Sunteți pe pagina 1din 81

DISPUNEREA I EFECTUARE

EXPERTIZEI N PROCESUL PENAL

C U P R I N S:
INTRODUCERE...................3-5
CAPITOLUL

I EXPERTIZA N PROCESUL

PENAL. NOIUNI GENERALE.


.1 Expertiza ca mijloc de prob n procesul penal.........................5-13
.2 Constatrile tehnico tiinifice i medico - legale..................14-17
.3 Temeiurile de dispunere i efectuare a expertizei....................18-26

CAPITOLUL

II TIPURILE EXPERTIZEI.

.1 Criteriile de delimitare a tipurilor de expertiz......................27-28


.2 Expertiza suplimentar i contraexpertiza..............................29-33
.4 Expertizele de comisie i cele complexe.....................................34-38

CAPITOLUL III ASPECTUL PROCESUAL AL

DISPUNERII I EFECTURII EXPERTIZEI.


.1 Procedura dispunerii i efecturii expertizei.......................... 39-50
.2 Reglementarea expertizei n lumina Legii privind
expertiza judiciar................................51-66
.3 Coninutul i aprecierea concluziei expertului.......................67-76

NCHEIERE.........................................................................77-78
BIBLIOGRAFIE...............................................................79-81

NTRODUCERE
Infraciunea, ca si orice fenomen social, condiioneaz anumite schimbri
in mediul nconjurtor si inevitabil se oglindete in natura vie sau moart.
Studierea acestor schimbri din natura si mediul nconjurtor face posibil
reproducerea tabloului infraciunii. Aceasta este insa, un lucru complicat si care
necesita o munca asidu si migloas, precum si prezena unui spectru larg de
cunotine si deci, nu numai intr-un singur domeniu.
Persoana care efectueaz urmrirea penal, fiind specialist in domeniul
descoperirii infraciunilor, posed o arie larga de cunotine pe care le folosete in
activitatea cotidiana in procesul de descoperire, fixare
probelor gsite,

si

apreciere

a corpurilor delicte si pentru aceasta, folosind cele mai diverse

metode.
Ne ctnd la aceasta, organul de urmrire penal cel mai calificat si mai
erudit nu se poate lipsi de consultaiile unor ali profesioniti si persoane
competente in domeniul tiinei, tehnicii , artei si meteugului. Si aceasta stare de
lucruri se cunoate din timpurile cele mai vechi. Insa in antichitate reprezentanii
diverselor domenii ale tiinei erau atrai pentru darea unor concluzii in unele
probleme ce apreau in legtura cu efectuarea justiiei.
n calitate de participant la procesul penal, expertul apare in secolul XVI,
aceasta postura fiind stabilita prin Codul Germaniei, stabilindu-se participarea
obligatorie a medicilor la cercetarea infraciunilor contra vieii si sntaii
persoanei.
Constatarea tehnico-tiinific este activitatea de interpretare i valorificare tiinific imediat a urmelor, a mijloacelor materiale de prob i a mprejurrilor de fapt, n scopul identificrii fptuitorului i obiectelor folosite pentru
svrirea infraciunii. Aceasta se efectueaz atunci cnd exist pericol de dispariie a unor mijloace de prob sau de schimbare a anumitor situaii de fapt i
3

este necesar lmurirea urgent a diferitelor fapte ori mprejurri ale cauzei. De
regul, constatarea tehnico-tiinific se realizeaz de specialiti sau tehnicieni ce
funcioneaz n cadrul ori pe ling instituia de care aparine organul de urmrire
penal.
Expertiza criminalistic este o activitate de cercetare tiinific a urmelor i
a altor mijloace materiale de prob n scopul identificrii persoanelor, animalelor,
plantelor, obiectelor, substanelor sau fenomenelor, al determinrii anumitor
nsuiri ori schimbri intervenite n coninutul, structura, forma i aspec tul
lor.
Efectuarea expertizei este un act de urmrire penal specific, spre
deosebire de celelalte, deoarece acumularea informaiei probante, efectuarea
cercetrilor nu este pus n obligaiile organului de urmrire

penal, ci a

expertului. Rezultatele actului de urmrire penal nu se fixeaz n documentul


procesual numit proces verbal, dar ntr-un document special numit raport
(concluzie) de expertiz.
Expertizele ca mijloc de prob au numeroase puncte comune cu
constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale, dar, n acelai timp, prezint multe
deosebiri.
n ceea ce privete asemnrile dintre cele dou categorii de mijloace de
prob, menionm c i unele i celelalte snt efectuate de ctre specialiti din
diverse ramuri de activitate, obiectul constatrilor i expertizelor fiind fixat de
organele judiciare, iar concluziile specialitilor fiind cuprinse ntr-un raport etc.
Astzi aria de aplicare a expertizei este si mai larga. Si cu toate acestea, in
virtutea faptului ca face parte din categoria mijloacelor de uz intern al organelor
judiciare si al organelor de control competente, expertiza este nvluita de o aura
misterioasa. Din aceste considerente am hotrt s aleg aceasta tem pentru
investigaie.

CAPITOLUL I EXPERTIZA N PROCESUL

PENAL. NOIUNI GENERALE.


.1 Expertiza ca mijloc de prob n procesul penal .
n scopul aflrii adevrului, organele judiciare pot supune spre examinare
o problem de specialitate, referitoare la urme sau la alte mijloace materiale de
prob, care necesit cunotinele unor specialiti ori experi criminaliti. Acetia
o rezolv prin efectuarea unor constatri tehnico-tiinifice sau expertize.
Constatarea tehnico-tiinific este activitatea de interpretare i valorificare tiinific imediat a urmelor, a mijloacelor materiale de prob i a mprejurrilor de fapt, n scopul identificrii fptuitorului i obiectelor folosite pentru
svrirea infraciunii. Aceasta se efectueaz atunci cnd exist pericol de dispariie a unor mijloace de prob sau de schimbare a anumitor situaii de fapt i
este necesar lmurirea urgent a diferitelor fapte ori mprejurri ale cauzei. De
regul, constatarea tehnico-tiinific se realizeaz de specialiti sau tehnicieni ce
funcioneaz n cadrul ori pe ling instituia de care aparine organul de urmrire
penal.
Specialistului criminalist care efectueaz constatarea tehnico-tiinific
nu i se pot delega i nici acesta nu-i poate nsui atribuii de organ de
urmrire penal.
n anumite cauze penale, n vederea desluirii unor aspecte care au o
importan major n aflarea adevrului, se impune ca organele judiciare penale s
cear concursul unor specialiti.1
n mod frecvent, specialitii chemai la rezolvarea cauzelor penale l ntlnim
n persoana experilor. Se pot ivi ns situaii n care prezena unor specialiti n
cauza penal reclam urgen, deoarece exist pericol de dispariie a unor mijloace
1

L. Ionescu Expertiza criminalistic, ed. Junimea, Iai 1983, pag.148-150.

de prob sau de schimbare a unor situaii de fapt. n asemenea cazuri, fiind


necesar lmurirea, urgent a unor fapte sau circumstane ale cauzei, organul de
urmrire penal poate folosi cunotinele unui specialist sau tehnician dispunnd,
din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatri tehnico-tiinifice.
Constatarea tehnico-tiinific se efectueaz, de regul, de ctre specialiti
sau tehnicieni care funcioneaz n cadrul ori pe lng instituia de care aparine
organul de urmrire penal. Ea poate fi efectuat i de ctre specialiti sau
tehnicieni care funcioneaz n cadrul altor organe.
Specialitii care efectueaz constatrile tehnico-tiinifice nu au i nu i pot
nsui atribuii ale organelor de urmrire penal sau ale organelor de control, ei
trebuie s se limiteze la rezolvarea problemelor de strict specialitate pe care le
ridic rezolvarea cauzelor penale.
Pot fi ntlnite, n mod frecvent, constatrile tehnico-tiinifice, bunoar, n
cazul accidentelor de circulaie, pentru a se stabili poziia autovehicolelor, aderena
prii carosabile, condiiile de vizibilitate etc. Snt, de asemenea, necesare
constatri tehnico-tiinifice, n mod frecvent, i n cazul infraciunilor contra
proteciei muncii.
Fiind un act care reclam urgen, constatarea tehnico-tiinific se
efectueaz potrivit unei proceduri mult simplificat fa de expertiz.
n cazul n care exist pericol de dispariie a unor mijloace de prob sau de
schimbare a unor situaii de fapt i este necesar explicarea urgent a unor fapte
sau circumstane ale cauzei, organul de urmrire penal sau instana poate folosi
cunotinele unui specialist dispunnd, la cererea prilor, iar organul de urmrire
penal i din oficiu, efectuarea unei constatri tehnico-tiinifice (art.139 aliniatul 1
C.P.P.).
n vederea procurrii datelor necesare rezolvrii cauzei, organul de urmrire
penal care dispune efectuarea constatrii tehnico-tiinifice stabilete obiectul
acesteia, formuleaz ntrebrile la care trebuie s se rspund i termenul n care
urmeaz a fi efectuat lucrarea.

n legtur cu acest ultim aspect, precizm c, n spiritul legii, lmurirea


urgent a unor fapte sau circumstane ale cauzei trebuie s se fac ntr-un moment
apropiat de cel al svririi infraciunii, deoarece numai aa constatarea tehnicotiinific poate surprinde aspecte cu relevan deosebit n rezolvarea cauzei
penale2.
Constatarea tehnico-tiinific se efectueaz asupra materialelor i datelor
puse la dispoziie sau indicate de ctre organul de urmrire penal.
Dac specialistului cruia i revine sarcina efecturii lucrrii consider c
materialele puse la dispoziie ori informaia indicat snt insuficiente, el comunic
aceasta organului de urmrire penal sau instanei n vederea completrii lor
(art.140 aliniatul 3 C.P.P.).
Rezultatele constatrii tehnico-tiinifice se consemneaz ntr-un raport
(art.141 aliniatul 1 C.P.P.).
Organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea prilor, precum i
instana de judecat, la cererea oricreia dintre pri, dac constat c raportul
tehnico-tiinific nu este complet sau concluziile acestuia nu snt precise, dispune
efectuarea unei expertize .3
n cazul participrii specialistului la efectuarea procedeelor probatorii de
ctre organul de urmrire penal, rezultatele constatrilor tehnico-tiinifice se
includ n procesul-verbal al aciunii respective4.
n cazul unor infraciuni ndreptate mpotriva persoanei organele judiciare
penale au nevoie de aportul unor specialiti care s lmureasc anumite aspecte
legate de fapte sau circumstane de fapt cu relevan asupra rezolvrii cauzei
penale.
Ca i constatrile tehnico-tiinifice, constatrile medico-legale trebuie s fie
efectuate ntr-un moment apropiat de momentul svririi infraciunii, astfel acestea
putnd rmne fr obiecte. Aa i se explic faptul c aceste acte procesuale se
dispun, de regul, numai n faza de urmrire penal. Ca o excepie de la aceast
2

Teodoru Gr. Plaieu T. Drept procesual Penal lai 1996 p.308


.., , ., 1987.c.206
4
N i c o l a e Vol o n c i u , T r a t a t d e p r o c e d u r p e n a l , B u c u r e t i , 1 9 9 9 . p . 1 1 9
3

regul, apreciem c, prin natura ei, exhumarea se poate face att n timpul urmririi
penale, ct i n timpul judecii i chiar dup rmnerea definitiv a hotrrii
judectoreti, ntr-o revizuire ntemeiat.
Cazurile n care pot fi efectuate constatri medico-legale snt: n caz de
moarte violent, de moarte a crei cauz nu se cunoate ori este suspect, sau cnd
este necesar o examinare corporal asupra nvinuitului ori a persoanei vtmate
pentru a constata pe corpul acestora existena urmelor infraciunii, organul de
urmrire penal poate dispune efectuarea unei constatri medico-legale i poate
cere organului medico-legal, cruia i revine competena potrivit legii, s efectueze
aceast constatare.
Importana constatrii medico-legale ca mijloc de prob const n aceea c
furnizeaz organelor judiciare informaii absolut necesare rezolvrii cauzelor
penale; uneori constatrile medico-legale snt indispensabile, deoarece numai cu
ajutorul lor se poate face ncadrarea judiciar a faptei.
Constatrile medico-legale se fac de ctre medici care funcioneaz

cadrul institutelor medicale.


Constatrile medico-legale se pot dispune prin rezoluie de ctre organele de
urmrire penal. Constatarea medico-legal se efectueaz asupra persoanelor sau
cadavrelor indicate de organele de urmrire penal.
Operaiile i concluziile constatrii medico-legale se consemneaz ntr-un
raport scris. n funcie de obiectul constatrii, organul de urmrire penal sau
instana de judecat, din oficiu sau la cererea oricreia dintre pri, poate aprecia c
raportul medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu snt precise i
poate dispune refacerea sau completarea constatrii sau efectuarea unei expertize5.
n cazul participrii specialistului la efectuarea procedeelor probatorii de
ctre organul de urmrire penal, rezultatele constatrilor medico-legale se includ
n procesul-verbal al aciunii respective (art.141 aliniatul 3 C.P.P.).
Expertiza criminalistic este o activitate de cercetare tiinific a urmelor
i a altor mijloace materiale de prob n scopul identificrii persoanelor, animalelor,
5

Neagu L, Moldovan L. "Drept procesual penal", Bucureti, 1998 p.206

plantelor, obiectelor, substanelor sau fenomenelor, al determinrii anumitor


nsuiri ori schimbri intervenite n coninutul, structura, forma i aspec tul
lor.6
Expertul este persoana numita pentru a efectua investigaii in cazurile
prevzute de prezentul cod, care nu este interesata in rezultatele cauzei
penale si care, alicind cunotinele speciale din domeniul tiinei tehnicii, artei i
n alte domenii, prezint rapoarte n baza acestora.7
Efectuarea expertizei este un act de urmrire penal specific, spre
deosebire de celelalte, deoarece acumularea informaiei probante, efectuarea
cercetrilor nu este pus n obligaiile organului de urmrire

penal, ci a

expertului. Rezultatele actului de urmrire penal nu se fixeaz n documentul


procesual numit proces verbal, dar ntr-un document special numit raport
(concluzie) de expertiz.
n procesul efecturii expertizei pot fi evideniate trei etape :
1.

Ordonarea expertizei.

2.

Petrecerea de ctre expert a aciunilor de cercetare i ntocmirea


concluziei.

3.

Aciunile organului de urmrire penal dup primirea concluziei de


expertiz.

Organele judiciare pot solicita efectuarea expertizei criminalistice atunci


cnd pentru lmurirea unor fapte sau mprejurri ale cauzei snt necesare
cunotinele unui expert.
n efectuarea constatrii tehnico-tiinifice i expertizei se folosesc metode,
procedee, mijloace tehnice i tehnici de lucru comune 8.
Complexitatea problemelor ce se pot ivi n rezolvarea unor cauze penale
reclam, uneori, prezena unor specialiti din cele mai diverse domenii de
activitate. Necesitatea de a apela la concursul unor oameni cu pregtire

L. Ionescu Expertiza criminalistic, ed. Junimea, Iai 1983, pag.150-168.


CPP R. MOLDOVA art.88
8
N i c o l a e Vol o n c i u , Tr a t a t d e p r o c e d u r p e n a l , B u c u r e t i , 1 9 9 9 . p . 2 1 1
7

profesional, alt dect cea juridic, pentru a elucida aspecte care aparin diverselor
ramuri ale tiinei a fost subliniat n numeroase lucrri de specialitate.
n condiiile evoluiei tiinei i tehnicii, expertiza ca mijloc de prob capt
o importan deosebit, deoarece sporesc posibilitile pe care specialitii din
diverse ramuri de activitate le au de a se pronuna asupra celor mai dificile
probleme pe care le indic anumite cauze penale.
n literatura juridic se evideniaz faptul c evoluia tiinei i procesul
tehnicii caracterizeaz, n sfera dreptului, epoca pe care o trim drept perioad de
etalare tiinific a probelor.
n legislaia noastr procesual penal se arat c expertiza se dispune n
cazurile n care pentru constatarea circumstanelor ce pot avea importan
probatore pentru cauza penal snt necesare cunotine speciale n domeniul
tiinei, tehnicii, artei sau meteugului. Posedarea unor asemenea cunotine
speciale de ctre persoana care efectueaz urmrirea penal sau de ctre judector
nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face, la
cererea prilor, de ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de
judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire penal. (art.142
aliniatul 1 C.P.P.).
Expertizele ca mijloc de prob au numeroase puncte comune cu constatrile
tehnico-tiinifice i medico-legale, dar, n acelai timp, prezint multe deosebiri.
n ceea ce privete asemnrile dintre cele dou categorii de mijloace de
prob, menionm c i unele i celelalte snt efectuate de ctre specialiti din
diverse ramuri de activitate, obiectul constatrilor i expertizelor fiind fixat de
organele judiciare, iar concluziile specialitilor fiind cuprinse ntr-un raport etc9.
n privina deosebirilor, subliniem, mai nti, faptul c toate constatrile
tehnico-tiinifice i medico-legale se fac de urgen, adic ntr-un moment foarte
apropiat svririi infraciunii, cerina pe care nu o ntlnim n cazul expertizelor.
O alt deosebire const n aceea c toate constatrile tehnico-tiinifice i
medico-legale pot fi dispuse numai n faza de urmrire penal, pe cnd expertizele
9

G r i g o r e T h e o d o r u , Tu d o r P l e u , D r e p t p r o c e s u a l p e n a l , I a i , 1 9 8 9 p . 2 1 3

10

se pot face i n faza de judecat; de asemenea, n timp ce n cazul constatrilor


tehnico-tiinifice i medico-legale specialitii se rezum la consemnarea i
cercetarea mai puin aprofundat a situaiilor ce le revin spre rezolvare, n cazul
expertizelor are loc o investigare n cele mai mici detalii i, uneori, chiar
exhaustiv - a elementelor cere fac obiectul expertizei.
Principalele criterii dup care se pot clasifica expertizele snt: natura
problemelor ce urmeaz a fi lmurite prin expertiz; modul n care legea
reglementeaz necesitatea efecturii expertizei; modul de desemnare a expertului;
criteriul modului de organizare a expertizei.
n funcie de natura problemelor ce urmeaz a fi lmurite, organele judiciare
penale pot dispune efectuarea urmtoarelor expertize:
- expertiza criminalistic, ce poate fi, la rndul ei, de mai multe feluri, i
anume : expertiza dactiloscopic, balistic, tehnic a actelor, grafic,
biocriminalistic etc.;
- expertiza medico-legal, prin care pot fi lmurite problemele privind
asfixia mecanic, moartea subtil, violul etc.;
- expertiza psihiatric, prin care pot fi lmurite problemele privind
tulburrile psihice, ca: schizofrenia, oligofrenia, depresiunea maniacal etc.;
- expertiza contabil, prin care se lmuresc aspecte privind controlul i
revizia contabil;
- expertiza tehnic, cu ajutorul creia pot fi lmurite anumite probleme n
cazul accidentelor de circulaie, n cazul infraciunilor contra proteciei muncii etc.
Expertiza contabil i cea tehnic pot fi efectuate mpreun n aceiai cauz.
Dup modul n care legea reglementeaz necesitatea efecturii expertizei,
acestea pot fi facultative i obligatorii10.
Expertizele facultative snt cele mai frecvente n practica judiciar, ele fiind
dispuse fie la cererea prilor interesate, fie cnd organele judiciare socot c snt
necesare cunotinele unui expert pentru lmurirea anumitor aspecte ale cauzei
penal.
10

. . , , , 1 9 9 5 c . 3 1 2

11

Expertiza este obligatorie, potrivit art.143 C.P.P. n urmtoarele situaii:


Pentru constatarea cauzei morii; Pentru constatarea gradului de gravitate i a
caracterului vtmrilor integritii corporale; Pentru constatarea strii psihice i
fizice a bnuitului, nvinuitului, inculpatului n cazurile n care apar ndoieli cu
privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-i apra de sin
stttor drepturile i interesele legitime n procesul penal; Pentru constatarea vrstei
bnuitului, nvinuitului, inculpatului sau prii vtmate n cazurile n care
aceast circumstan are importan pentru cauza penal, iar documentele ce
confirm vrsta lipsesc sau prezint dubiu; Pentru constatarea strii psihice sau
fizice a prii vtmate, martorului dac apar ndoieli n privina capacitii lor de a
percepe just mprejurrile ce au importan pentru cauza penal i de a face
declaraii despre ele, dac aceste declaraii ulterior vor fi puse, n mod exclusiv sau
n principal, n baza hotrrii n cauza dat; Pentru constatarea altor cazuri cnd prin
alte probe nu poate fi stabilit adevrul n cauz.
Dup modul de organizare, expertizele se mpart n:
- expertize simple, efectuate de ctre un specialist dintr-un anumit domeniu
de activitate;
- expertize complexe sau mixte (art.147 C.P.P.), n care pentru lmurirea
faptelor sau circumstanelor cauzei, snt necesare cunotine din mai multe ramuri
ale tiinei sau tehnicii.
Dup criteriul modului de desemnare a expertului, n literatura de
specialitate expertizele au fost mprite n mai multe categorii11:
- expertiz simpl sau oficial, n care organul penal l numete pe
expert i controleaz activitatea de expertizare fcut de acesta;
- expertiza suplimentar (art.148 aliniatul 1 C.P.P.), n care organul de
urmrire penal care a dispus expertiza sau instana de judecat consider c
raportul expertului nu este suficient de clar sau complect, poate fi dispus
efectuarea unei expertize suplimentare de ctre acelai expert sau de ctre un alt
expert;
11

Gheorghi Mateu, Drept procesual penal, Iai, 1993.p198

12

- contraexpertiza (art.148 aliniatul 2 C.P.P.), n cazul n care concluziile


expertului nu snt ntemeiate, exist ndoieli n privina lor sau a fost nclcat
ordinea procesual de efectuare a expertizei, poate fi dispus efectuarea unei
contraexpertize de ctre un alt expert sau ali experi. La efectuarea acestei
expertize se poate pune i chestiunea autenticitii metodelor utilizate anterior. n
ordonan sau n ncheierea prin care s-a dispus contraexpertiza trebuie s fie
concretizate motivele efecturii ei. La efectuarea expertizei suplimentare sau a
contraexpertizei poate participa i primul expert pentru a da explicaii, ns el nu
particip la efectuarea investigaiilor i la finalizarea concluziilor.

13

.2 Constatrile tehnico tiinifice i medico - legale .


n scopul aflrii adevrului, organele de urmrire penal i instanele de
judecat pot supune spre examinare o problem de specialitate, referitoare la
urme sau la alte mijloace materiale de prob, care necesit cunotinele unor
specialiti ori experi criminaliti. Acetia o rezolv prin efectuarea unor
constatri tehnico-tiinifice sau expertize.
Constatarea

tehnico-tiinific

este

activitatea

de

interpretare

valorificare tiinific imediat a urmelor, a mijloacelor materiale de prob i a


mprejurrilor de fapt, n scopul identificrii fptuitorului i obiectelor folosite
pentru svrirea infraciunii. Aceasta se efectueaz atunci cnd exist pericol de
dispariie a unor mijloace de prob sau de schimbare a anumitor situaii de fapt
i este necesar lmurirea urgent a diferitelor fapte ori mprejurri ale cauzei. De
regul, constatarea tehnico-tiinific se realizeaz de specialiti sau tehnicieni ce
funcioneaz n cadrul ori pe ling instituia de care aparine organul de urmrire
penal.
Specialistului criminalist care efectueaz constatarea tehnico-tiinific
nu i se pot delega i nici acesta nu-i poate nsui atribuii de organ de
urmrire penal.
n anumite cauze penale, n vederea desluirii unor aspecte care au o
importan major n aflarea adevrului, se impune ca organele judiciare penale s
cear concursul unor specialiti.12
n mod frecvent, specialitii chemai la rezolvarea cauzelor penale l
ntlnim n persoana experilor. Se pot ivi ns situaii n care prezena unor
specialiti n cauza penal reclam urgen, deoarece exist pericol de dispariie a
unor mijloace de prob sau de schimbare a unor situaii de fapt. n asemenea
cazuri, fiind necesar lmurirea, urgent a unor fapte sau circumstane ale cauzei,
12

L. Ionescu Expertiza criminalistic, ed. Junimea, Iai 1983, pag.148-150.

14

organul de urmrire penal poate folosi cunotinele unui specialist sau tehnician
dispunnd, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatri tehnico-tiinifice.
Constatarea tehnico-tiinific se efectueaz, de regul, de ctre specialiti
sau tehnicieni care funcioneaz n cadrul ori pe lng instituia de care aparine
organul de urmrire penal. Ea poate fi efectuat i de ctre specialiti sau
tehnicieni care funcioneaz n cadrul altor organe.
Specialitii care efectueaz constatrile tehnico-tiinifice nu au i nu i pot
nsui atribuii ale organelor de urmrire penal sau ale organelor de control, ei
trebuie s se limiteze la rezolvarea problemelor de strict specialitate pe care le
ridic rezolvarea cauzelor penale.
Pot fi ntlnite, n mod frecvent, constatrile tehnico-tiinifice, bunoar, n
cazul accidentelor de circulaie, pentru a se stabili poziia autovehicolelor, aderena
prii carosabile, condiiile de vizibilitate etc. Snt, de asemenea, necesare
constatri tehnico-tiinifice, n mod frecvent, i n cazul infraciunilor contra
proteciei muncii.
Fiind un act care reclam urgen, constatarea tehnico-tiinific se
efectueaz potrivit unei proceduri mult simplificat fa de expertiz.
n cazul n care exist pericol de dispariie a unor mijloace de prob sau de
schimbare a unor situaii de fapt i este necesar explicarea urgent a unor fapte
sau circumstane ale cauzei, organul de urmrire penal sau instana poate folosi
cunotinele unui specialist dispunnd, la cererea prilor, iar organul de urmrire
penal i din oficiu, efectuarea unei constatri tehnico-tiinifice (art.139 aliniatul 1
C.P.P.).
n vederea procurrii datelor necesare rezolvrii cauzei, organul de urmrire
penal care dispune efectuarea constatrii tehnico-tiinifice stabilete obiectul
acesteia, formuleaz ntrebrile la care trebuie s se rspund i termenul n care
urmeaz a fi efectuat lucrarea.
n legtur cu acest ultim aspect, precizm c, n spiritul legii, lmurirea
urgent a unor fapte sau circumstane ale cauzei trebuie s se fac ntr-un moment
apropiat de cel al svririi infraciunii, deoarece numai aa constatarea tehnico15

tiinific poate surprinde aspecte cu relevan deosebit n rezolvarea cauzei


penale13.
Constatarea tehnico-tiinific se efectueaz asupra materialelor i datelor
puse la dispoziie sau indicate de ctre organul de urmrire penal.
Dac specialistului cruia i revine sarcina efecturii lucrrii consider c
materialele puse la dispoziie ori informaia indicat snt insuficiente, el comunic
aceasta organului de urmrire penal sau instanei n vederea completrii lor
(art.140 aliniatul 3 C.P.P.).
Rezultatele constatrii tehnico-tiinifice se consemneaz ntr-un raport
(art.141 aliniatul 1 C.P.P.).
Organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea prilor, precum i
instana de judecat, la cererea oricreia dintre pri, dac constat c raportul
tehnico-tiinific nu este complet sau concluziile acestuia nu snt precise, dispune
efectuarea unei expertize .14
n cazul participrii specialistului la efectuarea procedeelor probatorii de
ctre organul de urmrire penal, rezultatele constatrilor tehnico-tiinifice se
includ n procesul-verbal al aciunii respective15.
n cazul unor infraciuni ndreptate mpotriva persoanei organele de urmrire
penal penale au nevoie de aportul unor specialiti care s lmureasc anumite
aspecte legate de fapte sau circumstane de fapt cu relevan asupra rezolvrii
cauzei penale.
Ca i constatrile tehnico-tiinifice, constatrile medico-legale trebuie s fie
efectuate ntr-un moment apropiat de momentul svririi infraciunii, astfel
acestea putnd rmne fr obiecte. Aa i se explic faptul c aceste acte
procesuale se dispun, de regul, numai n faza de urmrire penal. Ca o excepie de
la aceast regul, apreciem c, prin natura ei, exhumarea se poate face att n
timpul urmririi penale, ct i n timpul judecii i chiar dup rmnerea definitiv
a hotrrii judectoreti, ntr-o revizuire ntemeiat.
13

Teodoru Gr. Plaieu T. Drept procesual Penal lai 1996 p.214


.., , ., 1987. c232
15
Nicolae Volonciu, Tratat de procedur penal, Bucureti, 1999.p 119
14

16

Cazurile n care pot fi efectuate constatri medico-legale snt: n caz de


moarte violent, de moarte a crei cauz nu se cunoate ori este suspect, sau cnd
este necesar o examinare corporal asupra nvinuitului ori a persoanei vtmate
pentru a constata pe corpul acestora existena urmelor infraciunii, organul de
urmrire penal poate dispune efectuarea unei constatri medico-legale i poate
cere organului medico-legal, cruia i revine competena potrivit legii, s efectueze
aceast constatare.
Importana constatrii medico-legale ca mijloc de prob const n aceea c
furnizeaz organelor judiciare informaii absolut necesare rezolvrii cauzelor
penale; uneori constatrile medico-legale snt indispensabile, deoarece numai cu
ajutorul lor se poate face ncadrarea judiciar a faptei.
Constatrile medico-legale se fac de ctre medici care funcioneaz

cadrul institutelor medicale.


Constatrile medico-legale se pot dispune prin rezoluie de ctre organele de
urmrire penal. Constatarea medico-legal se efectueaz asupra persoanelor sau
cadavrelor indicate de organele de urmrire penal.
Operaiile i concluziile constatrii medico-legale se consemneaz ntr-un
raport scris. n funcie de obiectul constatrii, organul de urmrire penal sau
instana de judecat, din oficiu sau la cererea oricreia dintre pri, poate aprecia c
raportul medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu snt precise i
poate dispune refacerea sau completarea constatrii sau efectuarea unei expertize16.
n cazul participrii specialistului la efectuarea procedeelor probatorii de
ctre organul de urmrire penal, rezultatele constatrilor medico-legale se includ
n procesul-verbal al aciunii respective (art.141 aliniatul 3 C.P.P.).

16

Neagu L, Moldovan L. "Drept procesual penal", Bucureti, 1998 p.301

17

.3 Temeiurile de dispunere i efectuare a expertizei .


Organul de urmrire penala sau instana de judecata, in cazul in care
dispune efectuarea

expertizei, fixeaz un termen pentru chemarea prilor si

expertului, daca acesta a fost desemnat de organul de urmrire penala sau de


instana de judecata.
La termenul fixat, prilor si expertului li se aduce la cunotina
obiectul expertizei si ntrebrile la care expertul trebuie sa dea rspunsuri, li se
lmurete

ca au dreptul sa fac observaii cu privire la aceste ntrebri si ca pot

cere modificarea sau completarea lor. Totodat, prilor li se explica dreptul lor
de a cere numirea a cte unui

expert recomandat de fiecare dintre ele pentru a

participa la efectuarea expertizei.


Dup examinarea obieciilor si cererilor naintate de pri si expert,
organul de urmrire penala sau instana de judecata fixeaz termenul efecturii
expertizei, informndu-l, totodat, pe expert daca la efectuarea acesteia urmeaz sa
participe prile.
Expertiza

se

dispune

in

cazurile

in

care

pentru constatarea

circumstanelor ce pot avea importanta probatorie pentru cauza penala snt


necesare cunotine speciale in domeniul tiinei, tehnicii, artei sau meteugului.
Posedarea unor asemenea cunotine speciale de ctre persoana care efectueaz
urmrirea

penala sau de ctre

judector nu exclude

necesitatea dispunerii

expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de ctre organul de


urmrire penala sau de ctre instana de judecata, precum si din oficiu de ctre
organul de urmrire penala.
Prile, din iniiativa proprie si pe cont propriu, sunt in drept sa nainteze
cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanelor care, in
opinia lor, vor putea fi utilizate in aprarea intereselor lor. Raportul expertului
care a efectuat expertiza la cererea prilor se prezint organului de urmrire
penala, se anexeaz la materialele cauzei penale si urmeaz a fi apreciata o data cu
alte probe.
18

n calitate de expert poate fi numita orice persoana care poseda cunotine


necesare pentru a prezenta concluzii referitoare la circumstanele

aprute in

legtura cu cauza penala si pot avea importanta probatorie pentru cauza


penala. Fiecare dintre pri are dreptul sa recomande un expert pentru a
participa la efectuarea expertizei.
Expertiza se dispune si se efectueaz, in mod obligatoriu, pentru
constatarea:
1) cauzei morii;
2) gradului de gravitate si a caracterului vtmrilor integritii corporale;
3) strii psihice si fizice a bnuitului, nvinuitului, inculpatului, in cazurile in
care apar ndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea
lor de a-si apra de sine stttor drepturile si interesele legitime in procesul penal;
4) vrstei bnuitului, nvinuitului, inculpatului sau prii vtmate, in cazurile
in care aceasta circumstana are importanta pentru cauza penala, iar documentele
ce confirma vrsta lipsesc sau prezint dubiu;
5) strii psihice sau fizice a parii vtmate, martorului daca apar ndoieli in
privina capacitii lor de a percepe just mprejurrile ce au importanta pentru
cauza penala si de a face declaraii despre ele, daca aceste declaraii ulterior vor
fi puse, in mod exclusiv sau in principal, in baza hotrrii in cauza data;
6) altor cazuri cnd prin alte probe nu poate fi stabilit adevrul in cauza.
n timpul efecturii unei constatri tehnico-tiinifice sau expertize
obligatorii, specialistul ori expertul parcurge, de regul, urmtoarele etape :
a) Studierea i nsuirea obiectului lucrrii.
n aceast etap se procedeaz la studierea actului prin care s-a dispus
efectuarea expertizei 17, fiind necesar s se acorde o atenie deosebit i condiiilor
n care au fost descoperite, ridicate i conservate urmele i celelalte obiecte

17

Metod = ansamblu de procedee folosite n realizarea unui scop ; procedeu =mijloc, modalitate sau soluie
practic adoptat pentru efectuarea unor operaii ori produ cerea unui lucru ; mijloc tehnic = aparat, dispozitiv,
instrumentar etc, folosit n efectuarea constatrilor tehnico-tiinifice sau expertizelor ; tehnic de lucru = totalitatea
operaiilor de detaliu folosite pentru realizarea unei lucrri.

19

trimise pentru expertiz, precum i mprejurrilor ce ar putea influena ntr-un fel


sau altul rezultatul final.
Aceast activitate ncepe cu verificarea i studierea ambalajului n care
au fost trimise obiectele supuse expertizrii. n primul rnd se verific aspectul
ambalajului, pentru a se constata dac este ntreg sau deteriorat, apoi se stabilete
dac coninutul corespunde enumerrii din actul nsoitor. Concomitent se
apreciaz dac materialul ce urmeaz a fi examinat corespunde din punct de
vedere cantitativ i calitativ, dup care se trece la stabilirea caracteristicilor generale
i individuale ce permit identificarea.
Atunci cnd se constat neconcordan ntre cele menionate n actul
procedural de dispunere ntocmit de organul judiciar i cele constatate de
expert se va face meniune n raportul de expertiz.
b)Examinarea separat a materialului in litigiu i a celui de
comparat.
Examinarea separat a materialului n litigiu.
n aceast etap, expertul i noteaz i fixeaz cu ajutorul fotografiei,
filmului sau videofonogramei constatrile fcute, n scopul ilustrrii i demonstrrii descrierilor din raportul de expertiz.
Determinarea caracteristicilor generale rezolv problema apartenenei la
gen a obiectului examinat. De exemplu, pe baza criteriului numrului deltelor se
stabilete c urma digital n cauz face parte din grupa urmelor digitale
bideltice, deosebindu-se de toate celelalte urme, care pot fi ncadrate n alte
grupe : adeltice, monodeltice sau excepionale. n continuare se examineaz,
dac este cazul, o cantitate mai mare de caracteristici, ajungndu-se la o
determinare generic mai restrns, ceea ce va permite s se stabileasc
subgrupa n care poate fi ncadrat obiectul examinat. Spre exemplu, urma
digital care face parte din grupa monodelticelor poate fi ncadrat n subgrupa
urmelor digitale dextrodeltice cu nucleu liniar. Cu ct este mai mare numrul

20

elementelor caracteristice stabilite, cu att mai restrns este volumul grupei


respective.
Stabilirea proprietilor, caracteristicilor sau semnalmentelor exterioare
face posibil identificarea obiectului cutat. n cadrul acestui proces de cercetare se
scot n eviden toate particularitile eseniale, proprii numai obiectului respectiv
i nerepetabile la toate celelalte, inclusiv la cele care i snt foarte asemntoare.
Pe timpul examinrii caracteristicilor generale i individuale se stabilete
natura, originea sau caracterul eventualelor schimbri ori modificri intervenite pe
parcurs.
Examinarea separat a modelelor de comparaie.
Modelele de comparaie snt urme create n mod experimental cu
obiectele presupuse c ar fi lsat urme la faa locului.
Pe ct posibil, condiiile de prelevare a modelelor de comparaie trebuie
s corespund cu cele n care a fost creat urma descoperit la locul svririi
infraciunii.
Intervalul de timp scurs ntre crearea urmei i a modelului de comparaie
este necesar s fie ct mai mic. Dintre modelele de comparaie se selecioneaz
acelea care au fost realizate n condiii similare cu urma, avnd acelai me canism
de formare. Factorul timp, condiiile tehnice de formare diferite, precum i
cele meteorologice pot influena cantitativ i calitativ unele proprieti,
caracteristici sau semnalmente exterioare ale modelelor create. De regul,
schimbrile ce apar datorit acestor factori privesc ns un numr restrns de
proprieti caracteristice i semnalmente exterioare, care nu influeneaz n
esen rezultatul expertizei. De aceea, se impune ca atunci cnd se constat unele
nepotriviri, ele s fie explicate n mod tiinific de ctre expert.
Dup examinarea condiiilor n care au fost obinute modelele de
comparaie, se trece la stabilirea caracteristicilor generale i individuale ce pot fi
puse n eviden de acestea. Examinarea caracteristicilor respective se face i
sub aspectul repetabilitii.
21

Caracteristicile modelelor de comparaie se examineaz att cantitativ,


ct i calitativ. Este necesar s se scoat n eviden un numr maxim de
caracteristici, deoarece cu ct este mai mare numrul lor, cu att este mai mic
posibilitatea ca acestea s se repete n alte obiecte similare. Fr a subestima
importana elementului cantitativ, este imposibil stabilirea aprioric a numrului
de caracteristici care trebuie s coincid sau s se deosebeasc la formularea unei
concluzii de identitate ori de excludere. Totui, exist un domeniu de expertiz
criminalistic, respectiv expertiza dactiioscopic, n care convenional, pe baza
practicii, pe lng elementul calitativ, se ine cont i de numrul minim de elemente
caracteristice coincidente

18

. Sub acest minimum, caracteristicile coincidente,

orict ar fi de evidente din punct de vedere calitativ, nu pot fi socotite ca baz


pentru formularea unei concluzii categorice.
Efectuarea de experimente i crearea modelelor de comparaie.
Experimentul criminalistic are ca scop repetarea n mod artificial a
fazelor unui fapt petrecut ntr-o perioad anterioar.
n faza de expertiz, experimentul poate fi efecLuat n scopul stabilirii
posibilitii crerii urmei n litigiu n mprejurrile i condiiile date i al obinerii
modelelor de comparaie.
Genurile de experimente necesare se stabilesc n raport cu natura problemelor care urmeaz a fi rezolvate n cadrul expertizei criminalistice.
Condiiile n care se efectueaz experimentele trebuie s fie aceleai
cu cele n care s-a creat urma supus examinrii sau foarte apropiate de acestea.
n vederea efecturii experimentului, expertul criminalist trebuie s-i
pregteasc mijloacele, aparatura i materialele necesare obinerii n condiiile
amintite a modelelor de comparaie. Pentru crearea uimei de comparaie se
folosete obiectul verificat n original.

18

Calculul caracteristicilor coincidente se efectueaz pe baza raionamentului lui Balthazard. A se vedea, pentru detalii,
Ion R. Constantin, M. Rdulcscu, Dacliloscopia, Serviciul cultural, pres i editorial, Bucureti, 1975, pag. 209225.

22

Experimentul, de obicei, se repet de mai multe ori i poate fi executat


n diverse variante, care contribuie la verificarea stabilitii caracteristicilor
obiectului creator de urm. Pe tot parcursul operaiilor snt necesare msuri
pentru asigurarea securitii expertului i a integritii obiectului.
c) Examinarea comparativ.
Compararea se face, de regul, ntre urmele obiectului cutat i cele ale
obiectului verificat, nefiind ns exclus nici posibilitatea comparrii directe a
obiectelor. Snt comparate, mai nti, proprietile, caracteristicile i semnalmentele exterioare generale, dup care treptat se trece la compararea celor
individuale. Cu alte cuvinte, n prima etap se stabilete apartenena la gen, iar
n cea de-a doua se realizeaz identificarea propriu-zis.
Examinarea comparativ se realizeaz prin procedeele confruntrii, juxtapunerii i suprapunerii.
Spre deosebire de juxtapunere i suprapunere, al cror coninut l
dezvluie nsei denumirile lor, procedeul confruntrii poate fi realizat prin mai
multe ci, i anume 19:

e cale statistic, atunci cnd caracteristicile, proprietile i semnal


mentele exterioare pot fi apreciate numeric ;

u ajutorul tabelului sinoptic, care poate prezenta imaginea general


a asemnrilor sau deosebirilor proprii obiectelor comparate ;

e baz de diagram, care permite o reprezentare a raportului pozi


ional dintre unele caracteristici, proprieti i semnalmente exterioare ale
obiectelor comparate ;

19

Aionitoaie Constantin s.a Tactica criminalistica // Constatare tehnico-criminalistica si expertiza. Bucuresti, 1989. p.301

23

rin verificarea n cartotecile i coleciile criminalistice, care se poate


realiza pe baza unor formule criminalistice stabilite n mod convenional.
De exemplu, cu ajutorul cartotecii dactiloscopice monodactilare se poate
stabili dac urma digital descoperit la locul faptei are sau nu corespondent n
cartotec. De asemenea, dup caracteristicile urmei de anvelop se poate stabili
tipul autovehiculelor echipate cu astfel de anvelope. Dac n primul caz cartotec
permite identificarea concret a obiectului cutat, n cel de-al doilea se poate
determina apartenena la gen. Valorificarea acestor date la noi n ar se face i
cu ajutorul calculatorului electronic.
d) Demonstraia.
n activitatea de expertiz criminalistic, demonstraia servete la fundamentarea concluziilor prin invocarea de argumente care, n nlnuirea lor
logic, conduc la o cunoatere calitativ nou a problemelor examinate de
expert.
Demonstraia se poate realiza pe mai multe planuri :

lanul logicii, atunci cnd se ntemeiaz pe legile generale ale gndirii,


ale logicii dialectice i ale logicii formale ;

lanul logicii metodice, care are la baz metode speciale, sistematice,


dinainte stabilite ;

lanul criteriilor matematice, ce are la baz logica formal, care


opereaz cu metode statistico-matematice ;

lanul vizual, care se realizeaz pe baz de tabele sinoptice, fotoplane, diagrame, proiecii etc.
Metodologia demonstraiei implic existena unei teze de demonstrat i a
fundamentului demonstraiei.
24

Prin tez de demonstrat se nelege o anumit judecat ce reflect


adevrul, dar care trebuie dovedit. De exemplu, faptul c urma digital
descoperit la locul faptei a fost creat de degetul arttor de la mna dreapt a
numitului A. B.
Cu ajutorul fundamentrii demonstraiei se realizeaz invocarea tuturor
argumentelor aduse n sprijinul tezei ce trebuie demonstrat. Fundamentarea
cuprinde judecile dinainte demonstrate, ce snt dovedite ca fiind adevrate i
din care decurge, n mod necesar, adevrul tezei ce trebuie demonstrat. Spre
exemplu, n domeniul dactiloscopiei, ca judeci dinainte demonstrate, care
permit identificarea lui A. B., snt :

roprietile fundamentale ale desenelor papilare, potrivit crora nu


exist dou impresiuni papilare identice ;

umrul de caracteristici coincidente examinate n interdependena


i unitatea lor.
n raportul de expertiz, expertul trebuie s prezinte att caracteristicile
generale i individuale coincidente, ct i pe cele care difer. Practica activitii de
expertiz a pus n eviden unele cazuri n care experii neleg s nvedereze
numai caracteristicile coincidente, nefcnd trimitere i la cele necoincidente, dei
n mod obiectiv ele exist.
e) Formularea concluziei.
Formularea concluziei este o etap deosebit de important n activitatea
specialistului sau expertului. Concluzia reprezint rspunsul la ntrebrile formulate de ctre organul judiciar, precum i prerea tiinific a specialistului sau
a expertului asupra obiectului expertizei. La formularea concluziei, specialistul sau
expertul trebuie s aib o atitudine obiectiv, punnd la baza aprecierilor sale
numai datele stabilite in mod real.

25

Concluzia expertului, avnd ca punct de plecare ntrebarea pus de organul


judiciar, poate fi 20:
Cert (categoric) pozitiv sau negativ, atunci cnd expertul rspunde
fr echivoc la ntrebarea pus, avnd valoare de Da" sau Nu". Dac expertul
formuleaz o concluzie de acest gen, nseamn c i-a format convingerea
intim c totalitatea caracteristicilor examinate este suficient pentru a exclude
orice eroare.
Concluziile categorice trebuie s reflecte adevrul ca urmare a unei
examinri tiinifice care a condus la obinerea unei certitudini maxime.
Sfera problemelor la care expertul poate rspunde categoric este mult
mai larg dect aspectele privind identificarea. De exemplu, la ntrebrile :
dac actul supus expertizei este falsificat" i dac falsul s-a realizat prin
procedee chimice", expertul poate formula o concluzie cert pozitiv, rspun-znd
: actul supus expertizei este falsificat" i falsul este realizat prin procedee chimice".

robabil, atunci cnd concluziile expertului au un oarecare grad de


incertitudine, ea putnd fi determinat de urmtoarele cauze :

olumul de date redus pus n eviden de obiectul n litigiu supus


expertizei ;

aloarea sczut a unor caracteristici proprii obiectului n litigiu


supus expertizei.
n practica activitii de expertiz nu exist reguli stricte dup care se
poate formula o concluzie de probabilitate. Se consider ns c, formu- lnd o
concluzie de probabilitate, expertul trebuie s aib convingerea aproape cert cu
privire la cele afirmate, adic s fie foarte aproape de o concluzie categoric, pe
care n-o poate susine ntruct argumentele nu-i permit.
20

.., , ., 1987. c.206

26

Activitatea de expertiz a pus n eviden concepiile eronate ale unor


experi care consider c dac ajung cu orice pre la o concluzie cert snt de
folos n mai mare msur organelor judiciare. De fapt, acetia adaug fr nici o
justificare de ordin tiinific un plus de certitudine" care, practic, nu exist.
Concluzia de probabilitate este n fond o dovad de probitate tiinific .
Importana acesteia rezid n aceea c prin ea nu se exclude posibilitatea
existenei unui anumit fapt 21. Ca urmare, expertizele cu concluzii de probabilitate
coroborate cu alte mijloace de prob pot fi invocate n procesul de probaiune.

CAPITOLUL II TIPURILE EXPERTIZEI.


.1 Criteriile de delimitare a tipurilor de expertiz
Pe lng divizarea expertizelor dup obiectul lor de studiu, mai exista
clasificri i pe baza altor temeiuri. Astfel, putem delimita urmtoarele tipuri de
expertize:
1. Dup succesiunea efecturii lor deosebim: expertize primare si expertize
repetate;
2. Dup volumul cercetrii (investigaiei) pot fi: expertize de baza si

expertize

suplimentare;
3. Dup numrul experilor ce o efectueaz expertiza poate fi individuala si de
comisie;
4. n dependenta de caracterul cunotinelor utilizate expertizele pot fi omogene
sau complexe;
5. Dup numrul de obiecte expertizele se divizeaz in expertize cu un singur
obiect (obiecte mici) si expertizele cu mai multe obiecte;

21

L. Ionescu Expertiza criminalistic, ed. Junimea, Iai 1983, pag.180

27

6. Dup felul n care se refera ntrebrile formulate la un tip sau mai multe de
expertiza, expertizele se divizeaz in expertize omogene si neomogene 22 .
Clasificarea expertizelor poate fi fcut dup mai multe criterii:23
a)

Natura problemelor ce urmeaz a fi lmurite prin expertiz -

Expertiza criminalistic (dactiloscopic, balistic, grafic,

traseologic etc.);
-

Expertiza medico-legal (asfixia mecanic, violul, moartea

subit etc.);
-

Expertiza contabil ( controlul i revizia contabil);

Expertiza

psihiatric

(tulburrile

psihice:

schizofrenia,

oligofrenia etc.);
-

Expertiza tehnic (accidentele rutiere, infraciuni contra

proteciei muncii, etc).


b)

n funcie de modul n care este reglementat necesitatea efecturii

expertizei
-

facultativ (ceea ce reprezint majoritatea cazurilor);

obligatorie (art. 143 CPP al RM).


La acest capitol voi ncerca sa analizez doar unele tipuri de expertize si

anume acelea ce se deosebesc prin particulariti juridice eseniale expertizele


suplimentare, contraexpertizele de comisie si cele complexe.

22
23

A.P. . ,1982 .Pag.69


I.Neagu, Drept procesual penal, Partea general, vol. I, ediia 1, Editura Euro-Trading, Bucureti, 1992, pag. 112

28

.2 Expertiza suplimentar i contraexpertiza.


Pentru expertizele suplimentare este naintat o cerin de baza ce tine de
esena acestora si anume aceea ca ele pot fi numite numai dup ce a fost efectuata
expertiza primara (de baza).
Dac organul de urmrire penal care a dispus expertiza sau instana de
judecat consider ca raportul expertului nu este suficient de clar sau complet,
poate fi dispusa efectuarea unei expertize suplimentare de ctre acelai expert
sau de ctre un alt expert.24
n acelai timp aceasta expertiza suplimentara nu este neaprat a doua la
numr, ea poate fi a treia si urmtoarea.
Majoritatea legilor procesuale nainteaz in calitate de temei pentru numirea
unei expertize suplimentare neclaritatea si incompletitudinea concluziei expertului,
care se prezint in calitate de temeiuri suplimentare in raport cu temeiurile generale
de numire a unei expertize.
Neclaritatea concluziei expertului se poate exprima prin imprecizia
formulelor, caracterul lor confuz si vag. De obicei acest neajuns se nltura prin
audierea expertului si prin numirea unei expertize suplimentare deoarece de cele
mai multe ori pentru aceasta nu este nevoie de efectuarea unor investigaii
adugtoare.
Incompletitudinea concluziei expertului are loc in cazul cnd expertul a lsat
fr soluionare careva ntrebri puse in sarcina sa , a ngustat volumul lor sau n-a
examinat toate obiectele prezentate25 etc. In unele cazuri caracterul incomplet al
concluziei poate pune la ndoiala temeinicia acesteia (de exemplu daca expertul n-a
inut cont de toate circumstanele ce aveau importanta pentru soluionarea
ntrebrilor puse in faa lui, n-a aplicat toate metodele pentru cercetare etc.) si de
aceea se prezint in calitate de temei nu pentru numirea unei expertize
suplimentare ci a unei contraexpertize.

24

art. 148 CPP R. Moldova


Gh. Nistorenu , MihaiApetrei, Larureniu Naie, , Drept procesual penal, partea general, Editura Continent XXI, Bucureti,
1994, pag. 136.
25

29

Divizarea acestor temeiuri in asemenea cazuri se poate face dup urmtorul


semn. Incompletitudinea exprimata prin ngustarea volumului sarcinii servete
drept temei pentru numirea expertizei suplimentare deoarece in asa mod nu se
poate pune la ndoial concluziile expertului in partea chestiunilor soluionate. Iar
daca incompletitudinea tine de caracterul si volumul de investigaii necesare pentru
soluionarea chestiunilor propuse atunci ea servete drept temei pentru numirea
contraexpertizei deoarece in acest caz chestiunile trebuie soluionate din nou, in
fond, inand cont de investigaiile petrecute anterior.
Numirea unei expertize suplimentare nu ntotdeauna este rezultatul
neajunsurilor expertizei primare. Punerea ntrebrilor suplimentare adesea este
generata de lrgirea necesitilor urmririi penale, includerea in orbita sa a noilor
obiecte (de exemplu documente false) sau chiar poate rezultatul omisiunii
neglijente a persoanei ce a numit expertiza. In general pe paginile literaturii de
specialitate chestiunea despre natura unuia asemenea gen de expertiza este
discutabila, unii autori o considera suplimentara 26, altii drept o noua expertiza, de
sine stttoare27. In practica la fel nu exista o unitate de preri in aceasta privina si
asemenea expertize se ntocmesc in mod diferit. Soluionand problema data este
necesar probabil sa reieim din esena expertizei suplimentare.
Sensul evidenierii ei in lege ca un tip aparte a expertizei este condiionat de
considerente economice, deoarece in asemenea cazuri nu este nevoie sa cercetam
de la nceput obiectul care a fost deja cercetat, sa descriem amnunit proprietile
acestuia. Este suficient sa facem doar o trimitere la prima concluzie. De aceea se
considera ca daca la soluionarea noilor ntrebri mcar in cea mai multa msura se
vor folosi rezultatele cercetrilor anterioare, trebuie sa se numeasc o expertiza
suplimentara.
Contraexpertiza poate fi numit numai dup ce a fost efectuat expertiza
primara (de baza) si nu este neaprat ca ea sa fie a doua la numr. Ea poate fi a
treia, a patra, etc.

26
27

.. , 1988 . Pag. 17.


.., .., .. a ,1987 . Pag. 21.

30

Prin contraexpertiz se soluioneaz ntrebrile la care au fost primite deja


rspunsuri insa concluziile expertului trezesc ndoieli in fond.
Temei pentru numirea contraexpertizei este temeinicia concluziei expertului
sau dac sunt ndoieli in privina corectitudinii ei. Temeinicia concluziei expertului
este argumentarea ei, puterea sa de convingere. Concluzia poate fi considerata
nentemeiat daca trezete anumite ndoieli metodice aplicata de expert, daca nu
este suficient volumul cercetrilor efectuate, dac concluziile expertului nu reies
din rezultatul cercetrilor sau contravin acestora, si in alte cazuri similare. Se
considera ca concluzia nentemeiata poate fi in fond att corecta cat si incorecta.
Insa in calitate de proba poate fi folosita doar o concluzie ntemeiata din punct de
vedere tiinific si convingtoare.
De aceea chiar si in lipsa pe cauza data ce trezesc ndoieli in corectitudinea
concluziei expertului, netemeinicia concluziilor, neconfirmarea acestora de datele
cercetrilor efectuate pot servi ca un temei suficient pentru numirea unei
contraexpertize.
Corectitudinea concluziilor expertului nseamn conformitatea concluziilor
acestuia cu realitatea obiectiva. n principiu orice concluzie incorecta conine un
neajuns, un cusur la ntemeierea ei. ns relevarea acestuia se poate dovedi dificil
pentru persoana ce efectueaz aprecierea concluziei, in cazul nostru pentru organul
de urmrire penal, de aceea legea prevede in calitate de temei de sine stttor
pentru numirea contraexpertizei si ndoielile in corectitudinea concluziei
expertului

avnd

in

vedere

cazurile

cnd motivul numirii acesteia este

certitudinea insuficienta in veracitatea concluziilor, corespunderea lor strii


adevrate a lucrurilor indiferent de aceea sunt sau nu careva reprouri in
privina temeiniciei lor

28

. Astfel netemeinicia concluziei expertului se determina

ca regula la momentul aprecierii acesteia reieind din coninutul sau intern, aceasta
obinndu-se prin suprapunerea concluziilor expertului cu alte date primite pe
dosarul dat.

28

B.M.Ca , 1985 . Pag. 53.

31

n literatura procesuala in numrul temeiurilor pentru numirea unei


contraexpertize adesea se numete nclcarea esenial a normelor procesuale la
momentul numirii sau efecturii expertizei judiciare

29

. Dar si aici se cer unele

precizri. Dup cum se tie nclcrile pot fi nlturate sau nu. De exemplu
nclcarea procesuala exprimata prin faptul ca nvinuitului sau bnuitului nu i s-a
adus la cunotin la timp concluzia expertului, poate fi nlturat si nu aduce dup
sine inadmisibilitatea automata a concluziilor expertului in calitate de proba (ce-i
drept acest fapt nu exclude rspunderea persoanei ce-a admis o asemenea
nclcare).
Altceva este daca efectuarea expertizei a fost ncredinat unei persoane ce
urma sa fie recuzata sau daca expertului i-au fost puse la dispoziie probe
falsificate.
Asemenea nclcri pot fi nlturate si concluzia nu poate fi admisa
indiferent de gradul temeiniciei si corectitudinii concluziilor. Expertiza in
asemenea cazuri se considera ca n-a avut loc si cercetarea ulterioara va fi nu o
contraexpertiza ci o expertiza primara.
Nu este contraexpertiza nici atunci cnd expertului i-au fost prezentate date
iniiale noi, care anterior nu i-au fost cunoscute. Schimbarea datelor iniiale duce
adesea la formularea unor concluzii cu totul diferite.
Cu totul altfel urmeaz a fi soluionata chestiunea cnd contraexpertiza se
schimba nu datele iniiale ci cantitatea materialului de comparaie (de exemplu
numrul probelor grafice). In acest caz sunt de fapt toate semnele contraexpertizei:
in prezenta acestora si date primare se soluioneaz aceeai problema. Drept
temei pentru numirea contraexpertizei este netemeinicia primei concluzii, deoarece
au aprut ndoieli, privind suficienta semnelor de care dispunea expertul pentru a
formula o concluzie cat si in privina bazrii concluziei pe un material factologic
suficient .30
Ordinea procesual a efecturii contraexpertizelor este deosebita: in timp ce
expertiza suplimentara poate fi pusa in sarcina aceluiai expert sau a altuia,
29
30

.. 2 , 1984 . Pag. 24
.. , 1992 . Pag. 55

32

contraexpertiza poate fi ncredinata unui alt expert sau experi (daca expertiza se
efectueaz de un grup de experi, primul expert poate participa si el de rnd cu
acetia la contraexpertiza).
n ordonana despre numirea unei contraexpertize, pe lng temeiul general
de numire a expertizei, trebuie sa se conin motivele si temeiurile contraexpertizei
sau sa se indice prin ce se manifesta netemeinicia concluziei expertului sau care
sunt temeiurile ndoielilor in corectitudinea lor. Expertului

ce efectueaz

contraexpertiza, trebuie sa-i fie prezentate concluziile (si comunicrile despre


imposibilitatea formulrii unor concluzii) a expertizelor premergtoare cu toate
anexele si materialele suplimentare ce se afla la dispoziia organului de urmrire
penal dup efectuarea expertizelor anterioare.
La efectuarea expertizelor repetate expertul trebuie sa aprecieze (de pe
poziia cunotinelor speciale) concluziile expertizei primare si sa indice greelile
(erorile admise de experii anteriori). Conform instruciunilor Ministerului Justiiei
in concluzia contraexpertizei trebuie sa se indice cauzele ne corespunderii cu
rezultatele expertizei primare daca acestea au avut loc. Aceasta regula are o mare
nsemntate pentru aprecierea corect ulterioar de ctre organul de urmrire
penal a concluziilor contradictorii ale experilor31 . Astfel daca expertul autotehnic la momentul efecturii expertizei repetate va relua doar o eroare aritmetica
admisa de expertul anterior, si nu va indica in concluzia sa despre acest lucru
atunci organul de urmrire penal va fi nevoit pentru a stabili cauzele divergentelor
in concluzii, sa fac sigur calculele sau sa mai numeasc o expertiz.

31

..
, 1998 . Pag. 42-43.

33

.3 Expertizele de comisie i cele complexe .


Expertizele complicate si contraexpertizele se efectueaz de o comisie
din

civa experi de acelai profil. La cererea prilor, in componenta

comisiei

de experi pot fi inclui experii invitai de ele. Experii se consulta intre ei si,
ajungnd la o opinie comuna, ntocmesc un raport unic, pe care ei toi l
semneaz. Daca intre experi exista dezacord, fiecare dintre ei prezint raport
separat cu privire la toate ntrebrile sau numai cu privire la acele ntrebri pe
marginea crora exista dezacord.
Cerina

organului

de urmrire penala sau a instanei de judecata ca

expertiza sa fie efectuata de o comisie de experi este obligatorie pentru eful


instituiei de expertiz. Dac expertiza este pusa in sarcina instituiei de
expertiz, conductorul ei este in drept sa organizeze efectuarea expertizei in
mod colegial.32
n restul cazurilor aceasta chestiune nu se reglementeaz de careva acte
normative si problema convocrii unei asemenea expertize se soluioneaz de
persoana ce o numete sau de conductorul instituiei de expertiza33 .
Dac in ordonana despre numirea expertizei se indica efectuarea ei in
componenta unei comisii ea este obligatorie pentru experii inclui in componenta
comisiei de organul de urmrire penal sau pentru conductorul instituiei de
expertiza care a fost nsrcinat cu efectuarea acesteia. Desigur ca excepie fac
cazurile cand este imposibila crearea unei comisii, de exemplu cand in instituia de
expertiza exista doar un singur expert de specialitate necesara, dar despre aceasta
trebuie imediat sa se comunice anchetatorului ce a numit expertiza. Cu toate
acestea conductorul instituiei de expertiz este in drept sa nsrcineze cu
efectuarea expertizei de comisie ridica nivelul siguranei si autoritilor concluziei
experilor.
La efectuarea expertizei de comisie, excepii membri ai comisiei
nainte de a face concluzia sunt in drept sa se consulte intre ei .

32
33

Art.146 CPP R.Moldova


.. , 1982 . Pag. 59.

34

De obicei in instituiile de expertiz, in cazul efecturii expertizei de


comisie de ctre experii colaboratori ai instituiei, se alege conductorul grupului
de experi (expertul conductor). Acesta este nsrcinat cu coordonarea activitii
membrilor comisiei, elaborarea unui plan comun al cercetrii, dirijarea
consultrilor experilor, controlul respectrii termenilor de cercetare etc. Ins toate
mputernicirile acestuia poarta un caracter exclusiv organizatoric. Nici un fel de
mputerniciri procesuale el nu are nici un fel de avantaje fata de ceilali experi.
Daca membrii comisiei au ajuns la un numitor comun, ei alctuiesc o
concluzie unica, iar in caz ca apar divergente, experii ce nu sunt de acord cu
ceilali alctuiesc concluzii separate (articolul 146 Codului Procesual Penal al
Republicii Moldova). Poate fi alctuita si o concluzie unica ce reflecta prerea unei
pari a grupului ce au participat la expertiza.
La randul sau expertiza complex este expertiza la efectuarea creia
participa caiva experi de diverse specializri sau specialiti.
n practic cel mai des se ntalnesc expertize complexe medicalcriminalistice, mai ales pentru stabilirea mecanismului mpucrii (direcia si
deprtarea mpucrii, interpoziia celui ce a mpucat cu ptimaul etc.) si
respectiv pe calea cercetrii obiectelor corespunztoare de medici (leziunile de pe
corp) si de balistici (deteriorrile de pe haine si obiecte) .
Deci, care sunt totui semnele juridice principale ale expertizei complexe?
Reieind din definiia expertizei complexe le putem deduce nemijlocit:34
1. Participarea la efectuarea expertizei a experilor de diverse specialiti,
specializri (profiluri) si separarea funciei intre ei in procesul cercetrii.
2. Darea de ctre experi a unei concluzii comune pe baza nu numai a
investigaiilor personale dar si pe baza rezultatelor cercetrilor efectuate si de ali
experi.
Anume aceste semne determin natura juridic a expertizei complexe.

34

Gheorghe Nistorenu, M.Apetrei, Laureniu Nae, Carmen Silvia Paraschiv, Anca Lelia Dumitru, Drept procesual penal, Partea
general, Editura Continent XXI, Bucureti, 1994

35

Aceast situaie genereaz discuii in privina admisibilitaii unui asemenea


fel de expertiz, deoarece apar ntrebri in privina respectrii principiilor generale
ale expertizei si anume principiul responsabilitaii personale a expertului si
interzicerea depirii limitelor competentei sale.
Iar soluia este urmtoare: la efectuarea expertizei complexe fiecare expert
poate cerceta doar acele obiecte care in de competenta sa si sa foloseasc metodele
pe care el le poseda. De aceea limitele competentei expertului la efectuarea
cercetrilor se respecta, bineneles cu condiia organizrii corecte a expertizei
complexe 26 .
La formularea concluziilor condiia ce privete limitele competentei sale
consta in aceea ca fiecare expert sa fie competent in obiectul investigaiei in acea
msur ca sa poat folosi rezultatele cercetrilor altor experi. n asemenea situaii,
expertului in nici un caz nu i se cere sa aprecieze mersul si rezultatele cercetrilor
efectuate de experii de alta specialitate este suficient doar ca ele sa poat folosi
aceste rezultate pentru a rspunde la ntrebrile puse.
n ceea ce privete principiul responsabilitii personale a expertului pentru
concluzia data de el, atunci in cazul expertizei complexe fiecare expert poarta
rspundere personala pentru partea sa de investigaii si pentru rezultatele primite de
el ntocmite in concluziile intermediare. Iar la formularea concluziilor finale
acioneaz o responsabilitate convenionala a expertului, el fiind responsabil de
corectitudinea concluziei la formularea creia a participat, cu condiia ce
rezultatele cercetrilor, folosite de le dar efectuate de ali experi sunt corecte.
Separarea funciilor expertului la efectuarea expertizei complexe dicteaz
si un ir de cerine ce se refera la ntocmirea procesuala a acesteia. In primul rand
in concluzie trebuie de sa fie strict reflectate funciile fiecrui expert ce a participat
la efectuarea expertizei complexe (fapt care nu se cere in cazul expertizei de
comisie deoarece acolo funciile experilor sunt aceleai). n Hotrarea Plenului
Judectoriei Supreme a U.R.S.S. 1, din 19 martie 1972, este special menionat
ca: n concluzia expertizei complexe trebuie sa se indice ce fel de cercetri a

36

efectuat fiecare expert 35. n practica s-a elaborat o forma speciala a concluziilor
pentru expertiza complexa. n ea se expun separat toate tipurile cercetrilor
efectuate de diveri experi.
Concluzia n felul acesta este compus din mai multe pari care corespund
felurilor de cercetri efectuate. Apoi pentru fiecare fel de cercetri se formuleaz
concluzii intermediare.
Fiecare asemenea parte a concluziei inclusiv si concluziile intermediare
trebuie sa fie semnate de experi ce au efectuat nemijlocit cercetrile si au formulat
concluziile.
La formularea concluziilor finale in mod analogic urmeaz a fi separate
funciile experilor. Vorba este ca la formularea acestora pot participa nu toi
experii, ci doar cei suficient de competeni in obiectul comun al cercetrii,
specialitii pe metode, limitandu-se doar la formularea concluziilor intermediare
care apoi, se folosesc de ali experi la facerea concluziilor.
Concluziile finale se expun in partea de sinteza a concluziei si se semneaz
numai de experii care au participat la formularea lor.
Asupra expertizei complexe se rspandesc si regulile generale cu privire la
ordinea efecturii expertizei de comisie: dreptul experilor de a se consulta precum
si dreptul expertului care nu este de acord cu concluzia sa alctuiasc o concluzie
separata.
Organizarea efecturii expertizei complexe se face dup regulile expertizei
de comisie. In special, din numrul experilor se numete un conductor al grupei
(expertul conductor) care are aceleai mputerniciri ca si in cazul expertizei de
comisie.
Trebuie de menionat ca opiunea de expertiz complex pe parcursul mai
multor ani este obiectul discuiei a mai multor autori si tratarea de mai sus nu este
unica36 . Unii neaga in general legitimitatea acesteia 37, alii, insa, propun utilizarea

35

A.B. , 1987 . Pag. 78.


B.M.Ca , 1995 . Pag. 53
37
M.C. 1. , 1988 . Pag. 217.
36

37

ei, dar cu condiia efecturii de ctre o singura persoana care posed cunostine in
mai multe domenii 38.
Dup prerea mea, expertiza complexa urmeaz a fi legiferata prin
reglementarea sa de Codul de Procedura Penala al R.M., si aceasta va exclude
orice disensiuni si discuii.

38

A.P. . ,1992 .Pag.69

38

CAPITOLUL III ASPECTUL PROCESUAL AL

DISPUNERII I EFECTURII
EXPERTIZEI.
.1 Procedura dispunerii i efecturii expertizei .
Considernd ca este necesar efectuarea expertizei, organul de urmrire
penal, prin ordonan, iar instana de judecata, prin ncheiere, dispune
efectuarea expertizei. n ordonan sau in ncheiere se indic: cine a iniiat
numirea expertizei;

temeiurile pentru care se dispune

expertiza;

obiectele,

documentele si alte materiale prezentate expertului cu meniunea cnd si in ce


mprejurri au fost descoperite si ridicate;

ntrebrile

formulate

expertului;

denumirea instituiei de expertiza, numele si prenumele persoanei creia i se


pune in sarcina efectuarea expertizei.
Ordonana sau ncheierea de dispunere a expertizei este obligatorie
pentru instituia sau persoana abilitata sa

efectueze expertize.

La efectuarea expertizei din iniiativa si pe contul propriu al prilor,


expertului i se remite lista ntrebrilor, obiectele si materialele de care dispun
prile sau snt prezentate, la cererea lor, de ctre organul de urmrire penal.
Despre aceasta se ntocmete un proces-verbal.39
n practic au fost eliberate, iar in instituiile de expertiz au fost fixate
prin instruciuni, rechizite amnunite al ordonanei denumire a expertizei.
Conform prevederilor acestora, se nscrie in primul rand denumirea ordonanei, se
indica felul (genul expertizei, de exemplu, expertiza medico-legala sau expertiza
judiciara contabila)40. Dac se numete o expertiz suplimentar repetat (o
contraexpertiza), o expertiz de comisie, sau una complex, atunci si despre
aceasta se menioneaz in denumirea, iar uneori si in textul ordonanei.
Ordonana consta din trei pari:

39
40

introductiv ;

descriptiv ;

rezolutiv ;

ART. 144 CPP R.Moldova


Gh.Nistorenu, op.cit., p. 136

39

n partea introductiva se indica locul, timpul alctuirii ordonanei, de ctre


cine este emis, datele dosarului pe care este numit expertiza.
n partea descriptiva sunt expuse laconic circumstanele cauzei i se evoc
temeiurile numirii expertizei, se indica si faptele care au fcut necesar numirea
expertizei si necesitatea ei pe dosar. n cazul unor anumite tipuri de expertize in
ordonana trebuie sa fie indicate datele iniiale necesare pentru cercetarea de
expertiza. De exemplu, in ordonana despre numirea expertizei auto-tehnice, pentru
soluionarea problemei despre posibilitatea tehnic a evitrii tamponrii si unor
altor chestiuni, in ordonan se indica date despre starea prii carosabile a strzii
(tipurile de nveliuri, nclinarea) tipul si starea tehnic a mijloacelor de transport,
viteza de micare a pietonului si a mijlocului de transport, vizibilitatea si cmpul
vizual al drumului de la locul oferului, etc. 41
n partea rezolutiva a ordonanei se formuleaz hotrrea despre numirea
expertizei, se indica cine este nsrcinat cu efectuarea acesteia (numele expertului
sau denumirea instituiei de expertiza) si se mai enumera ntrebrile ce se propun
expertului spre soluionare . ntrebrile trebuie sa fie formulate scurt, clar, dar fr
echivoc si conform recomandaiilor metodice, cci de obicei, pentru fiecare tip de
expertiza sunt elaborate recomandaii pentru organele de urmrire penal si
judectori, pentru formularea corecta a ntrebrilor propuse spre soluionarea
expertizei de genul dat, tot aici urmeaz sa fie enumerate obiectele si materialele
dosarului puse la dispoziia expertului.42
Dup emiterea ordonanei despre numirea expertizei, organul de urmrire
penal trebuie sa aduc la cunotina acest fapt nvinuitului si bnuitului (de
menionat ca aducerea la cunotina bnuitului despre numirea expertizei este o
particularitate a Codului de Procedura Penala al Republicii Moldova pe cand
Codul similar al Rusiei43 si al Romniei44 de exemplu prevede acest lucru doar
pentru nvinuit), excepie constituie doar cazul numirii expertizelor psihiatrice,
41


CCCP. 15. , 1985 .
42
I.Neagu, op.cit., p. 113
43
- PCCP , 1990 .
44
Codul de Procedura Penala. Bucuresti, 1993 .

40

daca starea psihica a invinuitului sau banuitului face imposibila aceasta informare,
si sa le explice drepturile conform articolului 64, 66 al C.P.P. al R.M.
Despre faptul ca nvinuitul sau bnuitul a fost notificat de coninutul
ordonanei de numire a expertizei, se alctuiete un proces verbal in care se indica
demersurile si declaraiile nvinuitului, daca acestea parvin.
Sensul normei ce prevede punerea in vederea nvinuitului sau bnuitului, a
ordonanei despre numirea expertizei (pe lang faptul ca constituie o garanie a
dreptului la aprare) consta in aceea c se garanteaz la maximum plenitudinea si
veridicitatea cercetrii expertizei si a rezultatelor ei. Este tiut deja faptul ca
expertiza este adesea nsoit de efectuarea unor investigaii complicate si
costisitoare (exportarea utilajelor si aparatajului scump, consum de materiale, timp
de munca si specialiti calificai), de aceea dublarea ei, ca urmare a pregtirii
necalitative (sarcini incomplete ale expertului, insuficienta de materiale prezentate
etc.) este nedorit n permanen.
n afar de aceasta, o cercetare repetat, in genere, nu totdeauna este
posibila in rezultatul defectrii sau lichidrii obiectului, pierderii calitilor sale etc.
n legtur cu aceasta legea prevede ca una din garanii, numirea imediata a
expertizei si pregtirea calitativa a acesteia, participarea activa a nvinuitului si
bnuitului la efectuarea expertizei, inclusiv si punerea in vedere a ordonanei
despre numirea acesteia si posibilitatea depunerii de ctre acestea a diverselor
declaraii si naintarea unor demersuri, proces in care de doleanele acestora se
poate tine cont ntemeiat (articolul 64,66 C.P.P. al R.M.).
Dup aducerea la cunotina nvinuitului sau bnuitului ordonana de
numire a expertizei si soluionarea demersurilor parvenite , organul de urmrire
penal remite spre executare ordonana. Ordinea remiterii se difereniaz in
dependent de locul efecturii expertizei in cadrul unei instituii de expertiz sau
in afara acesteia. Daca expertiza nu are loc intr-o instituie de expertiz, organul de
urmrire penal cheam persoana numita expert si i inmaneaz ordonana despre
numire a expertizei, i explica drepturile si obligaiile, prevzute de articolul 88
C.P.P. al R.M. si-l avertizeaz despre rspunderea penal pe care o poarta conform
41

art. 312 Cod Penal al R. Moldova, despre care fapt se menioneaz in ordonan si
care se certific prin semntura expertului, in acelai timp organul de urmrire
penal trebuie sa se ncredineze de specialitatea si competenta sa i s verifice
daca exist sau nu alte temeiuri pentru recuzarea expertului (articolele 33 si 89
C.P.P. al R.M.) .
n cazul efecturii expertizelor in instituii de expertiz, organul de
urmrire penal trimite acestei instituii ordonana sa, precum si obiectele si
materialele necesare pentru investigaie.45 Alegerea expertului si nsrcinarea lui cu
efectuarea expertizei se face de ctre conductorul instituiei de expertiza. Tot el ii
explic expertului drepturile si obligaiile sale si i-l avertizeaz despre rspunderea
penal ce o poart.
La efectuarea expertizei, expertul este independent in alegerea mijloacelor
si metodelor cercetrii, determinrii volumului acesteia, ca de exemplu numrul
mpucturilor experimentale. El da o concluzie alctuita dup propria sa
convingere si poarta pentru ea rspundere personal.
ns aceasta nu nseamn ca activitatea experimentului este lipsita de
control. Pe parcursul expertizei el intr in anumite raporturi cu ofierul de urmrire
penal, iar dac expertiza are loc intr-o instituie specializata, atunci si cu
conductorul acestei instituiei, care dispune de anumite mputerniciri.
Sa examinm de la nceput relaiile expert-organ de urmrire penal.
Doar caiva ani in urm n tiina juridica persista conceptul conducerii.
Critica acestei concepii a fost expusa de savantul A.V. Dulov 46. Si intr-adevr,
termenul conducere presupune dreptul de a da indicaii cu caracter executoriu
expertului si care urmeaz sa fie ndeplinite in mod obligatoriu, fenomenul dat
insa, nu reflect caracterul real al raporturilor expert-organ de urmrire penal.
Astzi in literatura de specialitate este vorba de controlul organului de urmrire
penal asupra expertizei.47

45

Gh.Nistoreanu, op.cit., pag. 137


A.B. , 1982 . Pag. 207-208 .
47
.., A T.M. . . ,
1980 . Pag. 77 .
46

42

n principiu aceast tez nu genereaz careva obiecii, atta doar c


necesit, dup prerea lui Orlov, unele precizri, deoarece despre control se poate
vorbi cel puin sub doua aspecte: metodic si procesual, argumenteaz el. Dac
cercetam legislaia procesual penal a unor state precum si cea a Republicii
Moldova, vom observa ca organul de urmrire penal este in drept sa asiste la
efectuarea expertizei ( articolul 190 C.P.P. al Federaiei Ruse 48). Acest drept are
funcia de a garanta plenitudinea si cercetarea sub toate aspectele, adic
multilateralitatea investigaiei, respectarea drepturilor si intereselor legitime ale
participanilor la proces. n literatur se evoca un ir de exemple ce mrturisesc
influenta benefic a prezentei organului de urmrire penal la efectuarea expertizei
asupra calitii ncheierii sau raportului de expertiz si se indic importanta acestei
prezene pentru prevenirea lacunelor in investigaii si a greelilor in expertiz.
Acum

caiva

ani,

conform

indicaiei

Procuraturii

Unionale,

prezenta

reprezentantului organului de urmrire penal la incizia (autopsia) cadavrului era


obligatorie (se are in vedere expertiza medico-legala), astzi aceasta obligaie nu
mai exist in Republica Moldova pe cand in legislaia procesual-penala a unor
republici exsovietice, aceasta obligaie a organului de urmrire penal este
prevzut expres (Codul de Procedura Penala al Republica Gruzia si Azerbaidjan) .
Aceast prezen ins, nu nsemna deloc ca organul de urmrire penal este
dotat cu dreptul de a efectua controlul metodic al activitii expertului si ca i poate
da acestuia indicaii obligatorii cu caracter metodic. Asemenea funcii in
competenta organului de urmrire penal nu intra. Chiar si in caz de divergente
intre organul de urmrire penal si expert pe marginea metodicii investigaiei,
alegerea mijloacelor tehnico - tiinifice. Temeinicia tiinific si eficacitatea
acestora o decide expertul si nu organul de urmrire penal. Din aceasta cauz este
mai corect sa vorbim de controlul procesual al organului de urmrire penal asupra
activitii expertului. Si in acest scop organul de urmrire penal este investit cu un
ir de atribuii procesuale in privina expertului49.

48
49

- PCCP , 1990 .
.. ,1992 .Pag.32.

43

Aceste mputerniciri se exprim, in primul rand, prin alegerea expertului


sau a instituiei de expertiza creia i se ncredineaz efectuarea expertizei. In plus
la trimiterea materialelor in institua specializat de expertiza el este in drept sa
numeasc expertul personal din numrul colaboratorilor instituiei. Ba mai mult,
aceasta indicaie este obligatorie pentru conductorul acestei instituii si poate fi
nendeplinit doar din motive ntemeiate (in caz de mbolnvire sau aflarea
expertului in delegaie). n acest caz despre faptul imposibilitii ncredinrii
expertizei expertului indicat de organul de urmrire penal se anun celui din
urma imediat si nlocuirea expertului se poate face doar cu acordul organului de
urmrire penal.
ntr-al doilea rand, organul de urmrire penal determina volumul sarcinii
expertului50 . Acest volum este obligatoriu pentru experii si aceasta nu este in drept
s-o ngusteze. Expertul este obligat sa dea rspuns de fond la toate ntrebrile puse
sau sa dea o explicaie ntemeiata despre imposibilitatea soluionrii lor.
Astfel, daca volumul investigaiilor necesare pentru soluionarea
ntrebrilor puse se determina de expert nsui, apoi volumul sarcinii se determin
organul de urmrire penal, expertul fiind in drept s-o lrgeasc stabilind din
propria iniiativ unele circumstane in privina crora ntrebri nu i s-au pus
(articolul 151, aliniatul 2 al C.P.P. al Republicii Moldova), dar el nu este in drept sa
exclud de sine stttor ntrebri puse in sarcina sa de ctre organul de urmrire
penal.
Organul de urmrire penal, chiar, pstreaz dup sine dreptul de a face
corecii in sarcina pusa expertului chiar si dup numirea expertizei sau in procesul
numirii acesteia. Astfel, pot fi puse ntrebri suplimentare sau din contra, o parte
din ntrebri poate fi scoasa daca necesitatea soluionrii lor a deczut 51.
n cele din urm, efectuarea expertizei poate fi sistata completamente, ca
de exemplu, in cazul clasrii dosarului penal sau daca a deczut versiunea etc.
Trebuie de menionat, ca in practic modificarea sarcinii si sistarea
efecturii expertizei se ntocmete in mod diferit. Uneori organele de urmrire
50
51

A.B. , 1992 . Pag. 211.


A.B. M, 1992 . Pag. 212.

44

penal emit o ordonan corespunztoare, alteori se limiteaz doar la o comunicare


scrisa. Tot aici face s menionm, ca ordonana cu privire la punerea unor ntrebri
suplimentare, nu trebuie confundat cu ordonana despre numirea expertizei
suplimentare, care poate fi emisa doar dup terminarea expertizei primare si
primirea ncheierii de ctre organul de urmrire penal52.
i totui, in cazul in care apar divergente intre expert si organul de
urmrire penal n probleme cu caracter metodic sau ndoieli in calitatea
cercetrilor efectuate, la dispoziia organului de urmrire penal stau asemenea
masuri cu caracter procesual, precum este: audierea expertului, numirea unei
expertize suplimentare sau a expertizei repetate si chiar recuzarea expertului din
motive de incompetenta a acestuia.
ntrand in anumite raporturi cu organul de urmrire penal pe parcursul
efecturii expertizei, expertul la randul sau la fel capt un ir de drepturi. n
particular, el este in drept sa ia cunotin de materialele dosarului penal ce se
refera la obiectul (de studiu)

expertizei, sa ceara sa i se pun la dispoziie

materiale suplimentare necesare pentru prezentarea concluziilor. n cazul, in care


demersul rmne fr soluionare, expertul este in drept sa se dezic in total sau in
parte de a face expertiza, daca lipsa materialelor cerute face asemenea investigaie
imposibila 53. Expertul de asemeni, poate face demersuri cu privire la efectuarea
aciunilor de urmrire penal necesare pentru a stabili sau pentru a concretiza
circumstanele ce-or avea importanta pentru darea concluziei54.
El mai este in drept, cu permisiunea organului de urmrire penal, s asiste
la aciunile de urmrire penal si s pun ntrebri celor interogai, ce se refera la
expertiz (articolul 88 C.P.P. al R.M.), deoarece expertul nu poate de sine stttor
sa intre in careva relaii cu participanii la proces si cu martorii, precum si sa adune
date suplimentare, astfel preciznd si elucidnd careva circumstane ce l-ar
interesa, acest contact este posibil doar pe calea efecturii aciunilor procesuale.

52

.. ,1982 .Pag.33.
M.C. , 1988 .
54
.. ,1992. Pag.41-42.
53

45

Din aceast cauz, acest drept al expertului are o mare important pentru
efectuarea calitativ a expertizei, uurnd considerabil acest proces, deoarece
organul de urmrire penal nu dispune de cunotine speciale si nu poate scpa din
vedere careva circumstane importante. Practic, acest drept al expertului se
realizeaz destul de des ca de exemplu, in timpul expertizei auto-tehnice, iar in
cazul expertizei judiciare contabile se recomanda chiar, participarea expertului la
ridicarea documentelor contabile, cci anume el ar putea face o selecie mai reuita
O alt figur procesual cu care expertul intr in relaii la efectuarea
expertizei in cazul in care ea se efectueaz intr-o instituie de expertiza, este
conductorul instituiei. Dup cum s-a mai menionat, conductorul instituiei de
expertiza ndeplinete si el un ir de funcii procesuale: numete expertul, i explica
acestuia drepturile si obligaiile, stabilete termenii efecturii expertizelor si
controleaz respectarea acestora. n afar de aceasta, conductorul mai are funcia
de a acorda ajutor metodic55 i controlul calitii expertizei.
Cu acest scop conductorul trebuie s ia cunotina sistematic de mersul
investigaiilor ce se fac si de rezultatele lor, si anume el este acela care trimite
organului de urmrire penal materialele expertizei dup efectuarea expertizei 56.
Obligaiile procesuale si metodice ale conductorului instituiei de
expertiz rezult din situaia sa procesual si de serviciu ca persoana dotat cu
cunotine speciale necesare si chemat sa conduc cu instituia ce-i este
subordonata .
Practica si literatura de specialitate ne indic unele divergene de preri
intre expert si conductor, sau cnd expertul refuza sa ndeplineasc indicaiile
conductorului, aceste discuii purtnd un caracter tiinific. Literatura de
specialitate propune mai multe variante de soluionare a asemenea coliziuni .
Una dintre variantele propuse pentru soluionarea acestor discuii consta in
aceea ca conductorul trimite, in situaiile date, o scrisoare speciala in care expune
neajunsurile ce exista in concluzie, dup prerea sa si pe care expertul a refuzat sa
55

Regulamentul cu privire la Centrul Expertiza si Examinari Criminalistice al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova. (anexa 3 la Ordinul M.A.I. al R.M. Nr. 115 din 12 martie 1992, punctul 43)
56
Regulamentul cu privire la Centrul Expertiza si Examinari Criminalistice al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova. (anexa 3 la Ordinul M.A.I. al R.M. Nr. 115 din 12 martie 1992, punctul 49)

46

le nlture57 . Ce-i drept, apoi apare ntrebarea despre statutul procesual al unei
asemenea scrisori, deoarece ca sursa de proba este recunoscuta doar ncheierea
expertului, in plus ea nu poate servi nici drept temei pentru respingerea raportului
de expertiza sau a concluziei expertului .58
Practic, organul de urmrire penal nu reacioneaz la asemenea scrisori si,
fie c numesc o contraexpertiza sau ca verifica mai atent concluzia expertului.
O alta soluie a acestei probleme o propun instruciunile departamentale si
care este susinut si in literatura de specialitate. Esena acestei soluii este
urmtoarea: n caz de divergente intre expert si conductorul instituiei de
expertiza, ultimul numete o comisie de expertiz n care include si expertul
anterior (in comisie poate intra si conductorul instituiei). Ce-i drept unii savani
se opun acestei soluii prin faptul c conductorul n felul acesta numete o
contraexpertiz, astfel deplasndu-si obligaiile. De fapt nu este aa. Dup cum
tim deja, pan ce concluzia nu a ieit din instituia de expertiz, pana cnd ea nu
este trimisa de ctre conductorul instituiei de expertiza organului de urmrire
penal, expertiza nu poate fi considerata terminata i n aa fel, conductorul nu
depete in nici un caz volumul atribuiilor sale. Adeseori pe parcurs experii
reuesc sa nlture divergentele si sa adopte o prere comuna, iar daca totui
divergenele rmn, atunci, conform prevederilor articolului 148 C.P.P. al R.M.,
fiecare expert face cate o concluzie separata, care se vor aprecia de ctre organul
de urmrire penal in ansamblu cu alte probe. n rezultatul unei asemenea
aprecieri, unele concluzii pot fi acceptate, iar altele respinse sau poate fi numita o
contraexpertiza, dar desigur, avnd pentru aceasta temeiuri suficiente .
n acelai timp, trebuie sa se respecte principiul drii de ctre expert a
concluziei dup propria sa convingere interna si principiul responsabilitii
personale pentru aceasta .
Deci, la formularea concluziei expertul trebuie sa fie totalmente
independent si indicaiile conductorului in aceasta privin, pentru el nu sunt
obligatorii. Iar dac conductorul insista asupra punctului sau de vedere chestiunea
57
58

A.P. . ,1982 .Pag.57


I.Neagu. op.cit, p.113

47

se soluioneaz dup cum am indicat mai sus. n ce privete volumul si caracterul


cercetrilor, indicaiile conductorului sunt obligatorii pentru expert, aceasta
influennd doar asupra plenitudinii si multilateralitaii investigaiei.59
La efectuarea expertizei, cu permisiunea organului de urmrire penal, are
dreptul de a asista si nvinuitul sau bnuitul (articolul 64, 66 CPP RM). Aceast
regul este, pe deoparte un mijloc de nfptuire (realizare) de ctre nvinuit sau
bnuit a dreptului sau la aprare, iar pe de alta parte garanteaz plenitudinea si
veridicitatea concluziei expertului. Practic, din punct de vedere tactic si metodic,
prezena nvinuitului la expertizele legate de activitatea sa de serviciu, ca de
exemplu,

la

expertiza

judiciar

contabil,

expertiza merceologic, de

construcie, juridico-tehnica etc. s-a demonstrat ca justificata 60, in timp ce cazuri de


participare a nvinuitului sau bnuitului la expertizele criminalistice si alte feluri de
expertize legate de cercetri de laborator, practic nu se ntlnesc, dar aceasta
posibilitate nu se exclude daca, de exemplu, nvinuitul dispune de cunotine
speciale corespunztoare .
La sfritul expertizei organul de urmrire penal este in drept sa audieze
expertul. Audierea expertului se face cu scopul explicrii sau completrii
concluziei date de expert (articolul 153 C.P.P. al R.M.). Astfel, motivul audierii
coincide cu motivul numirii expertizei suplimentare, care la fel se efectueaz n
cazul unor incompletitudini sau neclaritai in concluzia expertului (articolul 148
C.P.P. al R.M.). Divizarea lor in aceasta privin se face dup semnul urmtor: daca
pentru nlturarea neclarittilor i necompletitudinii nu sunt necesare investigaii
suplimentare, se efectueaz audierea expertului.
Ordinea procesual a audierii expertului este in general aceeai si
asemntoare cu ordinea audierii martorului.
n lege menionandu-se c expertul are dreptul sa scrie cu mana proprie
rspunsurile sale (articolul 153 C.P.P. al R.M.), acest drept al expertului este util de
folosit mai ales din cauza c expertul, fiind specialist in domeniul sau cunoate
59

I.Neagu, op.cit p.114.


.., A T.M. . .
,1990 .Pag.89.
60

48

bine terminologia speciala si are obligaia de formulare a concluziilor precum si de


argumentare a acestora. Deoarece ades el poate expune mai calificat si cu
cunotina de cauza, de poziiile sale.
Dup cum se tie, legea procesual-penala (articolul 93 C.P.P. al R.M.) nu
prevede depoziiile expertului ca sursa de proba separata. Atunci care este natura
procesual a acestora? n literatura juridica s-a expus prerea ca depoziiile
expertului sunt o completare, continuare a concluziei si se prezint ca o parte
componenta a ei61 .
I.K.Orlov insa, nu este de acord cu aceasta prere, motivnd prin faptul ca
continuarea concluziei expertului este concluzia expertizei suplimentare, iar parte
componenta a acesteia anexa la concluzie, pe cnd audierea expertului are o alta
forma procesuala ci nu poate fi continuarea expertizei, la fel cum si interogarea
specialistului si martorului asistent nu sunt o continuare a aciunii de urmrire
penal corespunztoare, chiar si in cazul in care se confirma si se explica aceleai
fapte, care sunt expuse in procesul-verbal al aciunii. Este cunoscut faptul ca unele
feluri de probe (sursele de informaie probatorie), se deosebesc puin prin forma lor
procesuala si nu prin coninutul informaiei.
De aceea, depoziiile expertului nu pot fi atribuite aceleai categorii de
probe ca i concluziile expertului, deoarece ordinea procesual de primire a
acestora se deosebete substanial. n afara de aceasta, depoziiile expertului nu
sunt neaprat comentarea concluziei sau explicarea ei, ele pot stabili fapte noi ce
au o importan probatorie de sine stttoare. n general, scopul audierii expertului
poate fi:

lichidarea neclaritailor terminologice si stilistice (explicarea sensului

unor termeni sau teze ale concluziei);

argumentarea

suplimentar

concluziei

(explicarea

esenei

metodicelor si ntemeierea certitudinii lor, de scriere suplimentara a procesului


cercetrii de expertiza, de exemplu cum s-a efectuat luarea de probe pentru
comparaie de sol etc.);
61

.. 2 , 1984 . Pag.
46-47 1.

49

comunicarea tezelor generale a unei ramuri din stiinta (de exemplu

particularitile de construcie si caracteristicile tehnice ale sistemului armei


(puterea ei de distrugere, lungimea tragerii sau lungimea de bataie, raza de
rspndire a alicelor), sau tipului de mijloc de transport (viteza micrii lui,
capacitatea de ncrcare, etc.)). In asemenea cazuri, in depoziiile expertului au
anumite asemnri cu activitatea de informare;

stabilirea unor circumstane concrete noi ale cauzei.

Tot la audierea expertului, lui i se pot pune ntrebri suplimentare despre


cicumstanele ce urmeaz a fi dovedite de dosar (de exemplu, putea ptimaul sa se
mai mite dup trauma primita si ce distanta putea sa parcurg el, etc.)62.
Astfel, pe parcursul audierii expertului se pot stabili fapte noi ce au
importanta probatorie independenta .
n legtur cu aceasta, dup prerea mea, ele trebuie privite ca tip separat
de probe, la fel ca si concluzia expertului, astfel, impunndu-se si o modificare a
articolului 93 C.P.P. al R.M.

62

.. ,1982 .Pag.42.

50

.2 Reglementarea expertizei n lumina Legii privind


expertiza judiciar.
Conform legii privind expertiza judiciar au survenit i unele schimbri n
noiunea de expertiza judiciara astfel ca: Expertiza judiciar este o aciune de
procedur si const n efectuarea de ctre expert, n scopul aflrii adevrului, a
unor cercetri privind obiectele materiale, organismul uman, fenomenele si
procesele ce ar putea conine informaii importante despre circumstanele cauzelor
examinate de organele urmrire penal si de instana judectoreasca .Expertiza
judiciara se efectueaz n procedur civil, penal si administrativ .
n prezent activitatea in domeniul expertizei judiciare este reglementata de
prezenta lege, de legislaia de procedur, de alte acte normative, precum si de
acordurile internaionale privind asistenta juridica si relaiile juridice in materie
civila si penala la care Republica Moldova este parte.
Principiile de activitate in domeniul expertizei judiciare
Activitatea in domeniul expertizei judiciare se desfoar in baza
principiilor legalitii, independentei, obiectivitii si plenitudinii cercetrilor
efectuate .
Expertul judiciar nu se poate afla in dependenta, directa sau indirecta, de
ordonatorul expertizei, de pri si de alte persoane interesate in rezultatul cauzei.
Este interzis influenarea expertului de ctre ordonatorul expertizei
judiciare, autoriti publice sau persoane particulare in scopul ntocmirii raportului
de expertiz in favoarea unuia dintre participanii la proces in interesul altor
persoane .
Persoanele vinovate de influenarea expertului poart rspundere conform
legislaiei .
Expertul judiciar efectueaz cercetrile in baza unor aprecieri obiective,
complete si sub toate aspectele a obiectelor materiale, a organismului uman, a
diverselor fenomene si procese, aplicnd realizrile tiinei si tehnicii, precum si
metodele adecvate cercetrii .
51

Examinrii pot fi supuse corpurilor delicte, cadavrele si prile lor,


persoanele in viata, documentele, obiectele, mostrele si alte materiale din dosarul
referitor la care este dispusa efectuarea expertizei judiciare .
Obiectele examinate pot fi deteriorate sau consumate doar in msura
necesara pentru efectuarea cercetrilor .
La efectuarea expertizei judiciare este asigurata respectarea drepturilor si
libertilor constituionale ale persoanei .
Aciunile expertului si ale instituiei de expertiza judiciara care limiteaz
exercitarea drepturilor si libertilor persoanei pot fi atacate in modul stabilit de
legislaia de procedura .
Reieind din faptul c expertiza se efectueaz de ctre persoan, este
deosebit de important de a determina irul cerinelor crora trebuie s corespund
experii. n aa mod legea respectiv nominalizeaz n art. 8 cerinele naintate unui
expert judiciar
(1) Poate fi expert judiciar persoana care:
a) are capacitatea de a aciona cu discernmnt;
b) are studii superioare;
c) poseda cunotine speciale in cele mai diverse domenii ale tiinei,
tehnicii, medicinii, artei, in alte domenii ale activitii umane pentru ntocmirea
raportului de expertiza:
d) este atestata in calitate de expert judiciar intr-un anumit domeniu;
e) nu re antecedente penale;
f) se bucura de o buna reputaie profesionala .
(2) Condiiile in care expertul judiciar nu poate participa la expertiza
sunt stabilite de legislaia de procedura .63
n conformitate cu revizuirea legislaiei n prezent expertul judiciar are
dreptul:
a) sa ia cunotin, in condiiile legii, de materialele din dosar, sa
solicite materiale suplimentare necesare pentru ntocmirea raportului de expertiza;
63

Legea privind expertiza judiciar Monitorului Oficial din 16.12.2000

52

b) sa indice in raportul de expertiza existenta unor circumstane


importante pentru cauza, in privina crora nu au fost naintate ntrebri;
c) sa asiste, cu permisiunea ordonatorului expertizei judiciare, la
efectuarea aciunilor de procedur si sa nainteze demersuri referitor la obiectul
expertizei;
d) sa atace, in condiiile legii, aciunile ordonatorului expertizei dac
ncalc drepturile expertului judiciar;
e) sa ceara ordonarea unei expertize in comisie sau a unei expertize
complexe;
f) sa-si expun obieciile privind interpretarea greita a concluziilor din
raportul de expertiza de ctre participanii la proces;
g) sa fie remunerat suplimentar, in condiiile legii, pentru efectuarea
expertizei judiciare in afara programului de lucru si in afara instituiei in care este
angajat, sa ceara repararea cheltuielilor personale suportate in legtur cu
efectuarea expertizei;
h) sa refuze, in condiiile legii, efectuarea expertizei .
(2)

Expertul judiciar beneficiaz si de alte drepturi stabilite in

legislaia de procedura .
(3)

Expertul judiciar nu are dreptul:

a) sa contacteze personal prile din proces daca acest lucru pune la


ndoiala imparialitatea sa;
b) sa adune independent materiale pentru efectuarea expertizei;
c) sa comunice altcuiva rezultatele expertizei, cu excepia
ordonatorului expertizei;
d) sa distrug obiectele examinate ori sa le modifice substanial
caracteristicile fr consimtmntul scris la ordonatorului expertizei .64
Pe lg drepturile expuse legislatorul determin i obligaiile acestuia.
Astfel expertul judiciar este obligat:

64

Legea privind expertiza judiciar. Monitorul Oficial din 16.12.2000

53

a) sa efectueze cercetri complete si in baza lor sa prezinte concluzii


ntemeiate si obiective;
b) n caz de necesitate, la cererea ordonatorului expertizei judiciare,
sa prezinte explicaii privind raportul de expertiza;
c) sa se autorecuze, in condiiile legii, daca exista circumstane care
nu permit participarea lui la proces;
d) sa nu divulge informaiile de care a luat cunotin in legtur cu
efectuarea expertizei daca acestea pot cauza prejudicii drepturilor si libertilor
constituionale ale cetenilor sau constituie un secret aparat de lege;
e) sa asigure integritatea maxima a obiectelor si materialelor
examinate .
(1) Expertul judiciar are si alte obligaii stabilite de legislaia de
procedura .65
Perfectarea prevederilor legii i permite expertului judiciar s refuz
efectuarea expertizei in caz de:
a) nclcare a procedurii de ordonare a expertizei, daca acest lucru
mpiedica sau face imposibila efectuarea ei;
b) depire a competentei expertului prin ntrebrile naintate spre
soluionare;
c) insuficienta a materialelor prezentate pentru ntocmirea raportului
de expertiza;
d) lipsa a condiiilor, metodicilor si mijloacelor tehnice necesare
pentru efectuarea cercetrilor;
e) pericol pentru viata si sntatea expertului, care depete limitele
riscului profesional .66
Pentru eficacitatea colaborrii organelor de drept cu institutului de
expertiz legislatorul strict determin irul instituiilor de expertiza judiciar (1)

Expertiza judiciara se efectueaz de ctre experii instituiilor

specializate de stat din sistemul Ministerului Justiiei si al Ministerului Sntii si


65
66

Legea privind expertiza judiciar. Monitorul Oficial. Din 16.12.200


Ebidem

54

de ctre alte persoane competente, desemnate de persoana ce efectueaz urmrirea


penal sau de instana judectoreasca .
(2) Experii particulari efectueaz expertiza judiciara doar in baza licenei
eliberate de Ministerul Justiiei si Ministerul Sntii in modul stabilit de
legislaie.
(3) Institutul Republican de Expertiza Judiciara si Criminologic de pe
lng Ministerul Justiiei efectueaz expertiza criminologic, biologica, contabila,
a mrfurilor, tehnica auto, tehnico-incendiara, ecologica etc.
(4) Expertiza medico-legala se efectueaz de ctre Centrul de Medicina
Legala de pe lng Ministerul Sntii, iar expertiza psihiatrico-legala se
efectueaz in unitile medico-sanitare din sistemul Ministerului Sntii .
(5) Subdiviziunile tehnico-criminalistice operative ale Ministerului
Afacerilor Interne, ale Ministerului Aprrii si ale Serviciului de Informaii si
Securitate, care dispun de fiiere si colecii centralizate de probe, sunt abilitate cu
examinarea probelor, cu acordarea ajutorului necesar organelor de urmrire penal
la efectuarea aciunilor procesuale ce in de depistarea, fixarea si luarea probelor,
cu pregtirea materialelor pentru ordonarea si efectuarea expertizei .
(6) Regulamentul Institutului Republican de Expertiza Judiciar si
Criminologie de pe lng Ministerul Justiiei si Regulamentul Centrului de
Medicina Legala de pe lng Ministerul Sntii se aproba de Guvern .
Conductorul instituiei de expertiza judiciara este in drept:
a) sa remit, fr executare, ordonana sau ncheierea de ordonare a
expertizei judiciare, obiectele si materialele din dosar care urmeaz a fi examinate
dac instituia nu dispune de specialiti, baza tehnico-materiala si/sau condiii
speciale necesare pentru efectuarea cercetrilor;
b) sa nainteze ordonatorului expertizei un demers privind includerea
in componenta comisie de expertiza a persoanelor care nu activeaz in instituia
respectiva dac cunotinele lor speciale sunt necesare pentru ntocmirea raportului
de expertiza .

55

Conductorul instituiei de expertiza judiciara nu este in drept sa dea


expertului judiciar indicaii care ar putea influenta negativ efectuarea cercetrilor si
coninutul raportului de expertiza .
Conductorul instituiei de expertiza judiciara este obligat:
a) sa aprobe regulamentele privind organizarea si efectuarea
expertizelor;
b) la primirea ordonanei sau a ncheierii de ordonare a expertizei, sa
dispun efectuarea acesteia unei persoane concrete sau unei comisii de experi din
rndul colaboratorilor instituiei de expertiza judiciara, care posed cunotine
speciale in volumul necesar pentru a rspunde la ntrebrile naintate expertului
(comisiei de experi);
c) sa stabileasc termenele de efectuare a expertizei in condiiile
art.20 alin.(1) si sa supravegheze respectarea lor in limite rezonabil posibile;
d) sa asigure condiiile necesare pentru efectuarea expertizei;
e) la terminarea cercetrilor, sa remit raportul de expertiza, obiectele
supuse examinrii si materialelor din dosar ordonatorului expertizei;
(1) Expertiza judiciara se efectueaz la ordonarea organului de cercetare
penala sau a instanei judectoreti, in conformitate cu legislaia de procedura
civila sau penala si cu prezenta lege.
(2) Ordonana sau ncheierea de ordonare a expertizei judiciare va conine:
data de ordonare a expertizei; numele si funcia sau ordonatorului expertizei;
denumirea instituiei care urmeaz s-o efectueze; temeiurile pentru dispunerea
expertizei; ntrebrile naintate expertului; lista documentelor si obiectelor care vor
fi puse la dispoziia expertului; in caz de necesitate, vor fi indicate condiiile
speciale de comportare cu obiectele supuse examinrii, precum si alte circumstane
prevzute de legislaia de procedura .
(3) Expertiza judiciara se efectueaz, de asemenea, la iniiativa prilor sau
a reprezentanilor lor, pentru stabilirea circumstanelor care, dup prerea parilor,
pot servi drept probe pentru aprarea intereselor lor.

56

(4) Demersul prilor privind efectuarea expertizei va include datele


specificate la alin.(2).67
Expertiza judiciar in comisie este efectuata de persoane competente in
acelai domeniu de activitate.
Experii inclui in comisie stabilesc scopurile, succesiunea si volumul
cercetrilor in dependenta de caracterul obiectului expertizei.
Expertiza judiciara complexa se efectueaz in cazurile in care pentru
elucidarea faptelor sau circumstanelor cauzai sunt necesare cunotine din mai
multe domenii ale tiinei si tehnicii, din alte domenii ale activitii umane.
Fiecare expert, participant la expertiza complexa, efectueaz cercetri in
limitele competentei sale. Expertul participa la formularea rspunsului doar la
acele ntrebri cuprinse in ordonan sau ncheiere care corespund domeniului su
de activitate.
n raportul de expertiza se vor indica felul cercetrilor efectuate de ctre
fiecare expert, volumul acestora, experii care au formulat rspunsuri la ntrebri si
concluziile la care s-a ajuns.
Organizarea cercetrilor complexe este atribuita conductorului instituiei
de expertiz judiciar.
n cazul in care concluziile expertului nu trezesc ndoieli, dar sunt
insuficient de clare sau incomplete ori in urma unor cercetri incomplete au aprut
ntrebri suplimentare care au importanta pentru stabilirea adevrului, se dispune
efectuarea unei expertize suplimentare de ctre acelai sau alt expert.
Dac concluziile expertului nu sunt ntemeiate sau exista ndoieli privind
veridicitatea, exactitatea si argumentarea acestora, sau daca exista contradicii ntre
concluziile mai multor experi, se dispune efectuarea expertizei repetate de ctre alt
expert (ali experi). La efectuarea expertizei repetate poate participa si expertul
care a efectuat prima expertiz. n acest caz, numrul experilor trebuie sa fie nu
mai mic de trei.

67

Ebidem

57

Dac concluziile expertizei repetate nu corespund concluziilor primei


expertize, expertul este obligat sa indice in raportul de expertiza cauzele acestei
necorespunztori.
n cazul ordonrii unei expertize suplimentare sau a unei expertize
repetate, se indica, in mod obligatoriu, motivele. La ordonarea expertizei repetate
se prezint reportul primei expertize sau procesul-verbal privind imposibilitatea
ntocmirii lui, precum si toate materialele suplimentare aflate la dispoziia
ordonatorului expertizei judiciare.
Efectuarea expertizei obligatorii se dispune in cazurile prevzute de Codul
de procedura penala si de alte acte normative.
Termenele de efectuare a expertizei judiciare sunt stabilite conform
regulamentelor privind organizarea si efectuarea acesteia, inndu-se cont de
termenele de procedura prevzute de legislaie si de termenele solicitate de
ordonatorul expertizei.
Ne prezentarea raportului de expertiza in termenul stabilit, fr motive
ntemeiate, atrage rspundere disciplinara in conformitate cu legislaia.
Dup efectuarea expertizei, expertul judiciar ntocmete un raport in scris.
Structura raportului este determinata de legislaia de procedura civila sau penala,
de regulamentele privind organizarea si efectuarea expertizei judiciare.
La efectuarea oricrei expertize judiciare de ctre un grup de experi, se
ntocmete un singur raport de expertiza, care este semnat de toi experii. Daca
exista divergente intre experi, fiecare din ei i ntocmete concluziile aparte sau
declara despre imposibilitatea prezentrii unor concluzii comune.
Raportul de expertiz se expune intr-un limbaj clar pentru a exclude o
interpretare diferita a concluziilor.
Dac , pan la efectuarea cercetrilor, expertul constata ca ntrebrile care
constituie obiectul expertizei depesc limitele cunotinelor lui speciale, ca
realizrile tiinei si tehnicii, precum si experiena sa practica nu permit
soluionarea lor, ca materialele puse la dispoziia lui sunt insuficente sau improprii

58

pentru a ntocmi un raport de expertiza, el redacteaz un proces-verbal privind


imposibilitatea ntocmirii unui astfel de raport.
Raportul de expertiz sau procesul-verbal privind imposibilitatea ntocmiri
lui se depune ordonatorului expertizei.
Prezentarea, cu bun-tiin, a concluziilor false in raportul de expertiza
sau refuzul neintemeiat al expertului de a prezenta concluzii, atrage rspundere
penal conform legislaiei.
Raportul de expertiz este apreciat, in conformitate cu legislaia de
procedur, sub aspectul exactitii, obiectivitii si plenitudinii cercetrilor, precum
si al eficientei si caracterului fundamental al metodelor de cercetare la efectuarea
expertizei .
Concluziile expertului nu sunt obligatorii pentru instana de judecat,
procuror, persoana care efectueaz urmrirea penal, insa respingerea lor trebuie sa
fie motivat .
Expertiza judiciar se efectueaz in instana de expertiza judiciar sau in
afara ei .
n cazul in care se impune necesitatea efecturii unei expertize la faa
locului sau la locul aflrii obiectului ce urmeaz a fi examinat, ordonatorul acesteia
este obligat sa-i asigure expertului accesul liber la obiectul respectiv, precum si
condiiile optime pentru lucru .
Expertiza persoanei in via poate fi efectuata att in instituia medical, ct
i in afara ei dac exista condiiile necesare pentru examinare si pentru asigurarea
respectrii drepturilor si intereselor legitime ale persoanei examinate
Dac, la efectuarea expertizei unei persoane, apare necesitatea examinrii
acesteia in condiii de staionar, persoana respectiv este internat intr-o unitate
medico-sanitara in condiiile .
Examinarea persoanei in viaa este efectuat doar cu liberul ei
consimamnt, cu excepia cazurilor cnd efectuarea expertizei este obligatorie
conform legislaiei de procedur.

59

Consimmntului persoanei de a fi examinata este prezentat in scris


ordonatorului expertizei. Dac persoana faa de care a fost dispusa efectuarea
expertizei nu a atins varsta de 16 ani sau este lipsita de discernmnt conform
hotrrii instanei judectoreti, consimmntul acesteia este redactat de
reprezentantul ei legal, iar in lipsa acestuia, de ruda ei cea mai apropiata .
Dac persoana lipsita de discernmnt se eschiveaz in mod vdit de a se
prezenta la expertiza, ordonatorul expertizei poate decide aducerea forat a
acesteia in modul stabilit de legislaie.
Persoana bnuita, nvinuitul, inculpatul, persoana fa de care sunt aplicate
masuri de constrngere cu caracter medical se pot examina in mod forat . n caz de
necesitate, la decizia ordonatorului expertizei, aceste persoane sunt internate, in
condiiile prezentei legi, in instituia medical, menionndu-se despre aceasta in
ordonan sau ncheierea de efectuare a expertizei .
Dac persoana bnuit sau nvinuitul nu se afla sub arest preventiv,
internarea lor intr-o instituie de boli mintale se face cu ncuviinarea procurorului
sau adjunctului acestuia .
nternarea persoanei in instituia medical pentru efectuarea expertizei este
permis numai in temeiul deciziei ordonatorului expertizei judiciare, in modul
stabilit de legislaia de procedur. n ordonan sau ncheierea de efectuare a
expertizei se indic numele si prenumele persoanei care urmeaz a fi internata,
denumirea instituiei medicale, iar in caz de necesitate, se indic si decizia privind
msura prevenit sau de aducere forat in instituia medical.
Ordonatorul expertizei, la a crui decizie persoana a fost internata in
instituia medicala pentru efectuarea expertizei, este obligat, in termen de 24 ore, sa
anune despre aceasta membrii familiei persoanei internate, rudele ei sau alte
persoane indicate de ea, iar in cazul lipsei acestora organul de politie de la locul
de trai.
Persoanele aflate sub arest pot fi internate in instituii medicale special
amenajate in acest scop.

60

Persoana poate fi internat in instituia medical pentru efectuarea


expertizei judiciare pe un termen de pana la 30 de zile.
n caz de necesitate, la demersul motivat al expertului (experilor),
termenul indicat la alin.(1) poate fi prelungit de ctre ordonatorul expertizei, in
condiiile legii, pe o durata de 30 de zile.
Demersul privind prelungirea termenului de aflare a persoanei in institutia
medicala se prezint in timp de 3 zile din momentul constatrii imposibilitii
ntocmirii raportului de expertiza in termenul indicat la alin.(1).
Daca termenul de aflare in instituia medicala nu este prelungit, persoana
examinata este externat de ndat din staionar.
nclcarea termenelor de inere in instituia medicala, stabilite de prezentul
articol, poate fi atacata in instana judectoreasca de ctre persoana examinata,
aprtorul ei, reprezentantul ei legal, precum si de conductorul instituiei,
medicale.
Ordonatorul expertizei este obligat sa aduc la cunotin persoanei care
urmeaz sa fie supusa expertizei sau reprezentantului ei legal ordonana sau
ncheierea de ordonare a expertizei, sa-i explice drepturile si obligaiile in modul
stabilit de legislaia de procedura.
Dac persoana urmeaz a fi supusa expertizei psihiatrico-legale, ea este
informata despre aceasta in prezenta aprtorului sau a reprezentantului ei legal,
admis la proces.
Dac persoana a atins vrsta de 16 ani si nu este lipsita de discernmnt
conform hotrrii instanei judectoreti, insa starea ei psihica nu permite sa i se
aduc la cunotin ordonana sau ncheierea de efectuare a expertizei, aceasta
este adusa la cunotina aprtorului sau reprezentantului legal al persoanei, admis
la proces. Despre acest lucru ordonatorul expertizei ntocmete un proces-verbal.
Ordonarea expertizei poate fi contestat de ctre persoana care urmeaz a
fi supus expertizei sau de ctre reprezentantul ei legal in modul stabilit de
legislaia de procedur.

61

Este interzis restrngerea drepturilor supuse expertizei, excepie fcnd


cazurile cnd legislaia de procedur prevede temeiuri pentru o astfel de
restrngere.
Este interzis recurgerea la aplicarea violentei, ameninri, nelciuni si
altor mijloace ilegale in scopul obinerii informaiei de la persoana supus
expertizei.
Persoanei internate in instituia medicala pentru a fi supusa expertizei i se
asigur posibilitatea de a avea ntrevederi cu aprtorul sau cu reprezentantul ei
legal, admis la proces, in condiii ce exclud divulgarea informaiei altor persoane.
Persoanei internate in instituia medical pentru a fi supusa expertizei ii
este asigurat posibilitatea de a nainta petiii, demersuri. Petiiile naintate in
temeiurile prevzute de legislaia de procedura nu sunt supuse controlului si, in
termen de 24 de ore, sunt expediate adresantului.
Dac persoana supusa expertizei nu este inut sub acest preventiv, ea
beneficiaz de dreptul la recuperarea cheltuielilor suportate in legtura cu
efectuarea expertizei.
La ordonarea expertizei psihiatrico-legale, persoanele supuse masuri
preventive sub forma de arest sunt inute in secii special utilate in acest scop.
Tinerea in aceste secii a persoanelor care nu se afla sub acest preventiv nu
este permis. Paza si masurile de securitate sunt asigurate, in conformitate cu
legislaia, de serviciile respective ale Ministerului Afacerilor Interne.
Deservirea materiala, asistenta medicala si sanitaro-igienica a persoanelor
internate in staionarele de psihiatrie se efectueaz in conformitate cu legislaia
privind ocrotirea sntii.
La examinarea persoanelor supuse expertizei nu este permis aplicarea
metodelor de cercetare nsoite de senzaii puternice de durere, care pot avea efecte
negative asupra sntii, precum si a celor interzise in practica medicala
n cazul in care persoana supusa expertizei are nevoie de asistent
medical, aceasta i se acord n modul stabilit de legislaia privind ocrotirea
sntii.
62

La efectuarea expertizei judiciare este permisa obinerea de la persoanele


examinate a probelor necesare pentru cercetri. Probele sunt prelevate de ctre
medic sau alt specialist n prezena a doi lucratori medicali din instituia medical
respectiva. Despre obinerea probelor se menioneaz in raportul de expertiza.
Este interzisa obinerea forata a probelor de la persoanele supuse
expertizei in mod benevol.
La examinarea persoanei supuse expertizei pot asista persoanelor care au
acest drept conform legislaiei de procedur . Asistarea altor participani la proces
este permisa doar cu consimmntul persoanei examinate si cu acordul scris al
ordonatorului expertizei.
Cu consimmntul persoanei examinate si cu acordul scris al
ordonatorului expertizei, la efectuarea expertizei poate asista aprtorul persoanei.
La examinarea persoanelor care nu au atins vrsta de 16 ani care sunt
lipsite de discernmnt conform hotrrii instanei judectoreti pot asista
reprezentanii lor legali, iar cu consimmntul acestora, pot asista si aprtorii
persoanelor supuse expertizei. Alt reprezentant al persoanei examinate, admis la
proces, poate asista la efectuarea expertizei doar cu consimmntul acestei
persoane sau al reprezentantului ei legal.
Dac aprtorul sau reprezentantul legal al persoanei supuse expertizei
mpiedic prin aciunile sale efectuarea expertizei, la demersul motivat al
expertului (experilor), ordonatorul expertizei poate interzice acestuia la efectuarea
expertizei.
Daca examinarea persoanelor implica dezbrcarea lor, la efectuarea
expertizei pot asista doar persoane de acelai sex. Aceasta restricie nu se refera la
medici si ali lucratori medicali care particip la efectuarea expertizei.
Asistarea altor participani la proces nu este permisa:
a) la ntocmirea raportului de expertiza;
b) in timpul consultrii experilor la efectuarea expertizei in comisie sau a
celei complexe;
c) la efectuarea expertizei, daca asistarea poate mpiedica efectuarea ei.
63

Dup finalizarea expertizei, persoanei examinate, aprtorului sau


reprezentantului ei legal li se ofer posibilitatea de a lua cunotin de raportul de
expertiz sau procesul-verbal privind imposibilitatea ntocmirii lui, in modul
prevzut de legislaia de procedur penal.
Asigurarea financiar, material, tiinifico-metodica si organizaional a
activitii de expertiz judiciar, permite acestei instituii s activeze oportun i
efectiv.
Drept surse de finanare a instituiilor de expertiza judiciara servesc
alocaiile din bugetul de stat, sursele extrabugetare, precum si mijloacele ncasate
de la persoanele juridice si fizice ca plata pentru efectuarea expertizelor judiciare,
cercetrilor tiinifice si altor lucrri.
n cauzele civile, plata expertizelor se face anticipat de ctre partea in
proces care a solicitat efectuarea expertizei, fapt menionat in ordonana sau
ncheierea de ordonare a expertizei.
n cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt achitate din
bugetul de stat.
Asigurarea material si tiinifico-metodic a activitii de expertiz
judiciar este efectuat de Institutul Republican de Expertiza Judiciara si
Criminologie de pe lng Ministerul Justiiei si Centrul de Medicina legala de pe
lng Ministerul Sntii.
Pentru dezvoltarea continua a activitii de expertiza judiciara,
mbuntirea procesului de selectare a cadrelor, stimularea perfecionrii
profesionale, ridicarea calitii si eficientei muncii si corelarea salariului cu
rezultatele muncii, experii judiciari sunt supui atestrii o data la 5 ani.
n dependenta de specializare si nivelul profesional, comisia de atestare
confer experilor calificarea de expert judiciar, cu dreptul de a efectua un anumit
gen de expertiza, si gradul de calificare.
Experilor li se confer urmtoarele grade de calificare:
a) expert judiciar de categorie superioara;
b) expert judiciar de categoria nti;
64

c) expert judiciar de categoria a doua;


d) expert judiciar de categoria a treia.
Comisiile de atestare apreciaz si competenta profesionala a experilor
judiciari, confer gradele de calificare prevzute de lege.
Comisiile de atestare includ in competenta lor cei mai experimentai
specialiti cu calificarea de expert judiciar, care poseda o vechime in munca in
domeniu nu mai mica de 5 ani. In competenta comisiei trebuie sa fie cel puin trei
experi de aceeai specialitate cu experii crora li se confer calificarea.
Comisiile de atestare sunt create de Ministerul Justiiei si Ministerul
Sntii si i desfoar activitatea in conformitate cu regulamentul aprobat de
autoritile nominalizate.
Expertul judiciar primete legitimaie de modelul aprobat de Ministerul
Justiiei si Ministerul Sntii.
Salarizarea si pensionarea experilor judiciari se efectueaz in modul si in
condiiile stabilite de legislaie.
Expertul judiciar si membrii familiei lui se afla sub protecia statului.
Atentatul la viata si sntatea expertului judiciar, distrugerea sau
deteriorarea bunurilor, ameninarea lui cu omor, violenta sau deteriorare a
bunurilor, precum si atentatul la viata si sntatea rudelor apropiate (prini, soie,
so, copii) atrag rspunderea stabilita de legislaie.
Paza localurilor si a altor bunuri ale instituiilor de expertiza judiciara,
precum si a seciei de tratament prin constrngere cu supraveghere riguroasa,
este asigurata, in mod gratuit, de politia pusa in serviciul acestor instituii de ctre
Ministerul Afacerilor Interne.
Un rol deosebit l are colaborarea internaional in activitatea de experiena
judiciar.
La solicitarea expertizelor judiciare de ctre autoritile competente ale
statelor strine se efectueaz in modul stabilit de legislaia de procedura si de
tratatele, acordurile si conveniile internaionale la care Republica Moldova este
parte.
65

Plata expertizelor se efectueaz in temeiul nelegerii dintre solicitant si


executorul expertizei judiciare.
n caz de necesitate, conductorul instituiei de expertiza judiciara are
dreptul, cu acordul ordonatorului expertizei, de a include in comisiile de expertiza
specialiti calificai din alte state. Comisiile mixte de experi efectueaz expertizele
judiciare in conformitate cu legislaia Republicii Moldova.
Plata pentru participarea specialitilor strini la efectuarea expertizei
judiciare se face la nelegerea prilor.
Instituiile de expertiza judiciara beneficiaz de dreptul de a stabili legaturi
tiinifice cu instituiile de profil din alte state in baza tratatelor, acordurilor si
conveniilor internaionale.

66

.3 Coninutul i aprecierea concluziei expertului .


Dup cum s-a mai menionat i anterior expertiza in general si rezultatele
i gsesc oglindire in cele din urm n actul final numit Concluzia expertului 68.
Legea Procesual Penala reglementeaz coninutul concluziei expertului
doar in linii mari. Conform articolului 151 al C.P.P. al R.M., n
expertului trebuie sa fie indicat cnd, unde si cine (numele,

raportul

prenumele, studiile,

specialitatea, vechimea in munca pe specialitate) a efectuat expertiza,


expertul este informat despre rspunderea

ca

penal pentru prezentarea cu bun

tiina a unor concluzii false, titlul si gradul tiinific, funcia persoanei care a
efectuat expertiza si pe ce baz, cine a asistat la efectuarea expertizei, ce
materiale a utilizat expertul, ce investigaii s-au efectuat, ce ntrebri

i-au

fost puse expertului. Dac, in cursul efecturii expertizei, expertul constata


circumstane ce prezint interes pentru cauza penal, dar cu privire la care nu i
s-au pus ntrebri, el are dreptul sa le menioneze in raportul su.
La raportul expertului se anexeaz corpurile delicte, probele grafice,
alte materiale, ramase dup efectuarea investigaiilor, precum si fotografii, schite
si grafice ce confirma concluziile expertului.
n

raportul expertului va fi inclusa argumentarea imposibilitii de a

rspunde la toate sau la unele ntrebri ce au fost puse dac materialele


prezentate nu au fost suficiente sau ntrebrile formulate nu in de competenta
expertului, ori nivelul tiinei i practica expertizelor nu permit de a rspunde la
ntrebrile puse.
Raportul expertului sau declaraia sa c nu poate prezenta concluzii,
precum si procesul-verbal de audiere a expertului se comunica imediat, dar nu
mai trziu de 3 zile de la primirea lor de ctre organul de urmrire penala, prilor
n proces care au dreptul sa dea explicaii, sa fac obiecii, precum si sa cear a
se pune expertului ntrebri suplimentare, a se efectua expertiza suplimentara ori

68

A.A. ,1982 .Pag.68.

67

o contraexpertiza. Executarea acestor aciuni se consemneaz intr-un procesverbal.69


Practica, ins, a elaborat rechizitele mai amnunite ale concluziei
expertului ceea ce s-a conformat apoi s-a confirmat prin diverse regulamente si
instruciuni departamentale, ce reglementeaz activitatea instituiilor de expertiza 70.
n conformitate cu acestea, elaborndu-se apoi blanchete (modele) ale concluziilor
expertului.
Concluzia expertului consta in trei pari
-

introductiva;

de cercetare;

concluzii 71 .

n partea introducti se indica :


denumirea expertizei, numrul ei;
dac expertiza este suplimentar sau contraexpertiza, de comisie sau
complex, aceasta se menioneaz deosebit;
date despre experi;
informaii despre temeiurile efecturii ei;
data parvenirii materialelor la expertiz si data semnrii concluziei;
denumirea materialelor si obiectelor parvenite la expertiza si obiectele
cercetrii;
modul de ambalare si expediere a lor;
demersuri referitoare la prezentarea ctre expert a materialelor
suplimentare dac acestea au fost depuse si rezultatele examinrii lor;
date primare puse la dispoziia expertului sau circumstanele dosarului
ce au o important eseniala despre persoanele ce au asistat la efectuarea expertizei
(numele, iniialele, poziia procesual);
ntrebrile puse expertului.
69

art.152 CPP R. Moldova

70


CCCP 06 1982 . , 1982 .
71
..
,1982 .Pag.64.

68

Tot aici se indica si ntrebrile ce au fost soluionate de expert din propria


iniiativa. Dac expertiza este repetata sau contraexpertiza, n partea introductiv se
mai expun informaii despre expertizele anterioare (de ctre cine si unde au fost
efectuate, data si numrul concluziei, concluziile formulate), precum si temeiurile
numirii expertizei suplimentare si a contraexpertizei indicate in ordonana de
numire a expertizei.
ntrebrile puse expertului se introduc in acea formulare de care sunt
indicate in ordonana despre numirea expertizei. Iar daca ntrebarea nu este
formulat conform cerinelor stabilite, iar sensul ei este neles, expertul o poate
formula cu indicarea obligator a formulrii iniiale. Iar daca sensul ntrebrii
expertului nu-i este clar el trebuie sa se adreseze organului ce a ordonat expertizei
pentru a primi explicaiile de rigoare 72 .
Dac au fost puse mai multe ntrebri, expertul este in drept sa le grupeze
intr-o astfel de consecutivitate care ar asigura o ordine mai raionala a cercetrii.
n partea de cercetare a concluziei se expune procesul cercetrii de
expertiz si rezultatele acesteia, se da o explicaie tiinific a faptelor stabilite.
Aici trebuie sa indice starea obiectelor cercetate, metodele cercetrii si condiiile
tehnice a folosirii lor (inclusiv condiiile petrecerii experimentului de expertiza
daca acesta s-a efectuat), trimiteri la materialele informative-normative si literatura
de specialitate precum si rezultatele aciunilor de urmrire penal daca ele au
importan datelor iniiale la ntemeierea concluziilor. n aceasta parte expertul
trebuie sa dea o apreciere rezultatelor primite care va determina apoi formularea
concluziilor (de exemplu aprecierea totalitii de semen ale scrisului, relevate73).
n cazul expertizei complexe, dup cum s-a mai menionat, cercetrile
efectuate de experi de diferite specialiti (profiluri) se descriu separate si se
semneaz de ei, iar concluziile sunt precedate de o seciune de sintez ce conine
aprecierea totala a rezultatelor cercetrilor.
72


CCCP 06 1982 . , 1982 .
73


CCCP 06 1972 . , 1982 .

69

Concluziile reprezint prin sine rspunsurile la ntrebrile puse in sarcina


expertului. La fiecare dintre acestea trebuie sa dea un rspuns in fond sau sa se
indice la imposibilitatea soluionrii ei. Concluziile pe circumstanele stabilite de
expert se expun la sfrit.
Anexele la concluziile expertului (foto-tabele, scheme, desene tehnice,
diagrame, devizuri etc.), la fel se semneaz de expert si se confirma cu stampila
instituiei de expertiz.
n cazul in care nici una din ntrebrile puse n-au putut fi soluionate de
expert, si acestea din urma nu au soluionat ntrebrile din propria iniiativ, se
alctuiete o informaie despre imposibilitatea drii unei concluzii. Coninutul i
structura ei este aceeai ca si la Concluzie, cu o singur deosebire doar, ultima
parte a ei se numete ncheiere si in ea se indic despre imposibilitatea soluionrii
unor anumite ntrebri concrete, acesta nscriindu-se mpreuna cu ntrebrile
soluionate.
Comunicarea despre imposibilitatea drii unei concluzii trebuie sa se
deosebeasc de refuzul de a efectua expertiza si de ntoarcere a materialelor fr
efectuare. Asemenea refuz are loc in cazurile cnd efectuarea cercetrilor este
imposibil in genere, de exemplu in cazul unor nclcri procesuale lipsete
ordonana despre denumirea expertizei, nu sunt prezentate obiectele indicate in
ordonana si dac organul ce a numit expertiza n-a nlturat aceste nclcri dup
parvenirea comunicrii despre acest fapt trimis de conductorul instituiei de
expertiz; in cazurile cnd instituia de expertiz nu dispune de utilajul necesar sau
de specialistul corespunztor. n cazul refuzului de efectuare a expertizei nu se
ntocmete un careva document procesual, ci doar se expun motivele refuzului intro scrisoare de nsoire .
n structura logica a concluziei pot fi menionate trei componente:
1. Regula generala teza tiinific din care a reieit expertul (premisa
principala);
2. Date concrete despre obiectul exprimat semnele, datele iniiale
(premisa secundara sau argumentul).
70

3. Concluzia nemijlocita judecat (silogismul). Concluzia.


Si n sfrit, organul de urmrire penal trebuie sa controleze
corectitudinea regulilor logice ale silogismului. De exemplu:
Semnele mortii survenite in urma necrii sunt umflarea si mrirea in
volum a plmnilor, edemizarea esuturilor, prezenta lichidului in esutul cerebral;
La cercetarea cadavrului au fost gsite semnele indicate.
Moartea persoanei a survenit in urma necrii. Bineneles c aceast
schema reprezint prin sine un model logic simplificat de cptare a concluziei. De
fapt, si n realitate acest proces de judecat este mult mai complicat si nici pe
departe nu se reduce la silogismul clasic.
Pentru concluzia expertului in literatura juridic se nainteaz unele
exigente care au forma a trei principii.74
1.

Principiul clasificrii conform acestui principiu expertul este in

drept sa formuleze numai acele concluzii, constituirea crora cere o clasificare


profesionala suficient de nalta si cunotine speciale corespunztoare . Chestiunile
ce nu necesita asemenea cunotine, o careva pregtire profesionala, nu trebuie sa
fie soluionate de expert, dar daca totui au fost soluionate, nu au putere de probe.
Acest principiu reiese din altul, mai larg, despre care am pomenit ceva mai nainte
Principiul separrii funciilor procesuale. Deoarece expertul este chemat sa
participe pe dosar numai in cazurile

cnd sunt necesare cunotine speciale, el,

ne fiind, in drept sa soluioneze ntrebri ce nu necesita asemenea cunotine, de


altfel, ca si anchetatorul care nu poate face careva concluzii, folosind cunostinte
speciale chiar si daca le poseda.
2.

Principiul certitudinii (claritii). Conform acestui principiu nu sunt

admise concluzii incerte, echivoce ce fac posibil o interpretare divers.


3.

Principiul accesibilitii aceasta nseamn ca concluziile expertului

pot fi folosite in procesul de dovedire pe dosar daca nu necesita pentru


interpretarea lor cunotine speciale si nu sunt accesibile la operarea logica a lor in

74

.. ,1982 .Pag.68.

71

calitate de premise pe parcursul alctuirii concluziilor organului de urmrire


penal.
Acestea fiind spuse, trebuie de menionat ca legislaia si tiina juridica nu
cunoate totui careva probe de excepie, si concluzia expertului nu are o careva
superioritate asupra altor probe si urmeaz a fi apreciata de organul de urmrire
penal si judecata .
nsi legea procesual-penala a prevzut in mod special ca concluziile
expertului nu este obligatorie pentru persoana care efectueaz urmrirea penal.
Insa respingerea lor trebuie sa fie motivat in mod corespunztor in ordonan
(articolul 144).
Despre inadmisibilitatea atitudinii necritice fata de concluzia expertului si
necesitatea aprecierii ei multilaterale si meticuloase in corespundere cu principiile
generale de apreciere a probelor prevzute de lege se indica si in hotrrea Plenului
Judectoriei Supreme a R.Moldova Nr.1 din 16 martie 1991 (punctul 14).
Aprecierea concluziilor expertului ca si a oricrei altei probe include in
sine determinarea admisibilitii ei, veracitii i importantei sale probatorii i
pertinenta 75 .
Admisibilitatea concluziei expertului ca prob juridic nseamn utilitatea
ei dup form, corespunderea ei cerinelor legii. Concluzia fcut cu nclcarea
esenial a legii nu poate fi prevzut ca proba pe dosar indiferent de gradul
ntemeierii si puterii sale de convingere.
Admisibilitatea concluziei expertului presupune subiectului corespunztor
al expertizei, utilitatea procesual a obiectelor ei, respectarea ordinii procesuale de
numire si efectuare a expertizei precum si ntocmirea corect a rezultatelor ei.
Astfel subiect al expertizei n afar unei instituii specializate de expertiza, ofierul
de urmrire penal trebuie s se conving nsui de competena acestuia precum si
de specialitatea lui76. Iar in cazul ncredintrii expertizei unei instituii specializate
alegerea expertului concret si verificarea competentei lui se efectueaz de
conductorul instituiei date. Fr ndoiala, insa, acest fapt nu elibereaz organul
75

A.A. ,1982 .Pag.68.

76

72

de urmrire penal de obligaia de a verifica corespunderea profilului si


specialitii expertului cu investigaia efectuat. La aprecierea concluziei
expertului, trebuie sa se verifice dac expertul nu este interesat in rezultatul cauzei
examinate si dac sunt alte temeiuri pentru rezolvarea lui.
n plus, unei expertize pot fi supuse doar obiectele care in mod
corespunztor au fost ntocmite procesual.
n caz de nclcri grave, la ntocmirea lor se conduc spre inadmisibilitatea
lor, concluzia i pierde puterea sa probatorie.
nc o condiie necesar de admisibilitate a concluziei expertului este si
respectarea nemijlocit a ordinii procesuale de numire si efectuare a expertizei si
nclcrii nsemnate admise la efectuarea expertizei, n spe ne respectarea
drepturilor nvinuitului pot conduce la inadmisibilitatea concluziei expertului.
Si in sfrit, organul de urmrire penal trebuie sa controleze
corectitudinea ntocmirii concluziei, expertului, prezena rechizitelor necesare
prevzute de lege si de alte acte normative, deoarece dosarul poate fi ntors
procurorului doar din motivul ca expertiz a fost efectuat de un expert si semnat
de altul.
Pertinenta concluziei expertului nseamn capacitatea acesteia de a servi
drept mijloc de stabilitatea faptelor ce alctuiesc obiectul probatiunii. Pertinenta,
spre deosebire de admisibilitate este nu particularitatea formei ci a coninutului.
Expertiza poate stabili fapte ce nemijlocit constituie obiectul probatiunii
(de exemplu apartenena armei la categoria armelor de foc sau cauza morii) i
atunci pertinena ei nu trezete ndoieli.
Pertinena concluziei expertului nseamn capacitatea acesteia de a servi
drept mijloc de stabilitatea faptelor ce alctuiesc obiectul probatiunii. Pertinena,
spre deosebire de admisibilitate este nu particularitatea formei ci a coninutului.77
Expertiza poate stabili fapte ce nemijlocit constituie obiectul probaiunii
(de exemplu apartenena armei la categoria armelor de foc sau cauza mortii) i
atunci pertinena ei nu trezete ndoieli.
77

I.Neagu, op.cit., p. 114

73

n alte cazuri, prin intermediul expertizei se cerceteaz alte fapte care nu au


o nsemntate juridic de sine stttoare si servesc drept mijloc de stabilire a
faptelor ce intr in obiectul probaiunii (aa numitele fapte probatorii
identificarea nclmintei dup urme, a armei dup gloanele mpucate, etc.).
Trebuie de spus c in principiu pertinena concluziilor expertului nu
prezint careva particulariti in raport cu pertinena altor tipuri de prob, cci dup
cum se tie nici o prob nu are o valoare probatorie restabilit.
Pertinena faptului se determin dup criteriul ce a fost stabilit, mcar
teoretic, i in acest moment nu are importan de cine anume este dovedit (de ctre
martor sau expert)78 .
Referitor la concluzia expertului, exist doar o singur particularitate
pertinena concluziilor depinde in primul rnd de pertinena obiectelor ce s-au
cercetat de expert si dac acest factor nu s-a confirmat atunci aceasta calitate o
pierde automat si concluzia expertului (de exemplu urmele papilare) lsate si care
au fost examinate de expert au fost lsate la fata locului in circumstane ce nu se
refera la infraciune si concluzia rmne ne raportabil.
Veracitatea concluziei expertului include dou momente :
1. Corectitudinea corespunderea adevrului obiectiv, si
2. Temeinicia.
Determinarea veracitii concluziilor expertului este de obicei cel mai
complicat si de cea mai mare responsabilitate element al aprecierii.
Veracitatea se stabilete att pe calea analizelor, nemijlocit a concluziei
(coninutul si structura interna) cat si prin suprapunerea ei cu alte probe, aprecierea
lor in ansamblu.
Aprecierea coninutului Concluziei expertului include in sine urmtoarele:
n primul rnd urmeaz a fi apreciata teza tiinific din care a reieit
expertul (remiza principala).
Ca regul experii efectueaz cercetrile dup metodice aprobate oficial si
sigurana lor este destul de nalt si cu toate acestea organului de urmrire penal i
78

.. , 1982. Pag.73.

74

se menine dreptul de a verifica aceasta siguran prin intermediul audierii


expertului si adunrii unor probe suplimentare.
Aceasta este dictata de faptul c practica judiciar cunoate cazuri cnd
temeinicia tiinific a metodei de expertiz se pune la ndoial de ctre careva din
participanii la proces mai ades de avocai si astfel acesta devine subiectul unor
discuii active in cadrul edinei de judecat.
n al doilea rnd la aprecierea veracitaii concluziei expertului trebuie s se
in cont de suficienta materialului de cercetare pus la dispoziia expertului.
Practic experii nu ntotdeauna i realizeaz dreptul de a face demersuri,
cernd sa li se dea materiale suplimentare i uneori fac concluzii pe baza unor
materiale insuficiente, fapt care duce la eroi n expertiz.
n al treilea rnd trebuie apreciata corectitudinea datelor primare puse la
dispoziia expertului. Cci dac concluzia expertului se face nu pe baza unor semne
relevate de nsui expertul, ci pe baza datelor primare, date de organul de urmrire
penal n calitate de premisa gata atunci concluzia din punct de vedere logic va fi
corect dar condiionat, dac sunt corecte aceste date. Dar dac datele iniiale se
schimb, trebuie sa se numeasc o expertiza nou .
n al patrulea rnd trebuie s se verifice complexitatea cercetrii efectuate
de expert (de exemplu au fost desecate toate cavitile cadavrului sau nu). n aceste
cazuri ofierului de urmrire penal ii aparine dreptul unei anumite metode de
cercetare.
n al cincilea rnd la aprecierea veridicitii concluziei expertului trebuie s
se verifice semnele descoperite de expert si care au servit drept baz a concluziilor
lui (premisa secundara). De obicei aceste semne sunt accesibile doar pentru
persoanele ce posed cunotine special, dar unele erori pot fi gsite si de organul
de urmrire penal, studiind atent concluzia.
n al aselea rnd, dup prerea unor savani, trebuie sa fie apreciat
corectitudinea interpretrii semnelor relevate si suficiena lor pentru concluzie.
Dei, dup prerea noastr, anume acest moment necesit cunotine speciale,

75

aceast parte a cercetrii prezint dificulti si pentru experi si cere ca regul


clasificare nalta si experien suficienta.
Concluzia expertului urmeaz a fi apreciata si n ansamblu cu alte probe
adunate pe dosar, cci nu sunt rare cazurile cnd dup coninut ele nu trezesc
careva ndoieli dar contravin altor materiale ale dosarului. De obicei in asemenea
cazuri se numete o contraexpertiza si dac expertul a comis o eroare ea poate fi
descoperita, iar daca se confirm concluzia iniial atunci organul de urmrire
penal capt o ntemeiere suplimentara.79
Dup ce a fost apreciata veracitatea concluziei expertului se determina
important probatorie si locul ei in sistemul probelor adunate pe dosar. Aceasta
importan este diferit in dependen de ce fapte se intra in obiectul probatiunii si
sunt o condiie necesar pentru survenirea responsabilitii penale (de exemplu
starea psihica a nvinuitului, apartenena obiectelor la categoria armelor de foc,
etc.)
n cazul in care raportul expertului nu este clar sau are unele deficiente,
pentru nlturarea crora nu snt necesare investigaii suplimentare, ori a
aprut necesitatea de a preciza metodele aplicate de ctre expert sau unele noiuni,
organul de urmrire penala este in drept sa audieze expertul. Audierea expertului
nu se admite pn la prezentarea raportului si cercetarea acestuia.

79

Gh.Nistereanu, op.cit., p. 138

76

INCHEIERE

Urmrirea penal este definit de obicei ca o activitate efectiv in strict


conformitate cu Legea Procesual Penal de persoane special mputernicite pentru
acesta ofieri de urmrire penal, procurori, si orientat spre stabilirea si
demascarea vinovailor de svrirea infraciunii.
Pentru a-si atinge aceste sarcini pe parcursul urmririi penale se efectueaz
cele mai diverse aciuni de urmrire penal. Expertiza face si ea parte din rndul
acestora. Iar dup cum tim deja, expertiza se numete n cazurile cnd pentru
stabilirea circumstanelor ce au importanta pe dosar sunt necesare cunotine
speciale in domeniul tiinei si tehnicii; meteugului si artei. Acesta este temeiul si
definiia universala a expertizei. Si este normal sa fie aa, cci tiina oriunde este
tiina, att in Moldova, ct si in Romnia, Rusia sau Frana.
n Romnia Expertul este numit martor tiinific, dat de fapt se recunoate ca
martorii relateaz fapte si mprejurri percepute personal, pe cnd expertul aplica
doar cunotinele sale de cunotine. Iar legea nsi instituind incompatibilitatea
intre calitatea de martor si cea de expert, calitatea de martor avnd ntietate.
Legislaia Franceza, insa, trateaz Expertul ca auxiliar al Justiiei.
Legislaia Federaiei Ruse pana la momentul de fata nu prevede deosebiri
cardinale in ntreg institutul expertizei fata de cel al Moldovei. Ce-I drept, acum,
insa, sunt pregtite cteva proiecte de legi ce prevd activitatea de expertiza
particulara in baza de licen. De aceea, innd cont de tendina noastr de a copia
legislaia tarilor strine, in sa-mi exprim dezacordul fata de o asemenea situaie.
Fac aceasta din urmtoarele considerente:
1. Astzi a nceput sa se manifeste deja criza acut de specialiti n
domeniul expertizelor, acestea emigrnd n statele unde sunt mai bine pltii.
2. Pan la moment sistemul de nvmnt al Republicii Moldova nu
pregtete specialiti in acest domeniu, sau pregtete un numr foarte mic.

77

3. Situaia economica si cultural din Republica Moldova nu favorizeaz


o asemenea schimbare.
4. Justiia fiind prerogativa statului trebuie sa controleze respectiv si
expertiza judiciar pentru a preveni excesele sau unele abuzuri.
Aceasta situaie cred ca o sa persiste mult timp, reieind din aceste
considerente statul trebuie sa se concentreze pentru a pstra cel puin acea reea de
laboratoare si secii de expertiza, existente in prezent, meninndu-le starea
tehnico-materiala mcar la nivelul existent si pe msura posibilitilor financiare so mbunteasc, chiar si sa gseasc posibiliti pentru pregtirea specialitilor in
domeniul dat.
Nu exist ndoieli, c lucrarea de fa nu poate aborda totul, i nu poate fi
considerat dect ca o ncercare, ca un nceput n rezolvarea sarcinilor actuale ce
stau n faa tuturor organelor i persoanelor abilitate prin lege cu obligaii de a
participa n procesul penal n calitate de experi i de a asigura efectuarea
expertizelor i constatrilor n procesul penal. Vor fi necesare nc multe alte
lucrri pentru a studia i releva importana efecturii expertizelor n procesul penal
i n special n faza de urmrire penal i judecat.
Sperm c aceast lucrare va constitui un material tiinific bun pentru
studierea problemelor ce vizeaz aspectele procesuale ale expertizelor n procesul
penal, fiind comparat cu alte lucrri tiinifice de acest gen i sperm s fie
apreciat la nivelul cuvenit.

78

BIBLIOGRAFIE:
I. Acte normative:
1. Constituia Republicii Moldova 29 iulie 1994, cu modificrile ulterioare.
2. Codul de Procedur Penal, nr. 122-XV din 14 martie 2003, cu modificrile
ulterioare.
3. Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985-XV din 18.04.2002 cu
modificrile ulterioare.
4. Legea cu privire la Procuratur, nr.118-XV, din 14 martie 2003, cu modificrile
ulterioare.
5. Legea RM despre expertiza judiciar Nr. 1086- XIV din 23.06.00;

II Jurisprudena:
1. Ordinul 115 din 12 martie 1992 Despre punerea in aplicare a Instructiei
vizand activitatea subdiviziunilor de expertiza si examinarii criminalistice ale
organelor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
2. Regulamentul cu privire la Centrul expertiz i Examinri criminalistice al MAI
Republicii Moldova (anexa 3 la ord. MAI Republicii Moldova Nr.115 din
12.03.92 , p. 49)
3. Hotrrea Plenului CSJ nr. 12 din 27.03.1997 cu modificrile introduse
prin Hotrrea Plenului CSJ nr. 25 din 29.10.2001 "Despre practica
aplicrii de ctre instanele judectoreti a legislaiei privind infraciunile
legate de mijloacele narcotice i substanele cu efect puternic i toxice".
4. Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr. 31 din 09.11.1998 "Cu privire
la practica judiciar n cauzele penale despre purtarea (portul), pstrarea
(deinerea), transportarea, fabricarea, comercializarea ilegal, sustragerea
armelor de foc, a muniiilor sau a substanelor explozive, pstrarea neglijent a
armelor de foc i a muniiilor".)
5. Instruciuni privind pstrarea corpurilor delicte aprobate prin ordinul MAI
nr.172 din 05.05.04
6. Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr. 23 din 21.10.2001 "Cu privire
la practica judiciar n cazurile penale despre fabricarea sau punerea n circulaie
a banilor fali".
7.
CCCP 06
1982 . , 1982 .
8. B.C. CCCP 18-345-ot.12.10.1985., 1986
9.
CCCP.
15., 1985 .
10. 1988 5.

79

III Monografii, manuale i materiale didactice:


1.Alexandru Pintea Drept proceasual penal B. 2002
2.Adrian tefan Tulbure Tratat de drept procesul penal-Bucureti: ALL Bech, 2001
3.Buneci Petre, Drept procesual penal (partea general), Bucureti, 2003.
4.Civilizaia Evului Mediu ed. Chemarea 1999
5.Codul de procedur penal a Romniei ed. B. 2001
6.Neagu TRATAT DE PROCEDUR PENAL B.2000
7.I.Anghelescu Expertiza fonobalistic judiciar, Bucureti 1985
8.Ion Neagu, Tratat de drept procesual penal, Bucureti 1997
9.J. G. Fletcher, I. Dolea, D. Blnaru, Concepte de baz ale justiiei penale, Arc,
Chiinu, 2001.
10.Gheorghi Mateu Procedura penal Iai Iai 1994 V.2
11.Gheorghi Mateu, Drept procesual penal, Iai, 1993.
12.Nistoreanu Gh., Apetrei M., Nae L., Drept procesual penal, partea special,
Editura Continent, Bucureti, 1995.
13.Nistoreanu Gheorghe, Drept procesual penal, Bucureti, 1995.
14.Aionitoaie Constantin s.a Tactica criminalistica // Constatare tehnicocriminalistica si expertiza. Bucuresti, 1989.
15.I.Neagu. Drept procesual penal. Parte general. Vol. I., ed. I., Editura Euro
Trading, Bucureti, 1992
16.Gheorghe Nistorenu, M.Apetrei, Laureniu Nae, Carmen Silvia Paraschiv, Anca
Lelia Dumitru, Drept procesual penal, Partea general, Editura Continent XXI,
Bucureti, 1994
17. .., .., ..
18. , 1987 .
19. B.M. Ca
, 1985 .
20. A.B.
, 1987 .
21. A.B. ,
M, 1992 .
22. ..
,1982 .
23. ..
2 , 1984 .
24. ..
, 1988 .
25. A..

26.
M.C.

, 1988 .
80

27. .., A T.M.


. . , 1990 .
28. ..,
, ., 1987.
29. .., , , 1981.
30. ..,
, ., 1997.
31. .., ,
., 1996.
32. ..,
, , 1982.
33. .. , , ., 1998.
34. .., , ., 2001
35. A.A. ,1982
36. ..
, 1988 . Pag. 17.
37. .., .., .. a
,1987
38.
A.P.
.

,1982
39. .., A T.M.
. . ,1990
40..
. ., 1975.
41. ..
. , 1977.
42. .. . , 1975.
43. .. . ., 1985.

81