Nucleul Atomic

Stuctura si proprietati
Definitorii pentru individualizarea oricarui nucleu sunt numarul
si tipul particulelor ce il alcatuiesc: Protonii si Neutronii(particule
numite nucleoni).

Nucleu

Protoni
Neutroni

Atom

Invelis electronic

Electroni

De retinut!
Protonul si neutronul au mase aproximativ egale cu a
12-a parte din masa atomului de Carbon, izotopul 12.
Electronul are masa de aproximativ 1823 de ori mai
mica decat a 12-a parte din masa atomului de Carbon,
izotopul 12.
Protonul si electronul au sarcini electrice egales i de
semn opus, sarcina electrica a protonului fiind pozitiva si
cea a electronului negative.
Intr-un atom, care este neutru din punct de vedere
electric, numarul de electroni din invelisul de electroni
este egal cu numarul de protoni din nucleu.

 Neutronul este o particular neutral din punct de vedere

electric.

A
Z

E=simbolul chimic
A=numarul de masa
Z=sarcina nucleara
Ex:

37
17

Cl ;

22
11

Na ;

40
20

Ca ;

Numarul de protoni se noteaza cu Z si determina marimea

sarcinii positive a nucleului; aceasta reprezinta o caracteristica
extrem de importanta deoarece determina numarul de electroni din
invelisul atomului electroneutru.
De numarul si distributia electronilor din invelisul electronic al
atomului depend fundamental proprietatile fizico-chimice ale
elementului.
Nucleul este partea centrala a atomului ce concentreaza
aproximativ 99,99% din msa atomului.
Desi ponderea in masa atomului este atat de mare, diferenta
5
de dimensiuni dintre nucleu si atom este de aproximativ 10 .

Caracterizarea oricarui nulceu se face prin urmatoare numere:

Numarul atomic notat cu Z; acesta mai poarta si numele de
numar de ordine, numar protonic sau sarcina nucleara. Acest
numar indica numarul sarcinilor pozitive elementare din
nucleu, adica numarul protonilor.
Numarul de masa, notat cu A; mai poarta numele de numar
nucleonic si ne indica suma dintre numarul de protoni si numarul
de neutron din nucleul atomului.

A nu se face confuzie intre numarul de masa si masa atomica.

Conform definitiei, numarul de masa are intotdeauna valori

natural nenule ce corespund numarului de particule ce alcatuiesc

nucleul considerat.
Masa atomica este o marime ce ne arata de cate ori este mai
greu un atom fata de a 12-a parte din masa izotopului de C,
12
6

ce prin conventie a fost aleasa ca unitate atomica de

masa.
Cu exceptia atomului

12
6

pentru toti ceilalti atomi de C, masa

atomica are valori fractionare.

Numarul de neutroni, notat cu N; ne indica numarul de neutron
ce intra in alcatuirea nucleului.

A=Z+N

Este sufficient sa cunoastem oricare 2 dintre numere pentru a-l

afla pe cel de-al 3-lea si prin urmare sa stabilim structura atomului
acelui element.
La modul general simblizarea unui nuclid este:

A
Z

Prin notiunea de nuclid intelegem un anumit atom dat; adica pe

langa nucleul de compozitie considerat si invelisul electronic
corespunzator.
Prin prisma celor 3 numere ce caracterizeaza orice nuclide pute
vorbi de gradele de inrudire dintre diferiti nuclizi, astfel: despre
nuclizi, ce se caracterizeaza prin acelasi set dar au numere de
neutroni diferiti, deci si numar de masa diferit, spunem ca sunt
izotopi (izotopos=acelasi loc in sistemul periodic).
40
20

Ca ;

16
8

O ;

41
20

17
8

Ca

O ;

18
8

Pornind de la definitia data izotopilor, putem defini elemental

chimic, astfel:
Elementul chimic reprezinta totalitatea speciilor atomice ce
poseda acelasi numar atomic Z, cu exceptia a 20 de elemente,
restul elementelor sunt amestecuri poliizotopice(alcatuite din 2 sau
mai multi izotopi).
Ponderea de participare a fiecarui izotop este in directa legatura
cu stabilitatea acestuia; cu cat izotopul va fi mai stabil, cu atat va
avea o pondere de participare mai mare in alcatuirea elementului.

Pornind de la aceste consideratii ajungem sa definim masa

atomica relativa. Daca in cazul masei atomice ne refeream la un
atom, in cazul masei atomice relative ne referim la un element si
prin urmare aceasta va trebui sa reflecte compozitia izotopica.
n

m
i=1

pimi
( 1)
100

m
= masa atomica relativa.
pi =procentul de participare al izotopului i.
mi =masa atomica a izotopului i.

In calcule mai putin exacte si tinand cont de faptul ca masa

atomica este foarte aopropiata de numarul de masa, relatia ( 1 ) se
foloseste cel mai adesea:
n

A
i=1

piA i
100

A =masa atomica relativa.

pi =procesul de participare.
A i =numarul de masa al izotopului

Ex:

i .

Stiind ca Cl este alcatuit din 2 izotopi

35
17

Cl -75% si

37
17

Cl -

25% sa se calculeze masa atomica relativa( A ).

n

A
i=1

piA i
100

7535 2537
+
=35,5
A =
100
100

Nuclizii ce au acelasi N dar Z diferit si respectiv A

diferit, poarta numele de izotoni(izotonos=de aceeasi tarie).
Ex:
38
18

34
Ar ; 40
20 Ca ; 14 K

N=20 ; 20 ; 20

Nuclizii ce au acelasi A dar N si Z diferit se numesc

izobari(izobaros=de aceeasi greutate).
40
18

40

40

Ar ; 14 K ; 20Ca

A=40

Ex:
Sa se precizeze care este gradul de inrudire dintre nuclizii:
40
18

42
40
Ar ; 41
14 K ; 20Ca ; 20 Ca

Impunem determinarea setului de 3 numere caracteristice fiecarui

nuclid in parte:
Rezolvare:

A=Z+N

Z=18
Ar = N =22
A=40

Z=19
K= N=22
A=41

Z=20
Ca= N=22
A=42

Z=20
Ca= N=20
A=40

Pentru:
Z =20

: izotopi

N=22

: izotoni

A=40

: izobari

40
20

Ca

42
20

si

40
18

Ar ,

40
18

Ar

40
14

si

Ca

K
40
20

si

42
20

Ca

Ca

Nucleul este alcatuit din protoni (pozitivi) si neutroni

(electroneutri). Conform legii lui Coulomb, particulele ce sunt
incarcate cu sarcini de acelasi semn se resping.

Coeziunea nucleului este explicata prin existenta unor

transformari permanente ce exista intre protoni si neutroni.
1
+1

Protonul:
Neutronul:
1
+1

p =1,000727 (masa)
1
0

n=1,000864 (masa)

1
0

(3)

1
0

+
n

1
+1

(4 )

Transformarile ( 3 )

si

(4 )

au loc prin intermediul unor

particule subatomice numite mezoni.

Existenta acestor transformari duce la aparitia fortelor de
schimb, ce asigura coeziunea nucleelor.
Practic, putem spune ca rolul neutronilor este de a dilua
respingerile dintre protoni.
Pe masura ce numarul de protoni din nucleu creste, va trebui
un numar de neutron tot mai mare pentru a asigura stabilitatea
nucleului.
De la Z >82 oricati de multi neutron am avea, toti izotopii
acestor elemente sunt instabili, descompunandu-se spontan
(elementele sunt radioactive).

Stabilitatea nucleelor
Pornind de la cele consemnate, vom analiza stabilitatea
nucleului.
Este clar ca nu toate nucleele, respectiv nu toi nuclizii sunt la
fel de stabili, pana si in cadrul unui element stabilitatea izotopilor
celorlalte particule este diferita, deci si ponderea este diferita in
alcatuirea acestora.
Odata cu dezvoltarea tehnicilor experimentale s-a putut face o
constatare cu privire la masa unui nuclid: daca consideram masa
unui nuclid ca
constituente

M ex
mp

iar masele de repaos ale particulelor

(masa protonilor),

mn

(masa neutronilor),

me

(masa electronilor), s-a constatat ca masa determinate in mod

teoretic

M t=zm p+ zme + zmn

(5)

este mai mare decat

M ex

Aceasta ne arata ca sistemul rezultat din combinarea particulelor

constituent este mai stabil decat sistemul alcatuit din particulele
constituente.
Aceasta diferenta de masa

m=M t M ex

( 6 ) poarta numele de

defect de masa si reprezinta fractiunea de masa ce se transforma in

energie si se degaja la formarea unui nuclid (nucleu) din particulele

constituente.

Relatia de legatura este data de:

E=mc

( 7)
2

Ec = mc

(8)

Ec =energia de legatura
m =defect de masa
c 2 =viteza luminii in vid

Tinand cont ca energia de legatura reprezinta energie

degajata, ar fi normal sa tragem concluzia ca pe masura ce

este mai mare, in masura respective nuclidul(nucleul) corespunzator

este mai stabil. Judecata nu este corecta deoarece fiecare nuclid
etse particular, astfel:
Cand vorbim de izotopul
6 neutroni, 6 electroni.

12
6

C , in alcatuirea lui intra: 6 protoni,

235
92

U , in alcatuirea lui intra 92 protoni, 92

Pe cand vorbim de

electroni, 143 neutroni. Din moment ce numarul de particule este

atat de diferit, nu putem compara stabilitatea nuclizilor direct prin
intermediul energiei de legatura.
Aston a avut intuitia de a raporta energia de legatura la

numarul de nucleoni

( A )
Ec

respectiv de a o raporta grafic:

Ec
=f ( a )
A

Criteriul

Ec
A

este criteriul absolut de apreciere al

stabilitatii unui nuclid astfel: pe masura ce

Ec

este mai

mare, nuclidul(nucleul) este mai stabil.

Din reprezentatia grafica a functiei

Ec
=f ( a )
A

un grafic ce

se numeste Curba lui Aston.

Analizand graficul, putem trage cateva concluzii:
Nuclidul cel mai stabil este

56
26

Fe , lui ii corespunde cea mai

mare valoare a energiei de legatura per nucleon.

Portiunea de curba dintre A=40 si A=140 reprezinta o
zona de platou in care valoarea energiei de legatura per
nucleon se modifica relativ putin.

 Prima portiune a curbei dintre A=1 si A=56 reprezinta

portiunea ascendenta a curbei cu o panta pronuntata in care
se constata o crestere accentuata odata cu cresterea lui A .
Pentru nuclizii pozitionati pe aceasta portiune vom spune ca
sunt cu atat mai stabili cu cat sunt situati mai la dreapta.
In anumite conditii, nuclizii mai usori au tendinta de a se
combina si de a forma nuclizi mai grei si deci mai stabili. Acest
proces se numeste fuziune nucleara(la soare).
Nuclizii plasati in ce-a de-a doua parte a curbei constata
o scadere lenta a stabilitatii odata cu cresterea lui A .
Prin urmare, vom spune despre doi nuclizi plasati pe
aceasta portiune a curbei ca este mai stabil cel plasat mai la
stanga pe curba.
In anumite conditii, nuclizii mai grei se descompun in
nuclizi mai usori, deci mai stabili.
Acest proces se numeste fisiune nucleara(pompa cu
uraniu), proces incontrolabil, se utilizeaza pentu furnizarea de
energie.

Criterii de determinare a stabilitatii relative a

izotopilor unui element.

Acestea se numesc regulile lui Mattauch.

Conform lui Mattauch in sistemul periodic nu exista doi izobari
vecini la fel de stabili.

Elementele se impart in:

(Z <20)

1. Elemente usoare

3
1

1
1

Z par sunt stabili A=2z

{pt .ptZ .impar
sunt stabili A=2Z+ 1

- nu este stabil.

H ,

6
3

Li ,

14
7

N - sunt stabili.

2. Elemente medii

( 20< Z< 82 )

Important de retinut este ca regulile lui Mattauch ne permit

relativ usor sa identificam care din izotopii unor elemente este
mai stabil.
Aplicarea regulilor este un succes(de cele mai multe ori)
alteori un esec.