Sănătatea Mintală

- servicii și politici publice de sănătate

mintală -
CURS MASTER AN I

2019

DISCIPLINA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT, UMF

1
"CAROL DAVILA" BUCUREŞTI
 Evoluția istorică
Modul de a răspunde nevoilor persoanelor cu probleme de sănătate
mintală prin intermediul serviciilor de sănătate este o preocupare
constantă în sistemele de sănătate.
Serviciile de sănătate mintală au răspuns nevoilor de îngrijire diferit în trei
perioade:
• dezvoltarea azilurilor de boli mintale - stigmatizarea și izolarea pacienților
• dezvoltarea serviciilor specializate – tratament și recuperare – sec XX
• reforma serviciilor de sănătate mintală - sec XXI
- servicii integrate,
- echipe multidisciplinare,
- recuperarea și reintegrarea pacienților
 Situația actuală în Europa
• bugetul alocat sănătăţii mintale din totalul fondurilor alocate sănătăţii la
nivel naţional acoperă o plajă între 2% şi 13,8%
• numărul de paturi este între 8 şi 185/1000 de locuitori
• medicii psihiatri între 1 şi 30/100000 locuitori
• asistentele medicale între 3 şi 163/100000 de locuitori
•implementarea serviciilor de sănătate în comunitate este la un nivel
incipient şi se bazează în mare măsură pe iniţiative ale organizaţiilor
neguvernamentale
• personalul care oferă servicii de sănătate mintală este insuficient şi are
competenţe limitate
• incapacitatea unor țări de a furniza date corecte legate de sănătatea
mintală și serviciile de sănătate mintală disponibile

3
 Servicii de sănătate mintală în Europa

Abordarea clasică (specifică mai ales țărilor mediu dezvoltate)

•servicii în ambulatoriu
•echipe de îngrijiri de sănăte mintală la domiciliu
•spitale de psihiatrie
•spitale de cronici plasate în comunitate
•programe de recuperare şi reabiltare/reintegrare.

Abordarea modernă (țările dezvoltate):

•servicii ambulatorii pentru afecţiuni sau grupuri de pacienţi (tulburări de
nutriţie, afecţiuni rezistente la tratament, servicii pentru copii şi adolescenţi),
•echipe mobile (intervenţie precoce, îngrijiri asertive în comunitate),
•alternative la spitalizare (îngrijiri la domiciliu, intervenţie în criză, spital de zi),
•alternative la spitalele de cronici (locuinţe protejate),
•servicii de recuperare ocupaţională şi vocaţională (centre de zi, ateliere
protejate, grupuri de suport).
• spitalizare doar în situațiile în care nu există alternativă
4
 Viziunea OMS
“nu există sănătate fară sănătate mintală”

Priorități ale Biroului OMS pentru Europa privind Sănătatea mintală:

1. Starea de bine a populației prin susținerea activităților care
promovează sănătatea mintală și previn tulburările psihice;
2. Implicarea și responsabilizarea beneficiarilor și a furnizorilor de
servicii, astfel încât serviciile oferite să răspundă nevoilor, aspirațiilor și
experiențelor acestora;
3. Dezvoltarea serviciilor comunitare și suportului familial pentru
persoanele cu tulburări psihice și dizabilități mintale care necesită
îngrijiri de lungă durată;
4. Creșterea rolului serviciilor de sănătate primară în identificarea şi
tratamentul afecţiunilor obişnuite (anxietatea sau depresia)
5. Dezvoltarea de reţele de specialişti care sunt responsabili pentru
tratamentul şi îngrijirea cazurilor complexe
6. Dezvoltatea unui sistem informațional de calitate privind tulburările
psihice și serviciile disponibile .
 Factori ce pot influența deciziile privind
sănătatea mintală
Factori ce țin de serviciile existente:
• tipurile de servicii de sănătate disponibile;
• resursele umane existente;
• nevoile resimţite sau exprimate ale beneficiarilor, îngrijitorilor şi
profesioniştilor de sănătate mintală;
• punctele tari şi punctele slabe ale serviciilor existente.

Factori ce țin de părţile interesate/implicate:

 pacienţii și familiile acestora
 profesioniştii din sănătate și asistență socială
 decidenţii locali
 decidenții din sănătate, etc.

6
Servicii medicale și de îngrijiri de
sănătate mintală în România

Disciplina Sănătate Publică și Management - UMF

”Carol Davila” 7
 Incidența tulburărilor mintale și de
comportament – România (raportări MF)

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2016 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică
 Incidența tulburărilor mintale și de
comportament – România 2007-2016 cazuri noi
la 100 000/loc (Raportări MF)

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2017 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică

DISCIPLINA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT, UMF

9
"CAROL DAVILA" BUCUREŞTI
 Incidența tulburărilor mintale și de
comportament – pe județe 2016

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2017 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică

DISCIPLINA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT, UMF

10
"CAROL DAVILA" BUCUREŞTI
 Incidența tulburărilor mintale și de
comportament – pe medii de rezidență 2016
nr. cazuri noi la 100 000 loc

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2017 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică

DISCIPLINA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT, UMF

11
"CAROL DAVILA" BUCUREŞTI
Incidența tulburărilor mintale și de comportament
– pe genuri în 2016, nr. cazuri noi la 100 000 loc

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2017 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică

DISCIPLINA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT, UMF

12
"CAROL DAVILA" BUCUREŞTI
 Prevalența bolilor psihice în România
2005-2015 (raportări MF)

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2016 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică
 Prevalența bolilor psihice în România
2005-2016 (Raportări MF)

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2017 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică

DISCIPLINA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT, UMF

14
"CAROL DAVILA" BUCUREŞTI
Prevalența bolilor psihice în România 2016

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2017 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică

DISCIPLINA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT, UMF

15
"CAROL DAVILA" BUCUREŞTI
 Structura morbidității generale pe clase de
boli România (cazuri noi) 2006-2016 – rap MF

* Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației 2016 (ECHI) – Institutul Național de Sănătate Publică
 Sănătatea mintală - cadrul legal
•Legea nr. 487/2002, legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, cu
modificările și completările ulterioare.
•Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 372/2006 privind Normele de aplicare a Legii sănătății mintale și a
protecției persoanelor cu tulburări psihice

•Ordinul Ministerului Sănățății 373/2006 privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Naţional de

Sănătate Mintală în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti.
Ordinul Ministerul Sănătății 375/2006 privind înființarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de
sănătate mintală.
Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate
persoanelor cu tulburări din spectru autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate cu
modificările și completările ulterioare;
•Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 “Sănătate pentru prosperitate”, aprobată prin HG
1028/2014
•Strategia națională pentru sănătatea mintală a copilului și adolescentului 2016-2020 aprobată în
Februarie 2016

17
Principalele măsuri propuse de cadrul legal 2002 - 2010

•Crearea de sectoare psihiatrice în arii teritoriale / populaționale distincte:

• Constituirea de comisii la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică pentru
implementarea reformei în sănătatea mintală
•Crearea centrelor de sănătate mintală (CSM) prin transformarea fostelor Laboratoare
de Sănătate Mintală care să aibă în structură unitate mobilă şi centru de intervenţie în
criză
•Crearea de echipe multidisciplinare şi furnizarea de servicii de reabilitare prin terapii
complementare (de ex. terapia ocupaţională, programe de reabilitare vocaţională,
terapie de grup)

18
 Sectorul psihiatric
Fiecare sector psihiatric ar trebui să cuprindă:
• O arie teritorială şi populaţională distinctă:
- adulţi - cuprinde 100.000 - 150.000 persoane;
- copii şi adolescenţi - 200.000 - 400.000 persoane.
• Servicii de sănătate mintală:
- centrul de sănătate mintală cu: unitatea mobilă,
centrul de intervenţie în criză
staţionar de zi, după caz;
- staţionarul de zi;
- cabinete de psihiatrie;
- structuri cu paturi, cu sau fără personalitate juridică.

19
 Programul Național de Sănătate Mintală – din 2010

Subprogramul 1: Profilaxia în patologia psihiatrică şi psihosocială

- dezvoltarea programelor de prevenire a tulburărilor mintale,
- diagnosticarea şi tratamentul adecvat al afecţiunilor psihiatrice la nivel comunitar
- creşterea capacităţii sistemului de sănătate de a oferi servicii de profil accesibile şi
de calitate
- sprijinirea integrării în societate a indivizilor prin colaborări orizontale cu
alte instituţii relevante şi promovarea modelelor de bună practică.
Subprogramul 2: Subprogramul destinat prevenirii şi tratamentului toxico-
dependenţelor
- instrumentul prin care sunt direcţionate fondurile publice alocate către unităţile
spitaliceşti implicate in program (6 în anul 2010) pentru asigurarea accesului
consumatorilor de alcool și droguri la servicii clinice de specialitate
- asigurarea tratamentului de substitutie cu agonişti de opiacee, testarea
metaboliţilor şi tratamentul de dezintoxicare), în vederea recuperării beneficiarilor
şi reintegrării lor sociale.
 Strategia Națională de Sănătate 2014-2020
“Sănătate pentru prosperitate”

•Obiectivul General 3 - Diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii şi mortalităţii

prin boli netransmisibile şi reducerea poverii lor în populaţie prin programe naţionale,
regionale şi locale de sănătate
•Obiectivul Specific 3.3. - Îmbunătăţirea stării de sănătate mintală a populaţiei
Măsuri prioritare:
- creşterea accesului şi a calitații serviciilor de identificare şi tratament a afecțiunilor
mintale
- creşterea capacităţii sistemului de a aborda problema consumului abuziv de alcool
prin coordonarea eforturilor instituţionale (MS, INSP, Centrul Naţional de Sănătate
Mintală şi Luptă Antidrog, ANA, etc.)
- formarea profesioniștilor de diverse specialităţi implicaţi în consilierea şi acordarea
serviciilor de sănătate specifice pentru combaterea consumului dăunător de alcool
şi toxico-dependenţe.
Direcția strategică 1:
Politica în domeniul sănătăţii mintale fundamentată pe dovezi

- generarea şi folosirea evidenţelor de calitate pentru ajustarea

intervenţiilor şi serviciilor la nevoile beneficiarilor (ex. copii, vârstnici,
etc.)
- utilizarea evidențelor în evaluarea rezultatelor și impactului
intervențiilor realizate asupra populației.
Direcția strategică 2:
Creşterea accesului şi a calităţii serviciilor implicate în
prevenirea, identificarea, diagnosticul precoce, tratamentul,
recuperarea și menţinerea stării de sănătate mintală
(adulţi şi copii)
•elaborarea standardelor de servicii de sănătate mintală,
•elaborarea/revizuirea ghidurilor de practică şi a protocoalelor adresate
specialiştilor din sănătate mintală cu promovarea lucrului in echipe
multidisciplinare şi a colaborării între specialişti şi medici de familie
•actualizarea cunoştinţelor tuturor celor implicaţi în prevenirea, identificarea și
tratarea persoanelor cu tulburări mintale, inclusiv a celor din sectorul de
educație;
•atragerea, formarea și motivarea resurselor umane din cadrul serviciilor de
psihiatrie inclusiv la nivel de comunitate;
•revizuirea curriculum-ului de formare universitară şi postuniversitară
(rezidenţiat şi formare medicală continuă) a medicilor specialiști, pediatri și a
medicilor de familie
• continuarea activităţilor de reabilitare a sistemului de îngrijiri de sănătate
mintală pentru asigurarea unei capacităţii adecvate de diagnostic şi tratament
• respectarea în serviciile publice de sănătate a drepturilor persoanelor
diagnosticate cu tulburări psihice
 Direcția strategică 3:
Diversificare paletei de servicii disponibile
•creşterea rolului serviciilor medicale de prima linie în identificarea și tratamentul
tulburărilor psihice - medicina primară şi asistenţa comunitară şi crearea de
mecanisme de îndrumare metodologică a acestora de către specialişti
• dezvoltarea unor servicii de sănătate mintală adaptate nevoilor - servicii pentru
copiii ai căror părinți sunt plecați din țară, pentru persoane diagnosticate cu boli
cronice, pentru persoane traumatizate, pentru persoane vârstnice, etc.) si
•creșterea accesului la servicii psihologice şi asistenţă de specialitate în sectorul
public prin dezvoltarea centrelor de sănătate mintală în comunitate
• dezvoltarea de programe specializate pentru copii cu tulburări psihice - ex.
tulburări de spectru autist, ADHD, etc) centrate pe îngrijiri ambulatorii şi în
comunitate şi implementarea de intervenţii în unitățile preşcolare și școlare,
adaptate nevoilor, pentru copii, tineri și părinţi
• dezvoltarea ofertei de servicii alternative şi promovarea modelelor de bună
practică în serviciile de sănătate mintală la nivel comunitar, inclusiv cele
implementate de ONG-uri
• implementarea de intervenţii de informare‐educare‐comunicare/comunicare
pentru schimbare de comportament pentru promovarea sănătăţii mintale,
prevenirea îmbolnăvirii şi a suicidului la grupele de vârsta/populaţiile vulnerabile prin
măsuri adaptate nevoilor acestora (copii, adolescenţi, vârstnici) şi combaterea
stigmei
Direcția strategică 4:
Dezvoltarea serviciilor de prevenție, tratament şi recuperare
adresate toxico-dependenţelor

•Asigurarea accesului consumatorilor de droguri la servicii integrate

medicale și sociale pentru inserție/ re-inserție socială
•Creșterea capacității sistemului de a aborda problematica consumului
daunator de alcool prin elaborarea și implementarea de intervenții
specifice pe componente cheie ale sistemului (ex. servicii de consiliere,
detoxificare, integrarea socială pentru consumatorii de alcool)
Servicii de sănătate mintală disponibile

a) servicii psihiatrice ambulatorii de specialitate;

b) centre de sănătate mintală
b) servicii spitaliceşti
c) servicii psihiatrice de zi
d) servicii de reabilitare - programe de terapie ocupaţională,
- programe de reabilitare vocaţională,
- programe de petrecere a timpului liber,
- programe de psihoeducaţie;
In dezvoltare:
e) servicii de asistenţă mobilă
f) servicii de îngrijiri la domiciliu.

26
Servicii de sănătate – evoluția anticipată*

*Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 “Sănătate pentru prosperitate”

 Spitalul de psihiatrie
Spitalizarea acută/de lungă durată - rezervată pacienţilor care:
• necesită o evaluare medicală de urgenţă,
• au comorbidităţi generale şi psihiatrice severe,
• trec prin recăderi severe sau au tulburări de comportament,
• prezintă tendinţe acute suicidare sau de heteroagresiviate,
• au cu afecţiuni severe neuropsihice,
• pacienţii vârstnici care prezintă concomitent şi afecţiuni somatice grave
Spitalizarea de zi - oferă tratament şi programe de reabilitare în timpul zilei
pentru pacienţii cu probleme acute şi severe de sănătate mintală care pot fi
îngrijiți la domiciliu pe timpul nopții.

28
 Serviciile ambulatorii de specialitate
De regulă se adresează pacienților care necesită monitorizare/ asistență de
lungă durată:
• tulburări de alimentaţie, de comportament, de dispoziție, fobii;
• diagnostice duble (psihotici care prezintă adicţii);
• psihoze sau tulburări de comportament rezistente la tratament;
• care necesită forme speciale de psihoterapie;
• agresorii cu probleme de sănătate mintală;
• mamele cu probleme de sănătate mintală;
• alte persoane cu afecţiuni specifice (de exemplu sindrom de stres
posttraumatic)

29
Centrele comunitare de sănătate mintală
•structuri organizatorice care acordă îngrijiri şi tratament cu ajutorul
unor echipe multidisciplinare, medico-sociale, în afara spitalelor de
psihiatrie şi la domiciliu.

•ocupă rolul principal în reforma sistemului de sănătate mintală din

România.

•centre de sănătate mintală: 37 pentru adulţi şi 29 pentru copii.

30
Echipa terapeutică multifuncțională mobilă
•Reprezintă baza sistemului de îngrijiri de sănătate mintală în comunitate
•Este o unitate funcţională, compusă din:
- medici specialişti în psihiatrie, medici de familie, psihologi, asistenți medicali
- alte categorii de personal necesare, în funcție de situație - profesori,
educatori, logopezi, terapeuți, îngrijitori la domiciliu, etc.
• In echipa terapeutică pot fi cooptați și mebrii familiei, părinții copiilor, structura
de suport social
•furnizează întreaga gamă de intervenţii care poate fi oferită ambulatoriu
• poate constitui alternativa la spitalizare atât pentru cazurile cronice cât și pentru
intervenția în criză, la domiciliu
Beneficii:
• creșterea accesului la servicii de sănătate mintală
• creșterea ratei de acceptare și a aderenței la terapie
• creșterea gradului de satisfacţie a beneficiarilor
31
 Medicul de familie – rol esențial în
sănătatea mintală
• de regulă este primul care are contact cu pacienţii care suferă de probleme
de sănătate mintală
• cunoaște pacientul și poate să recunoască și să detecteze elemente de
somatizare a suferinţei emoţionale şi să reacţioneze la semnele de
suferinţă mentală
• are rol de „gatekeeper”, decide asupra necesității de a trimite pacientul
către alte nivele de servicii medicale, pe care le consideră cele mai potrivite
pentru îngrijirea pacienților
• poate consilia și poate acorda suport familiei pacientului pentru îngrijirea
pentru problemele de sănătate mintală
•poate face parte dintr-o echipă multidisciplinară de îngrijire la domiciliu
sau în comunitate

32
 Rolul medicului de familie - dificultăți
•Plata MF pentru managementul pacienţilor cu probleme de SM nu este mai
mare decât pentru pacienţii cu alte afecţiuni (în condiţiile în care pacienţii cu
probleme de sănătate mintală fac mai multe vizite care durează mai mult decât
media/vizită),
•MF nu au suficiente cunoştinţe pentru a trata pacienţii cu probleme de sănătate
mintală
•MF nu au dreptul, în cadrul îngrijirilor decontate de sistemul public de asigurări
de sănătate, să iniţieze tratamente psihiatrice, putând însă să prelungească o
indicaţie a psihiatrului.
•MF nu au suficient timp pentru a acorda atenția necesară tuturor pacienților cu
tulburări psihice.

33
 Locuințe protejate

• destinate persoanelor cu incapacități severe sau de lungă durată

• oferă supraveghere activă de lungă durată în comunitate
• tipul locuințelor protejate şi capacitatea lor de a oferi servicii necesare
în diverse comunităţi depind de :
- existența altor servicii de sănătate mintală în comunitate
- factori sociali şi culturali

34
Sănătatea mintală a copilului
și adolescentului
în România
 Prevalența tulburărilor psihice
la copii și adolescenți – date internaționale

Institutul Naţional de Sănătate Mintală din SUA (National Institute of Mental

Health)* menţionează următoarele prevalenţe pentru populaţia cu vârstă
cuprinsă între 13 şi 18 ani:
- tulburări anxioase 25,1%
- tulburări hiperkinetice deficit de atenţie 9%
- tulburări depresive 11,2%
- tulburări din spectrul autist 1,14%
- tulburări de conduită 2,1%
- tulburări ale comportamentului alimentar 2,7%.

*S. Merikangas KR, He J., Burstein M., Swanson S.A., Avenevoli S., Cui L., Benjet C., Georgiades K. Swendsen J,
Lifetime prevalence of mental disorders in US adolescents: Results from the National Comorbidity Study-Adolescent
Supplement.
 Date din România: ian-sep 2014!!!

• Până la 50 % din tulburările mintale au debutul în cursul adolescenţei.

• La 10% până la 20 % din tineri, pot fi identificate probleme de sănătate mintală, cu
rate mai ridicate în rândul grupurilor populaționale dezavantajate.
• Având în vedere datele internaționale, se estimează că numărul de copii diagnosticaţi
şi cărora li se oferă un pachet minimal de servicii în România variază între 1% şi 5%,
în funcție de afecțiune.
Servicii publice de sănătate mintală pentru
copii și adolescenți – 31.12.2015
• 22 secţii de psihiatrie şi compartimente de psihiatrie pediatrică din spitale
• 29 centre de sănătate mintală pentru copii,
• 7 staţionare de zi
• 21 cabinete ambulatorii
Resurse umane:
• 123 de medici cu specializarea psihiatrie pediatrică, 72 psihologi clinicieni,
• 46 asistenţi medicali cu specializarea în psihiatrie,
• 262 asistenţi medicali fără specializarea în psihiatrie,
• 17 logopezi,
• 17 asistenţi sociali,
• 30 kinetoterapeuţi
• 114 infirmieri.
 Probleme ale sistemului de sănătate
mintală pentru copii şi adolescenţi

• sistem de servicii orientat excesiv spre curativ în detrimentul domeniului

preventiv – în prezent nu există în sistemul public servicii de promovare a
sănătăţii mintale şi de prevenire a tulburărilor de sănătate mintală.
•excesiv orientat asupra asistenţei terţiare în detrimentul asistenţei primare şi
comunitare
•competenţe limitate în sănătate mintală a medicilor pediatri şi medicilor de
familie - profesioniştii care interacţionează primii cu copilul şi care pot sprijini
părinţii în dezvoltarea cognitivă, socială şi emoţională optimă a copilului
•sistem verticalizat, cu un management de caz deficitar
•experienţe profesionale limitate în cadrul echipelor multidisciplinare - psihiatru,
psiholog clinician, psihoterapeut, logoped, educator, asistent medical, asistent
social, profesor şi alţi specialişti, conform legii.
•colaborarea deficitară cu specialiştii din cadrul serviciilor de educaţie şi a celor
din asistenţa socială
•lipsa intervenţiilor în contextul natural ale copilului, la şcoală sau acasă -
intervenţiile de specialitate se oferă numai în cabinetele specialiştilor în sănătate
mintală.
 Strategia naţională de sănătate mintală a
copilului și adolescentului 2016-2020 (I)
PRIORITAȚI

1. Dezvoltarea serviciilor de promovare a sănătăţii mintale a copilului și adolescentului

și de prevenire a tulburărilor psihice a copiilor şi adolescenţilor prin parteneriat între
sistemul de educaţie, sistemul de sănătate, sistemul de servicii sociale şi sistemul de
justiţie.
2. Dezvoltarea şi implementarea unei baze de date complete şi complexe și stabilirea
metodelor si normelor de colectare și procesare a datelor privind grupul ţintă,
3. Dezvoltarea modulelor de psihologie a copilului cu focalizare pe managementul
comportamental, dezvoltarea competenţelor sociale şi emoţionale, vocaţionale şi
sănătatea mintală a copilului și adolescentului din formarea iniţială a cadrelor didactice,
medicilor de familie, medicilor pediatri, medicilor școlari, asistenților medicali școlari,
asistenților medicali comunitari și asistenților sociali.
4. Dezvoltarea serviciilor de identificare și intervenţie timpurie pentru copiii la risc de a
dezvolta tulburări de sănătate mintală şi pentru copiii cu o tulburare de sănătate mintală
diagnosticată.
 Strategia naţională de sănătate mintală a
copilului și adolescentului 2016-2020 (II)
PRIORITĂȚI :
5. Îmbunătăţirea infrastructurii și a serviciilor Centrelor de Sănătate Mintală pentru copii
existente şi înfiinţarea de noi centre în comunităţile în care acestea nu există, în funcție de
nevoile locale.
6. Dezvoltarea serviciilor spitaliceşti ca servicii specializate pentru copiii și adolescenţii
cu tulburări severe de sănătate mintală şi pentru cazurile care reprezintă o urgenţă
psihiatrică;
7. Formarea continuă a specialiştilor din domeniul sănătăţii, educaţiei, protecţiei sociale
și justiţiei în conformitate cu standardele internaționale și promovarea modelelor de bună
practică pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală pentru copii şi
adolescenţi.
8. Colaborarea specialiştilor în cadrul echipei multidisciplinare pentru aplicarea
metodelor şi intervenţiilor adecvate pentru tratamentul tulburărilor de sănătate mintală
pentru copil și adolescent implică intervenţii complexe validate ştiinţific
 Scopul Strategiei

= asigurarea stării de bine a copilului și familiei în special şi a

populaţiei din România în general, indicând direcţiile de acţiune,
resursele şi mijloacele necesare implementării adecvate, având ca
finalitate reducerea incidenţei și prevalenței problemelor de sănătate
mintală ale copilului și adolescentului.
 Principii ale Strategiei
• Principiul egalității șanselor și nediscriminării privind accesul la servicii de sănătate
mintală a tuturor copiilor;
• Principiul asigurării unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil;
• Principiul respectării demnității copilului;
• Principiul ascultării opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de
vârsta și de gradul său de maturitate;
• Principiul responsabilităţii față de copil și adolescent a părinților și societății - cadrelor
didactice, medicului de familie, medicilor specialiști (pediatri, psihiatri), psihologului,
asistentului social, asistentului medical, medicului şcolar şi a asistentului medical şcolar,
asistent medical comunitar, pentru asigurarea stării de bine a tuturor copiilor;
• Principiul celerității în luarea unei decizii cu privire la copil;
• Principiul asigurării protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării și oricărei forme
de violență asupra copilului.
 Rezultate așteptate

•răspuns la problemele cu care se confruntă specialiştii în domeniul

sănătăţii, educaţiei, justiţiei și protecţiei copilului,
•răspuns la problemele cu care se confruntă părinţii, copiii și adolescenţii
expuşi diferitelor riscuri asociate tulburării de sănătate mintală.
•accentuarea componentei de prevenire a tulburărilor mintale în rândul
populaţiei ţintă, prin identificarea precoce a copiilor şi adolescenţilor la risc
de a dezvolta tulburări de sănătate mintală
•impact major asupra calităţii vieţii dar și asupra costurilor prin reducerea
cheltuielilor la nivelul intervenţiilor
•crearea de standarde minime privind sănătatea, educaţia, justiţia,
protecţia copilului
•crearea unui sistem integrat de servicii de sănătate mintală, de promovare,
prevenire, identificare şi intervenție la nivel educaţional, la nivelul serviciilor
de sănătate, la nivelul serviciilor sociale, la nivelul justiţiei pentru minori.
 Promovarea și apărarea
sănatății mintale și prevenirea
tulburărilor psihice

Disciplina Sănătate Publică și Management - UMF

”Carol Davila” 45
 Promovarea și apărarea sănătății mintale

Promovarea sănătății mintale:

•Vizeaza modele de conduită și un mod de viață sănătos, care cresc rezistența
la factorii perturbatori și reduc riscul de apariție a bolilor psihice.
•Promovarea sănătății mintale se realizează prin mijloace educaționale și
informaționale similare celor utilizate pentru promovarea stării de sănătate în
general.
Apărarea sănătății mintale:
• Constă în adoptarea de măsuri de către instituțiile abilitate prin lege, prin
care să se limiteze raspândirea conceptiilor, atitudinilor și comportamentelor
dăunătoare pentru sănătatea mintală - violența, abuzul de alcool și substanțe
psihoactive, cmportamentul antisocial, comportamentul sexual anormal,
pornografia, etc.

46
 Prevenirea apariției tulburărilor psihice

Se realizeaza prin programe de informare, educationale și sociale,

științifice, medicale, destinate:
a) întregii populații – prevenție generală;
b) grupurilor de populatie cu risc semnificativ mai mare decât restul
populatiei de a dezvolta tulburari psihice – prevenție selectivă;
c) grupurilor de populație cu risc înalt de îmbolnăvire psihică - prevenire
focalizată/țintită.

Disciplina Sănătate Publică și Management - UMF

”Carol Davila” 47
 Concluzii

•Măsurile privind promovarea și apărarea sănătății mintale, precum și

prevenirea îmbolnavirilor psihice sunt:
- active
- integrate
- multidisciplinare
- implică participarea individului, a familiei și a comunității.
•Serviciile de sănătate mintală au, conform datelor din literatură, un
caracter armonios dacă includ servicii spitaliceşti şi de îngrijire în
comunitate.
•Per ansamblu, îngrijirea în comunitate a persoanelor cu probleme de
sănătate mintală este mai puțin costisitoare decât spitalizarea, mai
eficace din punct de vederea al reintegrării sociale şi are consecinţe
pozitive asupra calităţii vieţii persoanelor cu probleme de sănătate
mintală.

48
Q&A

MULȚUMESC !