Sunteți pe pagina 1din 3

I.

Tratamentul leziunilor de continuitate in faza acut

Modul de ingrijire a unei plagi depinde totdeauna de felul, profunzimea si


starea plagii-daca este infectata sau nu-precum si de starea generala a bolnavului.
In general, pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere: asepsie perfecta, o
buna absorbtie a secretiilor prin pansament, protejarea plagii de factori nocivi,
termici, mecanici, climaterici si infectiosi, repaus perfect a regiunii lezate.
a.curatirea regiunii. Se spala cu apa si sapun tegumentele sau cu alt
detergent si se
rade pe o suprafata de 5-10 cm de la marginea plagii.
b. spalarea plagii. Se face cu ser fiziologic, cloramina 2-3%, rivanol 1% care
se toarna
de la 20-30 cm inaltime si in cantitate mare.
c. explorarea plagii. Se incepe cu pregatirea campului operator care consta
in
badijonarea tegumentelor cu tincture iodata si izolarea cu material steril. Anestezia
este
de obicei locala cu novocaina si xilina 1% locoregionala sau generala. Explorarea se
face de obicei prin marirea inciziei tegumentare, departarea cu departatoare
Farabeuf si
hemostaza cu identificarea leziunilor profunde. Este posibil sa se aplice un garou
proximal de plaga daca aceasta este la extremitate, pentru a nu avea hemoragie in
timpul explorarii.
d.excizia primara. Consta in excizia tesuturilor devitalizate sau contaminate
si efectuarea
hemostazei. Excizia trebuie sa fie suficienta, dar economica: pentru tegumente 3
mm, pt
tesutul cellular subcutanat 1-3 cm, pt fascie 1-2 mm, pt muschi pana se observa
semnele de viabilitate (contracture, coloratie normala). Hematoamele se evacueaza
iar
daca sunt hematoame disecante, se excizeaza tesuturile acetate. Se controleaza
inca
odata hemostaza.
e. sutura primara. Se face daca nu este tensiune la apropierea tesuturilor.
In acest caz
de obicei se face partial. Se sutureaza in straturi anatomice pt a nu avea spatii
moarte
dar in acelasi timp evitand a utilize mult material de sutura. Daca plagile sunt
contuze si
cu lambouri se practica sutura primara si drenaj. Drenajul trebuie controlat: se
examineaza permeabilitatea cu solutie de antibiotic sau antiseptic. Atentie: orice
plaga
tratata chirurgical trebuie controlata minim 24 de ore, pt a evita o eventuala
complicatie
infectia plagilor.

II. Pregatirea pacientilor pentru operatie

Ingrijirea bolnavilor inainte de interventia chirurgicala, in scopul pregatirii lor,


variaza in raport cu motivul pentru care se face interventia, cu starea generala a
bolnavului, precum si cu timpul avut la dispozitie pana in momentul operatiei.
Pregatirea generala la care sunt supusi toti bolnavii inainte de interventie
consta din:
-menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra felului
cum va decurge operatia;
-explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de reactivitate si
de rezistenta fata de socul operator;
-intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica,
normalizarea proteinemiei, vitaminizarea si la nevoie alimentarea speciala;
-stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului;
-golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului, stomacul,
colonul, vaginul, vezica urinara etc., si toaleta bolnavului;
-pregatirea bolnavului in vederea introducerii lui in sala de operatie;
Pregatirile speciale cuprind masurile aplicate numai in cazul anumitor
interventii chirurgicale si la anumiti bolnavi. Ele difera de la caz la caz si au ca scop
reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului, ca: diabetul zaharat,
insuficienta hepatica, tulburari de circulatie, stari casectice, stari de anemie etc. sau
prevenirea unor eventuale complicatii.
Inainte de interventii chirurgicale, bolnavii trebuie feriti de traumatisme
psihice. Majoritatea lor sunt obsedati de frica interventiei, ceea ce le scade
rezistenta organismul fata de socul operator. Pentru corectarea acestui neajuns se
recurge la regimul de protectie prin inlaturarea factorilor care au o influenta
negative asupra analizorilor, inlaturand suferintele psihice, nelinistea, sanzatiile
dureroare si, prin asigurarea repausului pasiv si activ, prelungirea somnului
fiziologic si acordarea unei alimentatii corespunzatoare.
Este bine daca bolnavul nou este plasat intr-un salon unde sunt internati
bolnavi cu aceeasi afectiune, pentru a se putea consulta cu ei asupra operatiei carel intereseaza. Asistenta medicala va contribui ca bolnavul sa-si formeze convingerea
ca este bine ingrijit si se gaseste in siguranta, ceea ce il linisteste si il face sa
accepte cu incredere interventia.
Daca perioada de ingrijire preoperatorie este mai lunga, asistenta va putea
observa modul de reactie a organismului bolnavului fata de diferite medicamente
sau alimente, depistand anumite stari alergice fata de alergeni medicamentosi sau
alimentari. Alimentatie bolnavului trebuie sa respecte regimul dietetic adecvat bolii
de baza, asigurand insa cheltuielile energetice necesare. In cazul bolnavilor
casectici se vor lua in considerare si necesitatile pentru remontarea lor.
Stabilirea datei interventiei este in functie de starea bolnavului. La femei,
interventia nu se face in perioada menstruala. Se vor evita si perioadele de
imbolnaviri acute supraadaugate. Din acest motiv, daca in ziua fixata pentru
interventie bolnavul devine palid subfebril tuseste sau prezinta alte semne ale unei
boli acute supraadaugate, asistenta trebuie sa raporteze acest lucru imediat
medicului.

In cazul operatiilor de urgenta, interventia se executa imediat, fara sa se ia in


consideratie starea bolnavului, ciclul mestrual sau alte afectiuni intertcurente,
intrucat indicatia operatorie este mai serioasa decat pericolul izvorat din interventi
executata in cursul tulburarilor supraadaugate afectiunii de baza.
Asistenta care a ingrijit bolnavul in perioada preoperatorie, insoteste bolnavul
in sala de operatie si ramane langa el pana va fi narcotizat si preluat de personalul
care il ingrijeste in timpul interventiei.
Ingrijirile speciale care se acorda in cazul interventiiilor cu prognostic
rezervat, sunt in functie de boala de baza, bolile asociate, starea bolnavului si
natura interventiei la care va fi supus bolnavul. Ele constau in explorari speciale,
recoltari de produse pentru determinari de laborator executarea unor probe
functionale, regimuri dietetice speciale, transfuzii de sange, seroterapie si
vaccinoterapie etc., care, fiind diferite de la caz la caz, vor fi stabilite totdeauna de
medic.