Curs 7 : 22.04.

2015
Art. 59 orice persoan are dreptul la nume, domiciliu i reedin, precum i la o
stare civil dobndit n condiiile legii. Sunt n acelai timp drepturi personale
nepatrimoniale.
Dreptul la nume
Art 82 NCC orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobndit potrivit
legii
Dreptul la nume este in acelai timp un drept fundamental al omului.
ntr-o spe, Burgharz contra Elveiei din 22 februarie 1994, CEDH a spus ca art. 8
din convenia european nu se refer la nume. Cu toate acestea, numele, ca
mijloc de identificare al persoanei privete via privat i de familie a acesteia i
pe aceast cale, prin protecia pe care art. 8 o garanteaza vietii de familie si
privata se asigura si protectia dreptlui la nume in sensul conventiei eruopene a
drepturilor omului. Era vorba despre schimbarea numelui la incheierea casatoriei.
Legislatia Elvetiei, ca si legislatia noastr, prevedea soluia c se putea pastra
numele fiecaruia dintre viitorii soti sau se poate schimba. Singurele variante pe
care le prevedea legislatia Elvetie erau fie sa se ia numele unuia dintre ei ca
nume comun, fie sa se ia numele lor reunite. n spe, unul dintre viitorii soi a
dorit o soluie intermediar el s ia numele reunite, iar celalalt s ramana cu
numele lui. Cu aceast problem s-a ajuns pana la CEDH, pt ca particularitatea
spetei era ca persana care dorea aceasta solutie mixta era o persoana cunoscuta
in elvetia. Interesul tinea atat de viata sa profesional, dar avea si un interes
legat de viata de familie, respectiv de a lua numele celuilalt sot. Numele comun
exprima ideea de familie in exterior si coeziunea vietii de familie. CEDH a
condamnat Elveia pentru ca nu permitea si o solutie intermediara. Aceasta
jurisprudenta a fost avuta in vedere de redactorii noului cod civil si s-a armonizat
si legislatia noastr.
n materia protectiei drepturilor copilului, art. 7 din Conventia ONU cu privire la
drepturilor copilului, ratificata de romania prin legea 18/1990, prevede c acesta
se inregistreaz imediat dup naterea sa i are dreptul la nume. Este un drept
fundamental al copilului nc de la naterea sa. Aceast dispoziie o gsim in
legea 272/2004 cu privire la protectia si promovarea drepturilor copilului.
n ceea ce priveste structura numelui, art. 83 arat ca numele cuprinde numele
de familie i prenumele. Pseudonimul i porecla nu sunt expres reglementate n
acest context. Pseudonimul este un nume fictiv ales de catre o persoan care
dorete s desfoare o anumit activitate sub acest nume. (literar, artistic).
Pseudonimul, n masura in are se desfasoara aceasta activitate in manier legal,
se bucur de o protecie juridic in sensul art. 254 din C. civ, care se refera
expres la apararea dreptului la nume. Alineatul 3 spune c se aplic in mod
corespunztor si in privinta dreptului la pseudonim.
Porecla este doar un apelativ care anturajul il da unei anumite persoan. Nu are
valoare juridic. Totui, in cazierele judiciare, se ntlnesc si porecle.
Dobndirea numelui
Art. 84 alin. (1) stabilete ca numele de familie se dobndete prin efectul filiaiei
in condiiile prevzute de lege. ntruct numele de familie se dobndete chiar la

natere, distingerea din cod este cea intre copilul din cstorie si copilul din afara
cstoriei. Potrivit art. 449 din NCC, copilul din cstorie ia numele de familie
comun al prinilor si. Dac prinii nu au un nume comun, atunci el poate s ia
numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.
n situaia copilului din afara cstoriei, aici distingem mai multe ipoteze si
depinde cum s-a stabilit filiatia fata de ambii prini. Filiaia poate sa se
stabileasc concomitent la naterea copilului sau succesiv. Sunt situatii cand se
naste un copil din afara cstoriei. Dac se face recunoasterea copilului
respectiv, atunci el are filiatia stabilita fata de ambii parinti inca de la natere. In
aceasta situatie, nu exista o deosebire dintre copilului din interiorul cstoriei si
cel din afara cstoriei. Se va stabili numele in aceeai modalitate. Sunt situaii
cnd, fiind din afara cstoriei, se stabileste mai intai filiatia fata de mama si
ulterior se stabileste si paternitatea. Paternitatea putandu-se stabili prin
recunoastere (un act unilateral de vointa din partea barbatului) sau pe cale
judectoreasc, respectiv a unei aciuni n stabilirea paternitii copilului din
afara cstoriei.
i in aceasta situatie, inc are se stavileste ulterior filiatia si fara de celalalt
parinte, rezulta ca la nasterea copilului, acesta ia numele mamei. Ulterior, in
momentul in care se stabileste si paternitatea, copilul, prin acordul parinilor,
poate lua numelee de familiei al parintelui fata de care s-a stabilit ulterior filiaia
sau numele reunite ale acestora.
O alt ipotez este aceea a adopiei. i in cazul adoptiei vorbim de dobandirea
numelui de familie pentru motivul ca adoptia este o operaiune juridic ce are
semnificaia unei noi nateri din punct de vedere juridic. Se ntocmete un alt
act de natere.
Art. 473 NCC copilul adoptat dobandeste prin adoptie numele de familie al celui
care il adopt. Adopia o pot face doi soi. Ei trebuie s se inteleaga si sa declare
numele de familie pe care l-au ales in fata instantei care ncuviineaz adopia.
Modificarea numelui de familie
Art. 84 alin. (1) numele de familie poate fi modificat prin efectul schimbrii
strii civile
Actele de stare civil, in msura in care intervin, produc efecte in planul numelui.
Principalele acte/fapte de stare civil

Cstoria : (mai multe ramuri)

ncheierea cstoriei
Divorul regla este c se revine la numele avut iniial, prin
excepie, se poate purta numele luat la ncheierea cstoriei, daca
exist acordul celuilalt so sau dac instana constata existena
unor motive ntemeiate
Nulitatea cstoriei in cazul in care castoria este anulata,
intotdeauna se revine la numele dinaintea cstoriei. Nu exist
posibilitatea pstrrii numelui, nici macar in cazul cstoriei
putative
Filiaia (in cazul copilului din cstorie = ia numele de familie al soului
mamei. Dac soii au nume diferite si copilul a luat numele tatalui, iar

ulterior se tagaduieste paternitatea, inseamna ca filiatia copiluli respectiv

este inlaturata cu efect retroactiv total. Copilul devine din afara casatoriei.
Un efect al tagaduirii paternitatii este si inlaturarea numelui pe care l-a luat
copilului. Va lua numele mamei de la naterea acestuia. La fel se intampla
inc azul in care s-a facut o recunoastere de paternitate pentru un copil din
afara cstoriei i se contest ulterior recunoasterea de paternitate.
Adopia poate s nceteze n cazul n care exist un motiv de nulitate
sau atunci cnd intervine un motiv de desfacere. i in aceasta situatie,
inrucat copilul a luat numele de familie al adoptatorului, prin efectul
ncetrii adoptiei, se revine la numele avut anterior. Cu toate acestea,
instana de judecat poate sa ncuviineze copilului s pstreze numele de
familie luat la ncheierea adopiei.

Stabilirea prenumelui
Art. 84 alin. (2) prenumele se stabilete tot la data nregistrrii naterii, pe
baza declaraiei de natere. Teza a II-a a textului legiuitorul a prevzut c este
interzis nregistrarea fcut de ofierul de stare civila a prenumelor ridicole,
indecente etc.
Un caz particular in ceea ce privete prenumele il ntlnim in materia adopiei,
pentru c adopia nseamn o noua natere juridic. Art. 473 alin. (3) permite
ca, pentru motive temeinice, instana, cnd ncuviineaz adopia, s dispun i
schimbarea prenumelui copilului.
Ipoteza copilului aflat in situaii speciale
Art. 84 alin. (4) cazul copilului gsit, nscut din prini necunoscui, prsit de
mama in spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilit, in aceste ipoteze,
numele si prenumelui copilului se stabilesc prin dispoziia prenumelui.
Schimbarea numelui pe cale administrativ
Ordonana Guvernului 41/2003 aprobat prin legea 323/2003.
Numele de familie i prenumele se pot schimba pe cale administrativ.
Presupune ns existena unor motive temeinice sau unor cazuri bine justificate.
n ceea ce privete procedura se formuleaz cerere la serviciul public comunitar
de eviden a persoanelor aflat in subordinea consiliului local al comunei,
municipiului, orasului in a carui raz teritorial persoana are domiciliul. Legea
spune c cererea respectiv trebuie nsotita de acte. Se urmeaza o rpocedura
prealabila de publicare unui extras al cererii in M.Of. pentru a se aduce la
cunotina tuturor schimabrea numelui, pentru ca dreptl la nume este un drept
personal nepatrimonial opozabil erga omnes. Cererea se soluioneaz prin
schimabrea numelui, se trimite de la serviciul public local la serviciul judetean,
acolo se verifica si deciaizia de admitere sau de respingere a cererii de schimbare
a tarii se emite de presedintele consiliului judetean, respectiv primarul general al
municpiului Bucureti.
n cazul inc are se admite cererea, se urmeaz circuitul invers, de la dispozitia
consilului judetean se intoarce la serviciul local si se face cunscuta decizia
persoanei interesate. Se face meniune pe marginea actului de natere pe
marginea actului de cstorie, dac este cazul. (Dac persoana respectiv este

cstorit si si-a schimbat numele de familie exista obligatia de a purta numele

astfel luat in timpul casatoriei. Este o obligatie personal. Schimbarea numelui nu
se poate face pe cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt so.
Efectele dispoziiei schimbarii numelui pe cale administrativ se produc
de la data inscrierii mentiunii pe marginea actului de natere. mpotriva deciziei
sau dispozitiei prn care s-a dispus schimbarea numelui, se poate exercita calea
de atac, mai exact pe cale judecatoreasca potrivit legii contenctiosului
administrativ, se poate cere anularea acestei dispozitii sub conditia de a se face
dovada unei vatamari si sub conditia de a se face dovada ca, din motive
neimputabile, persoana interesata vatamata nu a putut formula opozitie in
termenul legal.
Dreptul la domiciliu
Vorbim de o identificare nu prin cuvnt, ci n spaiu. i codul civil are in vedere
dou elemente :

Domiciliul (un drept pe care il are persoana fizica. Art. 86 alin. (1) prevede
ca cetatenii romani au dreptul sa isi stabileasc sau sa isi schimbe in mod
liber domiciliul sau resedinta in tara sau in strintate in condiiile stabilite
de lege. nainte de 1989, nu era aa.)
Trsturi :
- Inviolabilitatea
- Stabilitatea (art. 87 prevede ca domiciliul persoanei fizice este acolo
unde persoana fizica declara ca isi are locuina principal)
- Unicitatea (o persoan are un singur domiciliu)
- Obligativitatea (orice persoan fizic are un domiciliu)

Felurile domiciliului
-

Domiciliile de drept comun (domiciliul care intruneste condiiile

prevazute de art. 87 i locul unde aceasta, potrivit art 89, si-a stabilit
domiciliul, adic a ales locul respectiv cu intenia de a avea acolo
locuina principal)
Domiciliul legal (n cazul persoanelor care nu i exprim voina, nu
pot sa si-o exprime cazul minorilor, cazul celor pui sub interdicie)
Domiciliul profesional (prevzut de art. 96 este cazul
profesionistului n tot ceea ce privete obligaiile patrimoniale ce s-au
facut sau urmeaz a se executa, adic locul intreprinderii textul spune
are domiciliul I la acel loc)
Domiciliul ales (art. 97 prile unui act juridic pot s aleag un
domiciliu n vederea exercitrii drepturilor si executarii obligaiilor
nascute din acel act. Alegerea trebuie facuta in scris)

Dac ne plasam pe trmul drepturilor fundamentale, ne intereseaz domiciliul

de drept comun si cel de drept legal. Sunt obligatorii pentru orice persoan fizic.

Reedina = art. 88 locul unde persoana i are locuina secundar,

alta dect aceea de domiciliu

Legea reglementeaz stabilirea si schimbarea domiciliului art. 89. Legea

special este OG 97/2005 privind evidena, domiciliul, reedina si actele de
identitate ale cetenilor romani, aprobata prin legea 290/2005. Domiciliul are

importanta in vederea exercitrii drepturilor si libertatilor sale

Reglementarea special are un alt scop i rezult chiar din titlul legii
Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaz dect atunci cnd
ocupa sau se muta intr-un loc a fcut-o cu intenia de a avea acolo
principal. Reinem ca elementul esenial central este intenia,
unilateral a persoanei fizice de a-si stabili locuina principala la o
adresa. Sunt pe trmul autonomiei de voin.

civile.

cel care
locuina
voina
anumita

Art. 90 instituie pentru situaiile pentru care se instituie o prezumie de

stabilire a domiciliului - respectiv reedina care va fi considerata domiciliu
cnd acesta nu este cunoscut. In lipsa de reedina, persoana este considerata ca
domiciliaz la locul ultimului domiciliu.
Dovada domiciliului si a reedinei
Art 91 cartea de identitate = principalul mijloc de prob
n ceea ce priveste ordonanta 97/2005, meniunea privind reedina se inscrie pe
un document, numit dovada de resedinta, care insoteste cartea de identitate
electronica si cartea de identitate provizorie.
Situaiile speciale n care vorbim de domiciliul legal (art. 92)
-

Cazul minorului
Cazul celui pus in interdictie judecatoreasca

Cazurile speciale, tot pentru copil, de la art. 93 i domicilul persoanei puse sub
curatela, art. 94.
Art. 92 0 este vorba de minorul care nu are capacitate deplina de exercitiu si are
domiciliul la parinti. Daca parintii nu locuiesc impreuna, la acela la care minorul
locuieste in mod statornic. Daca parintii sunt separati si nu se inteleg, decide
instanta de tutel potrivit alin. (2).
Prin excepie, domiciliul copilului poate fi stabilit si la alte persoane in afara de
parinti, la bunici, alte rude. Este o situaie de excepie pentru ca regula este de a
nu separa copilul de prini dect n cazurile n care exist motive ntemeiate.