n realizarea povetilor sale Ion Creang pornete de la modelele populare reactualiznd teme de circulaie universal cu o vechime uneori mitic. Deasemenea marii cercettori au gsit o asemnare foarte mare n operele lui Creang cu alte opere ale altor mari scriitori ai lumii. Deasemenea Ion Creang folosete i cteva motive n creaiile sale. Aceste motive ar fi : motivul cltoriei, al ncercrii puterii, al animalelor recunosctoare i al tovarilor devotai, motivul apei vii i al apei moarte i multe alte motive. n Povestea lui Harap-Alb elementele populare apar cu o densitate att de mare nct basmul, la o prim lecturare poate prea perfect popular. Sunt de surs folcloric: Tema: triumful binelui asupra rului; Motive narative tipice: superioritatea mezinului, cltoria, supunerea prin vicleug, ncercarea puteriin trei mprejurri diferite, izbnda, demascarea Spnului, cstoria; Alte motive: peirea, proba focului, etc; Personajele: Craiul, Verde-mprat, mpratul Ro, Harap-Alb(FtFrumos), fata mpratului Ro, Spnul; Ajutoarele lor: Geril, Flmnyil, Ochil, Psri-Lai-Lungil, Sfnta Duminic, calul, regina furnicilor, regina albinelor, turturica; Unele elemente magice: apa vie, apa moart, cele trei smicele, etc. Fuziunea dintre real i fabulos: i la Creang se trece din lumea reala n cea fabuloas fr s se fac distincia ntre cele dou planuri, cpntopire caracteristic pentru mentalitatea popular; Limbajul: cu urmtoarele caracteristici ale stilului popular: Aparena simplitate; Autenticitatea vorbirii; Oralitatea determinat de: Prezena interjeciilor, a exclamaiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; Repetiia formulelor tipice; Frecvena dialogului i monologului; n toate povetile sale Ion Creang are originalitate demn de invidiat. El pune accentul pe ntmplri fr s insiste pe detalii care particularizeaz. Diferena dintre povetile lui Creang i cele populare iese n eviden analiznd urmtoarele niveluri ale operei: