Sunteți pe pagina 1din 9

Tumori benigne

Fibroadenomul mamar
Hemangiomul
Leiomiomul uterin
Caracteristicile tumorilor benigne
Crestere lenta
Tumori frecvent incapsulate sau cu pseudocapsula
Crestere expansiva pot comprima (nu invadeaza) tesuturile sanatoase
din jur
Elemente celulare mature
Figuri mitotice rare
Mitoze anormale absente sau rare (exista exceptii)
Recurente locale - rar
Fibroadenomul mamar
Cea mai frecventa tumora benigna la adolescente si femei tinere (20-35
ani)
Locul 3 intre leziunile localizate la nivelul glandei mamare dupa boala
fibrochistica si carcinomul mamar
Masa discreta, nedureroasa, tipic solitara, dar poate fi multifocala si/sau
bilaterala
Macroscopic:
Masa rotund-ovalara, bine circumscrisa si tipic incapsulata (capsula
fibroasa delicata)
Marime variabila (mmcm); frecvent 5-30 mm
Nu infiltreaza tesuturile din jur
Culoare cenusie-albicioasagalbuie
Consistenta ferma elastica
Pe sectiune, spatii cu aspect de fanta
Macroscopic
Macroscopic:
Macroscopic
Suprafata de sectiune alb-cenusie cu spatii avand aspect de fanta
Normal
Fibroadenom
Normal
Fibroadenom
Normal
Fibroadenom
Microscopic:

Proliferarea stromei care contine celule fusiforme


Stroma conjunctiva:
comprima structurile glandulare aspect de fanta (pattern
intracanalicular)
sau
se dispune ca un manson in jurul structurilor glandulare (pattern
pericanalicular)
Celulele epiteliale sunt cuboidale sau cilindrice
Atat celulele epiteliale cat si celulele tesutului conjunctiv fibrous sunt
lipsite de mitoze
Microscopic:
Hemangiomul capilar cutanat
Tumora vasculara benigna, frecvent cu caracter congenital
Hemangiomul capilar (hemangiom juvenil):
Cea mai frecventa tumora vasculara la copil
Majoritatea sunt prezente la nastere cu toate ca nu sunt descoperite
decat dupa cateva saptamani
Mai frecvent intalnit la sexul feminin, la copiii cu greutate mica la
nastere
80% din pacienti - leziune cutanata unica
Localizare
pielea capului si a gatului; tesut subcutanat; ocazional la nivelul
viscerelor interne
Tipic prezent de la nastere ca un nodul cutanat rosu-intens (purpuriu), cu
aspect de capsuna
Majoritatea regreseaza in timp
Macroscopic:
culoare rosie-stralucitoare albastruie
dimensiuni variabile (mm cm)
neincapsulata
Microscopic:
Leziune localizata la nivelul dermului
Arhitectura lobulara

Consta din numeroase canale vasculare mici, arborizate, delimitate de


celule endoteliale bombate sau turtite, separate de o stroma conjunctiva
redusa
Microscopic:
Au 3 faze de evolutie:
Stadiul proliferativ, in care hemangiomul creste rapid
Faza de stagnare
Faza de involutie, 50% dispar pana la varsta de 5 ani, restul pana la
pubertate
Hemangiomul cavernos
Localizat in tesutul subcutanat, in regiunile mai profunde; in viscerele
abdominale (ficat, splina)
Macroscopic:
Rosu-albastrui
Moale
Masa subcutanata spongioasa trombi (circulatia este incetinita la
acest nivel)
Microscopic:
Spatii vasculare, dilatate, pline cu sange, de calibru mediumare,
delimitate de celule endoteliale turtite
Hemangiom cavernos
Leiomiomul uterin
Leiomiomul uterin
Cea mai frecventa tumora uterina
Tumorile mici sunt asimptomatice
Tumorile mari determina durere, tulburari de mictiune, uneori
infertilitate
Sensibila la estrogeni: creste in sarcina si se micsoreaza la menopauza
Consistenta:
Ferma
Dura (degenerescenta hialina).
Moale (sarcina; degenerescenta chistica).
Foarte dura, de piatra (calcificari)
Pe sectiune:
Tumora bine delimitata
Aspect in vartejuri
Culoare albicioasa

Microscopic:
Fascicule de celule fusiforme (muschi neted) si de fibre conjunctive
(deoarece paralel cu proliferarea fibrelor musculare are loc si
proliferarea stromei fibroconjunctive se mai foloseste si denumirea de
fibroleiomiom)
Margini bine delimitate
Pseudocapsula
arii de hialinizare si calcificari
Vase sanguine
Pentru a diferentia fibroleiomiomul de fibrom se realizeaza coloratia van
Gieson care coloreaza fibrele de colagen in rosu si fibrele musculare
netede in galben (in fibrom sunt prezente doar fibre de colagen).
Miometrul normal
Leiomiom uterin
Leiomiom uterin
Leiomiom uterin
Leiomiom uterin acusat prin col
Tumori benigne
Papilomul
Polipul
Tumora mixta de glanda parotida (adenomul pleomorf)
Teratom matur ovarian
Tumori benigne
Papilomul
Tegumentul
Epidermul
Strat bazal, situat pe membrana bazala
Strat spinos
Strat granulos
Strat cornos
Derm
Papilar (superficial)
Reticulat (profund)
Hipoderm
Papilomul
Tumora benigna a epiteliilor scuamoase keratinizante sau
nekeratinizante, a uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate scuamos
Localizare:
Epiteliu scuamos stratificat: col uterin, vagin, esofag, piele, anus
Epiteliu tranzitional: vezica urinara

Epiteliu metaplaziat scuamos


Ductele glandei mamare
Papilomul
Poate fi:
sesil (baza de implantare larga, axul tumorii fiind paralel cu
suprafata unde s-a format)
sau
pediculat (baza de implantare este ingusta, axul tumorii fiind
perpendicular pe axa unde s-a format)
Poate fi:
unic
sau
multiplu (papilomatoza)
Macroscopic:
Excrescenta/proeminenta (crestere exofitica) situata pe tegument sau pe
mucoasa de tip scuamos (pavimentos)
Forma vegetanta, asemanatoare unei tufe, cu suprafata neregulata,
rugoasa
Are culoarea organului in care apare sau putin mai palida
Consistenta moale sau ferma
Dimensiuni: cativa mm-1,5-2 cm
Microscopic:
Epiteliul ingrosat, cu ramificari proeminente si creste de marimi inegale,
prezentand fiecare cate un ax conjunctivo-vascular papilomatoza
(proliferare de celule epiteliale scuamoase cu formare de papile, cu
creste papilare adancite)
Acantoza = ingrosarea stratului malpighian (spinos)
Hiperkeratoza = ingrosarea stratului cornos
Membrana bazala dermo-epidermica indemna
Infiltrat inflamator redus in dermul superficial
Activitate mitotica mai intensa decat normal. Mitozele sunt
localizate suprabazal, dar sunt mitoze tipice.
Derm superficial cu moderat infiltrat inflamator nespecific, focal,
predominant in vecinatatea vaselor
Tumori benigne
2. Polipul
Polipul
Tumora benigna cu origine epiteliala glandulara (epiteliu cilindro-cubic)
Localizare: suprafata mucoaselor (stomac, intestin, endometru,
endocol)
Masa protruziva (crestere exofitica) in lumenul cavitatilor
Dimensiuni: <1 cm
Poate fi :
pediculat sau sesil

unic sau multiplu (polipoza)


Macroscopic:
Polip hiperplazic:
non-neoplazic
mic (1-3 mm), sesil (fara pedicul)
reprezinta un focar de hiperplazie a mucoasei
nu are tendinta de a se transforma malign
Adenomul tubular mare, pedunculat, mai inchis la culoare decat
mucoasa din jur
Adenomul vilos are pliuri papilare neregulate
Adenomul tubulo-vilos
OBS! Adenoamele sunt polipi neoplazici (pot evolua spre malignitate)
Macroscopic:
Adenoamele colonice sunt proliferari focale, initial plane, ulterior prin
proliferare accentuata devin proeminente la suprafata mucoasei
Adenoamele mici (0,5 cm) au suprafata neteda, rosie-cafenie
Polipii pedunculati au un cap cu o suprafata cu aspect de piatra de pavaj
sau cu aspect lobulat de culoare brun-roscata
Polip adenomatos colonic
Microscopic:
Tumora este constituita din multiple structuri glandulare de forme si
marimi diferite, unele dilatate chistic si o stroma laxa cu redus infiltrat
mononuclear.
Adenom tubular: componenta tubulara > 75%
Adenom vilos:componenta viloasa reprezinta > 75%
Adenom tubulo-vilos: componenta viloasa reprezinta 25-50%, restul este
reprezentat de cea tubulara
Microscopic:
Prin definitie adenoamele sunt compuse din epiteliu displazic.
Nucleii sunt mariti, au forma de trabuc, un raport N/C crescut, sunt
aglomerati si isi pierd polaritatea.
Scade productia de mucus.
Macroscopic:
Polipii pedunculati sunt mai frecvent tubulari sau tubulo-vilosi
Polipii sesili sunt frecvent vilosi
In polipii mari dezvoltarea malignitatii are o incidenta crescuta fata de
polipii cu dimensiuni mici
Polipii sesili au o incidenta mai crescuta de malignitate fata de polipii
pedunculati de aceeasi dimensiune

Polipii sesili sunt mai frecventi in cec si rect; polipii pedunculati sunt egal
distribuiti intre recto-sigmoid si restul colonului
Tumori benigne
3. Tumora benigna mixta de glanda parotida (adenomul pleomorf)
Tumora benigna mixta de parotida
Sinonime: adenom pleomorf, denumire utilizata datorita celor doua
componente tisulare care alcatuiesc tumora: epiteliala si conjunctiva
Cea mai frecventa tumora a glandelor salivare
Macroscopic:
Masa tumorala rotunda, avand consistenta ferma, elastica, delimitata de
o capsula incompleta, delicata.
Capsula fina, subtire poate trimite proiectii in tesutul parotidian din
jur extirpare atenta pentru evitarea recurentelor
OBS! adenoamele pleomorfe de la nivelul glandelor salivare minore
frecvent sunt lipsite de capsula.
Au crestere lenta, cu toate ca devin mai mari decat alte tumori ale
glandelor salivare.
Dimensiuni variabile; poate sa atinga si 6 cm
Pe sectiune, culoare gri-albicioasa
Macroscopic:
Capsula subtire
Culoare albiciosa
Aspect neomogen
Microscopic:
Sunt caracterizate prin tipuri histologice variabile.
Elementele epiteliale formeaza structuri tubulare, cordoane celulare,
ducte, acini, plaje celulare.
Ductele si structurile tubulare pot prezenta o secretie PAS+
Elementele conjunctive variaza, dar predominanta este componeta
mixoida; pot fi prezente arii de tesut fibros, cartilaginos, osos.
Elementele epiteliale si mezenchimale sunt dispuse neregulat, uneori
predomina elementele epiteliale, alteori cele mezenchimale
Structurile tubulare din adenomul pleomorf
Structuri tubulare delimitate de 2 straturi de celule.
Stratul intern este alcatuit din celule epiteliale ductale cu citoplasma
eozinofila.
Stratul extern este alcatuit din celule mioepiteliale cu citoplasma
redusa.

Fondul este mixoid


Tumori benigne
4. Teratomul matur ovarian
Teratomul matur ovarian
Teraton in lb. greaca= monstru, termen utilizat pentru prima data de
Virchow
Femei tinere
Descoperite incidental, frecvent asimptomatice
Uneori durere, tumefactie, sangerari
In 10-15% din cazuri sunt bilaterale
90% dintre tumorile derivate din celulele germinale
25% din totalul tumorilor ovariene
Teratomul matur ovarian
se formeaza din celulele germinale pluripotente
sunt localizate de obicei pe linia mediana sau para-axial.
sunt frecvent intalnite in gonade (mai frecvent in ovare decat in testicule)
celulele germinale diferentiaza pe diferite linii, recapituland orice tesut al
organismului
Macroscopic:
Masa tumorala solida, chistica, cu o suprafata externa neteda de culoare
alb-cenusie
Dimensiuni variabile, frecvent < 15 cm
La sectionare in interiorul formatiunii chistice se evidentiaza fire de par,
un material sebaceu albicios-galbui cu aspect branzos, uneori dinti
La nivelul suprafetei interne promontoriul acoperit de un strat cutat cu
aspect de epiderm
Microscopic:
Structuri tisulare mature derivate din cele 3 straturi germinale:
ectoderm, endoderm, mezoderm
Predomina elementele derivate din ectoderm
Epiteliu scuamos stratificat
Glande sebacee si sudoripare
Foliculi pilosi
Tesut cerebral si cerebelos, tesut nervos periferic
Microscopic:
Elemente derivate din mezoderm:
Tesut muscular neted
Tesut adipos, osos, cartilaginos, dinti
Elemente derivate din endoderm:
Epiteliu respirator, gastrointestinal
Tesut tiroidian

Teratom matur ovarian


Tegument
Teratom matur ovarian
Tesut nervos central
Teratom matur ovarian
Structura epiteliului respirator
Teratom matur ovarian
Alte tesuturi
Struma ovarii
Teratom monodermal - (predomina tesutul tiroidian)
Teratom matur ovarian

S-ar putea să vă placă și