SCRUTINUL

In orice sistem electoral se pune problema de a sti cum se repartizeaza mandatele in

Parlament, tinand cont de voturile obtinute. Alegerea modalitatii de distribuire a mandatelor
este plina de semnificatii politice cu consecinte foarte diferite si nuantate mai ales cat priveste
partidele politice. In explicarea acestora notiunea de scrutin este deosebit de utila. Prin scrutin
(de la latinescul scrutinium), se intelege de fapt modalitatea in care alegatorii desemneaza
deputatii, senatorii, consilierii etc. Astazi in regimurile constitutionale se practica doua tipuri de
sisteme electorale, diferite prin modul de atribuire a mandatelor: sistemul majoritar si sistemul
reprezentarii proportionale.
Sistemul majoritar este sistemul in care sunt alesi candidatii care au obtinut cel mai
mare numar de voturi. El cunoaste doua variante si anume: uninominal sau de lista si in unul
sau doua tururi.
Categorii de scrutin
a) Scrutinul uninominal
Presupune ca alegatorul sa voteze pentru un singur candidat, intr-o circumscriptie electorala.
Este practicat in tara noastra la alegerea primarilor comunelor si oraselor. Teritoriul tarii se
organizeaza in atatea circumscriptii electorale cate mandate sunt (corespunzator numarului
de deputati, senatori). In mod firesc circumscriptiile electorale sunt mai mici decat unitatile
administrativ-teritoriale, iar alegatorul voteaza un candidat, raportul de reprezentare fiind clar
definit sub toate elementele sale de continut.
Avantajele si dezavantajele scrutinului uninominal sunt:
- Scrutinul uninominal, prin faptul ca fiecare circumscriptie electorala desemneaza un singur
reprezentant, se caracterizeaza prin simplitate.
- Creeaza, macar aparent, posibilitatea unei legaturi stranse intre ales si alegatori. Desigur
aceasta legatura devine si ea discutabila in sistemele fondate pe mandatul reprezentativ.
- Scrutinul uninominal conduce la o majoritate parlamentara stabila, situatie profitabila
tehnicilor de guvernare.
- Datorita numarului mare de circumscriptii electorale, scrutinul uninominal implica mari
cheltuieli cu operatiunile electorale si cu structurile care organizeaza si conduc aceste
operatiuni.
- Scrutinul uninominal implica cheltuieli mari pentru candidati in scopul sustinerii campaniei
electorale, astfel incat in mod cert favorizeaza pe cei care le pot suporta.
- Parlamentul rezultat prin scrutinul uninominal este mai mult un corp de elita, micsorandu-se
evident caracterul politic.
- Scrutinul uninominal nu este procedeul optim pentru exprimarea pluralismului politic. El
poate genera o stare conflictuala extrem de periculoasa prin faptul ca asigura ca partidul ce
are o majoritate relativa a optiunilor sa detina o majoritate absoluta a mandatelor.
- Scrutinul uninominal sprijina tendinta de centralizare.
b) Scrutinul de lista

Presupune ca alegatorul sa aleaga mai multi candidati, sa voteze deci pentru o lista de
candidati. In cazul scrutinului de lista, circumscriptiile electorale sunt foarte intinse teritorial,
de regula ele identificandu-se cu unitatile administrative. Este sistemul adoptat si de legislatia
electorala romaneasca. In acest sistem partidele politice joaca un rol mai important si scrutinul
este mai mult o optiune politica decat alegerea unui om, alegatorul alege o lista si nu un
candidat.
Avantajele si dezavantajele scrutinului de lista sunt:
- Scrutinul de lista presupune ca propunerile de candidati sa fie facute numai de partide si
formatiuni politice.
- Scrutinul de lista presupune anumite conditionari legate de realizarea unui procent minim
(pragul electoral) ce trebuie intrunit la nivel national. Aceasta inseamna ca partidele si
formatiunile politice cu numar mai mic decat procentul minim nu vor primi nici un mandat, desi
s-ar putea ca ele sa aiba personalitati de prestigiu, avantajandu-se insa partidele ale caror
platforme sunt mai larg receptate de catre electorat.
- Scrutinul de lista presupune ruperea legaturii dintre ales si alegatorii sai, acestia din urma
votand o lista cu numeroase persoane si, deci, in final, programul unui partid si nu un candidat.
- Variantele scrutinului de lista reprezinta numeroase dificultati procedurale, presupunand o
serie de calcule si operatiuni la nivelul local si national, uneori greu de asimilat de catre
electorat, care pot favoriza numeroase contestatii si intampinari din partea formatiunilor
politice ce s-ar considera neindreptatite.

Analiza comparativa intre scrutinul de lista si scrutinuluninominal

Scrutinul
reprezinta modalitatea in care alegatorii desemneaza candidatii sau , modulde alegere al
deputatilor , potrivit caruia se voteaza fie cate un singur deputat , fie mai
multideputati dintre candidatii mentionati in buletinul de vot .Asfel avem in sistemul
electoralscrutinul de lista si cel uniniminal .
Votul uninominal
este un tip de scrutin
menionat n legislaia sistemelor elect
orale,practicat nSUA
i
Marea Britanie
.Acest tip de scrutin reprezint modul de alegere direct alunor candidai individuali, opus
sistemului de alegere pe liste ntocmite de ctre partidele dinviaa politic a unui stat. Votul
uninominal este un
sistem de vot majoritar
,se bazeaz pe oprocedur majoritar (votul pe liste fiind un sistem proporional) i este
ntlnit i sub
formula
Ctigtorul ia totul
. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul
c permite apariia unor guverne

stabile ca urmare a majoriti stabilite prin vot, dar i faptulc are drept consecin
nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul
(sau lista) nvins.

Vot uninominal majoritar relativ - 1 tur de scrutin

Vot uninominal majoritar absolut 2 tururi de scrutin dac n primul tur de scrutin nu suntobinute 51% din voturi de ctre un
candidat
Scrutinul uninominal nseamn c ntr
o circumscripie electoral se alege un singur mandat,iar alegtorul poate acorda un singur vot.
Acest mod d
e votare poate fi realizat ntr-un singur
tur (denumirea tiinific este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal ntr
-un singur
tur, situaie n care candidatul care obine cele mai multe voturi, indiferent de
numrulacestora, este declarat ctigtor) sau n dou tururi (caz n care este necesar
obinereamajoritii absolute a voturilor exprimate; dac o asemenea majoritate nu este ntrunit,
seorganizeaz un al doilea tur n care majoritatea simpl este suficient). O alternativ a
votului
majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. n
circumscripiielectorale cu numai un loc, votanii trebuie s pun pe buletinul de vot to i
candidaii nordinea descresctoare a preferinei. Cel care ntrunete majoritatea absolut
ca
primpreferin este ales ctigtor. Dac niciunul nu obine o astfel de majoritate, ultimul de pe list
este eliminat, iar voturile sale se mpart celorlali candidai urmnd preferina a
doua.Procedura se repet pn cnd unul dintre candidai reuete s obin majoritatea
absolut n calitate de prim preferin.
Pe scurt, este mecanism de votare direct a unor candidai individuali i nu desemnarea
ntotalitate a unei liste fixe ntocmit, pe baza unor criterii netransparente, de ctre un
partid.Ofer o personalizare mai mare a votului, astfel nct alegtorii pot s opteze
ntrecandidaturi nominale i nu ntre liste, la ntocmirea crora nu au avut niciun cuvnt
de spus i n care apar multe persoane necunoscute i fr valoare, din punctul lor
de vedere.
Scrutinul uninominal este folosit in tara noastra la alegerea primarilor oraselor
si comunelor.
Scrutinul de lista

reprezinta desemnarea , in aceeasi circumscriptie electorala , amai multor deputati .

In cazul scrutinului de lista , alegatorii voteaza nu un singur candidat , cio lista de
candidati , alegatorii neputand modifica cuprinsul listei , ci numai sa-si dea votulpentru
una din liste .
n cazul scrutinului de lista, exista doua tipuri de solutii de transformare a voturilor in
mandate:1. metoda resturilor celor mai puternice;2. metoda celei mai puternice medii;
Metoda resturilor cele mai puternice
Pentru aceasta aceasta metoda se utilizeaza coeficientul simplu , iar pentru
locurileneatribuite se utilizeaza regula resturilor cele mai puternice .Aceasta metoda este
favorabilapartidelor mici . Dar ea prezinta un inconvenient , putand da nastere la
paradoxurimatematice ce previn evolutia ciudata a resturilor.
Metoda mediei cele mai puternice
Se aplica coeficientul simplu si fiecare loc neatribuit este afectat succesiv fiecarei
liste,adaugandu-se locurilor deja obtinute. Se calculeaza pentru fiecare lista raportul
voturi/locuri.Locul este atribuit acelei care are cea mai mare medie de voturi pe loc.
Aceasta metodafavorizeaza net partidele mari. Ea este acum vigoare in Spania,
Portugalia, Islanda, Israel,Olanda, Finlanda,Turcia, Bulgaria, Estonia si Romania.
Scrutinul de lista este cunoscut de majoritatea statelor dezvolatate , caruia i-au fostaduse
modificari potrivit carora , in circumscriptia in care o lista a obtinut majoritatea absoluta,
ea obtine toate mandatele , anulandu-se astfel ,reprezentarea proportionala.
Avantaje si dezavantaje
Sistemul de vot uninominal nu garanteaz c votul popular este bine reprezentat n
rezultat.
Exist i exemple mai
ciudate
, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 dinCanada, n provincia Manitoba
.Aceast provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fostdup cum urmeaz: Partidul Conservator, cu
42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar
ales; n schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari,Partidul Liberal, cu
18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi,
4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari.
Explicaiaacestui rezultat este c, cu 3 excepii, Partidul Liberal
Progresist, Liberal, Progresist i celMuncitoresc au avut candidai unici.
Scrutinulu uninominal ar avea si avantajul ca politicienii corupti sau compromisi nu semai pot strecura
in parlament sub acoperirea listelor de partid. Votul direct pentru un cadidatsau altul exprima mai exact
optiunea electoratului. De asemenea, generarea unei majoritatiparlamentare are ca efect o mai mare
stabilitate politica.

Scrutinul de lista este preferat pentru considerentul ca acesta inlatura posibilitatea

decoruptie electorala si de presiune guvernamentala .Scrutinul de lista favorizeaza , intr-

unsistem de reprezentare proportionala ,reprezentarea minoritatilor , dand astfel

posibilitateade reprezentare cat mai exacta a tuturor curentelor sociale . Scrutinul de
lista corecteazaeroarea scrutinului uninominal de a reprezenta prea mult interesele locale , in
detrimental intereselor generale.
Vot uninominal avantaje dezavantaje
AVANTAJE
- Este simplu deci mai expeditiv, mai usor de administrat si mai ieftin;
- Este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;
- E bun pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile
partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa
le medieze relatia cu statul;
- Posibilitatea de a-l pedepsi pe reprezentantul care a dezamagit. Partidul acestuia poate
ramane la putere, dar fara el (situatie caracteristica mai ales sistemului uninominal mixt,
care presupune si un vot dat unei liste de partid. Se poate intampla si invers sa fie
pedepsit partidul, desi unii candidati ai sai raman foarte populari);
- Alegatorii dintr-un district il pot schimba relativ usor pe parlamentarul care i-a
dezamagit prin incompetenta, frauda sau coruptie. Totusi, in absenta unui mecanism legal
de destituire- inlocuire, deputatul cazut in dizgratie ramane uneori in functie pana la
urmatorul scrutin.
- Avantajeaza partidele regionale nu neaparat insa si pe cele ale minoritatilor etnice,
daca respectiva etnie nu este covarsitor majoritara.
DEZAVANTAJE
- Incurajeaza tehnicile de "votare tactica". (De exemplu, alegatorii simt presiunea sa-l
voteze pe acel candidat din doi care li se pare ca are sanse de victorie mai mari, chiar
daca in realitate nu le convine nici unul pentru ca, altminteri, votul lor ar fi irosit.
Paradoxal, acest sistem de vot poate face ca, in respectiva circumscriptie, adevaratul
favorit sa nu iasa nici macar pe locul doi, ci pe al treilea.
- Invingatorii nu reflecta cu precizie distributia voturilor, minoritati politice substantiale
fiind total nesocotite.
- Sistemul uninominal de tipul "invingatorul ia totul" duce, cu timpul, la un sistem politic
cu numai doua partide, dintre care unul va forma guvernul. Un guvern monocolor
favorizeaza operativitatea procesului decizional, pentru ca nu sunt necesare atatea
negocieri. Pentru unii, acesta ar fi un avantaj, dar deciziile s-ar putea sa fie mai putin
fundamentate sau sa contravina intereselor unui segment considerabil de populatie.
- Efectul de reducere a numarului partidelor "care conteaza", ceea de duce la guverne
monocolore, face ca un asemenea executiv sa nu tina seama suficient, sau deloc, de o
varietate de puncte de vedere si perspective.
- Oferta prezentata alegatorului este mai putin variata, in acest caz votantul vazandu-se
nevoit uneori sa voteze un candidat cu care nu e de acord, pentru a se opune altui
candidat, cu care este in si mai mare dezacord.

- Exista candidati despre care se stie dinaintea scrutinului ca au victoria asigurata.

Numerosi votanti din acea circumscriptie sunt practic privati de posibilitatea de a-si face
vocea auzita.
- Voturi irosite: in alegerile generale britanice de acum doi ani, 52 la suta din voturi au
fost exprimate pentru candidati infranti, iar 18 la suta au fost voturi superflue (pentru
invingatori, dar se putea si fara ele.) Sistemele alternative isi propun sa asigure ca
aproape toate voturile au eficienta in influentarea rezultatului, prin aducerea la un
minimum a numarului voturilor irosite.
- Partidele mai mici pot schimba disproportionat rezultatul scrutinului, prin crearea unei
factiuni in interiorul unui capat sau al ambelor capete ale spectrului politic.
Uninominal sau proportional
Sistemul uninominal MAJORITAR
Scrutinul electoral majoritar uninominal prevede alegerea unui singur deputat intr-o
circumscriptie, acesta fiind candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi.
Scrutinul poate avea loc intr-un singur tur, ca in Marea Britanie, sau in doua tururi de
scrutin, ca in Franta, unde modul de alegere este similar cu cel de la scrutinul pentru
primar din Romania. Franta si Marea Britanie sunt singurele tari din Europa care
intrebuinteaza exclusiv sistemul uninominal majoritar, alaturi de cele doua tari, doar in
Albania parlamentul se alege in mod preponderent astfel: 100 din cei 140 de alesi sunt
alesi prin scrutin majoritar uninominal.
Sistemul uninominal cu compensare (mixt) este cel mai folosit si presupune alegerea a 50
la suta dintre parlamentari prin vot pe liste deschise si a celeilalte jumatati prin vot
uninominal majoritar. Principalul scop al acestui sistem este de a permite reprezentarea
minoritatilor si a partidelor mici.
Sistem proportional pe liste
Votul proportional pe liste inchise. n vigoare in Romania, acesta stipuleaza ca partidele
alcatuiesc fiecare liste de candidati, iar in functie de numarul de voturi obtinut de partidul
respectiv candidatii intra in Parlament in ordinea de pe liste.
Votul proportional pe liste deschise se foloseste foarte rar: partidele propun o lista de
candidati aranjati alfabetic, iar votantii aleg nu doar partidul, ci decid si ordinea in care
candidatii vor fi promovati in Parlament.
Decizia Parlamentului e pur consultativa
Presedintele Basescu a trimis ieri-dimineata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu, o scrisoare prin care anunta ca
solicita consultarea Parlamentului pentru organizarea in a doua parte a lunii martie a
referendumului national consultativ pentru introducerea votului uninominal la Parlament,
incepand cu urmatoarele alegeri. Dupa depunerea acestei solicitari pasul urmator este,
potrivit lui Stefan Deaconu, consilierul prezidential la departamentul constitutionallegislativ, acela prin care Parlamentul isi va exprima punctul de vedere printr-o hotarare
adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor. nsa, desi liberalii si pesedistii fac calcule pentru amanarea adoptarii acestei
hotarari, Basescu nu se va impiedica de avizul Legislativului, ci va merge mai departe cu

desfasurarea procesului: "Este pur consultativa hotararea Parlamentului pentru seful

statului. nsa obligatia presedintelui este de a se consulta cu Parlamentul". Presedintele
Basescu va stabili prin decret prezidential atat intrebarea prin care se va testa vointa
populatiei, cat si data organizarii referendumului. ntrebarea va fi simpla: "Sunteti de
acord cu introducerea votului uninominal?" Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin
"da" sau "nu" asupra temei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor
exprimate. (Iulia Vaida)
Efectele referendumului
Ioan Stanomir, profesor universitar Facultatea de Stiinte Politice Universitatea Bucuresti:
"Principalul efect al acestui referendum consultativ este unul politic. Parlamentul nu
poate fi obligat sa ia in dezbatere un proiect de lege care sa modifice sistemul electoral.
Daca Parlamentul refuza sa discute, se va produce insa o fractura intre interesul
electoratului si interesul alesilor. Doar Parlamentul legifereaza. Referendumul constituie
insa o modalitate de a schimba agenda politica."
Corneliu Liviu Popescu, profesor universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii
Bucuresti: "Textul Constitutiei spune foarte clar: referendumul este consultativ. Ceea ce
inseamna ca referendumul nu decide nimic. Singurul care legifereaza in aceasta tara este
Parlamentul. Teoretic, nimic nu obliga Parlamentul sa se plieze pe solutia rezultata din
referendum." (Andreea Nicolae)