Altoirea pomilor primavra

Altoirea este una din metodele de inmultire

vegetativa a plantelor. In pomicultura altoitul se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi
cat si pentru schimbarea sortimentului (trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom).
Altoirea se aplica din necesitatea de a avea in sol pamant un portaltoi viguros, rezistent la
diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in portaltoi vom aplica un altoi dintr-un soi cunoscut, pe
care ni-l dorim in gradina noastra (Jonathan, Golden, etc.).
Portaltoii sunt diversi, exista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in pepiniere).
Cele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta (franc) sau
drajoneaza: corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc.
Principalele specii de pomi si portaltoi lor
La fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai jos vom
surprinde acest aspect (Nr. - Specia (altoiul) Portaltoiul):
1. Marul -Marul franc (din samanta), Marul paduret (Malus silvestris)
2. Parul - Parul franc (din samanta), Parul paduret (Pyrus piraster), unele soiuri de gutui nu
orice gutui su afinitate cu parul
3. Gutuiul - Gutuiul franc (din samanta), Soiuri de gutui utilizate si la par, Paducelul (imprima
rezistenta la seceta)
4. Prunul - Prunul franc (din samanta), Corcodusul, Piersic, Porumbar, Zarzar
5. Caisul - Cais franc (din samanta), Prunul franc, Corcodus, Zarzar, Piersicul franc, Migdal
6. Piersicul-Piersic franc (din samanta), Corcodusul, Prun franc

7. Ciresul-Ciresul franc (din samanta), Ciresul salbatic (Cerasus avium), Visinul

8. Visinul-Ciresul franc (din samanta), Ciresul salbatic (Cerasus avium), Visinul
Materiale si unelte necesare in altoire

unelte: foarfeca horticola, foarfeca pentru ramuri groase, fierastrau horticol, briceag de
altoit universal;

materiale: portaltoiul, ramuri altoi, banda de altoit sau (banda izolatoare banda pentru
izolatii electrice), Mastic de altoit (Arborrin sau Potaben) sau Mastic preparat de noi
dupa o reteta sau Ceara de altoit;

Reteta de mastic- ce se aplica la rece (nu trebuie incalzit la foc): 1 kg smoala, 200 g seu de vita;
se topesc separat fiecare in vasul sau, apoi calde se amesteca intr-un vas mare. In final va
rezulta un mastic foarte bun ce nu carpa la temperaturi scazute.
Exista mai multe metode de altoite, dar doar cateva s-au impus pe scara larga.

Altoirea sub scoarta

Este o metoda des folosita, intrucat este o metoda relativ usor de aplicat, rezultatele se vad
repede 3-4 saptamani, asigura un procent mare de prindere peste 90%.
Metoda se poate aplica in perioada: 15 martie-15 aprilie cu conditia ca afara sa fi fost cateva zile
temperaturi de peste 10-15C (pentru a pune seva in miscare) si a face coaja portaltoiului sa se
dezlipeasca mai usor. Momentul cand facem altoirea este preferabil sa fie intr-o zi cu
temperaturi in jurul valoriilor de 10-15C zi calduroasa -insorita.

pentru aceasta metoda se vor folosi portaltoi cu ramuri ce au un diametru intre 1,5-5 cm;

ramurile altoi se recolteaza inainte de pornirea in vegetatie, acestea se pot pastra la

frigider prin mai multe metode. Se recolteaza si se fasoneaza la 30-40 cm, se infasoara
intr-o punga cat mai etans, iar baza se introduce intr-o sticla cu apa (sau in rumegus
umed), se pot pastra astfel 3-4 saptamani. Ramurile altoi este bine sa fie recoltate de la
pomi sanatori si de la soiuri valoroase ale caror fructe va plac. Ideal este sa faceti altoirea

imediat dupa recoltarea ramurilor altoi.

Etapele altoirii sub scoarta in cap de altoire

1. Prima operatiune este acea de retezare la cep a portaltoiului (daca este o varga-faceti aceasta la
20-30 cm de la sol).
Atentie ca ramura portaltoiului (poarta altoiul) sa aiba diametrul intre 1,5 si 5 cm. Retezarea se
face perpendicular pe ramura cu ajutorul foarfecilor in functie de diametru sau cu fierastraul.
Dupa retezare se face netezirea capului cu ajutorul briceagului de altoit mai ales in zona de
contracutit a foarfecii, unde coaja se rupe usor, Fig. 1;
2. Relizarea in portaltoi a unei sectiuni longitudinale de circa 5 cm. Sectiunea se face cu ajutorul
briceagului de altoit, pe care se apasa si se trage astfel incat sectiunea sa se faca pana la lemn.
Fig. 1.;
3. Se face dezlipirea coajei de o parte si de alta a sectiunii prin introducerea spatulei briceagului
2-3 mm sub coaja. Fig. 1;
4. Altoiul (gros de 0,3-0,4 cm) se confectioneaza sub forma de pana ce are o sectiune oblica de
aproximativ 4 cm.
Sectiunea se face pe partea opusa a mugurelui bazal. Se mai poate indeparta coaja de o parte si
de alta a sectiunii pana la cambiu (zona verde deschis), acest procedeu nu este obligatoriu dar
ajuta la o mai buna prindere. Pe centru ramane totusi o portiune de coaja neatinsa, Fig. 2;

5. Se face introducerea ramurii altoi in sectiunea longitudinala de pe portaltoi. Altoiul se

introduce de sus in jos (ca intr-o teaca), ajutandu-ne si de spatula briceagului daca este cazul.
Fig. 3;
6. Legarea cu banda de altoit sau (banda izolatoare banda pentru izolatii electrice) a zonei de
altoire de pe portaltoi, Fig. 4.
7. Scurtarea ramurii altoi la 3-4 muguri, cu ajutorul foarfecii horticole. Fig. 4, si aplicarea
masticului de altoit Arborrin sau Potaben sau a unui mastic preparat de noi;
8. Aplicarea pe capul de altoire a masticului de altoit Arborrin sau Potaben, sau a unui mastic
preparat de noi sau ceara de altoit, daca totusi nu avem mastic sau ceara de altoit putem folosii
ceara de la o lumanare bine incinsa topita Fig.4.
9. Odata cu pornirea in vegetatie se va observa daca mugurii altoiului pornesc si ei Fig. 5. Se
poate intampla ca pomii care au grefati pe ei altoi sa porneasca cu 1-3 saptamani intarziere in
vegetatie.
Este o metoda des folosita, intrucat este o metoda relativ usor de aplicat, rezultatele se
vad repede 3-4 saptamani, asigura un procent mare de prindere peste 90%.
Metoda se poate aplica in perioada: 15 martie-15 aprilie cu conditia ca afara sa fi fost
cateva zile temperaturi de peste 10-15C (pentru a pune seva in miscare) si a face
coaja portaltoiului sa se dezlipeasca mai usor. Momentul cand facem altoirea este
preferabil sa fie intr-o zi cu temperaturi in jurul valoriilor de 10-15C zi calduroasa
-insorita. Cu cat altoirea se face mai devreme (luna martie), cu atat sansele de prindere
sunt mai mari.
pentru aceasta metoda se vor folosi portaltoi cu ramuri ce au un diametru intre
1,5-5 cm;
ramurile altoi se recolteaza inainte de pornirea in vegetatie, acestea se pot pastra
la frigider prin mai multe metode. Se recolteaza si se fasoneaza la 30-40 cm, se
infasoara intr-o punga cat mai etans, iar baza se introduce intr-o sticla cu apa (sau in
rumegus umed), se pot pastra astfel 3-4 saptamani. Ramurile altoi este bine sa fie
recoltate de la pomi sanatori si de la soiuri valoroase ale caror fructe va plac. Ideal este
sa faceti altoirea imediat dupa recoltarea ramurilor altoi.
Altoirea pomilor se face in doua perioade pe parcursul unui an: primavara (15 martie
mai) si vara-toamna (15.iulie-15.septembrie), in functie de perioada difera si metoda de
altoire cea mai utilizata.
Altoirea pomilor
Altoirea este una din metodele de inmultire vegetativa a plantelor.
Altoirea este posibila datorita calusului (tesutul care conduce la vindecarea ranilor
plantei). Calusul apare prin punerea in contact a zonelor generative ale plantei si este
determinat de catre celulele cambiale cambiu (vezi Fig.).
In pomicultura altoitul se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentru
schimbarea sortimentului (trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom).
Altoirea se aplica din necesitatea de a avea in sol pamant un portaltoi: viguros, care

suporta diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in portaltoi vom aplica un altoi dintr-un
soi cunoscut, pe care ni-l dorim in gradina noastra (Jonathan, Golden, etc.).
Atat portaltoiul cat si altoiul trebuie sa provina din plante sanatoase (plante libere de
viroze sau de cancer bacterian).
Portaltoii sunt diversi, exista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in
pepiniere). Cele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din
samanta (franc) sau drajoneaza: corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc.