Drept civil Curs 2 05.03.

2014

I.
Drepturile reale si drepturile de creanta sunt drepturi subiective
patrimoniale care prezinta caracteristici distincte si sunt intr-o continua
miscare in cadrul patrimoniului.
Drepturile reale ( ius in re ) reprezinta acele drepturi patrimoniale pe
temeiul carora titularul exercita anumite puteri, anumite prerogative direct
si nemijlocit asupra unui bun/unor bunuri. Se afirma, intr-o constructie
destul de abstracta, ca raportul juridic civil care poarta asupra unui drept
real se stabileste intre titular si toate celelalte persoane nedeterminate.
Drepturi de creanta ( ius ad rem ) sunt acele drepturi subiective
patrimoniale pe temeiul carora o persoana denumita creditor poate cere
unei alte persoane numita debitor sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

II.

Traditional se face o anumita comparatie:

- asemanari : - sunt drepturi patrimoniale

- deosebiri :
- din punctul de vedere al subiectelor
dr reale : sub activ - titular ; sub pasiv celelalte persoane
dr creante: sub activ creditor; sub pasiv debitor
- din punctul de vedere al continutului
dr reale: opozabile erga omnes
dr creanta: opozabile inter partes
- din punctul de vedere al
dr reale absolute
dr creanta - relative

- din punctul de vedere al opozabilitatiii

dr reale opozabilitate conditionata de indeplinirea unor forme de
publicitate
- din punctul de vedere al duratei lor
dr reale in principiu perpetue (dr. proprietate, dr. servitute)
dr creanta au o durata limitata in timp
- din punct de vedere numeric
dr reale : limitate ca numar ( pt legislatia in vigoare la un moment dat )
dr creanta: nenumarate ( contractele speciale, numite)

III. Prerogativele drepturilor reale in general sunt reglementate de

lege. Pot fi concepute limitari ale exercitiului acestor prerogative. Se afirma
deseori ca drepturile reale confera doua prerogative suplimentare: dreptul
de urmarire si dreptul de preferinta.
Dreptul de urmarire inseamna posibilitatea conferita titularului dr real de
a urmari si pretinde restituirea bunului din mainile oricui.
Dreptul de preferinta este dreptul de a fi preferat fata de alte persoane,
alti creditori.

IV. Exista situatii pe care le putem gasi la limita intre dr reale si dr de

creanta. Sunt situatii juridice care nu se incadreaza nici in dr reale nici in dr
de creanta: obligatii propter rem, in rem scripte si drepturile de creanta
intelectuale :
Obligatii propter rem ( de a face ) = indatoriri care tin de stapanirea
unui bun si care trebuie sa fie indeplinite ; art 17 si 18 din Legea nr.
46/2008 ; obligatii reale care greveaza insusi bunul ;

Obligatii in rem scripte = accesorii pe langa dr de creanta si constau in

aceea ca cel care are stapanirea unui bun/creditorul poate sa opuna aceasta
stapanire oricarui titular/dobanditor al bunului respectiv, chiar daca nu
exista prevedere legala ;
Drepturile de creanta intelectuale = in situatia in care ne aflam in fata
unui astfel de drept, combinam elemente ce tin de dr reale cu elemente ce
tin de dr de creanta ; ex. : autorul este titular al unui dr real de proprietate
asupra operei create, dar si al unui drept personal nepatrimonial de a nu i
se aduce atingere dreptului ;

V.

Clasificare a drepturilor reale :

1. dr reale principale existenta de sine statatoare

- intra dr de proprietate si dezmembramintele sale
- art. 552 Cciv
- proprietatii publice corespund anumite dr reale
- noutate : art. 551 Cciv enumerare a dr reale principale in dr nostru
civil + dr reale de garantie
2. dr reale accesorii pe langa dr de creanta privilegiile, ipoteca si
gajul
- privilegiul = o garantie specifica, preferinta acordata de lege unui
creditor pe baza calitatilor creantei/in considerarea creantei sale; cel ce are
calitatea de creditor privilegiat isi va satisfice creanta sa inaintea altui
creditor; sunt opozabile tertilor fara a fi necesara indeplinirea anumitor
forme de publicitate ;
- ipoteca = drept real asupra unor bunuri mobile sau imobile apartinand
unei anumite persoane afectate executarii unei anumite obligatii/afectate
garantarii executarii unei anumite obligatii ; noutate in Cciv : imprejurarea
ca textul vorbeste despre ipoteca mobiliara ;
- gajul = art 2480 Cciv, reprezinta un contract accesoriu prin care
debitorul, in scopul executarii unei obligatii, remite ori lasa in pastrarea sa
anumite bunuri mobile corporale sau titluri negociabile, emise insa in forma

materializata ; actiunile detinute la socitetatile comerciale pot forma

obiectul unui gaj ;

VI. La limita dr reale de garantie se gaseste dr de retentie care era

consacrat inainte de NCciv in practica judecatoreasca. Art. 2495 NCciv
defineste dr de retentie in sensul ca cel care este dator sa remita un bun/are
obligatia de restituire, are posibilitatea sa refuze restituirea pana la
achitarea unei anumite creante nascuta in legatura cu detinerea acelui bun.
Depozitarul este cel care este tinut de obligatia de a plati suma.
VII. Dreptul de proprietate
- proprietatea a existat de cand a aparut societatea omeneasca ;
- exsta diferenta intre proprietate si dr de proprietate ;
proprietate = insusirea premiselor naturale ale proceselor de productie
si chiar ale asigurarii existentei fiintei umane ;
dr de proprietate este consacrarea acestei posibilitati in haina juridica ;
este reglementat de stat ;
- dr de proprietate nu a fost ignorat nici de fostul Cciv ;
- in NCCiv exista Cartea aIII-a, consacrata materiei bunurilor, Titlul I
categoriile dreptului de proprietate;
- definitie:
art. 555 NCCiv, primul text care reglementeaza dr de proprietate
privata
dr de proprietate = drept subiectiv patrimonial ce da expresie
aproprierii unui bun, drept care permite titularului sa posede, sa
foloseasca si sa dispuna de acel bun in putere proprie si in interes
prorpiu, insa in limitele determinate de lege;
- evolutia dr de proprietate ( in carte )
dr roman zilele noastre
- prezent si in reglementari internationale;
- atributele dr de proprietate: posesia, folosinta si dispunerea:

 posesia = insoteste dr de proprietate ca stare de drept => esti

proprietar asupra unui bun
folosinta = facultatea de a utiliza bunul in mod direct si nemijlocit si
dreptul de a culege fructele acelui bun; fructele sunt naturale, civile si
industriale;
dispozitia = prerogativa proprietarului de a hotari cu privire la
dispozitia materiala a bunului sau de a hotari cu privire la situatia
juridica a bunului;
- are si anumite caracteristici specifice:
absolut
exclusiv = se exercita in interes propriu
perpetuu