recomandat
medic
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare,
aspectul
tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A.,
comportamentul
pacientului

-pacientul
de prezinta
hipertermie
(38 0 C)
21, 22.11.2007
-termperatura
n
limite
normale
23, 24.11.2007
-temperatura n
limite normale

6.Anxietate

-pacientul sa fie
echilibrat psihic
n decurs de 3
zile;

-sustin permanent
pacientul,
ncurajndu-l;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;

7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si

fata de pericole. satisfaca singur
Risc de
nevoile n decurs
transmitere a
de 3 zile;
infectiei

20.11.2007
-pacientul este
anxios
21, 22.11.2007

-observ permanent
starea pacientului si
raportez meidcului
orice modificare
aparuta n starea de
sanatate a acestuia;

-pacientul
ncepe
sa-si
revina, nu mai
este speroat

-ncurajez pacientul
sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri
care s-au recuperat
foarte repede

-stare generala
buna

-respect masurile de
prevenire a
infectiilor
noscomiale;

20.11.2007

23, 24.11.2007

-pacientul
respecta
regulile de

-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane pe
toata durata
internarii

-educ pacientul cu
privire la masurile
de prevenire a
infectiilor

igiena
21, 22.11.2007
-pacientul se
conformeaza
regulilor de
igiena
23, 24.11.2007
-stare generala
ameliorata

8.Dificultate de
a se odihni.

-pacientul sa
doarma ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca odihnit
n decurs de 2-3
zile

-asigur conditii de
favorizare a
somnului,
semiobscuritate;

20.11.2007
-pacientul
prezinta scaune
diareice, ceea
ce l mpiedica
sa se
odihneasca

-rog ceilalti membri

ai echipei de
ngrijire sa
procedeze
asemanator pentru a
ajuta pacientul sa se
odihneasca;

21, 22.11.2007
-pacientul se
simte mai
linistit, spune
ca a reusit sa
doarma

-la ora de vizita a

pacientului de catre
medic, acesta din
urma l anunta ca n
ziua urmatoare va fi
externat

23, 24.11.2007
-pacientul
doarme normal

9. Deficit de
cunostinte
medicale

-pacientul sa
capete
cunostinte
medicale n
termen de 24 ore
si sa prezinte

-explic pacientului
orice tehnica
ntreprinsa, scopul si
importanta ei n
procesul de
vindecare;

20.11.2007
-pacientul nu
prezinta interes
pentru
cunostinte

ntelegerea lor

-i detaliez regimul
pe care trebuie sa-l
urmeze pentru
recuperarea starii de
sanatate;
-fac educatie pentru
sanatate si cu
membri familiei;
-fac demersurile
necesare externarii;
-nsotesc pacientul la
garderoba;
-predau pacientul
apartinatorilor

medicale
21, 22.11.2007
-pacientul
ntreaba despre
tratament,
modalitati de
recuperare a
sanatatii
23, 24.11.2007
-pacientul a
demonstrat ca a
acumulat
cunostinte
medicale din
spital

5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.

Data externarii: 24.11.2007
Numar zile spitalizare: 5
Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata
Starea pacientului la externare:
Pacientul n vrsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi,
durere abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de sanatate
foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;

-sistem osteo articular: integru, articulatii mobile;

-sistem musculo adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular
prezent bilateral R=18r/min;
-aparat cardio vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V
intercostal stng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea consumului de afumaturi;
-respectarea regulilor de igiena att personal ct si alimentar;
-evitarea consumului de oua care nu au nscrise pe ele termenul de valabilitate;
-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;
-prezentarea periodica la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);
-inapetenta;
-infectie urinara;
-risc de transmitere a infectiei.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;

-consumul de lichide de la surse autorizate;

-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;
-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea minilor);
-evitarea unor categorii limitate de alimente;
-respectarea regimului hiposodat;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12,
Saprosan, administrarea antibioticelor Biseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.
1.Denumire

2.Doz
a
unica

3.Doz
a pe
24 ore

4.Actiune si
indicatii

5.Reactii
adverse

6.Contraindicatii

ERCEFURIL

1 Cp

4 Cp

-activitate
antibacteriana
larga, cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;

-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat n:

-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMI
D

1 fiola

2fiole

-varsaturi de
etiologie variata,
preventiv n
chimioteraia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant n
explorarea
functionala a
stomacului si
duodenului,
profilaxia greturilor
si varsaturilor
postoperatorii,
usurarea intubarii
intestinale cnd
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena

-poate
produce
efecte
extrapiramidale, mai
frecvent la
copii, tineri
si batrni;

-nu se
administreaza
imediat dupa
interventii
chirurgicale pe
abdomen

-poate
simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree;
-poate
produce
dureri
abdominale,
diaree

PIAFEN

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare

-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie
si noduli
cutanati

-leucopenie,
alergie la pirazoli

PAPAVERIN

1 fiola

2 fiole

-antispastic n
litiaza biliara,
colecistita,
colangita, litiaza

-glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune

renala, pielita,
cistita

intracraniana

-adjuvant n ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil, pancreatita,
dismenoree, anexita
ALGOCALMIN

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare

-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati

-leucopenie,
alergie la pirazoli

SCOBUTIL

1 fiola

2 fiole

-antispastic
predominant pe
aparatul digestiv,
cai urinare, uter

-hipersalivatie,
tahicardie,
somnolenta,
diminuarea
reflectivitatii

-glaucom;
-abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.

Numele probei

Tehnica de recoltare

Valori normale

Valorile
pacientului

1.Timp Quick

Punctie venoasa

T.Q.=12 14 11

12 11

9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu

2.Timp Howell

Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11

oxalat de potasiu

160 11

3.Colesterolemie

Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 2,80 g 0 /00

3,35 g 0 /00

rosu
4.VSH

Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4

ml citrat de Na fara staza

1 10 mm/ora

10 mm/1 ora

7 13 mm/2 ore
5.Ionograma
serica

Punctie venoasa 10 ml snge pe Na=135-152 m Eq/l

sticlute heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l
Cl - =94-111 m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Na=137,7
Eq/l

K + = 4,10 m
Eq/l
Ca 2+ = 4,7 m
Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%
I 1 =3-8y%

Fe 3+ =100 m
Eq/l

P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie

Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 0,80-1,20 mg %

ml snge + 4 ml florura de Na uscat

94 mg %

7.Fibrinogen

Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 200 400 mg

ml citrat de Na

241 mg %

8.Lipidemie

Punctie venoasa 5 10 ml snge

600 800 mg

815 mg %

9.Transaminaze

Punctie venoasa 5 10 ml snge

TGO=2 20 U.I.

17,8 U.I.

TGP = 2 16 U.I.

19,60 U.I.

10.Creatinina

Punctie venoasa 5 10 ml snge 0,6 1, 20 mg %

1,19 mg %

simplu
11.Hemocultura

Recoltarea sngelui prin punctie Negativa

venoasa pe mediu de cultura

Negativa

12.Uree sanguina

Se recolteaza prin punctie venoasa 5 0,20 0,40 g %0

10 ml snge simplu

0,40 g %0

13.Examen
urina

de Sumar de urina

Culoare galben citrin

-rare epitelii

Ph acid

-frecvente
leucocite

Densitate 1010 1025

Urolulinogen: normal

-numeroase
hematii

Sedimente: rare epitelii

Leucocite: foarte rare
Glucoza: absenta
Pigmenti
absenti

biliari:

14.Urocultura

Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa

genito urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubeta sterila

-negativa

15.Coprocultura

Se recolteaza scaun n recipiente -negativa

sterile speciale, din trei locuri
diferite

-negativa

PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI M.T. CU

ENTEROCOLIT ACUT
CAZUL III

PLAN DE NGRIJIRE PENTRU

PACIENTUL M.T. CU
ENTEROCOLIT ACUT:
1.CULEGEREA DATELOR
2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
Nume: M.
Prenume: T.
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitatea: Romna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Inginer
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti ntr-un apartament cu 3 camere, bucatarie si
baie, salubre, bine ncalzite;
-dispune de venituri materiale bune;

-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.

Conditii de munca: bune
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si toaleta cavitatii bucale
de 2 ori pe zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-pacientul asculta muzica, i place desenul tehnic
Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune
1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SNTATE ANTERIOAR:
a)Date antopometrice: -greutate corporala 90 kg;
-naltime 1,83 m
-grup sangvin O (I)
-RH (+)
2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate gustativa normala
-acuitate tactila normala;
-somnul: normal, linistitor, odinitor;

-mobilitate pacientul nu are nici un fel de probleme de

mers;
-alimentatia trei mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate 1, 5 - 2 l/zi;
-eliminari mictiuni fiziologice normale;
-1scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei;
-neaga afectiuni infecto contagioase de tip LUES, SIDA
TBC, hepatita, etc
c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad II
d)Antecedentele personale patologice: fara importanta
1.3.Informatii legate de boala
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide 10/zi;
-durere abdominala colicativa;
-paloare.

b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi,
varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.
c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 24.11.2007
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=22 r/minut
Aparat cardio vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal alterat;
-durere abdominala colicativa;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat urogenital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS;
-ROT: prezente bilateral.
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr.

Nevoia

Manifestari de

Manifestari de

Surse de

crt.

dependenta
fundamentala

independenta

0
1

a -frecventa respiratorie normala vrstei 22 r/min, respiratii ritmice,

fara zgomote patologice;
a avea o buna
circulatie
-miscari respiratorii libere;

Nevoia de a bea si

Nevoia
elimina

de

de

-greata, varsaturi;

-procesul
inflamator

-durere
abdominala
colicativa;
intestinal

de a mnca

Nevoia de
respira si

-aplitudine normala, egala,

ambele hemitorace.
2

dificultate

a -

-lipsa
poftei
mncare

de

-scaune
multiple;

si -procesul
inflamator

apoase

-transpiratii;

intestinal

-risc de deshidratare
4

Nevoia de a se misca si a avea o

buna postura

-adinamic;

-disconfort
abdominal

-durere
abdominala
colicativa;
-varsaturi

Nevoia de a -pacientul doarme ore suficiente dormi si de a se de somn (8 ore) si are somn calm,

odihni

fara cosmaruri, adoarme

usurinta si se trezeste odihnit

cu

Nevoia de a se -pacientul se poate mbraca mbraca

si singur, si alege vestimentatia n
dezbraca
functie de anotimp si stare psihica

Nevoia de a-si mentine

temperatura
corpului
n
limite normale

Nevoia de a fi -par curat, ngrijit;

curat, ngrijit, de
a-si
proteja -urechi de conformitate normala,
tegumentele si curate;
mucoasele
-cavitate bucala, nas cu mucoasa
umeda si roz, gingii roz, aderente
dintilor;

-T=37,9 0 C masurata
sub axila

-posibil
proces
infectios

-unghii taiate scurt, ngrijite;

-pacientul are deprinderi igienice
normale
9

Nevoia de
comunica

a -functionarea adecvata;

-are convingeri personale, pe care si le respecta;

-debit verbal regulat;

-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre sine
10

Nevoia de a
actiona conform
propriilor
convingeri
si
valori

-citeste carti, poarta discutii cu

colegii de camera si cu echipa;

-pacientul si respecta valorile

religioase
11

Nevoia de a fi -pacientul
este optimist n preocupat
n privinta vindecarii;
privinta
realizarii
-uneori si manifesta si stari de
bucurie;

-el spune ca boala lui este ceva

trecator
12

Nevoia de a evita pericolele

-starea generala alterata

-alterarea
tranzitului
intestinal

2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN AL PACIENTULUIM.T.

-dependenta moderata bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor
fundamentale si de aceea este internat n spital;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema
medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului
(cnd poseda cunostintele necesare).
2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ.
2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.

5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma infectiei

intestinale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul
de deshidratare si alte complicatii
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.
3.1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei n
timp de 1- 2 zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;

-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea

lor n decurs de 2 zile.
3.2.INTERVENII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si
umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de
laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul ingera excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.
APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de

Obiective

INTERVENII

Evaluare

dependenta
1.Durere
abdominala

Autonome
-pregatirea
conditiilor de
ngrijire;
-pacientul sa
prezinte
disparitia durerii
n cteva ore;
-pacientul sa
beneficieze
De un mediu
confortabil si
securizant pe tot
timpul
internarii;
-pacientul sa fie
alimentat
corespunzator
diagnosticului si
a zilei de boala
pe tot parcursul
internarii;

-plasez pacientul ntrun salon luminos,

linistit, fara factori
perturbatori, pe cte se
poate izolat, macar cu
un paravan daca nu se
poate o rezerva
separata pentru el;
-acopar patul
pacientului cu musama
si traversa;
-linistesc pacientul,
comunicnd permanent
cu el;
-asigur mediu
securizant si conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul,
frecventa, consistenta;
-supraveghez durerile
abdominale;
-recomand pacientului
pozitia antalgica de
diminuare a durerilor

Delegate
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze
bilirubinemie;
-examen
coprocultura si
coproparazitologic

24.11.2007
Pacientul
prezinta stare
alterata de
sanatate, dar
colaboreaza
cu echipa de
ngrijire.
25.11.2007
Pacientul
prezinta o
ameliorare a
starii de
sanatate,
scaunele
diareice s-au
rarit.
26.11.2007
Starea de
sanatate s-a
mbunatatit
Scaunul de
2/zi, de
consistenta
aproape
normala
27.11.2007
Stare generala
buna

2.Dificultate de
a se alimenta si
hidrata risc de
deshidratare

-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
n 24-48 ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane pe
toata perioada
internarii;

-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin regim
hidric 24-48 ore (apa si
zeama de orez), apoi
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert n
apa, brnza de vaci,
carne fiarta, ou fiert
moale; dupa 8 10 zile
se pot introduce laptele
si mezelurile.

Administrez la
indicatia medicului:

24,
25.11.2007

-Scobutil
+Algocalmin +
Papaverina cte o
fiola din fiecare n
injectie
intramusculara;

-pacientul
ncearca sa se
adapteze la
noul sau rol,
declara ca
durerea nu
mai este chiar
asa de
evidenta.

Furazolidon 4x1/zi

-pacientul sa fie
supravegheat
atent pe tot
timpul
internarii;

26.11.2007
-stare
generala buna
simtitor;

-pacientul sa
aiba o
alimentatie
completa n
circa 10 zile, pe
tot timpul
internarii;

-scaunele sunt
de consistenta
semisolida

-pacientul sa fie
investigat si
tratat conform
diagnosticului
pe timpul
internarii
3.Greturi si
varsaturi

-pacientul sa
aiba o stare de
confort fizic n
urmatoarele 3
zile, iar
disparitia
diareei n timp
de 1-2 zile;
-pacientul sa fie
echilibrat psihic

-asigur repausul fizic si

psihic al pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
-administrez
tratamentul antispastic

24.11.2007
-pacientul
prezinta
greturi si
varsaturi
25.11.2007
-pacientul
declara o

n decurs de 3
zile;

mbunatatire a
starii generale
26.11.2007
-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi

4.Diaree

-pacientul sa-si
recapete
echilibrul hidric
si nutritional n
1-2 zile

-recoltez produsele
pentru examen
bacteriologic
(coprocultura);

24.11.2007
-scaune
diareice
multiple

-mentin permanent
legatura cu
apartinatorii
pacientului;

25,
26.11.2007
-frecventa
scaunelor s-a
mai redus

-ncurajez permanent
pacientul;
-educ membrii familiei
n privinta dietei
5.Hipertermie

6.Anxietate

-pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala n
limite normale
n 1-2 zile

-pacientul sa fie
echilibrat psihic
n decurs de 3

-masor temperatura
corpului si notez n
foaia de temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza,
pulsul, T.A.,
comportamentul
pacientului

-sustin permanent
pacientul, ncurajndu-l;

-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat de
medic

24.11.2007
-hipertermie
(37,9 0 C)
25,
26.11.2007
-termperatura
corporala n
limite
normale

24.11.2007
-pacientul este

zile;

-calculez bilantul
ingesta-excreta;

anxios
25,
26.11.2007

-observ permanent
starea pacientului si
raportez medicului
orice modificare
aparuta n starea de
sanatate a pacientului;

-pacientul
ncepe sa-si
revina, nu mai
este speriat

-ncurajez pacientul
sa-si exprime temerile
si ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte repede
7.Vulnerabilitate fata de
pericole.
Risc de
transmitere a
infectiei

-pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile n
decurs de 3 zile;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane pe
toata durata
internarii

-respect masurile de
prevenire a infectiilor
noscomiale;

24.11.2007
-pacientul
respecta
regulile de
igiena

-educ pacientul cu
privire la masurile de
prevenire a infectiilor

25.11.2007
-pacientul se
conformeaza
regulilor de
igiena
26.11.2007
-stare
generala
ameliorata

8.Dificultate de
a se odihni.

-pacientul sa
doarma ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca
odihnit n
decurs de 2-3

-asigur conditii de
favorizare a somnului,
semiobscuritate;
-rog ceilalti membri ai
echipei de ngrijire sa
procedeze asemanator

24.11.2007
-pacientul
prezinta
scaune
diareice, ceea
ce l

zile

pentru a ajuta pacientul

sa se odihneasca;

mpiedica sa
se odihneasca

-la ora de vizita a

pacientilor de catre
medic, acesta l anunta
ca mine va fi externat

25.11.2007
-pacientul se
simte mai
linistit, spune
ca a reusit sa
doarma
26.11.2007
-pacientul
doarme
normal

9.Deficit de
cunostinte
medicale

-pacientul sa
capete
cunostinte
medicale n
termen de 24
ore si sa
prezinte
ntelegerea lor
n decurs de 2
zile

-explic pacientului
orice tehnica
ntreprinsa, scopul si
importanta ei n
procesul de vindecare;
-i detaliez regimul pe
care trebuie sa-l
urmeze pentru
recuperarea starii de
sanatate;
-fac educatie pentru
sanatate si cu membri
familiei;
-fac demersurile
necesare externarii;

24.11.2007
-pacientul nu
prezinta
interes pentru
cunostinte
medicale
25.11.2007
-pacientul
ntreaba
despre
tratament,
modalitati de
recuperare a
sanatatii
26.11.2007

-nsotesc pacientul la
garderoba;
-predau pacientul
apartinatorilor

-pacientul a
demonstrat ca
a acumulat
cunostinte
medicale din
spital

II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.

Data externarii: 27.11.2007
Numarul de zile de spitalizare: 3
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 54 ani, internat pentru stare de
sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular
prezent bilateral, R=20 r/min;
-aparat cardio vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V
intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;
-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales
oua de rata;
-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de
urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dobndite pe parcursul spitalizarii;
-inapetenta.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor, spalarea minilor
nainte de consumul alimentelor;
-evitarea consumului de alimente reci;
-evitarea bauturilor fermentate;
-respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului;

-va continua tratamentul ambulatoriu cu:

Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;
Scobutil
Vitamine din complexul B.

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.

1.Denumire

2.Doz
a
unica

3.Doz
a pe
24 ore

4.Actiune si
indicatii

5.Reactii
adverse

6.Contraindicati
i

1.ERCEFURIL

1 Cp

4 Cp

-activitate
antibacteriana
larga, cuprinznd
microroganismel
e enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;

-efectul se
manifesta numai
la nivelul
lumenului
intestinal,
medicamentul
fiind neresorbabil
ca urmare nu
apar efecte

secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
2.METOCLOPRAMI
D

1 fiola

2fiole

(fiole)

3.PIAFEN

-poate produce
efecte
extrapiramidale
, mai frecvent
la copii, tineri
si batrni;

-nu se
administreaza
imediat dupa
interventii
chirurgicale pe
abdomen

-poate simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree;
-poate produce
dureri
abdominale,
diaree

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare

-efecte alergice
cutanate,
leucopenie si
noduli cutanati

-leucopenie,
alergie la pirazoli

1 fiola

2 fiole

-antispastic n

-glaucom, aritmii

(fiole)

4.PAPAVERIN

-varsaturi de
etiologie variata,
preventiv n
chimioterapia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant n
explorarea
functionala a
stomacului si
duodenului,
profilaxia
greturilor si
vomelor
postoperatorii,
usurarea intubarii
intestinale cnd
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena

litiaza biliara,
colecistita,
colangita, litiaza
renala, pielita,
cistita

cardiace,
hipertensiune
intracraniana

-adjuvant n ulcer
gastric si
duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil,
pancreatita,
dismenoree,
anexita
5.ALGOCALMIN

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare

-efecte alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli cutanati

-leucopenie,
alergie la pirazoli

1 fiola

2 fiole

-antispastic
predominant pe
aparatul digestiv,
cai urinare, uter

-hipersaliva-tie,
tahicardie,
somnolenta,
diminuarea
reflectivita-tii

-glaucom;

(fiole)

6.SCOBUTIL
(fiole)

-abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.

Numele probei

Tehnica de recoltare

Valori normale

Valorile
pacientului

1.Timp Quick

Punctie venoasa

T.Q.=12 14 11

12 11

9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu

2.Timp Howell

Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11

oxalat de potasiu

160 11

3.Colesterolemie

Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 2,80 g 0 /00

rosu

3,35 g 0 /00

4.VSH

Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4

ml citrat de Na fara staza

10 mm/1 ora

1 10 mm/ora
7 13 mm/2 ore

5.Ionograma
serica

Punctie venoasa 10 ml snge pe Na=135-152 m Eq/l

sticlute heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l
-

Cl =94-111 m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Na=137,7
Eq/l

K + = 4,10 m
Eq/l
Ca 2+ = 4,7 m
Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%
1

I =3-8y%

Fe 3+ =100 m
Eq/l

P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie

Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 0,80-1,20 mg %

ml snge + 4 ml florura de Na
uscat

94 mg %

7.Fibrinogen

Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 200 400 mg

ml citrat de Na

241 mg %

8.Lipidemie

Punctie venoasa 5 10 ml snge

600 800 mg

815 mg %

9.Transaminaze

Punctie venoasa 5 10 ml snge

TGO=2 20 U.I.

17,8 U.I.

TGP = 2 16 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinina

Punctie venoasa 5 10 ml snge 0,6 1, 20 mg %

simplu

1,19 mg %

11.Hemocultura

Recoltarea sngelui prin punctie Negativa

venoasa pe mediu de cultura

Negativa

12.Uree sanguina

Se recolteaza prin punctie venoasa 0,20 0,40 g %0

5 10 ml snge simplu

0,40 g %0

13.Examen
urina

de Sumar de urina

Culoare galben citrin

-rare epitelii

Ph acid

-frecvente
leucocite

Densitate 1010 1025

Urolulinogen: normal

-numeroase
hematii

Sedimente: rare epitelii

Leucocite: foarte rare
Glucoza: absenta
Pigmenti
absenti

biliari:

14.Urocultura

Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa

genito urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubeta sterila

-negativa

15.Coprocultura

Se recolteaza scaun n recipiente -negativa

sterile speciale, din trei locuri
diferite

-negativa

CAPITOLUL III
III.1.CONCLUZII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a colunului.
Am avut sub ngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala;
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala difuza;
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:

-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.
Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul de
enterocolita acuta.
Acestia s-au externat dupa cteva zile n stare foarte buna.
III.2.EVALUAREA FINAL
1.Pacientul A.R.:
Vrsta: 27 ani
Sexul: M
Ocupatia: profesor
Antecedente heredo colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani
Diagonostic: enterocolita acuta
2.Pacientul R.S.:
Vrsta: 49 ani

Sexul: M
Ocupatia: administrator
Antecedente heredo colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani
Diagonostic: enterocolita acuta
3.Pacientul M.T.:
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Ocupatia: inginer
Antecedente heredo colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: fara importanta
Diagonostic: enterocolita acuta
DIAGNOSTIC DE NGRIJIRE
Pacientul nr. 1 (A.R.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ
sub forma de crampe.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma
infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea

temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul
de deshidratare si de adinamie.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel
de probleme.

Pacientul nr. 2 (R.S.):

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat difuz,
uneori sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma
infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin
cresterea temperaturii corporale.

8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel
de probleme.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ.
2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma
infectiei intestinale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul
de deshidratare si alte complicatii.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizant.
2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.
3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala.

4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala.

5.Pacientul sa beneficieze de ngrijiri de igiena pe toata perioada bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n
timp de 1 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata durata internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n
timp de 1 2 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea
lor n decurs de 2 zile.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n
timp de 1 2 zile.

-Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile.

-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea
lor n decurs de 2 zile.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.
-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata durata internarii.
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n timp de 1
2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n
decurs de 2 zile.
INTERVENII AUTONOME:
Pacientul nr. 1 (A.R.):

-Amplasez pacientul n salon, n functie de starea sa, afectiune, receptivitate.

-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote
deranjante.
-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T

, T.A.), diureza, scaun, greutate

corporala.
-Calculez bilantul ingesta excreta.
-Observ orice modificare aparuta n starea bolnavului.
-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.
-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare.
-Transport probele de laborator n sectorul clinic.
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 48 ore (apa si zeama
de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert
moale; dupa 8 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor.
-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare
si despre respectarea meselor.
-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele n functie de preferinte, dar sa respecte
indicatiile medicului.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.

-Administrez tratamentul antispastic.

-Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe.
-Calculez ratia calorica pe 24 ore, n functie de activitate si vrsta.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-ncurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei n privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul,
T.A., comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingesta secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n
starea de sanatate a pacientului.
-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au
recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.

-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta

pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
-Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe ct se poate
de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 48 ore (apa si zeama
de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale n apa, brnza de vaci, carne fiarta,
ou fiert moale; dupa 8 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.

-ncurajez permanent pacientul.

-Educ membri familiei n privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul,
T.A., comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingesta secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n
starea de sanatate a pacientului.
-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au
recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta
pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat.
-Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de
vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.

-Fac demersurile necesare externarii.

-nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
-Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe ct se poate
de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-ncurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei n privinta dietei.

-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 48 ore (apa si zeama

de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale n apa, brnza de vaci, carne fiarta,
ou fiert moale; dupa 8 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul,
T.A., comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingesta secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n
starea de sanatate a pacientului.
-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au
recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta
pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat.
-Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de
vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.

-Fac demersurile necesare externarii.

-nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul n vrsta de 27
ani, internat pentru stare de
sanatate alterata, greata,
voma, paloare.
n urma consultului clinic se
fixeaza diagnosticul

Pacientul n vrsta de 49 ani internat

pentru stare de sanatate accentuat
alterata, greata, voma, durere
abdominala difuza, scaune apoase
multiple si paloare.
n spital se efectueaza examene
clinice si paraclinice n urma carora
se fixeaza diagnosticul.

Pacientul n vrsta de 54 ani

internat pentru stare de
sanatate alterata, greata,
voma, durere abdominala
colicativa, scaune apoase
multiple si paloare.
n spital se efectueaza
examene clinice n urma
carora se fixeaza
diagnosticul.

RECOMANDRI:

RECOMANDRI:

RECOMANDRI:

-regim alimentar echilibrat,

conform indicatiilor
medicului;

-respectarea regulilor de igiena att

personala ct si alimentara;

-regim alimentar echilibrat,

conform indicatiilor
medicului;

-evitarea consumului de afumaturi;

-consumul de apa numai de
la surse sigure, este posibil
apa plata;

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea consumului de oua care nu
au pe ele data expirarii;

-sa spele ouale nainte de a

le sparge, cu apa, detergent
si sa nu consume mai ale
oua de rata;

-prezentarea periodica la medicul de

familie;

-fierberea carnii nainte de

preparare si procurarea ei
numai de la surse autorizate;

-revenirea si acutizarea simptomelor

impune prezentarea de urgenta la
medic.

-evitarea consumului de
conserve;

-consumul de apa numai de

la surse sigure, este posibil
apa plata;
-fierberea carnii nainte de
preparare si procurarea ei
numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte
ce nu prezinta calitati
organoleptice

-evitarea afumaturilor;

corespunzatoare;

-evitarea produselor din

lapte ce nu prezinta calitati
organoleptice
corespunzatoare;

-respectarea tratamentului
medicamentos;
-control periodic la medicul
de familie;

-respectarea tratamentului
medicamentos, control
periodic la medicul de
familie, revenirea,
acutizarea si prezenta si la
alti membri ai familiei,
impune de urgenta
prezentarea la medic
Stare generala ameliorata

-revenirea, acutizarea si
prezenta si la alti membri ai
familiei, impune de urgenta
prezentarea la medic

Stare generala buna

Stare generala buna

III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta n introducerea
unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior.
SCOP
-explorator extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B,
C), suc pancreatic si secretie proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;

-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul,

cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.
-terapeutic drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune
directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie
se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungnd prin vena porta n ficat, de unde apoi vor fi
excretate mpreuna cu bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero hepatice;
-alimentatie artificiala se introduc lichide hidratante si alimente lichide n
organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de nghitire;
-aspiratie continua n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).
GENERALITI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de
cea cu continutul sucului duodenal;
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
PREGTIRI
-material de protectie;
-musama si aleza;
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;

-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-manusi de cauciuc sterile;
-pensa hemostatica;
-medii de cultura;
-eprubete.
Nesterile:
-tavita renala;
-tava medicala;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu apa aromata;
-perna cilindrica dura sau patura rulata;
-hrtie de turmensol rosie si albastra.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;
-ulei de masline;
-novocaina;

-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege n functie de scopul

sondajului);
-pregatirea psihica a pacientului se informeaza pacientul;
-i se explica necesitatea tehnicii;
-pregatirea fizica a pacientului:
-pacientul va fi nemncat;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se protejeaza cu musama si aleza;
-se aseaza pacientul n pozitie seznd la marginea patului;
-se protejeaza cu sortul din material plastic;
-i se ndeparteaza proteza (dupa caz);
-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.

EXECUIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spala pe mini;
-mbraca manusi sterile;
-prinde sonda (umezita) ct mai aproape de oliva si o introduce cu blndete prin
cavitatea bucala sau nazala pna n faringe;

-cere pacientului sa respire adnc, cu gura deschisa si sa nghita de cteva ori pna
cnd oliva trece n esofag;
-cu miscari blnde ajuta naintarea sondei pna la marcajul 45 cm la arcada dentara,
moment n care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns n stomac;
-se aseaza pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos,
coapsele flexate pe bazin;
-se mpinge usor sonda spre pilor pna la marcajul 60 cm;
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de
nghitire a ei de catre pacient (1 2 cm la 3 5 minute);
-cnd diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns n duoden
(dupa circa 1 ore de la patrunderea ei n stomac);
-verificarea pozitiei sondei;
-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a
ajuns n duoden sau s-a ncolacit n stomac;
-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a
ajuns n duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns n duoden, dar
poate fi extras daca ea se afla n stomac;
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita
impregnarii cu saruri de plumb;
-captarea bilei;
-dupa 1 ore de la patrunderea sondei n stomac, la capatul liber al sondei apare
bila A, coledociana de culoare galben aurie, care se colecteaza ntr-o eprubeta;

-se verifica reactia sucului duodenal cu hrtia de turmensol;

-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, ncalzita la
temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se nchide extremitatea libera a sondei prin nnodare sau cu o pensa;
-dupa 15 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 40 ml bila vscoasa de
culoare nchisa castanie bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 5 ml bila B ntr-o eprubeta sterila sau pe
medii de cultura pentru examen bacteriologic;
-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat bila C,
hepatica (este n cantitate mai mare si se capteaza ntr-un recipient corespunzator);
-extragerea sondei se face dupa ce se insufla ctiva ml de aer si se nchide capatul
liber cu o pensa;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a mpiedica
scurgerea continutului ei n faringe sau n cavitatea bucala;
-se goleste continutul sondei si se aseaza n tavita renala.
ngrijirea ulterioara a pacientului:
-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
-i se ndeparteaza sortul din material plastic;
-se aseaza pacientul n pozitie comoda;
-pregatirea produsului pentru examen de laborator;

-se determina cantitatea de bila detinuta;

-se eticheteaza recipientele;
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-nnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali n timpul senzatiei de
varsatura;
-ncolacirea sondei n stomac;
-greturi si varsaturi;
-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului
Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vscoase);
-sunt situatii cnd sonda nu patrunde n duoden datorita unui spasm piloric, nchiderea
si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se ncearca neutralizarea
sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente
antispastice;
-n cazul nnodarii sondei n stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu
ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala);
-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 10 ml novocaina,
solutie 1 2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;
-prelungita durata sondajului peste 3 ore;

-grabita intrarea sondei;

-depasita durata de executie (3 ore).
2.RECOLTAREA SNGELUI PENTRU
EXAMINRI HEMATOLOGICE
Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta uscata de tip: EDTA,
Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se pregatesc n laborator,
iar dupa recoltare se rastoarna de 8 9 ori eprubeta sau flaconul, avndu-se grija sa nu se
formeze spuma n timpul rasturnarii flaconului.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sngelui prin punctie
venoasa.
ETAPELE DE EXECUIE ALE PUNCIEI VENOASE SUNT:
A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:
Pe o tava medicala acoperita cu un cmp steril se aseaza seringi de diferite marimi,
ace pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte dect cele folosite pentru injectia
intra-musculara, tampoane sterile mbibate n alcool sau iod, comprese urgo, pense post
tampon.
Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane cu diverse
substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea
recipientilor sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru sustinerea cotului
pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza.

n cazul n care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se vor folosi ace de
calibru mai mic dect la alte persoane.
B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
I se explica pacientului ca n dimineata recoltarii nu va trebui sa mannce sau sa bea.
De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de importanta probei
pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii.
I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea dureroasa si timpii de
executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia n care trebuie sa se faca punctia.
De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stnd ntins pe pat n decubit dorsal,
nsa daca pacientul este adult si starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe
scaun.
Recoltarea se face cu manevre blnde si ct mai putin dureroase sau traumatizante
pentru pacient.

C.Pregatirea asistentei la tehnica:

Asistenta medicala se spala pe m
Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mini, se face badijonarea minilor cu
alcool de 70%, apoi asistenta medicala sta cu minile la aer pna se evapora alcoolul si mbraca
manusile sterile.

n timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat n functie de starea sa generala si

n functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar.
Daca pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe scaun, el se va aseza cu bratul
sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama.
Bratul ales pentru punctie va sta n extensie si supinatie si abductie ndepartat de corp.
Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei.
Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala controleaza
vizibilitatea venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau deschidere
chirurgicala pe vas.
Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se degreseaza cu
alcool si se dezinfecteaza cu tinctura de iod.
n cazul n care pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe pat, se va proteja patul
cu musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul n decubit dorsal, cu bratul n extensie,
supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama.
Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de mbracaminte si n tot
acest timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a pacientului.
Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul treimii mijlocii a
bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool.
Sunt cazuri cnd nici dupa aplicarea garoului venele nu se observa si atunci se recurge
la metoda de evidentiere a venelor se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se bate
energic cu degetele pe plica cotului.
Se prinde garoul de capete, se ntinde si se fac miscari dinspre articulatia pumnului
nspre cot spre sensul circulatiei de ntoarcere.

Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de snge se face o noua degresare larga a
plicii cotului.
Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena aleasa, astfel:
mna stnga a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va
ntinde pielea, fixndu-se astfel vena n momentul punctionarii.
Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra.
Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul acului n sus.
Se punctioneaza nti perpendicular pe vena cu miscari usoare, pna se simte senzatia
de cadere n gol, apoi se ndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul n
lumenul vasului; apoi asistenta medicala recolteaza snge numai dupa desfacerea garoului si
dupa ce a asteptat 10 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.
D.ngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa punctionarea venei vine snge n seringa si se desface garoul cu miscari
lente, pentru a nu scoate acul din vena.
Pacientul desface apoi usor pumnul.
Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul punctiei un tampon
mbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1
minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte subtire de
romplast.
E.Reorganizarea locului de munca:
Sngele recoltat se pune n recipiente pregatite anterior recoltarii.

Daca se fac probe serologice, sngele se recolteaza pentru fiecare proba n recipient
separat si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei,
data.
Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc ct mai repede la laborator.
Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medicala si va spala
minile cu apa calda si sapun si si va badijona apoi minile cu alcool de 70 %.
n cazul n care recoltarea sngelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va fi
aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe
un cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special pregatite n fabrici si contin anticoagulant n
functie de necesitati.
Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.
ACCIDENTELE PUNCIEI VENOASE:
1.Infiltrarea sngelui n tesutul periferic venos cu formare de hematom se aplica
punga cu gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pna la disparitie.
2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior se va retrage putin acul si se
observa locul punctiei sa nu se formeze hematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si si pierde constienta:
-punctia se va ntrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea camerei;
-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se stropeste cu apa
rece fata;
-n caz de colaps se pozitioneaza pacientul n decubit dorsal direct pe podea.
Precautii:

-punctia venoasa se face n conditii de perfecta asepsie;

-la sfrsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza revarsarea
sngelui n tesutul perivenos.
Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora
a)Hemoglobina si hematocritul se recolteaza strict 2 ml snge pe 4 mg EDTA si se
agita pna cnd se obtine culoarea rosie de cireasa inima porumbelului.
-valori normale Ht:
Barbati 46+ 6 g%
Femei 41+6 g%
-valori normale Hb:
Barbati 15+2 g%
Femei 12+2 g%
b)Viteza de sedimentare a hematiilor se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml
snge+0,4 citrat de Na, fara staza.
-Valori normale VSH
Barbati 1 10 mm/1 h
7 13 mm/2 h
Femei 2 13 mm h/1 h
12 17 mm/2 h
3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana ntr-un recipient perfect
curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite
examenul macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici din materiile
fecale, aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru
medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri).
Prezenta urinei n recipientul n care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din
cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze nainte de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa
ce acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a
falsifica si ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu
ajutorul rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROB
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate ca un material
asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta n practica
curenta.
Pentru ca metoda sa cstige ntr-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este
necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba.
n principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi de digestie
identificabili n scaun, care pot furniza repere n aprecierea unor etape digestive principale:
carne (fibre musculare) de preferinta n stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv),
cartofi si fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre).

Pentru uzul practic au fost ntocmite regimuri timp n care figureaza aceste categorii
de alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor
alimentarii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA

COMPOZIIE

CANTITATE

Dimineata

-lapte

-500 ml

-pine prajita

-50 g

Supa din:

-40 g

-fulgi de ovaz

-10 g

-unt

-200 g

-lapte

-300 ml

-apa

-1 buc

Ora 10.00

-ou
Prnz

Ora 16.00

-perisoare prajite

-125 g

-piure de cartofi

-200 g

-unt

-10 g

-lapte

-100 ml

-lapte

-500 ml

-pine prajita

-50 g

Cina

Supa din:

-40 g

-fulgi de ovaz

-10 g

-unt

-200 g

-lapte

-300 ml

-apa

-1 buc

-ou
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI
Scaunul normal este format n proportie de 2/3 din produsele elaborate la nivelul
tubului digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din bacteriile ce
alcatuiesc flora intestinului gros normal.
n conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi aproximativ 100
200 g de materii fecale de culoare galben brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o
consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care reproduce mulajul filierei ano rectale
ca un calibru cu diametru de 2, 5 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaza ntre
6,8 7,3.
RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMINRI BIO CHIMICE
Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 8 ml de snge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
1)Glicemia se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de snge simplu sau 2 ml snge
+ 4 ml florura de Na uscat;

-valori normale: 0,8 1,20 g%

2)Calcemia se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml snge simplu cu seringa de
plastic;
-valori normale: 9 11 mg %, 4,5 5,5 ml Eq/l
3)Transaminaze se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml snge;
-valori normale: TGO 2 20 U.I.
TGP 2 16 U.I.
4)Uree sangvina se recolteaza prin punctie venoasa 5 10 ml snge;
-valori normale: 0,20 0,40 g % 0
5)Timpul de protrombina se recolteaza prin punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml
oxalat de potasiu;
-valori normale: timpul Quick 12 14 secunde
Timpul Howell 1 1 30 11 21 30 11
6)Timpul de sngerare si timpul de coagulare se face prin punctie capilara n
lobul urechii, respectiv n degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hrtie de filtru,
lame de sticla.
7)Sumar de urina se recolteaza 150 200 ml urina din prima misciune a zilei, ntro sticluta sterila;
Valori normale:
-culoare galben citrin;
-Ph acid;

-densitate 1010 1025;

-urobilinogen normal;
-sedimente rare epitelii;
-leucocite foarte rare;
-albumina absenta;
-glucoza absenta;
-pigmentii biliari absenti.
8)Recoltarea sngelui pentru hemoleucograma aceste recoltari se fac prin punctie
capilara.
ETAPE DE EXECUIE:
a)Pregatirea materialelor si instrumentelor pe o tava acoperita cu cmp steril se
aseaza: seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile mbibate cu alcool sau iod, comprese
uro, manusi sterile, lame de sticla sterile, hrtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.
b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului i se explica pacientului ca n dimineata
recoltarii nu va trebui sa mannce sau sa bea.
I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este dureroasa si ca va simti
doar o mica ntepatura, ca de tntar.
Punctia capilara se va face cu pacientul seznd pe scaun n cazul n care acestuia nu i
este teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, cnd starea de sanatate nu este tocmai favorabila.
c)Participarea asistentei la tehnica ncepe cu spalarea atenta pe mini cu apa calda si
sapun, apoi asistenta va sta cu minile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0.
Dupa uscarea minilor la aer, asistenta va mbraca manusile sterile.

Cnd se recolteaza snge capilar este foarte important sa avem temperatura constata
de 18 20 0 C pentru a se evita vasoconstrictia periferica.
nteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea sau uscarea naturala
a lui si se face printr-o miscare sigura a degetului n partea laterala externa a degetului, iar la
sugari si la copiii mici se nteapa calciul sau fata plantara a haluceluiTEHNICA PROPRIU ZIS:
Daca extremitatile pacientului sunt reci, ncalzim mna lui ntr-un vas cu apa calda sau
masam usor locul de punctie.
Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta uscarea.
Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adncime de 2 3 mm.
Aceasta ajuta la venirea spontana a sngelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona.
Prima picatura de snge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau sugativa.
Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se aspira n pipete
pregatite sau cu hrtia de filtru.
Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le murdari sau a le
contamina cu microbii nostri.
Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de snge, se aseaza pe lama principala,
apoi pe o alta lama asezata pe prima, nclinata la un unghi de 45 0 , se face o miscare rapida spre
capatul opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.
Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera initialele numelui
pacientului sau un numar de ordine.

9)ngrijirea pacientului dupa tehnica:

Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon mbibat cu alcool,
pentru care se aplica un pansament urgo.
Pacientul va ramne n pat 5 minute, apoi este condus n salon.
Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de snge recoltate vor fi trimise imediat
la laborator.
1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale:
-barbati 4,5 5,5 milioane/ml;
-femei 4 4,5 milioane/ml.
2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 150.000 400.000/mm
3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 1
4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 4.000 8.000/mm
Forma leucocitara:
-neutrofile nesegmentate 0 5%
-neutrofile segmentate 45 70 %
-limfocite 20 40 %

-bazofile 0 1 %
-monocite 1 3 %
5.Timpul de sngerare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 2 1 30 11 4 1
6.Timnpul de coagulare se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 6 1 - 8 1 12 1
BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si fiziologia omului I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti
Editura Medicala
2.Biologie Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate,
Editura Leda Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explorari functionale si ngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ngrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale, Lucretia Titirica Editura Viata medicala romneasca
5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All Medical, Corneliu
Borundel Bucuresti Bic All 2000
6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman
7.Bolile intestinului, O. Porges Editura Stat, Bucuresti, 1976
8.Tratat de dietetica, I. Micu Editura medicala, Bucuresti, 1974
9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis

10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului

11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza Editura Academiei,
Bucuresti.