Ministerul Educatiei Republicii Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo Balti

Colegiul Pedagogic Ion Creanga

Referat
La tema: Crizele de vrsta in dezvoltarea umana

Efectuat: urcan C.
Controlat: Brduleac V.

Cuprins:
1.Introducere
2. Clasificare dupa Erikson
3.Crizele virstei de 2 ani-INDEPENDENTA
4.Criza de impotrivire/opozitie 2-3 ani
5.Crizele preadolescentei/pubertatii 9-14 ani
6.Crizele adolescentei
7.Criza de identitate
8.Criza de la 30 de ani
9.Criza de la 40-50 de ani/Criza virste mijlocii
10.Reorientarea iesirea din criza 45-60 de ani
11.Bibliografie

Introducere
Societatea noastr a atins etapa de concepere a necesitii cunotinelor teoretice i practic de
psihologie. Oamenii, dorind s tie ct mai mult despre sine, se simt atrai de lumea infinit i
extrem de complicata a propriului eu, tinznd nu numai sa cunoasc, dar i s stpneasc
mecanismele vieii psihice interne. Cmpul de studiu al psihologiei vrstelor cuprinde
dezvoltarea psihic, intelectual, afectiv a fiinei umane din momentul concepiei pn la
sfritul vieii. Psihologia vrstelor este o ramur fundamental n tiinele psihologice aprute
pe fondul unor necesiti de nelegere a genezei caracteristicilor, funciilor i proceselor
psihice i a evoluiei acestora pe tot parcursul vieii umane.

Dac triesc n critic i cicleal, copiii nva s condamne;

Dac triesc n ostilitate, copiii nva s fie agresivi;
Dac triesc n team, copiii nva s fie anxioi;
Dac triesc nconjurai de mil, copiii nva autocomptimirea;
Dac triesc nconjurai de ridicol, copiii nva s fie timizi;
Dac triesc n gelozie, copiii nva s simt invidia;
Dac triesc n ruine, copiii nva s se simt vinovai;
Dac triesc n ncurajare, copiii nva s fie ncreztori;Dac triesc n toleran, copiii
nva rbdarea;
Dac triesc n laud, copiii nva preuirea;
Dac triesc n acceptare, copiii nva s iubeasc;
Dac triesc n aprobare, copiii nva s se plac pe sine;
Dac triesc nconjurai de recunoatere, copiii nva c e bine s ai un el;
Dac triesc mprind cu ceilali, copiii nva s fie generoi;
Dac triesc n onestitate, copiii nva respectul pentru adevr;
Dac triesc n corectitudine, copiii nva s fie drepi;
Dac triesc n siguran, copiii nva s aib ncredere n ei i n ceilali;
Dac triesc n prietenie, copiii nva c este plcut s trieti pe lume.
Copiii nva ceea ce triesc Dorothy Law Nolte

* Clasificare dupa Erikson:

Erikson considera ca in viata fiecarui individ exista 8 crize. Modul in care sunt
solutionate acestea influenteaza personalitatea individului. Multi dintre
psihologii de azi, cand examineaza dezvoltarea umana, acorda atentie
crizelor Erikson. Erikson a fost primul care a spus ca dezvoltarea continua si
dupa adolescenta, o idee care a fost total noua pentru timpul sau (19021994). El descria dezvoltarea ca o serie de crize prin care trebuie sa treaca
o persoana pentru a ajunge la etapa urmatoare.

1.Prima criza este incredere versus neincredere, care are loc la nastere
pana pe la aproximativ un an. Aceasta criza se produce din cauza ca
bebelusii sunt total dependenti de ingrijitorii lor, in acest stadiu. Copiii isi dau
repede seama daca ingrijitorii vor raspunde nevoilor lor rapid, eficient si cu
dragoste. Daca ingrijitorii corespund nevoilor lor, ei vor vedea lumea ca un
loc sigur si de incredere. Daca, pe de cealalta parte, ingrijitorii lor nu se
ridica le nivelul nevoilor, ei vor vedea lumea ca un loc rau si nedemn de
incredere, devenind atasati, in mod nesigur, de ingrijitorii lor si facandu-si
griji despre lume, in general.

2. A doua criza este autonomie versus rusine si indoiala, care apare la

copii pe la varsta de 1-3 ani. Aceasta criza apare deoarece copilasii isi dau
seama ca sunt persoane diferite, pana in acest moment nefacand distinctie
intre ei si parintii lor. Astfel, incepe lupta pentru independenta, fiindca au
nevoie sa afirme ca sunt, de fapt, oameni diferiti. Cu toate acestea, ei incep
sa simta si indoiala, in cazul in care isi afirma independenta, parintii lor ii vor
lasa singuri, in pace? Parintii nu ii vor mai placea sau nu vor mai raspunde
nevoilor lor? Copiii trebuie sa invete sa fie persoane diferite trecand peste
aceste sentimente de vinovatie, de a se separa de parinti, pentru a depasi
aceasta criza.

3. A treia criza este initiativa versus vina, care apare la varste cuprinse
intre 3-6 ani. La aceasta varsta, copilul incepe sa demonstreze capacitatea
de a gandi si de a planui si sa aiba o personalitate mai clara. Vor arata mai
multa agresivitate si afirmare. Daca simt ca nu reusesc sa organizeze
activitati simple sau daca nu simt ca au sensul scopului, s-ar putea sa simta
vina.

4. A patra criza este industrie versus inferioritate, care apare la 6-12 ani.
La aceasta varsta, copiii sunt la scoala si incep sa se compare unii cu altii.
Muncesc destul de mult? Reusesc la fel de bine ca alti copii? Copiii care se
percep ca muncind rezonabil de mult si reusind ca alti copii, vor depasi
aceasta criza. Cei care se percep ca nereusind sa se descurce foarte bine,
vor avea, probabil, sentimente de inferioritate.

5. A cincea criza este identitate versus confuzia rolului, care apare la

varste cuprinse intre 12-18 ani. Adolescentii sunt adesea portretizati ca

incercand sa se gaseasca. Si, in multe cazuri este adevarat. Adolescentii

au nevoie, de obicei, sa examineze ce cred si simt cu adevarat despre lumea
din jurul lor, in loc sa accepte automat ce au fost invatati ca si copii. Asadar,
adolescentii trebuie sa afle care este rolul lor si ce credinte si valori au.
Daca nu pot decide care este rolul lor, apare aceasta confuzie, iar aceasta
confuzie se poate prelungi si dupa varsta de 18 ani.

6. A sasea criza este intimitate versus izolare, care apare intre 18-30 de
ani. In acest stadiu, tinerii adulti trebuie sa-si gaseasca un partener de viata,
sa aiba o familie si sa inceapa o cariera. Daca tinerii adulti nu-si gasesc un
partener si nu-si indeplinesc nevoile familiale si dorintele, apare aceasta
izolare. In caz contrar, tanarul adult va avea intimitate, avand o familie,
prietenii, etc.

7. A saptea criza este personalitate si dezvoltare sociala versus

stagnare, care apare de la varsta de 30 de ani pana la batranete. Odata ce
o persoana s-a casatorit si si-a intemeiat o familie, trebuie sa faca fata
dorintei de a da ceva inapoi lumii. Aceasta criza se refera la nevoia de a avea
o cariera, de a creste copii si de a face alte lucruri pentru a-si satisface
nevoia de a-si sti locul in lume. Aceste lucruri sunt ingrijirea nepotilor, a da
meditatii altor copii, in mod voluntar sau orice altceva simt ca este important
pentru ei. Daca nu isi satisfac aceste scopuri si simt ca nu contribuie cu
nimic atunci apare acest sentiment de stagnare.

8. A opta criza este integritate versus disperare, care apare la o varsta

inaintata. La o varsta inaintata, moartea se intrevede foarte aproape.
Persoana poate sa-si continue viata, sa fie implicat, sa-si viziteze familia, el
fiind, in acest mod, integru. Ori, fiind constient constant de moartea
iminenta, poate nenoroci o persoana, aceasta indepartandu-se de familie,
prieteni, refuzand sa participe la activitati, devenind, astfel, deprimata.
Aceasta criza este depasita cu succes, in cazul in care o persoana nu se
indeparteaza de viata mai repede decat trebuie.

* Clasificare dupa alti psihologi:

1.Crizele varstei de 2 ani- INDEPENDEN
Crizele de nervi pot ncepe n primul an de via , dar par s ajung la
apogeu pe la trei ani . Este vrsta lor de aur , pentru c acum copilul
ncepe s-i nclzeasc muchii , ca s spunem aa. El nva cum s
obin ce vrea i a observat deja s a se arunca pe jos i a urla pre de vre-o
or poate fi o metod eficace .Dezvoltarea motorie este foarte rapida, copilul
se simte autonom si independent. In acelasi timp, se dezvolta si intelectul:
copilul este curios si ii place mult sa exploreze, este interesat de modul de
functionare al obiectelor din jur si vrea sa vada ce se intampla cand le
manipuleaza, insa nu poate evalua consecintele actiunilor lui si din acest
motiv apar efectele distructive. Sunt copii mai activi si mai curiosi decat altii,

insa acesta este un comportament caracteristic la aceasta varsta. Micutul

vrea, de exemplu, sa afle ce se ascunde in masinuta care merge singura.
ncepnd cu vrsta de 2 ani, copilul ncepe s descopere i s i afirme
independena. "La nceputul acestei etape a dezvoltrii, copilul testeaz
limitele. El ncearc s descopere ct de departe poate merge nainte de a fi
oprit. La vrsta de 2 ani, copilul este centrat pe sine, nu poate nelege
existena unui punct de vedere diferit de al lui, de interesul pe care l
urmrete, de dorinele lui. Iar dac obiectivul nu poate fi atins, el i
exprim frustrarea n mod zgomotos. La 3 ani, deja muli copii i exprim
mai puin violent frustrrile, si, din pcate, ele se dovedesc foarte eficiente,
cci majoritatea prinilor cedeaz n faa dorinelor celor mici.

2.Criza de IMPOTRIVIRE/OPOZITIE 2/3ani

La varsta aceasta, problemele de disciplina devin mult mai frecvente.
Auzindu-va mereu spunand "Nu", copilul a reusit sa invete cuvantul, acesta
devenind foarte frecvent in vocabularul sau. Deseori, nu-urile raspund la nuuri si conflictul pare iminent. Conflictele sunt numeroase. Ii cer cumva
parintii sa se imbrace? Raspunsul este nu. Sa manance supa? Raspunsul este
tot nu. Sa mearga sa se culce sau sa se spele? Tot nu. Rabdarea adultului
este pusa la grea incercare. De aceea, este necesar sa explicam sensul
acestei crize pe care o traverseaza copilul si care se numeste, pe buna
dreptate, criza de impotrivire. De multe ori parintii constata cu neliniste si
nedumerire schimbarea radicala din comportamentul copiilor aparuta dupa
varsta de 2-3 ani. Este vorba de criza de opozitie- perioada lui ba nu!, nu
vreau, eu fac; des intalnite sunt si manifestari de tipul batutului din picior,
tipatului, tavalitului pe jos si crizelor de agitatie psiho-motorie, insotite de
agresivitate, prin care copilul incerca sa-si impuna dorinta. Aceste crize pot
sa apara atunci cand copilul nu reuseste sa duca la bun sfarsit o actiune,
cand vrea sa obtina ceva sau, pur si simplu, pentru a atrage atentia celor din
jur. Adesea aceste manifestari comportamentale sunt interpretate drept lipsa
de respect, incapatanare gratuita sau, si mai rau, drept semne ale unei
tulburari psihice. El incearca sa devina independent, sa-si descopere si sa-si
testeze puterile, sa se afirme. In plus, aceasta este si perioada in care se
testeaza limitele si regulile impuse, precum si consecventa adultilor din jur.
In literatura de specialitate o gasim si sub denumirea de criza de
personalitate sau prima adolescenta. Nu apare in mod obligatoriu la o
data fixa; copiii pot traversa diferit aceasta perioada si 30% -83% din copiii
de 2-4 ani prezinta cel putin o criza de personalitate in acest interval. Multi
copii au mai frecvent crize de furie/frustrare in prezenta unei anumite
persoane din jurul sau. Adesea se manifesta in public dupa ce a primit o
interdictie. Daca primeste ceea ce si-a dorit criza se va opri. Manifestarile din
timpul crizei depind de nivelul de energie al copilului, de factorii de mediu,
de rabdarea si calmul parintelui si de abilitatile de parenting.

3.Crizele preadolescentei /Criza pubertatii 9-13ani

Preadolescena este o perioad de transformri pe plan social, fizic i psihic.

La nivelul subconstientul se produce un conflict intre intensificarea
maturizarii sexuale si interdictiile morale. Maturizarea sexuala in
preadolescenta trebuie vazuta doar din punctul de vedere al transformarilor
inregistrate de sistemul endocrin si cel nervos. Puine perioade din evoluia
omului prezint schimbri atit de vizibile si dramatice. Pubertatea este
perioada de ucenicie a omului in care dobindeste capacitatea de a iubi si
aciona n raport cu lumea. Maturizarea fizic si maturizarea sufleteasc au
ritmuri diferite. Copiii sunt chinuiti de intrebari, mirati si bucurosi, plini de ei
si speriati. Nu mai sunt copii, ei simt si vad asta, dar nici adulti. Si pentru ei
insisi ei sunt o persoana straina. Criza pubertatii este caracterizata prin
dezechilibru.Acesta este mentinut si accelerat de discontinuitatile de
crestere, de modificarile rapide din sfera personalitatii si de decalaje intre
viteza de dezvoltare a acestora. Aceasta criza marcheaza de fapt trecerea
de la copilarie la adolescenta.

4.Criza adolescentei
Problema depresiei ocupa un loc central in aceasta criza a adolescentei, toti
adolescentii trec prin momente de deprimare, insa o parte dintre ei pot
trece printr-o stare de depresie in adevaratul sens al cuvantului.Care sunt
simptomele tipice ale depresiei care caracterizeaza felul de a fi al
adolescentilor sau starile lor sufletesti? Aici se pot inscrie: proasta dispozitie,
inchiderea in sine, plictiseala, apatia, rusinea, pierderea stimei de sine,
tendintele suicidare, tulburari de somn. Tabloul ingrijorarii parintilor ar putea
arata astfel: copilul meu nu mai vrea sa invete, nu mai vrea sa iasa din
camera, toata ziua sta in fata calculatorului, a devenit agresiv si violent,
fata mea nu mai vrea sa manance si isi provoaca voma, a spus ca vrea sa
se sinucida, a spus ca nu se mai suporta la felul cum arata si vrea sa-si
faca operatii estetice, mai tot timpul imi reproseaza ca nu o inteleg, are
ticuri, nu vrea sa vorbeasca cu mine atunci cand o intreb ceva, ma
ignora, ma insulta, spune ca prietenele sunt familia ei, ameninta cu
plecarea de acasa. Aceste comportamente au la baza anumite mecanisme
psihologice care isi au in special originea in prima copilarie, in primii ani de
viata si de aceea este dificil ca parintele sa decripteze cauzele aparitiei
acestor atitudini ostile ale propriului copil.

5. Criza de identitate
O problema centrala pentru adolescent este sa descopere ce fel de persoana
este, ce profesie sa imbratiseze si ce principii sa adopte. Acest proces are o
latura constienta si o latura subconstienta si a fost numit criza de
identitate.
Desi s-au modelat toata viata dupa exemplul parintilor, acum trebuie sa iasa
de sub influenta lor pentru a se cunoaste. (Erik Erikson)

In incercarea de a-si gasi identitatea, adolescentii vor incerca mai multe

roluri: visator, cosmopolit, cinic, aparator al unor cauze pierdute, etc. Vor
compensa influenta parintilor cu a unor prieteni intimi, la inceput de acelasi
sex, apoi de sex opus. Acesti prieteni vor fi un sprijin cand renunta la
identitatea de copil si o gasesc pe cea de adult. Baietii se descopera pe sine
gasind similitudini la prieteni (le place un anumit film, tanjesc dupa un
anumit lucru, urasc un anumit profesor etc.). Astfel ei castiga un sentiment
de apartenenta. Fetele procedeaza la fel numai ca au mult mai multe sa-si
spuna. Majoritatea adolescentilor gasesc un ajutor in depasirea momentului
critic in stilul pe care il adopta in imbracaminte, tunsoare, vorbire, lectura,
muzica). Acestea vor fi diferite de cele ale parintilor si se simt mult mai bine
daca ii socheaza. Urmeaza o perioada in care incepe sa le fie rusine de
parinti, mai ales cand sunt de fata prietenii lor. Acest lucru se datoreaza
cautarii propriei identitati si nevoii de a fi ca prietenii pentru a fi acceptati de
ei fara restrictii. Exista teama ca parintii ar putea face/spune ceva, iar ei vor
fi ironizati sau respinsi de prieteni. In incercarea de a obtine independenta
spirituala fata de parinti, adolescentii sunt permanent atenti sa-i prinda cu
ceva. Daca descopera o mica ipocrizie se simt usurati de datoria morala de a
se conforma si vor face cu siguranta reprosuri.

6.Criza de la 30 de ani
ntre 28-33 de ani individul se confrunt cu tranziia vrstei de 30 de ani, el
trece printr-o perioad de ntrebri nainte de a-si gsi drumul n via i de a
se ncredina unei anumite cariere profesionale.Aceast criz apare n viaa
individului datorit faptului c imaginile de via formate intre 20-30 de ani
nu-l mai satisfac .Analiznd calea parcurs, realizrile i cderile sale, omul
descoper c nectnd la bunstarea exterioar actual a vieii,
personalitatea lui este imperfect, mult timp i putere au fost pierdute n
zadar, puin a fcut n comparaie cu ce ar fi putut face etc. Cu alte cuvinte,
are loc reevaluarea valorilor i reevaluarea critic a Eu-lui su. Omul
descoper c foarte multe lucruri nu le va putea schimba n viaa sa: familia,
profesia, decurgerea cotidian a vieii. Autorealizndu-se la aceast etap de
via, n perioada tinereii, omul contientizeaz c, n esen, se afl n faa
aceleiai dileme cutare, autodeterminare n noile condiii ale vieii, n
corespundere cu posibilitile reale. Aceast criz se manifest n simul
necesitii de a ntreprinde ceva i demonstreaz c omul trece la o nou
perioad de vrst vrsta adult. Criza la 30 ani este o denumire relativ:
aceast stare poate aprea mai devreme sau mai trziu. Astfel , criza de la
30 de ani are mai multe caracteristici-apare dorina profund de a-i schimba
viaa,paternul de existen,criza poate ncepe cu o depresie profund o
realizare a tot ce nu ai fcut i un regret apstor, refocalizare, fie dinspre
carier nspre familie, fie invers. Trind criza de la 30 de ani, omul caut
posibilitatea de a-si stabiliza locul su n viaa adult,confirmnd statutul su
de adult.Vrea s aib un serviciu bun, tinde spre securitate i
stabilitate.Omul mai crede n posibilitatea realizrii speranelor i dorinelor

ce-i formeaz visul i muncete intensiv pentru aceasta. Contientizarea

propriilor nevoi sunt probabil cel mai bun mod de a preveni acest punct de
cotitur.

7.Criza de la 40-50 ani/Criza virstei de mijloc

Vrsta de 40 de ani este un prag psihologic dificil. Acum apar riduri care nu
mai pot fi ascunse, semn c tinereea rmne n urm... Sunt semnele crizei
de 40 de ani, care se manifest ca o depresie trectoare sau cu tulburri
amenintoare pentru relaia de cuplu. Criza de 40 de ani nu ncepe fix n
ziua cnd brbaii i femeile mplinesc aceast frumoas vrst i nici nu se
termin la dat fix. Riguroi, cercettorii americani au demonstrat c ea se
manifest ntre 37 i 48 de ani. Obligaiile i responsabilitile, lipsa de timp
pentru propriile bucurii ne mpiedic pn atunci s ne punem prea multe
ntrebri despre cum am trit, despre ce ne dorim, despre ce am realizat.
Iat de ce, dup 40 de ani, toi prem a spune: Acum ori niciodat!.
Brbatul la 40 de ani se gsete la o intersecie de generaii: cea a copiilor
lui, care nu mai au nevoie de el, i cea a prinilor, de a cror soart devine
responsabil. Iat nceputul apusului. Simt efectul dificultilor profesionale, al
fricii de a-i pierde locul de munc, de apropierea pensiei, de probemele de
sntate care apar una cte una. Pe lng cauzele menionate, unii psihologi
consider c aceast criz este determinat de factori biologici, cum ar fi
existena unei producii mai mici de testosteron la brbaii de vrst mijlocie.
Pentru femei, criza apare mai aproape de 50 de ani, cnd copiii ncep s-i ia
zborul de acas. O mam devotat, care i-a druit toat viaa celorlali,
acum are rgaz s se ntrebe: i eu? Cu mine cum rmne? .
Indiferent de cauzele care provoac aceast criz, s nu uitm c de fapt ea
anun trecerea la etapa urmtoare de dezvoltare. Cei care nu sunt pregtii
s treac, pot fi luai de val i pot s ia decizii pe care, ulterior, s le
regrete.

8. Reorientare ieirea din criz - 45-60 ani

Acesta este un interval fructuos al maturittii depline, n care individul poate
ajunge la
apogeul n carier, n succesul financiar, n pozitia social. Femeile devin mai
masculine, se concentreaz mai mult asupra vietii lor profesionale, se
implic mai mult n viata social (organizatii, partide), devin asertive,
impuntoare .
Brbatii ncep s fie mult mai ntori spre viata de familie, devin mai calzi,
tandri i adultii de 45-60 de ani pot s-i nsueasc noi abilitti.Se incepe
pregatirea pentru pensionare.

Toi traversm etape de ncercri i modificri biologice, psihologice i

sociale ale vieii, ns se observ nclinaia unora spre o maniera
dramatic a termenului, des ntlnit, de criz. Este o manier care
favorizeaz complacerea, servind drept paravan ce mascheaz
deciziile unor persoane care se confrunt cu lipsa de hotrre matur
i decizie neleapt n faa dificultilor i ncercrilor vieii.

Bibliografie
Poole, D., Warren, A., & Nunez, N. (2007). The Story of Human Development, Prentice
Hall.
http://mundisense.wordpress.com/2012/02/05/%E2%80%9Ecriza-varstei-de-mijloc/
Gratiela Sion .2007 Bucuresti.Psihologia Virstelor
Birch, A., (2000), Psihologia dezvoltrii, Editura Tehnic, Bucureti
Debesse, M., (1970), Psihologia copilului de la natere la adolescen, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti
Muntean, A., (2006), Psihologia dezvoltrii umane, Editura Polirom, Iai
chiopu, U., Verza, E., (1995), Psihologia vrstelor, ciclurile vieii, E.D.P., R.A