MINISTERUL EDUCATIE! SI CERCETARII | ' must ! y BReAm iff oh— o THIS i lologie I Manual pentru clasa a XI-a I Dan Cristescu | Carmen Salavastru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu | Radu Carmaciu CorinrI CUPRINS |, ALCATUIREA CORPULU! UMAN. Topografia organelor gi sistemelor de argane Niveluri de organizare Clue, pesuturi, organe,sisteme de orgene, organism Cella Tesuturite H. FUNCTILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULU! UMAN. . ‘A. Functile de relatie 1. Sistemul nervos Maduva spinari Enoefalul. . 5 Sistemul nerves vegetat 2. Analizatorii Analizatorul cutanat; ‘Analizatorul kinestazic. . Analizatorul olfactiv Analizatorul gustativ Analizetorul vizual. Analizatorul acusticovestibular. 8, Glandele endocrine... . naee Hipofiza . Glandele suprarenele Tiroida Paratiroidele . Pancreasul endocrin. Epifize (glanda pineal) Timusul 4. Migcarea rer Sistemul 0808... 0... ees Articulatile Sisternul muscular - 58 - 58 4 4 5 aa 13 13 13 18 26 32 38 38 42 43 43 54 54 58 59 60 60 63 63 67 6B B. Funotille de nutritie... eee 74 1. Digestia si absorbtia. . 74 Digestia . . 75 Absorb intestinela (la nivel incestinuui subtire) 60) Digestia, absorbia si secretia la nivel intestinului gros bed sees 8 2. Circulatia ...... oe 04 Grupsle sangvine — trensfuzia oo BS Hemostaza gi coagulares sngelui ... 86 Marea gi mica circulatie..... . es, Circulatia limfatica . oe. 8B Activitatea cardiacd 0.6... 2... 30 3. Respiratia. cece eee 97 PIAMANIE. eee eee ee maz, 4, Bxcretia better eben 108 Formarea si elineres urinel . 103 Compozitia chimica a urine... . 105 5, Metabolismul.. oo 0... ee eee - 108 Metabolsmulintermedian .. - 108 Metabolismul energetic. : m1 Flu givaloarea energetica a numentelor .. 113 Vitarinele. eee eee 14 C. Functia de reproducere............., 118 Sistemul reproducator .,.. vo 18; Aparetul genital feminin .. .. 218 Aparatul genital masculin............, 117 Fiziologia organelor dé reproducere ...... 119 Sanatatea reproducerii . 2.122 Planning familial. : . 122 Conceptie si contraceptie............. 122 Sarcina ginagterea 0... eee 122 D. Organismul — un tot unitar........... 124 Homeostazia mediului intern 124| | | | \ \ \ ‘Nestices corp uan 1. ALCATUIREA CORPULUI UMAN Topografia organelor si sistemelor:-de organe |n corpul omenesc, celulele si fesuturile alcatuiese organe si sisteme de organe. ‘Organele sunt formate din grupari de celule si fesuturi care sau diferentiat In vederea Indepliniri ‘numitor funetii In organism. Organele nu functionea- 24 laolat In organism, ci in stransa corelatie unele cu altele, Pentru organele interne, se foloseste curent ter menul de uiscere. Sistemele de organe sunt unitati morfologice care Indeplinese principalele functii ale orgenismului: de relate, de nutrtie si de reproducere. ‘Segmentele corpulul urnan Corpul uman este alcatuit din: cap, gat, trunchi si membre. Capul, Impreuna cu gatul, formeaza extremi- tatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din partea craniana, care core ‘spunde neurocraniului (cutia cranian@), $i partea facia 1a, care corespunde viscerocraniului (fata). atul este segmentul care leaga capul de trunchi si prezinta elemente somatice (mugchi, oase, articular {ii) si viscere (laringe, trahee, esofag, tiroida, parati roide ef@ Trunchul (fig. 1, 2) este format din torace, abdor men gi pélvis. In interiorul lor se gasesc cavitatile: toracica, abdominala si pelviana, care adapostesc vis- cerele. Cayitatea toracica este separata de cavitatea abdominala printr-un muschi numit diafragma, Cayitatea abdominalé se continua cu cea pelviana, care este limitata inferior de diafragma perineala. ‘Membrele. Cele superioare se leaga de trunchi prin centura scapularé portiunea lor libera are trei segmente: bral, antebraf si mand; cele inferioare se Jeagé de trunchi prin centura pelviana, si portiunea lor libera prezinta, de asemenea, trei segmente: coapsd, \ gamba si picior. Pianuti si raporturi anatomice Pentru precizarea pozitiel segmentelor care alca- tuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de orientare, axe si planuri (fig 3). Corpul omenesc este alcatuit dupa trie’ bilaterale, find un corp tridime Fig. 1. Vedere anteroaré a cavitelor unchiulut cavitatea toracica ((,mediastin 2. cavitate pleuralé 3, cavitate pericardial) cavates, abdominala (4) evita pelvians (5). ul longitudinal, axul lungimii corpulu este ver- a.om $i are dO Be il) -$i-inferior (caudal). ET pleaca din eres lui si merge pana Ja nivelul nitat de suprafata talpilor. “Axil Sagit@l_sau anteroposterior este axul grosi- mil corpului. Are un pol anterior si altul posterior. ~Axul“tansversal corespunde latimii_.corpului, Esté orizontal sare v ~Praniurilé Prin cate do cate" plar-al corpului tang si altul drept. din axele amintite trece Fig 2 Subdlvsurle cava abcomrinale: | epigastn: 2. hipocondrs stang: 3. abdomen lateral stang; 4. pertombilca 5. inghinal stang, 6 ogists ginal dep & abdomen tel dep 9 poco reptplan medio-sagital. Planul mediorsagital este planul imetrie-bitateratet ~—~Planiil Frorital merge paralel cu fruntea si trece prin ‘axul longitudinal si cel transversal, El iniparte conpul Tito parte anteridara (ventrala) st ‘loa (dorsala).~~ Pranul transversal anu oreo eve pin ax tal si transversal, ET imparte corpul intr-o parle supe- oa oer) “alta inferioara (caudala), Planul trans- ‘versal este Tiumitplanl metameriel corpulul, Aceste ‘Ax longitudinal Plan sagital Fig. 3. Planui gi axe ale comput Niveluri de’arganizare Celule, tesuturi, organe, sisteme de organe, organism Exist diferite niveluri de organizare a corpului uman, fiecare contribuind tn final fa cel morfo-functio- nal al Intregului organism (fig. 4). Celula Celula este unitatea de bazé morfofunctionala si alicia rier eb Proprietatile celulei Celulele au o serie de proprietati generale si spe- ciale, care le asigura Indeplinirea rolului specific in ansamblul organismmului, Dintre aceste proprietai,sin- teza proteica, reproducerea celulara si metabolismul celular au fost deja studiate. Proprietati importante ale celulei sunt insa atat transportul transmembrane, cét si potentialul de membrana, ‘Transportul transmembranar’ Membrana celularé prezinta permeablltate selec- tiva pentru anumite molecule si majoritatea ionilor. ‘Aceasta permite un schimb bidirectional de substan- te nutritive si produsi ai catabolismiuful celular, pre- cum si un transfer ionic, care determina aparitia cur rentilor electrici. ‘Mecanismele implicate in transportul transmem- branar pot fi grupate in doua categorii principale: me- ccanisme care nu necesita prezenta unor proteine membranare transportoare (cérausi) si mecanisme ‘care necesita prezenta unor astfel de proteine. Din Prima categorie fac parte difuziunes si asmoza iar dt @ doua, difuziunea facilitata si transportul activ. Un alt mod de a clasifica transportul transmem- branar tine cont de consumul energetic necesar pen- tru realizarea lui. Astfel, exista transport pasiv, care nu necesita energie pentru a se-desfasura si cuprinde difuziunea, osmoza si difuziunea facilitata, si trans- Port activ, care necesita cheltuiala energetica (ATP). + Mecanisme care nu utilizeaza proteine ‘ransportoare Difuziunea (fig. 7). Moleculele unui gaz, ca si mo leculele si ionii aflati intro solutie, se gasese intro miscare dezordonata petmanenta, rezultat al energiei lor. Aceasta miscare, numita difuziune, determina ras- pandirea uniforma a moleculelor intr-un volum dat de Gaz sau solutie, De aceea, ori de cate ori exista o dife- enfa de concentratie (gradient de concentratie) intre doua compartimente ale unel soluti, miscarea mole culara tinde sa elimine aceasta. diferenta si sa distri buie moleculele uniform, Datorité structuti sale, membrana celularé nu reprezinta o bariera In difuziunea moleculelor nepo- larizate (liposolubile), de exemplu O, sau hormonii a-e Cola a ctv: 1 loc de conexiune; 2. proteina trans- Fag 8 Tensor pr loleculele_organice, care prezinta legaturi covalente polare, dar nu sunt incarcate electric, de “exampli CO, Stanoll ‘sau ureea, pot, de asemenea, difuza prin membrana celulara. Moleculele polarizate mai mari, de exemplu glucoza, nu pot traversa mem- brana celulara prin difuziune si, de aceea, au nevoie de proteine transportoare. . De asemenea, membrana nu permite’ pasajul ioni liber, acesta va avea loc doar la nivelul canalelor font ce cu structura proteic, formatiuni membranare cu dimensiuni atat de mici, Incat/nu pot fi vizualizate nici chiar cu ajutorul microscopului electronic. Osmoza este difuziunea apel (solventulul) dint-o solutie, Pentru. ca ea s4 se produca, membrana care separa cele doua compartimente trebuie sa fie semi- permeabilé (sa fie mai permeabilé pentru moleculele de solvent decat pentru cele de solv). Apa va trece din compartimentul In care concentratia ei este mai ‘mare (solutie mai diluata) In cel cu concentratie mai mica (solutie mai concentrata). Fora care tebule epllcets peru o preven os moza se numeste presiune osmotica. Ea este propor- tionala cu numarul de particule dizolvate In solute. ‘+ Mecanisme care utlizeaza proteine transportoare ‘Moleculele organice polarizate si cu greutate mi -ecularé mare traverseazd membrana celularé cu ajuto- rulpfoteinelor transportoare membranare. Acest tip de transport este specific, saturabil (va exista un trans- port maxim pentru o anumita substanta) si pentru aceeasi proteina transportcare poate aparea com- petitia intre moleculele de transportat. Difuziunea facilitata. In acest caz, moleculele se depleseaza conform gradientului de concentrate si nu este necesaré energie pentru transport. Transportul activ (fig. 8) asigura deplasarea mol- eculelor sia ionilor Impotriva gradientelor lor de con- centrajie si se desfasoara cu consum de energie furnizata de ATP. Este de mai multe tipuri: ~ primar, pentru functionarea proteineltransportoare este hidroliza directé a ATP-ului. In acest caz, proteinele transportoare se numesc pompe; ~ sssndar (cotransport energia necesaré pena transferul uriel molecule sau ion Impotriva gradientu- luj sau de concentrafie este obtinuta prin transferul altei energii conform gradientului ei de concentratie. De exemplu, pompa de Nat/K*. £7.27 O categorie speciala”de transport este cel vezicu- lar, Acesta poate fi: endocitoza, in care materialul ex- tracelular este captat in Vezicule formate prin invagi- area membranei celulare si transferat intracelular, sau exocitoza, in care material intracelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celulara, iar continutul lor va fi eliminat in exteriorul celulei. Forme particulare de endocitoza sunt fagocitoza si pinocitoza, ? Potentialul de membrana / Permeabilitatea.selectiva a membranel, prezenta intracelulars a moleculelor_nedifuzibile ‘incarcate negativ si activitatea pompei Na'/K* creeaza o distri butie inegala a sarcinilor de o parte si de alta a mem- branei celulare, Aceasta diferenta de potential este denumita potential de membrana. +Potenfialul membranar de repaus are o valoare medie de -65mV pana la -85mV (valoare apropiata de cea a potentialului de echilibru pentru K*) si depin- de de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni, Termenul de repaus este introdus pen- tru a desemna un potential de membrana atunci cand la nivelul acesteia nu se produc impulsuri electrice. Valoarea acestui potential se datoreazé activitati pompei Na*/K*, care reintroduce in celula K* difuzat la exterior si expulzeaza Na* patruns in celula, int-un report de 2 K*Ta 3 Nar. In acest mod, o celula tine relativ constanta concentratia intracelulara a ioni- lor de Na* si K* si un potential membranar constant, ‘in absenta unui stimul, — +Potentialul de actiune este modificarea temporara a potentialului de membrana (fig. 9). Celulele stimulate electric genereaza potentiale de actiune prin modifice- ea potentialului de membrana. Mecanismele de pro- ducere, aspectul si durata potentialului de actiune sunt ‘diferite in functie de tipul de celula, dar principiul de baza este acelasi: modificarea potentialulul de mem care apar la specifice, ce se Inchid sau se deschid In functie de valoarea poten- tialului de membrana. Pentru a enumera fazele poter- fialului de actiune, se poate lua ca exemplu neuronul. ~Pragul: celulele excitabile se depolarizeazé ra- pid, daca valoarea potentialulul de membrana este re- dusa la un nivel critic, numit potential prag. Odata acest prag atins, depolarizarea este spontana.Perioada refractara reprezinta intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune. Exista doua perioade refractare: + perioada refractara absoluta, pe parcursul careia, indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obti- rhe un nou potential de actiune. Cuprinde panta ascen- denta a potentialului de actiune si o portiune din cea descendent si se datoreaza inactivarii canalelor pen- tuNes oo *perioada refractara relativa, pe parcursul céreia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este suficient de putemic, Potentialul de acti Une obtinut astfel are o viteza de aparitie a pantei as- cendente mai mica si o amplitudine mai redusa decat Tn mod normal, Potentialul de actiune, odata generat In orice punct al unej membrane excitabile, va stimula, la réndul iu, zonele adiacente ale acesteia, propagandu'se in ambele sensuri, pana la completa depolarizare a membrane ‘Transmiterea depolatizarii in lungul unei fibre nervoa se sau musculare poarta denumirea de impuls (ner- ‘vos sau muscular). ~ Proprietatile speciale ale celulelor sunt contractil- tatea (proprietatea celulelor musculare de a transfor: ja chime a unor compust In energie meca- “hicd) si activitatea secretorie, Fiecare celula sinteti- ~2azd substantele proteice si lipidice propril, necesare pentru refacerea structurilor, pentru crestere si Inmuk "Neuron 80 - pe © rene ns) Celuls miocardica ventricuard ome 80 mv. oe abo Tip (ms) Fibre muscularé meted de ls nivelul antruul gate Aa fie. Unele celule s-au specializat in producerea de Vee substante pe care le ,exporta" in medial inter (secre. . tle endocrina) sau exter (secretie exocrina). tony. ey ar amas a q © Timp ims) Depblarizarea creste s : Fig. 9. Potential de actiune june este un raspuns de tip ,tot timuli cu 0 intensitate inferioara prag nu provoaca depolarizarea si declan saree unui impuls, ir stimuli supraliminari nu deter- Ting o reacts maLamsla dec Simo prog preg 7 =Panla_ascendenta depolarizarea aparé dupa _atingerea potentialulil-prég si se datoreaza cresteril~ - Permeabilitafii membrane! pentru Na’; acesta va intra ‘in celula prin canale speciale pentru’ acest ion, care sunt volta-dependente si care se deschid atunci cand Potentialul de membrana atinge valoarea prag. : ~Panta_descendenta (repolarizares): potentialul revine catre veloarea de repaus. Acest fapt se dato- reaza iesirii K* din celulé prin canale speciale pentru acest ion, care se deschid, de asemenee, in prezenta stimulului (fig, 10), >. Canalele voltafdependente Ne" difuzeaza pentru ae se deschid: # ‘in-celula. n tei de mebrana | Sorat de -05 I 40 mV Potentilul de membrant Fevine la -65 mV Depolarizarea scade — Canalele voltaj-dependente __, K* difuzeaza pentru K* se deschid In afara celulel Fig 10. Difuziunes lonllor de sodiu gi de potas.CUVINTE. CHEIE =eeeeenecre difuziune, osmoza, transport activ, transport pasiv, | potential de membrana, petioade refractare, con: tractlitate, activitate secretorie Tesuturile ‘Tesuturile sunt sisteme organizate de materie vie formate din celule similare, care indeplinesc In orga- nisme aceeasi functie sau acelasi grup de func Celulele sunt unite intre ele printr-o substanta inter: celularé, care, atunci cand este 1n cantitate mica, se numeste ,substanta de ciment’, iar, In cantitate mare, »Substanfa fundamentala’, Drtpittiod. — Sofa tit oloMhatfirot — c&robue, Ae! _ aw fat eee Clasificarea tesuturilor LEPITELIAL, 1 De acoperire lu =pavimentos: tunica inter a vaselor funistrat-“Sangvine 8 limfatice ficat) cubic: mucoasa bronkilelor “lind iit ect: maconse tub gest ‘pasud-_- lind elt si nec pte tabeat “Frater “Pita: oe vic i dere) sine zat epi iul Ecos ba bucale canalele glandelor ae seeds anaife rota 2 Glandular ecreton tip endocrin _ tipul in cordoane celulare (adeno: —————- —__hipofiza, glandele paratiroide) ~tipul flicular (iroide) ‘tip exocrin —_- simplu (tubule, acinos) race ~compus (tubulo-acinos) *sipmixt ~ pancreas testicul + Fovar 3. Senzorial — intr in structura organelor de simp L CONJUNCTIV 1. Moale lax Insoteste alte tesuturi; leaga unele organe o Fliculat: genio limatic, is dlpos Tn jurul unr organe (inlchi, ochi si subcuta: nat (hipoderm) ‘Os: tendoane,ligamente, aponevroze ‘elastic tunica medie 2 arterelor si venelor 2 Semi: cattlagings ~ hla: cartisje castle, langle, es “ese Mil recht eels fibros discufle intervertebrae gh meni articulate 3. Dur #0808 ~haversian (compact): diafizele oaselor lung TT “spiigs (rabecula: epzele caselor See 4. Fld — sangele a ML MUSCULAR ‘stsiat muschii scheletici (somatic) eneied: visceral si multiuntar (in iis) ‘© striat de tip cardiac: miocardul IV, NERVOS ‘neuronul ~ ceula nervosa snevrodia — cella gala Pedro tnTia Ne bat Postaatruson Nid ati meheratn Rat‘Aloétuirea corpulal whan Puteti face si observatit macroscopice pentru fesuturile cartilaginoase si musculare, dupa o disec- fie efectuata pe o broasca sau un iepure. |» Precizati principalele functil ale organismulul si structure care le realizeazé, folosind si cunostinfele doban- dite anterior. - Pa... Denumniti componentele celulel din figura alaturat ‘Asociafi organitele celulare din prima coloané cu caracteristicile corespunzatoare din a doua coloana. |L ibozomi a. sistem membranar de micro: si macrovezicule, 2. mitocondti situat In apropierea 3. lizozomi nucleului 4, aparat Golgi, echivalenti ai 5. corpi Nissl ergastoplasmei pentru neuron . contin enzime oxido- reducatoare atasate reticululul endoplasmatic e. vezicule cu enzime - hidrolitice PIS Aflatiréspunsul corect. Celulé polinucleata este: a. hematia adulta; b. hepatocitul; c, fibra musculara netedé; d, fibra muscular striata. iti dacé enunturile legate prin conjunctia ,,deoarece” sunt adevarate sau false; in cazul in care le considerati adevarate, determinafi daca Intre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate Gitoplasma este un sistem coloidal, deoarece mediul de dispersie este ansamblul micelilor coloidele, ar faza dispersata este apa. Neuronul nu se divide, deoarece nu are In componenta sa centrozomul, orgenit celular cu rol in tnmultirea celular - Woe jue, Fg BBM sans GK vz 2 s oo ey > ae gt ‘ \ ose = sisi low eS |3 AN +6 I. FUNCTHLE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. Functiile de relatie 1. Sistemul nervos Sistemul_nervos, impreuna cu sistemul endocrin, regleazé majoritatea functillor orgaflsriulu, Sister nervos (SN) are rol In special In reglarea activitatil musculeturit si a glandelor secretorit (atat exocrine, cat si endocrine), In timp ce sistemul endocrin re- gleaza In principal functille metabolice. Reglarea acti- vital musculaturii scheletice este realizata de SN somatic, iar reglarea activitati musculaturil viscerale si a glandelor (exo~ si endocrine) este realizata de SN vegetativ.Intre SN si sistemul endocrin exist o stran- s@ interdependenta Compartimentele funcfionale ale sistemului nervos Reglarea nervoasé a functilor cqrpulul se bazeazé pe activitatea centrilor nervosi care prelucreaza infor- tile primite si apoi elaboreaza comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fie care centru nervos poate fi separat In doua compar- timente functionale: + compartimentul senzitiy, unde sosesc informati- ile cilese la nivelul receptorilor, “= + compartimentul, motor, care transmite comenzile la eféctori a ‘Agadar, flecare organ nervos are dou functii fun- damentale: functia senzitiva si functia motorie, La nivelul emisferelor cerebrale mai apare si func fia psihica. Separarea functillor sistemului nervos in functii senzitive, motorii si psihice este artificiala si schematica In realitate, nu exista activitate senzitiva fara ma- nifestari motori, si viceversa, iar starile psihice rezulta din integrarea primelor doua. Toaté activitatea siste- mului nervos se desfasoara Intro unitate, In diversi- tatea el extraordinara. neuronului gi a sinapsei Teprezinta. unitatea. morfo-functionala, a ervos. Din punctul de vedere al form Pi * Njumai la specializarile cu doua ore / saptamang si la profill artistic, specializarea coregrafle. wolbeee & Th functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi: alt, dt biter roe i Waa Pee ‘Sistemul nervos central (SNC) Encefal ‘Maduva spina Sistem nervos periferic (SNP) nervi cranieni fibre senzitive [fibre motori {fe Sistem nervos vegetativ (catre muschii netezi si | muschiul cardiac, glande) Sistem nervos somatic (catre muschii scheletici) sistem nervos arasimpatic sistem nervos simpatic al dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiti, Forma neuronilor este vatiabilé: stelata (coamele anteridate ale maduvei), sfericé sau ovalara (in ganglioni spinal), piramidala (zonele motorii ale scoartei cerebrale) si fusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale). he olari(celulele cu conuri $i bastonase din re- tina); au aspect globulos, cu o singura prelungire; + pseudounipolari; se afla in ganglionul spinal si au o'prelungite caré se divide In ,T"; dendrita se dis- tribuie la periferie, iar axonul patrunde in sistemul nervos central (SNC); te bipolark de forma rotunda, ovala sau fusiforma, (' cele doua prelungiri pornind de la polii opusi ai celulei ‘+ (neuronii din ganglionit spiral Corti si vestibular ‘Scarpa, din retina si din mucoasa olfactiva); be multipolari; au o forma stelata, piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice TyMortara < Coop penton ee ale organisa Gan — 4 Fig. Structura neuronului: 2 neuron motor; b. neuron seraitly; 1. dendrite; 2. nuclei 3. nucleoli 4. corp neurone 5, substantaro- ‘mato, 6. celle Schwann; 7. noduri Ranvier, 8 mielina; 9, 2x00; 10. colaterela axonica; 1. raificafi cu butoni terminal. si un axon (scoarta cerebrala, cerebeloasé, coamele anterioare din maduva spinari). ’ Dupa functie, né ii pot fi receptori,.care, prin dettttitele lor; recéptioneaza stimuli din mediul exte- rior sau din interiorul organismulut (somatosenzitivi si viscerosenzitivi), ai céror axoni sunt In lega- turé cu organele’efectoare (somatomotori sau vis ceromotori), si intercalari (de asociatie), care fac legatura intre neuronii senzitivi si motori, We regia tin oN pat ae Feoeg ‘see fovonoion SO relvngn’ << YE yet, Neuronul este format din corpul celular (pericario- null$iuna sau mai multe-pretungir, caré sunt de doua tipuri: dendhitele, preluingitt-celulipete (majortat rename male dent) exc car, al, este celulifug, prelungire unic& a neuronulUi (ig 1). 7 Cc neironull este format dt neurller (mem- branaplasmatica),neuroplasma (ctoplasma) si nuclew -Neurilema celulei nervoase este subtire, delimi- tedza neuron si are o.structura lipoproteice. -Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondii, ribézomi, reticul endoplasmiatic, cu exceptia centrozomului, deoarece neurofiil nus divi- de} incluziuni pigmentare 51 organite specifice: corp tigroizi (Niss!) din corpul celular si de la baza deir riteler, cu rol in metabolismul neuronal, si neurofi. brilele, care se gasesc atat in neuroplasmé (corp), cat siin : prelungii (dendrite si axon), avand rol mecanic, de sustinere si in conducerea impulsului nerves. ‘Nucleul, Celulele nervoase motori, senzitivé'si de asodiatie au un nucleu unic, cu J-2 nucleoli, Celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric. Aceste celule pot avea nuclei Gubli sau mull : Dendrritele, in portiunea lor initiala, sunt mai groa- se, @poT se subtiaza. In ele se gasesc ‘Acestea feceptioneaza impulsul nervos 1 if conduc “spre. corpul neuronulul, Axonul este 0 prelungire unicd, lunga (uneori de Im)"si mai, groasé. Este format dintr-o citoplasma — | specializate, numita-axoplasma, in care se gasesc: | mitocondrii, vezicule ale reticulului endoplasmatic si neurofibrile. Membrana care acopera_axoplasmna se numeste axolema si are un rol important In propaga- tea impulsului nervos. De-a lungul traseuhii sau, axonul emite colaterale perpenciculare pe directia sa, in portiunea terminala se ramificé; ultimele ra catii — butor inali ~ contin mici vezicule mediatori chimiet cafe inlesnesc transmiterea fluxului nervos la nivelul sinapselor. Butonul mai ‘contine neurof i mitocondri | Incorjurand axoriul, se deosebesc, in functie de lo- calizare smul nervos periferic (SNP) sau SNC — si de diametrul axonului, urmatoarele structuri bagi at oe | BS clanainect .Nloorogh La mamifessle superioare, humarul ne- vwrogllor depaseste de numérul neuronilor. Forma si dimensiunile corpulu celular pot fi diferte, jar prelungirle, veriabile ca numér. Se descriu mai, multe tipuri_de_n celula Scltwann, astrocitul, Slgsendiogli microglia, celulele_ependimare si celulele satelite. Nevrogiile sunt celule care se divid intens (sunt singurele elemente ale tesutului nervos care dau nastere tumorilor din SNC), nu contin neu- rofibrile si nici corpiNissl. Au rol de suport “neuroni, de protectie, trofic, rol fagocitar (microglia), In sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronulul Celula nervoasa are proprietatile de excitabiitate si conductibilitate, adicé poate. genera un potential de actiune care se propaga si este condus. Prima propri- tate @ fost descrisa in capitolul afectat fiiologiel celal, Conducerea impulsului nervos, Aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neu- ronale determina aparitia unui nou potential de acti- lune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune Intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior. Aceasta explica de ce toate Potentialele de actiune aparute de-a Iungul unui axon sunt consecina primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv. ‘Conducerea la nivetul axonilor amielinii (Fig. 12) In acest caz, potentialul de actiune poate sa aparé in orice zona a membranei. Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, iar potentialul de actiune este condus intr-o singura direcjie, deoarece In directia opusé, unde sa produs potentialul de actiune anterior, membrana este In stare refractara absoluta. De fapt, termenul de con- ducere este impropriu, deoarece orice nou potential ‘de actiune este un eveniment complet nou, care se Tepeti, se regenereazé de-a lungul axonulul, = [OX Myton g om ae EY & (yom _ ond reftectara. | 1 son ev simana atk A Henke Ne he 4 i Vio . Impuls anterior | impuls | impos utr 12, Conducerea impulsulul nervos lat de Fi 2 ca Impulsului nervos (potentiautul de actune) Conducerea la nivelul axonilor mielinizati (fig. 13) In acest caz, datorita proprietatilor izolatoare ale mi linei, potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier si ,sare* de la un nod la altul intr-un tip de conducere numita ,seltatorie’. Acest tip de condu- cere permite viteze mult mai mari (100m/s, fata de 10m/s in fibrele amielinice). Aceasta explicé aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele. Sinapsa este conexiunes functionalé intre un neu- ron $i.0 alta celula. In SNC, ¢ doua celuld este tot un neuron, dar in SNP ea poate fi o celulé efectoare, ‘muscularé’sau secretorie. Des! similara cu cea neuro: neuronala, sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara. La nivelul sinapselor,transmiterea se face intrun singur sens,Funeiefunderentalé ale organism uman Fig 13, Conducerea impulsului nervos tnt fbr mieinizat. Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendrtice, axcaxonice sau dendrodentyitice (fig. 14). Din punct de, vedere. al.mecanismulul prin care se facé farigmiterea, sinapsele pot fi chimice sau electrice. ‘rua TNardcnun ane Mao eave le rat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana Postsinaptica (fig. 15), apare depolarizarea membranei postsinaptice, numita potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau poten- fial terminal de placd, daca este vorba despre o fibra musculara scheletica, Acest potential, care nu trebuie confundat cu potentialul de actiune, are doua proprie- speciale: sumatia temporala si sumetia spatial, In primul caz, dou asemenea potentiale produse prin descarcarea de mediator ‘din aceeasi fibra presinaptica se pot sume, rezultand un potential mei mare, iar In cel de-al doilea caz, potentialele postsinaptice excitatorii, produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica, se pot cumula, Oboseala transmiterii sinaptice. Stimularea repe- tata si rapida a sinapselor excitatoril este urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronului Fig.14, Tipur de sinapse: a. axodenstiticsb, axoaxonidc, dendo- dendrite (electicad. axosomaticspostsingptic, pentru ca, In urmétoarele milisecunde, Rumérul acestora sé scadé accentuat, In acest caz, avem de-a face cu un mecanism de protectie Impotri- ‘va suprastimularii, care se realizeaza prin epuizarea deporitelor de mediator chimic (neurotransmitator) de la nivelul terminatiei presinaptice. Efectele medicamentelor asupra transmiteril. si- nnaptice, Unele medicament cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad (unele anestezice). Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a siste- mului nervos este actul reflex (sau, simplu, reflexul, Reflexul reprezinta reactia de réspuns a centrilor ner- vosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de cétre matematicianul si filo- zoful francez René Descartes (1596-1650). Réspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Baza ana actuluf Tetlex este arcul reflex, alcatuit din cinci componente anatomice: receptorul, cae fern cnt ners cla eferena efecto fig. 16). Receptorul este o structura excitabilé care réspun- de la stimuli prin variaii de potential gradate propor fional cu intensitatea stimululi ‘Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale dife- rentiate si specializate In celule-Senzorialé)(gustative,” Jeolite ol specilizate ys _compusculii.senaitivi. > Sistrul nerves Fig. 15. Transmiterea sinaptice 1. terminate presinaptics; 2. aceti coling 3. fanta sinaptic: 4. celula postsnaptles; 5, receptor, auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt — micl organe pluricelulare alca- tuite din celule, fibre conjunctive si. terminatii nervoase dendrtice, (receptor tequmentari, proprioceptorii). Uneor, rolul de receptori 1! indeplinesc chiar termi nafille butonate ale dendritelor (neuronul receptorului olfactiv, receptorii durerosi. Fig. 16, Arcul reflex 1 receptor; 2 cale aferentas 3. cent; 4, cale ferent 5, efector.Funcieundaente oe crgerisra men La nivelul receptorului are loc transformarea ener iei stimulului in impuls nervos. Th functie de provenienta stimulului, se deosebesc: sexteroreceptori ~ primesc.stimull, din. afara organist ‘+ interoreceptori (visceroreceptori) — primesc. st hull din interiorulorganismului_ (baroreceptor, chemorecepto + proprioreceptori mugchi, tendoane, primesc_ stimull. de la lati si informeaza despre poritia corpului si permit controll miscéril Tn functie de tipul de energie pe care o prelu- crear * chemoreceptori ~ stimulati chirnic. muguri. gus" ‘alivi epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si aorti- ci: nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie, dedaréce sunt stimulati de substante chimice éliberate de celulele distruse; « fotoreceptori — sunt stimulati de lumina: celule cu conuti si bastonage; «termoreceptori — raspund la variatille de tem peraturé: terminatii nervoase libere; «mecanorecepiori. —_stimulati de deformarea ‘membranei celulare: receptori pentru tact, vibratii si presiune. In functie de viteza de adaptare: ___ Gfazici — raspund cu o crestere a activitatil la ‘plcarea stimululu, dar, In-cluda mentinerii aces- tuia, activitatea lor scade ulterior: receptorul alfactv; « tonici — prezinta activitate reativ constant pe ‘foata durata aplicaril stimulului receptorul vizual. La nivelul receptorului are loc traducerea infor rmaei purtate de stimu! in informatie nervoasa speck fica (impuls nervos). Calea aferenta. Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglonii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieri. Prin centrii unui reflex se Intelege totalitatea struc turilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv. Sistemul nervos central are trei nivele majore, cu atribute functionale specifice: nivelul maduvei spi nati, nivelul subcortical i nivelul cortical. Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector. Efectori, Principalii efectori sunt muschil striat, muschi netezi si glandele exocrine. seosrnanabewcstn TEME $I APLICATII me eae. ‘Va reamintim structura sistemului nervos. Maduva spinérii ‘Se giseste situata in canalul vertebral, format. din suprapuneree orificilor vertebrae, pe care insa nu a ‘ocupa in intregime. Limita superioaré a maduvei core- spunde gaurl occipitale sau emergentel primului nerv spinal (Cl), iar limita inferioara se afla In dreptul verter brei L2 (fig. 17). Fig 17, Creer si méduva spiniil (sectiune saci: 1 goura Ceciptal; 2 dlatatia cervical 3. méduva spinal ir canal verte bral 4. dlatafia lombarg; 5. conul medular, 6 film terminal. |Sista nevos Intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cele trei membrane ale meningelor vertebrale care asigura protectia si nutritia maduvei. Sub vertebra L2, maduva se prelungeste cu conul medular, jar acesta cu filurn terminale. De o parte si de alta a conulul medular sia filumului terminal, nervi lombari si sacrali, cu. directie aproape verticala, formeaza ,coada de cal". ‘Aspectul exterior al mduvet Jn dreptul regiunllor cervicala si lombara, maduva prezinta doua portiuni mai voluminoase, intumescen- {ele (dilatarile) cervicala si lombara, care corespund membrelor. ‘Meningele spinale Sunt alcatuite din trei membrane de protectie care Invelesc maduva (fig. 18). Membrana exterioara se numeste dura maler. Are o structura fibroasa, rezls- “ent steste"separata"de peti catalolur verbal ‘prin spatiul epidural, paraté~si“dé pia mater printr-un, spafiu” Gare” lichidul cefalorahidian (LCR). Pia mater este lard cu rol nutritiv,ca adefa patrurzind in gant s Tsu 1 gasesc vase arterial. ‘Maduva este formata din substanta cenusie dis- usd in centru, sub forma de coloane, avand, in sectiune transversal, aspectul literei .H', si substanta alba, la periferie, sub forma de cordoane (fig. 19). Substanta cenusie Este constituita din corpul neuronilor. Bara trans- versala a ,H'-ului formeazé comisura cenusie a madu- Fig 18 Meningee:L maduva spinérit 2. apofizatransversa 3. corp vertebral 4. nerv spinak 5. pia mater, 6. arahnoide, 7. dura mater; 8, apolzé spinoasa. vei, iar portiunile laterale ale .H"-ului sunt subdivizate 1n coamme: anterioare, laterale si posterioare. Comisura cenusie prezinta, in centru, cenalul ependimar care contine LCR Coamele anterioare (ventrale) contin dispozitivul soitiatomidtor, care este mai bine dezvoltat in regiu- nile dilatarlor. Coarnele anterioare sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare si contin dou tipuri de nneuroni somatomotori ai céror axon! formeaza radaci- na ventrala a nervilor spinal Coamele posterioare.(dorsale) contin neuroni ai céilor senzitive care au semnificatia de deutoneuron (Al Il-ea neuron), protoneuronul (Ful neuron) find si- tuat In ganglionii spinal. Coamnele laterale sunt vizibile in regiunea cervical infetioara, Tn regiuned toracala si lombara superioara, Contin neuroni vegetativi simpatici pregan caror axoni parasesc maduva pe calea rédacinii ven- trale 2 nervului spinal si formeazé fibrele pregan- glionare ale sisternului simpatic. Intre coamele laterale si posterioare, In substanta alba a maduvei, se afla substanta reticulata a madu- vei, mai bine individualizata In regiunea cervicala si formata din neuroni dispusi in rejea, prezenti si in jurul canalului ependimar, pe toata lungimea sa Substanta alba Se allé'la periferia maduvel si este dispusa sub forma de cordoane In care gasim fascicule ascen- dente, situate, In general, periferic, descendente, situ- ate spre interior fata de precedentele, si fascicule de asociatie, situate profund, In imediata vecinatate a substanfel cenusi. Fig. 19, Méduva spinaril (sectiune transversal |. cordonul poster (or; 2 santull medln posterior, 3. comisura cenuse; 4. cornul tera 5. nerv spina 6. cordonul anterior 7. comisura ab 8, fisura me: fan anterioaré 9. conul anterior, 10. radacina anterloars Tl gan- aon spinal 12 rdacina postrioat; 13. cordonul lateral 14. canalul ependimar 15. comul posterio.Fungi fundemertal ole argensmulyi umen seams asec TEME $I APLICATII Fig. 20, Calle ascendente: ge postcentral 2, axonll neuronior Il (talamici 3. talamus; 4. cortex cerebral 5. mezencelal 6. cerebel 7, punte; 8, exonii deutoneuronlo, 9. nucleul gratis; 10. nucleul ‘cuneat: I bub rehidian; 12 fasceul cureat, 13. receptor articular de * Caile ascendente (ale sensit Caile sensibilitatii exteroceptive © Calea sensibilitail termice si dureroase Receptorii se gasesc In piele. Pentru sensibilitatea dureroasa, ca si pentru cea termicd, receptorii sunt terminatiile nervoase libere, Protoneuronul se afla In ganglionul spinal. Den- rita lui este lunga si ajunge la receptor, iar axonul patrunde in maduva. Deutoneuronul se aflé In neuronii senzitivi din cor nul posterior al maduvel, Axonul lui trece In cordonul iti; fig. 20) Intndere; 14. regiune cervical: 15 fascieul gracilis; 16 receptor tac: Uk 17. dendritele protoneuronior; 18. fus neuromuscular, 19. tract sphocerebelos dorsal; 20. tract spinotalamie lateral: 21. receptor pentru durere; 22. axon protoneuraniloy 23, receptor temic,Iateral opus, unde formeaza fasciculul spinotalamic lat: eral, care, In traiectul sau ascendent, strébate maduva si trunchiul cerebral, Indreptandurse spre talaius, Alea neuron se afla in talamus. Axonul tui se prolecteaza pe scoarta cerebral, In aria sommestezic& | din lobul parietal « Calea sensibiitail tactile grosiere (protopatica) ‘In piele, receptorii sunt reprezentati de corpusculii Meissner si de discurile tactile Merkel. Protoneuronul se afla in ganglionul spinal. Dendri- ta acestui neuron, lunga, alunge la nivelul receptorilor, iar axonul patrunde pe calea radacinii posterioare In maduva. Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cor nul posterior. ‘Axonul acestor neuroni trece in cordonul anterior opus, alcatuind fasciculul spinotalamic anterior care, tn triectul sau ascendent, strabate maduva, trunchiul cerebral si ajunge la talamus. Al lea neuron se aflé In talamus. Axonul lui se proiecteaza In scoarta cerebral, In aria somestezica | © Calea sensibilitatii tactile fine (epicritice) Uslizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu calea proprioceptiva kinestezica, cu care va fi descrisa. Cale sensibilitatii proprioceptive + Calea sensibilitafii kinestezice Sensibilitatea kinestezica (simtul pozitiei si al mis- catii in spatiu) utilizeaza calea cordoanelor posterioa- Te, Impreuna cu sensibilitatea tactila epicritica. Receptorii: «pentru sensibilitatea tactil epicritica, sunt aceiasi ca si pentru sensibilitatea tactila protopaticé, ‘insa cu camp receptor mai mic; pentru. sensiblitatea kinestezic4, receptor sunt ‘corpusculii neurotendinosi ai lui Golgi si corpusculli Ruffin. Protoneuronul se afla In ganglionul spinal, a cérui dendrita, lunga, ajunge la receptori. Axonul, de aseme- nea lung, patrunde in cordonul posterior, forménd la acest nivel fasciculul gracilis si fasciculul cuneat, Mentionam ca fasciculul cuneat apare numai in méduva toracala superioara si in maduva cervicala. Aceste doua fascicule, numite si fascicule spinobuk bare, urea spre bulb, Deutoneuronul se aflé tn nucleii gracilis si cuneat din bulb. Axonul celui de al I-lea neuron se incru- cigeazd in bulb si formeazé decusatia senzitiva, dupa care devin ascendenti si formeaza lemniscul medial, care se Indreapta spre talamus. Alea neuron se aflé in talamus, Axonul celui de al I-lea neuron se profecteaza in aria somestezica I. « Celea sensibiltati proprioceptive de control al migcéri Aceasta cale este constituita din doua tracturi: + tractul spinocerebelos dorsal (direct); + tractul spinocerebelos ventral (incrucisat). Receptoril acestei cai sunt fusurile neuromusculare. Protoneuronul este localizat in ganglionul spinal; den- rita ajunge la receptor, iar axonul, pe calea radacinil posterioare, intré In méduva, In substanta cefusie. Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cor nul posterior al maduvei, Axonul celui de al [Hea neu- ron se poate comporta In doua moduri: ‘fie se duce tn cordonul lateral de aceeasi parte, forménd fasciculul spinocerebelos dorsal (direct ‘fie ajunge in cordonul lateral de partea opusé, deci se incruciseaza si formeazé fasciculul spinocere- belos ventral (Incrucisat). ‘Ambele fascicule au un tralect ascendent, strabat maduva si ajung in trunchiul cerebral, unde se com: porta In mod diferit: + fasciculul spinocerebelos dorsal strabate numai bulbul si apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferi- or, ajunge la cerebel ‘fasciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul, puntea si mezencefalul si apoi, mergand de-a lungul pedunculului cerebelos superior, aunge la cerebel Caile sensibilitatii interoceptive In conditii normale, viscerele nu reactioneaza la stimuli mecanici, termici, chimici, far influxurile ner vvoase interoceptive nu devin constiente. Numal In conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecare al senzatiei dureroase. Receptorii se gasesc In peretii vaselor si al orge- nelor, sub forma de terminatit libere sau corpuscull lamelati Protoneuronul se gaseste In genglionul spinal; dem: drita lui ajunge la receptor, iar axonul patrunde In maduva. Deutoneuronul se aflé In maduva; axonil acestuia intra tn aleatuirea unui fascicul si, din aproape In aproape, ajung la talamus. Al liHea neuron se afla tn talamus. Zona de pro: fectie corticala este difuza. Aceasta cale este multist naptica,Funct frniomentale ala rgarisrmut uman *C&ile descendente (ale motricitati; Clea sistemulul piramidel Jsi are originea in cortexul cerebral si controleaz motilitatea voluntara. Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corti- ale diferite: aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentara si aria motorie secundard, suprapusa ariei_senzitive secundare. Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa 700000 sunt mielinizate. Z Fibrele fascicululul piramidal strabat, in directia lor descendent, toate cele trel etale ale trunchiului cérebral ‘si, ajunse la nivelul bulbului, se comporta diferit: fig. 21) ‘in jur de 75% din fibre se incruciseaza la nivelul bulbului (decusatia piremidala), formand fasciculul piramidel tncrucisat sau corticospinal lateral, care ajunge in cordonul lateral al maduve n jur de 25% din fibrele fasciculului piramidal nu ‘se incruciseaza si formeaza fasciculul piramidel direct (corticospinal anterior), care ajunge In cordonul ante- rior de aceeasi parte, find situat langa fisura mediana. In dreptul fiecarui segment, o parte-din fibre parasesc acest fascicul, se-Tneruciseaza si tree in cordonul antetior opus. Fig 21 Cale descendente: L cortexul cerebral 2 fescicul pramidal (corticospinal 3. fibre sertve si mototi care se Incrucigeaz In bub; 4 fascicu cuneat 5. fascicul corticospinal anterior, 6. fascicul cuneat; 7, talarmus, 8. mezencefat 9, cerebe 10 puntea; IL bub rehidang 12. fascieul corcospinal lateral 13. impuls senzitv de la pele 14, regiunea cervical 15. rege lombark 16 muischi scheletch 7 fase ul rubrospinal 18 peduncul cerebral (mezencefa) neanonahu‘Siete nance In traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre corticonuclea- re, care ajung la nuclei motori ai nervilor cranieni (simileri cornului anterior al maduvei) In concluzie, calea sistemului piramidal are doi nneuroni: ‘un neuron cortical, central, de comanda; un neuron inferior, periferic sau de executie, care poate fi situat in maduva sau in nucleii motori ai ner- vilor cranieni ‘Calea sisternulul extrapiramidal Isi are originea tn etajele corticale si subcorticale si controleaza motilitatea involuntara automata si se- miautomaté. Calle extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii strati). De la nucleii bazali, prin eferentele acestora (fibre strionigtice, striorubice si strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal (nucle- ul rosu, substanta neagra si formatia reticulata), con: tinuandurse spre maduva prin fasciculele nigrospi nale, rubrospinale si reticulospinale; de la nivelul nucleilor bulbari — olivari si vestibulari — se continua cu fasciculele olivospinale si vestibulospinale (fig, 2). Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung, in final, la neuronii motori din comul anterior al maduvel Prin calle descendente piramidale si extrapirami- dale, centril encefalici exercita controlul motor volun- tar (calea piramidala) si automat (calle extrapirami- dale) asupra musculaturii scheletice. In acest mod sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie, fiind mentinute postura si echilibrul corpului 1RBMBB 1718 Fig 22 Maduva spinarit 1 fascicul gracli; 2 fascicul cuneat 3. fas cicul fundamental posterior 4, fascicul.spinocerebelos direct Flechsig 5. fescicul fundamental atra 6, fesciculpiramidal inc cigat: 7 fascicul rubrospinal, 8 fascleul vestibulospinal tera 9. fascicl spinotalamic lateral 10. fascicul spinocerebelos Incrw sat Gowers; IL fescculolivospinat 12 fescicul spinotectat 13. fas: Cicul reticulospinal 14 fascicul spinctalamic ventrak 15. fascicul Yectospnaf 16 fascicul vestibulospnal ventral 17. fascial pire ddl direct 18. fascleul fundamental anteroe, Nervii spinali Nervit spinali conecteazé maduva cu receptoti cefectorii (somatici si vegetativi). Sunt in numar de 31 de perechi, In regiunea cervicala exista 8 nervi cervicali (primul iese intre osul occipital si prima vertebra cervi cal), in regiunea toracala sunt 12 nervi, apoi 5 In regi nea lombara, 5 in sacrala si unul in regiunea coccigiana Nervii spinali sunt formati din doua radaciné + anterioaré (ventrala), motorie; + posterioara (dorsala), senzitiva, care prezinta pe ‘raiectul ef ganglionul spinal Radacina anterioara contine axonil neuronilor so- matomotori din comul anterior al maduvei si axoni neuronilor visceromotor! din jumatatea ventrala a cor- niului lateral. Radacina posterioara (dorsala) prezinta pe traiectul ‘sau ganglionul spinal, la nivelul caruia sunt localizatl atat neuronil somatosenzitivi, cat si neuronll visceroserzitiv Neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din piele (exteroceptori) sau la receptorii somatici profunci din aparatul locomotor (proprioceptori). Axonul lor intra In maduva pe calea radacinii posterioare. Neuronii viscerosenzitivi au si ei o dendrita lunga, care ajunge'la receptorii din viscere (viscerorecep- tori). Axonii lor patrund pe calea radacinii posterioare Jn maduva si ajung in jumatatea dorsala a comului le teral al maduvei (zona viscerosenzitiva) Radacinile anterioaré si posterioara ale _nervului spinal se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal, care este mixt, avand in structura sa fibre somatomo- tori, visceromotorii, somatosenzitive, viscerosenzitive, Trunchiul nervului spinal iese la exteriorul cana- lului vertebral prin gaura intervertebrala, Dupa un scurt traiect de la iesirea sa din canalul vertebral, ner vul spinal se desface In ramurile sale: ventrala, dor- salé, meningialé si comunicanta alba. Prin a cincea Tamura, comunicanta cenusie, fibra vegetativa simpa- ticd postganglionara intra in nervul spinal Ramurile ventrale, prin anastomozare intre ele, for ‘meaza o serie de plexurk: cervical, brahial, lombar, sacral In regiunea toracalé, ramurile ventrale ale nervilor se dispun sub forma nervilor intercostall Ramura dorsala a nervului spinal contine, ca si Tamura ventral, atat fibre motori, cét si fibre senzit- ve; se distribuie la pielea spatelui si la muschii jghea burilor vertebrale. Ramura meningiala a nervului spinal contine fibre senzitive si vasomotorii pentru meninge. Ramurile comunicante: prin cea alba trece fibra preganglionara mielinica, cu originea tn neuronul vis- ‘ceromotor din comnul lateral al maduvel, iar prin ceaFuncile fundamentale al rgarismal urnan Fig: 23, Reflex monosinaptic: 1 méduve spar 2. axonul new > ‘nul sent, 3. dendrta neuronuiul sera; 4. igament rotular, 5. femus; 6. efector; 7. axonul neuronulul motor, & dendrite neu rontlu motor cenusie fibra postgangiionara amielinica, flind axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic latero- vertebral (paravertebral) ‘Maduva are doua funetit reflexa si de conducere, LFunctia reflexa a maduvei spinarii este indepli- nita de cétre neuronii sornatici si vegetativi a.Reflexele spinale somatice. Principalele reflexe spinale somatice sunt reflexele miotatice si nocicep- tive, dar si reflexul de mers. +Reflexele miotatice constau tn contractia brusca a unui muschi, ca raspuns la Intinderea tendonului sdu. Reflexul se pune In evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul mugchiului. In mod curent, aceste Fig. 24. Reflex polisinaptic 1 axonul neuronult! serait, 2 dendr {B neuronal sera 3 efector 4, axonul neuron mor ‘neuron de asocatle. reflexe se cerceteazé la nivelul tendonului lui Ahile (eflexul ehilian) si la tendonul de insertie a muschiu- lui evadriceps pe gamba (reflexul rotulian. Reflexele miotatice sunt monosinaptice (fig. 23). Receptorii sunt reprezentati de proprioceptorii mus- culari — fusurle neuromusculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din genglonul spinal si de prelungirile acestuia. Prelungirea dendritica lunga merge la periferie si se termina la ni- velul receptorului, Prelungirea axonala scurta patrunde jin maduvé prin rédacinile posterioare si se bifurca,Sitoral nerves Oramificatie face sinapsa cu neuronul motor din coar- rnele anterioare de aceeasi parte, Inchizand arcul reflex mmiotatic, iar o alta ramificatie face sinapsé cu al [Hea neuron proprioceptiv din coarele posterioare, de unde pleeca fasciculele spinocerebeloase. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa din- tre neuronul senzitiv si cel motor. Calea eferenta este axonul motor, iar efectorul, fibra musculara striata Reflexele miotatice au rol in menfinerea tonusului muscular si a pozitei corpulti + Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca réspuns la stimularea dureroasa a acestu- ia, Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localzati in piele si sunt mai ales terminatii nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri (dendrite) ale neu- ronilor din ganglionul spinal. Centrii sunt polisinaptici, formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea, neu- Lucrari practice Demonstrarea unor reflexe osteotendinoase «Pentru reflexul rotulian (patelar) stimulul este produs prin lovirea, cu un ciocan. de cauciuc, a ten- donulut cvadricepsulul femural, determinand exten- sia gambei pe coaps@; ilustratia este prezentata la reflexul monosinaptic (p. 24). *Pentru reflexul ahillan se loyeste tendonul ul Able al tricepsului sural atunei cand membrul inferi- or este in unghi drept si gamba se sprijina pe un suport se produc contractia tricepsulul si extensia label piciorului. Demonstrarea iradierl reflexelor medulare Se ia o broasca spinala (broasca decapitata, cu centrii medulari intacti), Dupa 10 min, pentru: depa- sirea ,socului spinal’, broasca decapitata se sus- Penda pe un stativ cu o sarma introdusa prin plan- seul bucal, Stimulati pielea gambei, prin aplicarea unot bucéti de hartie de filtru imbibate cu acid sul- furic de concentratii diferite (0-03; 05; 0,2; 1 si 2%) Dupa fiecare testare, spalali gatnba cu apa si uscati-o prin tamponare cu hartie de filtru. Se obtin Teactii de réspuns tot mai ample, proportionale cu concentratia acidului sulfuric folosit, potrivit legllor Jui Pfiger: Legea localizarii. La excitatia cu concentratia slaba de acid sulfuric (0,1-0,3 ), se observa o usoara flexie a labei piciorului. Legea unilateralitatit La concentratii de 05%, obfinem flexia intregului membru inferior. roni de asociatie si neuroni motori, Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori, iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al dureri, Reflexele polisinaptice (fig. 24) prezinta proprieta tea de a iradia la nivelul sistemului nervos central, antrenand un numér crescut de neuroni la elaborarea raspunsului, Studiul legilor care guverneazé fenome- nul de iradiere a fost facut de Pflager. b.Reflexele spinale vegetative. In maduva spi- narii se Inchid reflexe de reglare 2 vasomotrcitatii (eflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudo- rale, pupilodilatatoare, cardioaccelerataare, de micti- une, de defecatie si sexuele. 2. Functla de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente, prezen- tate anterior, dar si de cai scurte, de asociatie. Legea simetriet La 0,7%, se constata ca broasca flecteaza puternic membrul inferior respectiv si, con- comitent, flecteaza membrul inferior de partea opus, Legea iradierii. Utlizand 0 hartie de_fitru imbibata cu acid sulfuric 1%, se obtin contracti ale tuturor extremitatilor. Legea generalizaril La o concentratie de 2%, se produc convulsii generalizate ale musculaturii mem- brelor si trunchiului, = In Jocul acidului, se. poate folosi, ca. stimul, un Curent de inductie, « cafui intensitate va fi crescuta progresiv. = Pe baza cunostintelor. despre: functia reflexa a maduvei spinarii, explicati reactille broastei spinale. [pees Se S&S ome 1m 2% 01-03%Fancjilefundemertale ale ofganismusul uman QW0INTE CHEE nen 1 |x ascendenta, cale descendenté, nervi spinal, reflex mictatic, reflex nociceptiv, reflex monosi | naptic, reflex polisinaptic Encefalul Encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul, \ diencefaul si emisferele cerebrale. Ca si maduva, encefalul este acoperit de menin- gele cerebrale. Trunchiul cerebral ‘ Trunchiul cerebral (fig. 25) este format din trei etaje: bulb (maduva prelungita), puntea lui Varolio si mezencefalu. In trunchiul cerebral isi au originea zece din cele 12 perechi de nervi cranieni. Bulbul, puntea si ‘mezencefall sunt sediul unor reflexe somatice si ver gelative: salivator, de deglutitie, de vorna, tuse, stranut, Masticator, cardioacceleratori, cardioinhibitori, de cl pire, lacrimal, pupilare de acomodare si fotomotor. Nervi cranieni Fac parte din sistemul nervos periferic gi sunt in numer de 12 perechi. Se deosebesc de nervii spinali prin aceea cé nu au o dispozitie metamerica si nu au doua radacini (dorsala si ventral) Clasificarea nervilor cranieni Nervi | I si Vill sunt senzorialy, conducand exci- tatiiolfactive (), optice (l) si statoacustice (Vil). Neruit Il, 1V, Vi, XI, XII sunt motori. Nervii V, Vil, IX, X sunt nervi micsti. Fig. 25. Trunchialcerebrel— fafa anterioaré (ventrala 1. mezence- fal 2 punte; 3. bulb; 4. piramide bubare; 5. oliva bulbar 6, pedun- cal cerebelos inferior 7. gant bulboponts 8. peduncull cerebe- losi mijocs 8. gant pontomezencefalc; 10: peduncull cerebelosi superior. In efte romane ~ orginea aparenta a nervilor eranieni respectivi m — fre motori s = fibre senatve, Notam, in plus, c& nervii Ii, Vil, IX, X au in struc- tura lor si fibre parasimpatice preganglionare, cu originea In nucleti vegetativi (parasimpatici) al trun- chiului cerebral. Perechea I de nervi cranieni ~ nervii olfactivl — au originea reala tn celulele bipolare din mucoasa lfactiva, Sunt nervi senzoriali, care conduc informati- ile legate de miros. Perechea II de nervi cranieni — nervi optici ~ sunt compuisi din axonii celulelor multipolare din re- tin, care formeazé nervul optic. Sunt nervi senzoriali. Perechea Ill de nervi cranieni — nervil oculomo- tori— sunt nervi motori, care au si fibre parasimpatice, Originea reala a fibrelor motor se afla in nucleul motor al oculomotorului din mezencefel, iar, pentru fibrele parasimpatice, in nucleul accesor al nervului Il, tot din mezencefal. Originea aparenta se aflé in spatiul dintre picioarele peduncullor cerebral. Fibrele motoril merg4 Fig. 26. Nervil cranieni Il, IV, VE 1 mugchiul cblle superion 2. musehiul drep inter; 3. muschiul drept superior, 4. nervl optic 5, muschial crept inferior, 6, muschiul ble inferior. la muschii drepti intern, superior si inferior sila oblicul inferior ai globului ocular, precum si la mugchiulridica tor al pleoapel. Fibrele parasimpatice ajung la muschiul sfincier al irisului si la fibrele circulare ale muschiului ciliar (fig. 26), Perechea IV de nervi cranieni — nervif trohleari — sunt nervi motori, Au originea realé tn nucleul ner- vului, situat tot in mezencefal. Originea aparenta este pe fala posterioaré trunchiului cerebral, sub lama cvadrigemina, Fibrele inerveaza muschiul oblic superi- or (vezi fig. 26). Perechea V de nervi cranieni — nervli trigement — sunt nervi micgti, Originea realé a fibrelor senzitive Fig 27.Nervul cranian V: 1. ramura oftalmics; 2, mura maxi 3. gengionul trigeminal 4. ramura mandibular, Sistemi nerves se gaseste in ganglionul trigeminal situat pe traseul nervului, Acesta contine protoneuronul. Deutoneuro- nul fibrelor senzitive se aflé In nucleli trigeminal din trunchiul cerebral. Fibrele motorii au or nucleul motor al trigemenulul din punte. Originea aparenta se aflé pe partea anterioara a puntil,Fibrele seritive se distribuie la pielea fetel, iar cele motorii inerveaza muschii masticatori. Din cele trei ramuri principale ale sale, cele oftalmica si maxilara sunt sen- Zitive, iar cea mandibulara este mix Perechea VI de nervi cranieni — nervii abducens — sunt nervi motori. Au originea reala in nucleul motor al nervului abducens din punte. Originea aparenta se afla in santul bulbo-pontin. Fibrele inerveaza muschiul crept exter al globului ocular. Perechea VII de nervi cranieni — nervii facialt — sunt nervi micsti, care au si fibre parasimpatice, Fr brele motorii au otiginea realé in nucleul motor din Punte, Fibrele gustative ale nervului facial au originea ‘in ganglionul geniculat de pe traiectul nervului, unde se gaseste protoneuronul, Deutoneuronul se aflé In hucleul solitar din bulb. Fig. 28, Nervul cranian Vil se distribule in regiunle: | temporal sl frontal; 2. aurcularés 3. mandibulaé: 4. cervical, 5 algomatica Fibrele parasimpatice provin din doi nuclei: nucleul lacrimal $i nucleul salivator superior, ambii gasinduse ‘in punte. Originea aparenta se gaseste in santul bulbo- Pontin. Fibrele motorii inerveazé muschii_mimici. Fibrele senzoriale culeg excitatii gustative de la corpul limbit, Fibrele parasimpatice inerveazé glandele lacri- male, submandibulare gi sublinguale (fig, 28).Funojile undarente ad organismal uman Perechea VIII de nervi cranieni ~ nervit vestibu- locohleari — sunt nervi senzoriali si sunt formati dint-o component vestibulard, care are pe traseu ganglionul lui Scarpa, si o componenta cohleara, care ate pe tralect ganglidnul Corti, Ramura cohleard se Indreapta spre nucleil cohleari din: punte, iar cea vestibulara, spre nucleil vestibulart din bulb. Perechea IX de nervi cranieni — nervit glosofa- ringient — sunt nervi micsti, care au si fibre parasim- patice. Originea reala a fibrelor motorii se gaseste In hucleul ambiguu din bulb. Fibrele senzoriale (gusta- tive) au primul neuron In ganglionii de pe traiectul nervulu iar deutoneuronul, In nucleul solitar din bulb. Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb. Originea aparenté se gaseste in san- {ul retroolivar. Fibrele mototil se distribuie mugchilor faringelul, Fibrele senzoriale culeg excitati gustative din treimea posterioaré a limbii, Fibrele parasimpatice_ lung la dandele parotide (ig 29. ferechea X de nervl éranienl — nervit vagi sau pneumogastrici — sunt nervi micsti, care au si fibre Parasimpatice. Originea realé a fibrelor motor se afla ‘in nucleul ambiguu. Fibrele senzoriale au primul neu- ron in ganglionii de pe traiectul nervului, deutoneuronul aflandu-se tn nucleul solitar din bulb. Fibrele parasim- patice provin din nucleul dorsal al nervulul vag. Ort gianea aparenta se afla In senful retroolivar. Fibrele ‘motorii inerveazé musculatura laringelui si faringelui. Fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativa de la baza rédacinil imi. Fibrele parasimpatice se distribuie ‘organelor din torace si abdomen (fig. 30). Perechea XI de nervi cranieni — neruii accesor! sau spinali— sunt nervi motori, Sunt formati din doua Fig 30. Nerv cranian X: L. pian; 2 nim 3, fica 4 stoma; 5. ealen, radacini: una bulbara, cu originea tn nucleul ambiguu, si una spinala, cu originea In corul anterior al madu- vei cervicalé, Distributie: prin ramura interna care pé trunde in nervil vag, fibrele ajung la muschii laringel iar prin ramura extemé, ajung la muschii stemocle mastoidian si trapez (fig. 31) Perechea XII de nervi cranieni — nervit hipoglosi— ‘sunt nervi motori. Au originea realé in nucleul motor: al nervului situat in bulb, Originea aparenta se giseste 1n santul preclvar. Inerveazé musculatura limbii (vezi fig. 30. io Fig 29, Nervul cranian DK: 1. bub; 2 parotid; 3. artera carotid: 4. limba Fig. 3L Nervi cranieni Xj XIE 1 nerv hipogios; 2. nerv eeceson 3.limba“CUVINTE, CHEIE~~ iF ery olfactiv, nerv optic, nerv oculomotor, nerv } troblear, nerv trigemen, nerv abducens, nerv facial, nev vestibulocohlear, nerv glosofaringian, nerv } Tf vag, nerv accesor, nerv hipoglos } Cerebelul Cerebelul ocupa fsa posterioara a craniului,fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelur lui, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat Inapoia bulbului si a punti, cu care delimiteaza cavi- tatea ventriculului IV. Are forma unui fluture, prezen- tand o portiune mediana, vermisul, si doud portiuni laterale, voluminoase, numite emisfere cerebeloase. Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculi cerebelosi inferiori, mijfocii si superi- ori Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei milocii contin numai fibre aferente. Suprafaja cerebelului este brazdata de santuri pa- ralele, cu diferite adancimi, Unele sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele (folile) cerebeloase, altele, mai adanci, care delimiteaza lobulii cerebelului, Fig 32 Lobulatia cerebelulu 1. peduncul cerebelos milociu: 2. ver- ils superior, 3. lob anterior, 4 lob posterior, 5. vermis inferior 6, asborele viet: 7. ob floculonoduiar & bu rahiian; 9. punte. iar altele foarte adénci, in numar de doua, care delim- iteaza lobit cerebelulut Lobii sunt: anterior (paleo- cerebel), posterior (neocerebel) si floculonodular (athicerebel) (fig. 32). La exterior, se aflé un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarfa cerebelului. Scoarta cerebe oasa inconjoara substanfa alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore, de unde si numele de arborele vietit In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeazé nucleii cerebelului. Extirparea cerebelului produce astenie (scaderea fortel voluntare), astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie (diminuarea tonusului muscular). Dupa cateva luni tulburérile se atenueazé prin ‘compensare corticala. Diencefalul Diencefalul (fig. 33) cuprinde: talamusul - releu (In- ‘trerupere sinaptica) pentru ‘toate sensibilittile, cu ex: cceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul, Fig. 33, Diencefait 1 corp calos, 2 talerus: 3. epiea (ganda Pineal 4 mezencefat 5. cerebet 6, punta: 7 hipaa (ganda pitt tard 8 hipotalarus,Funct uamentae ab arganismui umn Fig. 34. Fata lateral: 1, Jobul parietak 2 gir postcentrat 3. sant central Rlando; 4. gir precentrak 5. lob frontak 6. fsura lateral Syl 7. lob tempol 8. lob occipital. releu al sensibiltatilor vizuala si auditiva; hipotala- ‘musul - centru superior de integrare, reglare si coor- donare ale principalelor functii ale organisrmului, tre care metabolismmul intermediar, secretia endocrina, termoreglarea, digestia prin centrii foamel, setel si safietafi, unele acte comportamentale, ritmul somn- veghe $a. Emisferele cerebrale Enmisferele cerebrale prezinta partea cea mai volu- minoasd a sistemului nervos central. Sunt legate tntre ele prin comisurile creieruiui si in interior contin ven- triculi-laterali, | si. Activitatea mai complexa a mem- brului superior drept, precum si localizarea centrului Fig. 35, Faja medial 1. santul corpuiuicalog 2 corp ealos 3. santul central Roland; 4. serif pareto-ccipta 5, sciura calcarin, ES vorbiri in emisfera stanga determina asimetria de vvolum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. Emisferele cerebrale prezinta trei fefe: laterala, mediala si inferioara (bazala) Pe fata laterala (fig. 34) se observa doua sanfuri mai adanci:fisura laterala a lui Syivius si santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situat inaintea santului central; lobul parietal, deasupra scizuri laterale; lobul temporal, sub fisura lat- ‘eral; lobul occipital, situat in partea posterioara Santurile mai putin adanci impart lobi Fig. 36. Ventrcull creleruut: 1. orfcu interventricular 2. apeduct mezencefabc(Syivius} 3. venticul IV; 4, ventrcul later 5. ver ‘ticlul If 6. carl medular central (ependimar) Pe fata mediala, se observa santul corpului calos. In partes posterioara se afla scizura calcarina, care este un sant orizontal (fig. 35). Pe fata bazala incepe fisura lateralé a lui Sylvius, ‘care imparte aceasta fata 1n lob orbital, situat anteri or de fisura laterala, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura laterala. La nivelul lobului orbital se emarcé un sant cu directie antero-posterioara, santul olfactiv, cere adaposteste bulbul olfactiv (fig. 36) Lateral de santul olfactiv se aflé santurile orbitare, dispuse sub forma literei ,H', Intre care se delimi- teazé girl orbital. Lobul temporo-occipital prezinta sanful hipocam- pului, santul colateral si gantul occipito-temporal,Intre acestea, se delimiteaza trel git: girul hipocampic $i jrii occipito-temporal medial si lateral. Ca sila cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si, in profun- zime, formand nucleii bazali (corpii striai). Substanta alba Inconjoara ventriculii cerebrali | si I_—— Fig. 37, Sisternul bic 1. fornix (tigonul cerebral 2. pucleu tae ric, 3 hipocamp, 4. cortexul emiserei cerebral stangt 5. cortexul emisferecerebrale crepte; 6. hipotalamus; 7. tract olfativ; 8, bulb lfactiy, 9. corpulcalos, Comp strat! (nucleli bazali) reprezinta nuclei im- Portanti ai sistemului extrapiramidal si sunt situati deasupra si lateral de talamus. Scoarta cerebrala Reprezinta etajul superior de integrare a activitatii sistemulul nervos, Substanta alba a emisferelor cerebrale este for mata din fibre de proiectie, comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc.in ambele sensuri scoarta cu centrit subiacenfi. Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere, formand corpul calos, fornixul (trigonul cerebral) si cornisura alba anterioara. Fibrele de aso- Ciatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebral, Dupa cum sti, scoarta cerebralé cuprinde paleo- cortexul si neocortexul. Paleocortexul, inclus In sistemul limbic, contine doua straturi celulare si are conexiuni intinse cu ani zatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitale- musul si mai putin cu neocortexul. Cele mai importante componente ale sisterului limbic sunt calea olfactiva, formata din nervil olfactiv, si hipocampul. Paleocortexul (fig. 37) ocupa 0 zona restransa pe fata medialé a emisferelor cerebrale. Este alcatuit numai din doua straturi celulare si este sediul proce- selor psihice afectiv-emotionale si al actelor de com- portament instinctiv. TEME $1 APLICATII : Sistem pervs Neocortexul, alcétuit din sase straturi celulare, re- prezinta sediul proceselor psihice superioare — activ- itatea nervoasé superioaré — ANS. Curent, prin aceas- ta se infeleg procesele care stau la baza memoriei Iinvatatii, gandiri, creatiel etc. Functille neocortexului se grupeazé tn: serzitive, asociative si motor. + Functille senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. + Functille asociative realizeaza perceptia com- plexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii + Functiile motorit Emisferele cerebrale controleazé intreaga activitate motorie somatica, voluntara si invo- luntara, Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleil bazali (corpi strat). Reflexele neconditionate si conditionate Reflexul neconditionat este innascut si este carac- teristic specie! (ex. reflexul alimentar, reflexul de apé- rare), Reflexul conditionat este un raspuns .invatat” pe care centrii nervosi fl dau unui stirmul inital i al indiferent (fara important biologica). La aparitia unui, semnal absolut (cu important biologic8), animalul de expe- rienté réspunde printrun reflex necondifionat. La un semnal indiferent, animalul nu da niei un réspuns sau are 0 reactie de otientare, IP. Paviov a descoperit posi biltatea incarcéri excitantilor indiferenfi cu semnificafi ‘ransformarea lor in stimuli conditional, prin: asociere — la administrarea unui stimul absolut (hrana) sa se asocieze un stimul indiferent (sonor sau luminos); ‘precesiune — stimulul indiferent sé preceada excitantul absolut; dominanta — animalul sa fie flaménd, astfel incat instinctul alimentar sa fie dominant in timpul asocieri stimuilor, + repetare — pentru formarea unui reflex conditio nat sunt necesare 10 pana la 30 de sedinte de ela borare.Funcfile fundamentals ale organismal uman Pavlov a explicat mecanismul elaborarii RC pe baza aparitiei unor conexiuni intre centrii cortical a, analizatorilor vizual sau auditiv si arlile corticale vege- tative stimulate de exciténtul absolut. Reflexele conditionate, spre deosebire de cele Innascute, se inchid a nive! cortical Ele se sting daca stimulul conditional nu este Intarit din timp in timp prin cel absolut (inhibitie corticala) Pavidv a aratat ca la baza tuturor activitatlor ner- voase staut doua procese: excitatia si inhibitia. Excitatia este procesul nervos activ care se man- ifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea lunela preexistente. Inhibitia este tot un proces activ care se mani festa prin diminuarea sau sistarea unei activitati ante- tioare. Exista inhibitie externa — neconditionata (su- praliminara — de protectie si prin inductie negativa), determinata de stimuli din afara focerului cortical activ, st inhibitie interna — condifionata (de stingere, de intarziere si de diferentiere), care apare chiar in interiorul focarului cortical activ si este specifica scoarfel cerebrale. ‘Ambele procese sunt extrem de mobile, puténd iradia pe o suprafata cortical sau sa se concentreze intr-o zona limitata, Sistemul nervos vegetativ rvosi vegetativi si leg&tura lor Centri cu efectori Centrii nervosi situati intranevraxial si extranevra- xiel,aflati in relatie cu organele a céror activitate 0 controleaza, formeaza sistemul nervos vegetativ. In cadrul sistemului nervos vegetativ deosebim, struc- tural si functional, un sistem nervos simpatic si unul Parasimpatic. Cele mai multe organe primese 0 iner- vatie vegetativa dubla si antagonica. In alte organe, simpaticul si parasimpaticul exercita efecte de acelasi tip, dar aceste efecte sunt diferite, cantitativ si calita- tiv. Exista, de asemenea, organe asupra carora numai uunul dintre sisteme are efect. La baza activitaii sistemului nervos vegetativ sta reflexul, care se desfésoara pe baza arcului reflex ver getativ, Calea aferenta @ arcului nervos vegetativ este asemanatoare cu aceea de la arcul reflex somatic, Neuronul visceroaferent isi are originea in ganglionii spinali sau in ganglionil extranevraxiali atasatinervilor cranieni, Dendrita lor ajunge la receptorii din organe sau vase (baroreceptori, presoreceptori, chemorecep- tor) iar axonul patrunde in nevrax,intrénd tn legatura cu centrul vegeiatiy (simpatic sau parasimpatic). Calea eferenta a reflexului vegetativ se deosebeste fundamental de cea a teflexulul somatic datorita exis: tentei_unor ganglioni vegetativi latero-vertebral, in cazul sistemului simpatic, sau juxtaviscerali $i intra murali, In cazul sistemului parasimpatic. La nivelul ganglionilor, are loc sinapsa Intre axonul neuronului vegetativ pregenglionar, prevazut cu teaca de mielina, ‘si neuronul vegetativ postganglionar, al carui axon nu are teacd de mieling. Axonul neuronului postgan- glionar formeaza fibra postganglionara, care ajunge la organul efector vegetativ (mugchi neted sau glanda), Sistemul nervos vegetativ formeaza, la nivelulFig. 38, Componentele nervalu spinal 1, maduva spinari; 2. gencion spinat 3 lant gengloner paravertebret 4. nerv spinak 5. ramuri Ccomunicante; 6 trunchiul nervulul spina 7. rédacina anterioarss £8. radécina posterioara, diferitelor viscere, plexuri vegetative mixte, simpatico- parasimpatice. Centrii sistemului simpatic se afla tn coarele lat- erale ale maduvei toracale si lombare superioare. Centrii sistemului parasimpatic sunt situati atat in ‘nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral, cat si tn maduva sacralé S2-S4, unde se descrie nucleul parasimpatic pelvian. Calle sistemului nervos vegetativ Simpaticul Isi are céile lui propri, reprezentate de lantutile simpatice paravertebrale (latero-vertebrale). Parasimpaticul cranian foloseste calea unor nervi cra neni, Il, VIL, IX, X, iar parasimpaticul sacral pe cea a nervilor pelvici. Lantutile simpatice paravertebrale (latero-vertebra- le) sunt doua lanturi de ganglioni situati de-o parte si de alta 2 coloanei vertebrale. Ganglionii latero-verte- brali sunt legati si cu nervii spinali prin ramuri comu- nicante. Tn cazul sisternului simpatic, sinapsa Intre fibrele pre: si postganglionara are loc In ganglionilatero-ver- tebrali, apartinand lanturilor paravertebrale. Deoarece acesti ganglion sunt foarte aproape de maduva, fibrele preganglionara este scurta, in timp ce fibra postganglionara este lungé. In cazul sisterului parasimpatic, sinapsa Intre fibra preganglionara si cea postganglionara se face in ganglonii juxtaviscerali (aproape de viscer) sau intra ‘mural (aflati chiar In peretele organului), cum sunt plexurile din peretii tubului digestiv. ‘In cazul parasimpaticului, fibra preganglionara este Junga, In timp ce fibra postganglionara este scurta, fiind Foarte aproape de organul respectiv. La ambele sisteme, Inire fibra preganglionara si cea postganglionara se elibereaza acelasi mediator chimie: acetilcolina. La sistemul simpatic, la capatul periferic al fibrei postganglionare, acolo unde aceasta ia contact cu organul efector, se elibereazé noradrenalina, jar in cazul parasimpaticului, acetilcolina, Prin controlul asupra miocardulul, musculaturii netede si glandelor, SNV coordoneaza activitatea vis- cerelor sia vaselor sangvine. Este vorba, asadar, despre efectori care nu sunt, in mod obisnuit, sub control voluntar. Arcul reflex vegetativ are aceleasi componente cu cel somatic; diferenta consté In modul in care este alcatuita calea eferenta Aceasta cuprinde doi neuroni, Primul are corpul neuronal situat in. substanfa cenusie medularé sau cerebralé, iar axonul séu face sinapsé cu cel de al doilea neuron intr-un ganglion vegetativ, Primul neu- ron se numeste preganglionar, iar cel de al doilea — postganglionar, Originea fibrelor preganglionare si localizarea gan lonilor vegetativi ajuta la diferentierea celor doua componente ale SNV: simpatica si parasimpatica. ‘aaa alge Waa Componenta simpatica activeaza organismul pen- tru lupta si aparare, mai ales prin eliberarea de nor adrenalina din fibrele postganglionare si de adrenalina din medulosuprarenalé, Componenta. parasimpatics produce, cel mai adesea, efecte antagoniste simpat Cului, prin eliberarea din fibrele postganglionare a ace tilcolinei. Actiunile celor doua componente trebuie echilibrate pentru mentinerea homeostazeiFuneiefundemertale-le organismal umn igion efector minal visceral gant Siprarenala Se adrenalin $f noradreng Fig. 38. Neurotransmititorl SNV: ~sinapsele care folosese noradrenalina NA (norepinering) si/sau adrenalin (epineting) se numese adrenerdice; ~sngpsele cere folosesc aceticolina Ach se numesc collnergice. Exista si un numar foarte mic de fibre postgan- glionare simpatice care elibereaza acetilcolina (Ach), Exista si fibre postganglionare care nu elibereaza nici Ach, nici noradrenalina; acestea au sinapse non- colinergice, nonadrénergice, eliberand alte substante, precum monoxidul de azot (fia. 39). Majoritatea viscerelor sunt prevazute cu inervatie dubla, simpatica si parasimpatica, situatie in care cele doua sisteme pot actiona antagonist (de exemplu, regiarea diametrului pupilar), complementar (de exemplu, reglarea secretiei salivare) sau cooperant (de exemplu, la nivelul aparatulul reproducator sau in mmictiune) (vezi fig. 1). Exista si céteva organe care nu sunt prevazute cu Inervatie parasimpaticé: medulosuprarenale, glandele sudoripare, muschii erectori ai firelor de par sau majoritatea vaselor sangvine. In acest caz, reglarea activitatii se face prin cresterea sau scéderea ratei de stimulare simpatica a structurii respective. Sistemul simpatoadrenal intervine, de asemienea, in termoreglare. 40, Compara re arcu refee somaice of celevegeav: 12. ston de aso; 1b euton de aso nt axon Irons cree dn poco pean iene San ae ne mei es "dahl posteroare neuron pegagtona 4 gnglon vegeta, 5 naan cena & viscera Thee senses ae eeOrganul efector Ochi iis (mugchi dilatator pupil) bis (mugchi constrictor pupil) ‘Muschi cliar| Glande Lacrimala ‘Sudoripara Salivare Gastrice Intestinale Medulosuprarenala Cord Frecventa ‘Conducere Forta de contractie Vase sangvine Plamani ‘Atbore bronsic Glande mucoase Tract gastrointestinal Motitate Sfinctere Ficat Pancreas Splina ‘Tract urinar Efectul stimularii simpatice Dilatarea pupilei (micriaza) ‘Nu are efect Relaxare (pentru vederea la distenta) 4 secretia + secretia + secretia — determina secretie salivara vascoasa + secretia Nu are efect + secretia hormonala t + ; In principal, vasoconstrictie; afecteaza majoritatea vaselor (arteri- ole'din tegument, viscere si partial din muschii stati) . Dilatatie ~ secrefia = miscarea + Inchiderea + glicogenoliza ~ secretia exocrina + contractia reduce debitul urinar si secrefia de renina; determina contractia sfincterului vezical intern Legendas -inhiba; + stimuleazé; + scade; t creste. Efectele stimularii SNV asupra diferitelor organe Efectul stimularii parasimpatice Nu are efect Constrictia pupilei (mioza) Contractie (pentru vederea de aproape) + secretia + secretia la nivel palmar * secretia — determing secretie salivara apoasa + secretia + secretia Nu are efect + t Nu are efect Dilatatie n cateva teritori vesculare Constrictie + secretia + miscarea relaxeaza sfincterele (de cele mai) multe ori) a ‘Nu are efect % a + secretia exocrina Nu are efect, contracta muschiul detrusor vezical relaxeaza sfincterul vezical intemFunojile fundamental ale organs ymery nervul eranian Il smerencefal punte gi bub rervul eranlan Vl,” meaner m ‘plane oc ad cine 3 mucoast eel ST Byekyande sub- ho QD Randbubare =) ands parcias oY plas Ficat si veri biliara| spina pancreas Intestin sos Intestin subtire ‘lands suprerenali si Tiichi vetica corgane de reproducere Fig. 41 Sisterul nervos vegetatv. Notiuni elementare de igiend gi patologie Inflamatia meningelor de la nivel spinal sau cerebral Poate avea multiple etiologl, bacteriene sau viral. Encefalita Bozlé inflamatorie acuta a crelerului, determinata de prezenja unor virusuri la nivelul sistemului nervos central, sau printro reaclie de hipersensibilitate initia- té de un virus sau de o proteina straina organismului Se caracterizeaza prin disfunctii cerebrale extinse grave. Hemoragllle cerebrale Grup de afectiuni cerebrale determinate de sénge- rarea la nivelul tesutului cerebral, in spatile epidural, subdural sau subarahnoidian, Rezulta, de obicei, prin Tuperea unui vas ateromatos, la 0 persoana ce sufera de hipertensiune arterial. Mult mai rar se poate datora ruperii unui anevrism congenital sau une! malformati ccongeritale, Ele mai pot s& se constituie si ca urmare @ unor traumatisme. Afectiuni cu mortalitate ridicaté, reprezinta urgente medico-chirurgicale; chiar daca hemoragia este opritaa si sangele drenat, pacientil pot ramane cu sechele neurologice mari. Coma Reprezinta acea stare clinicé a unui pacient in care cesta nu. poate fi trezit si nu réspunde la nici o cate- gotie de stimuli, Aplicarea repetata a unor simul provoacé cel mult reflexe primitive de aparare. Daca starea de coma este profunda, pot lips! si reflexele cu sediul in trunchiul cerebral, ca si cele miotatice. ‘Are multiple cauze care implicé disfunctii la nivelul cemisferelor cerebrale, diencefalulul si punt Dintre cau- Sistemi nervos ze, cele mai frecvente sunt: traumatismele cerebrale, hemoragile cerebrale sau afectiuni cerebrale difuze sau metabolice. Convulsile ‘Sunt de doua tipuri: izolate, nerecurente si se ma: nifesta doar in anumite situatii (ex. boli febrile, trauma- tisme craniene), sau epilepsia, boalé cronica, recurenta, ccaracterizata prin atacuri cu debut brusc, cu pierderea constientel, cu activitate motorie necontrolata si carac- teristic, precum si cu fenomene senzoriale. Este deter minata de stimularea excesiva a celulei nervoase. raspunsul corect: siti raspunsul gresit: Trunchiul cerebral este format di bral tile; d. gustative. » celule. ‘olosind cunostintele despre ner delului de mai jos: Calea aferenta din componenta arcului reflex face legatura intre: a, efector si centrii nervosi; b. centri nervosi si efector; . efector si receptor; d. receptor si centril nervosl. Meningele cerebrale cuprind tret membrane, astfek: a. frontalé, parietala si viscerala; b. parietala, arahnoida ‘si temporalg; c. dura mater, subduralé si pia mater; d. dura mater, arahnoida si pia mater. bulbul rahidian; b. cerebel; c. puntea lui Varolio; d. pedunculli cere- Talamusul este statie de intrerupere sinapticé pentru caile sensibilitati: a. vestibulare; b. olfactive; ¢, tac fi daca enunturile legate prin conjunctia ,deoarece” sunt adevarate sau false; in cazul in care consi- deratic& sunt adevérate, determinati daca intre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate. Hipotalamusul reprezinta centrul superior de integrare, reglare si coordonare a principalelor functii ale corganismului, deoarece este componenta de baza a mezencefalului, Paleocortexul este sediul actelor de comportament instinctiv, deoarece este alcatuit din doua straturi de Cunostintele se dobandesc in cursul existentei prin invatare, deoarece nu sunt ereditare. ccranieni, Incercati sa le sistematizafi sub forma unui tabel, potrivit mo-Funofile uncamerealeal-erganismuu uman 2. Analizatorii Analizatorii sunt sisteme morfofunctionale prin in- termediul carora, la nivel cortical, se realizeaza analiza cantitativa si calitativa a stimulilor din mediul extern si intem, care actioneaza asupra receptorilor. Excitatiile propagate pe caile senzitive determina, ‘in arille corticale, formarea de senzatii. Fiecare analizator este alcatuit din trei segmente: Perifetic, intermediar $i central. ‘Segmentul periferic (receptorul) este o formatiune specializata, care poate percepe o anumtita forma de ‘energie din mediul extern sau intern, sub forma de ‘stimull, ‘Segmentul intermediar (de conducere) este format din calle nervoase prin care impulsul nervos este ‘transmis la scoarta cerebrala. Caile ascendente sunt directe si indirecte. Pe calea directa, cu sinapse putine, impulsurile sunt ‘conduse rapid si proiectate Intr-o arie corticalé speci- fica fiecarui analizator, iar pe calea indirecta (sisternul reticular ascendent activator), impulsurile sunt conduse lent si proiectate cortical, in mod difuz si nespecific. Segmentul central este reprezentat de aria din ‘scoarta cerebrala la care ajunge calea de conducere si {a nivelul careia impulsurile sunt transformate in sen- zatii specifice. . Analizatorul cutanat Pielea Pielea este un imens camp receptor, datorita umeroaselor si variatelor terminatii ale analizatorul cutanat care informeaza centrii nervosi_ superiori supra proprietailor si fenomenelor cu care organi mul vine in contact. In piele se gasesc receptor tactil, termici, dure- rosi, de presiune si pentru vibrati, Pielea constituie tnvelisul protector si sensibil al organismului si se continua, la nivelul orficilor natu- rale ale organismului, cu mucoasele. Este alcatuita, de la suprafaté spre profunzime, din trel stratur: epider- ‘mul, aflat In contact direct cu mediul extern, dermul si hipodermul sau tesutul subcutanat (Fig. 42). Epidermul este un epiteliu pluristratificat kerati- nizat, Profund, prezinta stratul germinatiy, iar superfi- cial, stratul cornos, In epiderm nu patrund vase, acesta flind hranit, prin osmozé din lichidul intercelular. Epidermul confine, insa, terminatii nervoase libere. Dermul este o paturd conjunctiva densé, in care se gasesc vase de sénge si limfatice, terminatii nervoase si anexe cutanate (firele de par si canalele glandelor exocrine). Este format dintrun strat spre epiderm, rhurnit dermul papilar, si un strat spre hipoderm, numit dermul reticular. Ih stratul papilar se afla papilele dermice, care sunt niste ridicaturi tronconice. Pe suprafata degetelor, Papilele sunt mai evidente si formeaza niste proemi- nenfe numite creste papilare, a céror intiparire da amprentele, cu importanta in medicina legala si in criminalistica. Stratul reticular este constituit din fibre de colagen si fibre elastice formand fascicule groase. Elementele Celulare sunt relativ rare. Fig. 42. Pelea 1 receptoriicutanat: a. epidesm; b.detm; «.hipo- erm; 1. corpuscul Meissner; 2. glande sebacee; 3, glande sudor- pare; 4 corpuscul Ruffin 5. tesut adipos 6, carpuscul Vater-Pacin: “7. corpuscul Krause; 8. fr de par; 9, terminate nervoestlibera Hipodermul este alcatuit din tesut conjunctiv lax, cu un numér variabil de celule adipoase, In hipoderm se afla bulbii firului de par, glomeruli glandelor su doripare si corpusculii Vater-Pacini, Receptorii cutanati Ih piele exista terminatii libere si incapsulate. Terminatille libere sunt arborizatii dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali, distribuite printre celulele epidermului, Exista fibre nervoase care se termina sub forma unui cosulet In jurul unor celule epiteliale si care con- stituie discurile tactile Merkel, care receptioneaza sti uli tact, Terminatille incapsulate. In hipoderm se gasesc corpusculii pentru sensibilitatea tactil, corpusculi Vater-Pacini, cei mai mari corpusculi In derm se gésesc corpusculli Meissner, Krause gi Ruffini pentru sensiblitatea tact— Corpusculli Ruffini sunt considerati si receptort pentru cald , iar corpusculi Krause - pentru rece. Pielea este sediul receptorilor pentru mai multe ti puri de sensibilitati. Ei reprezinta segmentele peri- ferice a cel putin treitipuri de analizatori: tact, termic si dureros. Receptorii tactili fac parte din categoria mecano- receptorilor, find stimulati de deformari mecanice. Sunt focalizati In derm si sunt mai numerosi in tegu mentele fara pér. Prin intermediul acestor receptori se pot genera senzatil tactile, de presiune sau vibrator, Cel cu localizare in partea superioara a dermului re- ceptioneaza atingerea (corpusculi Meissner, discurile Merkel) iar cei situati mai profund, presiunea (cor pusculii Ruffini) Tot in profunzime se afla corpusculli Pacini, care se adapteazé foarte rapid si receptioneaza vibratile. Lor lise adauga terminatile nervoase libere, care pot detecta atingerea presiunea. Corpusculi Golgi-Mazzoni sunt 0 varietate a corpusculilor Vater-Pacini, mai mici,localizati in hipodermul pulpei degetelor. Receptor termici sunt terminatii nervoase libere, cu diametrul mic si nemielinizate. Exist doua tipur ccei care trimit impulsuri atunci cand temperatura te- gumentului scade — receptori pentru rece — si cei care trimit impulsuri atunci cénd temperatura cutana ta creste — receptori pentru cald. Receptorii pentru rece Ti depasesc numeric pe cei pentru cald. Tempe- raturile extreme stimuleaza si receptorii pentru durere (algoreceptori. Receptoril pentru durere sunt, 1n principal, ter- minati nervoase libere, Insa tofi receptorii cutanati pot transmite impulsuri care pot fi interpretate ca durere daca sunt stimulati excesiv. Receptorli pentru durere, stimulati de trei categorii de factori — mecani- Gi, termici si chimict —, se adapteaza putin sau deloc in prezenta stimulului. Mai mult, persistenta stimulu- lui poate duce la cresterea in intensitate a senzatiei, ‘Campul receptor §i acuitatea senzorialé Campul receptor al unui neuron implicat in sensi- bilitatea cutanata este aria tegumentara a caret sti mulare determina modificari in rata de descarcare a heuronului respectiv. Suprafata campului receptor este In raport invers proportional cu densitatea recep- torilor din regiune. Acuitatea tactila se caracterizeaza prin pragul de percepere distincta a doud puncte diferite si este di tanta minima la care, prin stimularea @ doua puncte apropiate, subiectul percepe atingerea fiecaruia din- tre ele, Valoarea acesteia variaza intre 2mm la varful limbii si 50mm tn anumite zone de pe toracele pos- tetior. + Arakestor -veeCUVINTE, CHEIE: epiderm, derm, hipoderm, corpuscul Meissner, cor- | puscul Ruffin corpuscul Vater-Pacini, corpuscul | Krause, corpuscul Golgi-Mazzoni, discuri Merkel, | terminal nervoase libere _ Eider eb =fe organs uman — Mod de tueru Discriminarea specialé se poate determina cu ajutorul esteziometrului Weber - un compas special cu care pot fi perceputi izolat doi stimuli aplicati simultan, Cele dova varfuri ale compasului sunt per- cepute separat daca se afla la o anumita distanta Uunul de celalalt si se masoara in milimetri. Distanta cea mai mica la care varfurile sunt simfite separat a acuitatea tactila, diferita in anumite regiuni ale corpului, Evidentierea sensibilitaiitermice Este in raport cu temperatura corpulul. Ter: moreceptorii sunt réspandifi peste tot In derm, fiind mai numerosi pe buze si In mucoasa bucala. Corpusculii Ruffini sunt sensibili la temperaturi de peste 25°C; temperaturile peste 50°C dau senzatia de durere, find percepute ca arsuri. Corpusculii Krause sunt mai sensibili la temperaturi sub 20°C, sub 10°C fiind perceputi ca senzatil dureroase. Mod de lucru Receptarea senzatilor de cald si rece se poate face introducand mana, succesiv, timp de 30-40 de secunde In vase cu apa la diferite temperaturi Capacitatea de diferentiere a intensitatii stimulilor termici poate fi apreciata numai prin comparatie; daca se folosesc trei vase cu apa cu temperaturile de 20°C, 30°C, respectiv 40°C si se introduce 0 mana in cel cu apa la 20°C si cealata in cel cu apa la 40°C cca 5 minute si apoi se introduc simultan *Analizatorul kinestezic Desfasurarea normala a activitatii motorii necesita informarea permanenta a sistemului nervos central asupra pozitiei spatiale a corpulUi, a difertelor sale seg ambele maini in vasul cu apa la 30°C, cum vor fi erceputi stimuli termici? Th masura in care laboratorul este dotat cu un ter moesteziometru, se va folosi in acelasi mod ca esteziometrui. Evidentierea sensibilitatit dureroase Pentru evidentierea sensibilitatii dureroase pot fi uitlizate ciupirea, Infeparea, lovirea cu o rigia etc, la nivelul tegumentului. Nu este insé recomandabil sa se facé pe subiecti umani sau pe animale de labora- tor, din motive lesne de Inteles. Este de preferat sa se organizeze o disectie bazar ta pe experientele anterioare cand suferinta a fost consecin{a unor factor! nocivi, Este cunoscuta pro- cedura provocéiil reflexului de grataj (scarpinare) la broasca spinalizata atunci cand, suspendata pe un suport, { se pune pe torace sau pe abdomen o hartie ‘Imbibaté in acid sulfuric 5%: este Indepartata- cu membrul inferior. Evidenfierea Material necesar: tusiera, tus Negru, coli de hartie, Mod de lucru. ‘Amprentarea se face prin presarea usoaré a unul deget intr-o tusiera si, apoi, pe o coal de hértie, objinandu-se imprimarea formei papilelor dermice. Se constata, prin comparati, cé sunt foarte diferite de la 0 persoana la alta, mente si a gradului de contractie a muschilor. Aceste informafii sunt furizate de receptor aperatulul vesti- bular, receptorit vizuali si cutanati, dar si de enumiti receptori specific! care se afla in aparatul locomotorAnizsari (proprioceptor). Receptor analizorului kinestezic sunt situeti in muschi, tendoane, articulati, periost, igamen- te. Receptoril kinestezici din periost si articulalii sunt corpusculil Vater-Pacini, identici cu cei din piele. ‘Sunt sensibili la miscari si modificéri de presiune. Corpusculli neurotendinosi Golgi sunt situafi la jonctiunea muschi-tendon. In corpuscul patrund 1-3 fibre nervoase, care sunt stimulate de intinderea pu- temica a tendonuli. Ej monitorizeaza continuu tensiunea produsa in ten- ddoane si alta la prevenirea contractiel musculare exce- sive sau a alungitii exagerate a mugchiului, Terminaiille nervoase libere se ramificé 1n toata grosimea capsulei articulare si transmit sensibilitatea dureroasa articulara. Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate, care sunt stimulate de tens unea dezvoltaté in timpul contractiei musculare. Fusu- rile neuromusculare sunt formate din 5-10 fibre mus- culate modificate, numite fibre intrafusale, continute Intro capsula conjunctiva si dispuse paralel cu cele ex: trafusale; portiunile periferice sunt contractile, iar por slunea centrala, necontractlla, confine nucle! (fig. 43), Fusurle au inervatie senzitiva si motorie. Inervatia senaitiva este asigurata de dendrite ale neuronilor sen- zitivi din ganglionul spinal (fig. 44) Inervatia motorie este asiguraté de axonii neuronilor y din comul anterior al méduvel. Acesti axoni ajung la partea periferica a fibrelor cu sac nuclear si cu lant nuclear pe care le contracta, determinand intinderea portunit centrale, cea ce duce la stimularea fibrelor senzitive anulospirale si a celor In floare”. Impulsul nervos se transmite neuronului a, ceea ce duce la contractia fibrelor extrafusale, determinand contractia muschiului, Impulsutile aferente de la proprioceptori sunt con- duse prin doua cai «pentru sensibilitatea kinestezica (simtul pozitiel si al migcérii in spatiu), prin fasciculele spinobulbare; ‘neuron 3, fibre intrafusae cu lant nuclear; 4 fibre intrafusale cu sec nuclear; 5. capsula conjunctiva 6, fibre extrafusale. pentru sensibilitatea proprioceptiva de reglare a miscérii (simful tonusului muscular), prin fasciculele spinocerebeloase ventral si dorsal Dispunerea in paralel a fibrelor intrafusale face ca tinderea fibrelor extrafusale s& determine si intin derea celor intrafusale. Ih maduva spinarti exista doua tipuri de motoneu- roni care inerveazé muschii scheletici: cei care iner vveaza fibrele extrafusale, motoneuronii o, si cei care inerveaza fibrele intrafusale, numiti motoneuronii Relaxarea musculara este prevenité prin intinderea si activarea fusurilor, care, la randul lor, declanseaza o contractie reflexé. Acest mecanism produce o intinde- re si 0 tensiune muscularé de relaxere — tonusul mus- cular. Corpusculli Ruffini se aflé in stratul superficial al capsulei articulare si receptioneaza pozitia si migcarile din articulati Fig. 44, Calle sensbbiltapt cutanate si kinesterice: 1 giusul post- centtak 2. mezencefat 3. bub; 4 tract spinotalamiclatera 5. tract spinotalaric ventrat 6 maduva spinarit 7. proprioceptor 6. tact si preslune; 8 durere, cals rece 10. alms. poo CUVINTE CHEE ~nnnennennrnennnnenneneny feorpuscu Vater-Pacini, corpuscul Golgi, fusuri {neuromusculere, motoneuron a, motoneuron 7aanemecaseiateceayg ee aie TEME $1 APLICATI fe *Analizatorul olfactiv Simful mirosulut — olfactia — este slab dezvoltat Ja om, comparativ cu unele animale, Rolul. sau princ- pal consta In a depista prezenta In aer a unor sub- stante mirositoare, eventual nocive, si, Impreuna cu simul gustului, de a participa la aprecierea calittii ali mentelor si la declansarea secretillor digestive. Receptorii analizatorului olfactiv sunt chemorecep- tori care ocupa partea postero-superioaré a foselor nazale, find reprezentali de celulele bipolare din mu ‘coasa olfactiva care are si rol de prim neuron, Celulele bipolare au o dendrita scurta si groasa, care se ter- mina cu o vezicula, butonul olfactiv, prevazuta cu cil. 45, Receptor e2 lama crit a osu etmoid 3 enblereceptonreoffacv; 4. epitela columnar (celle de sustinere 5 butor cfc cu cl 6. mucoas nal -elulelor bipolare pleaca de la polul bazal si se Inmanuncheazé pentru a forma nervii olfactivi (10-20) care strabat lama ciuruité 2 etmoidului si se termina tn bulbul olfactiv, facand sinapsa cu neuronil ‘ultipolari (celulele mitrale) de la acest nivel, care re- prezinta al [Hea neuron al caii olfactive (fig, 45). ‘Axonii lor formeaza tractul olfactiv, care in final se prolecteaza pe fata mediala a lobului temporal (aria olfactiva — girul hipocampic si nucleul amigdalian). Calea olfactiva nu are legaturi directe cu talamusul Pentru a putea fi mirosita, o substanta trebuie s& fie volatila gi s& ajunga in nari, sé fie solubila, astfel Incat s@ poata traversa stratul de mucus si sé atinga Celulele olfactive. Desi omul poate distinge pana la 10000 de mirosuri diferite, exist un numar de apro- ximativ 50 de mirosuri primare, din a céror combina re, in proporti dferite, poate rezulta intreaga diversi tate de senzatilolfactive Lucrare practicd __ -Recunoasterea unor substantelor dupa miros $i Pragurile sensibilitati olfactive Pentru ca o substanta sa stimuleze receptorii ok factivi, trebuie sa fie volatila sisa aiba o anumita ‘concentratie 1n aerul respirator. Substanta odoranta provoaca stimiularea si senzatia olfactiva daca ajun- 4g¢ in cometul nazal superior la nivelul mucoasel ob ‘active, find necesare, fie o inspiratie mai profunda, : ii olfactive este reprezentat de CConcentratia minima dintr-o substanta odoranta ca- Provoaca senzatia de miros, Pentru eter este de 1/1000.000 g/L aer, iar pentru. mose pragul este de-zece ori mai scazut - 1/10 000.000 g/L aer. + Material necesar: sticulete cu benzen, acetond, ‘olen, frunze de ment flori de trandatir free, bul dé ceapa usturo, tulpini de levantica,diferite fructe ga. © Mod de'lucruy Subiectul se’ leaga la chi cu 0 pus 69 recundasca diferitele lrosurl, ‘fu exista o clasificare a mirosurilor, ‘find Joarte: variate, exista incercari de a le arupa th aro Matice, eterice, balsamice etc. : ___ Determinarea sensibilitatiiolfactive se face, tn la: ‘boratoarele specializate, cu olfactometrul. Pentru testarea acuitatii olfactive se poate folosi un olfac- tometra simplu, dintro para-de cauciue prin.a carel -apasaté se’pompeaza brusc in narile subiectulul ae- ful care confine substanta odoranta in concentratia dort, Acuitatea olfactiva este invers proportionala ‘cu concentratia substantei odorante. eeeare © sensibiltate foarte mare o avem pentru mer: copian (derivat organic al sulfului), care poate fi per- Anaizators Din punct de vedere practic, pentru analiza gustu- lui, calitile de perceptie au fost Impértite In patru categorli generale, numite senzatii qustative primare, Acestea sunt acru, sérat, dulce si amar. Cej mai multi dintre mugurii gustativi pot fi stimu- lati de dot sau mai multi stimuli gustativ si chiar si de unil stimuli gustativi care nu intra tn categoria celor primari, ins de obicei predomina una sau doua din- tre categorille descrise. La contactul dintre substantele sapide si celulele receptoare ale mugurelui gustativ se produce o depo- larizare a acestora, cu aparitia potentialului de recep- tor, astfek: substantele chimice se leaga de molecule proteice receptoare, care patrund In membrana mi: crovililor si deschid canale ionice; acestea, odata des- chise, permit patrunderea ionilor de sodiu care vor depolariza celula ‘Mugurii gustativi sunt distribuiti pe suprafata limbii, astfel incat se pot delimita zone caracteristice pentru perceptia unui anumit tip de gust Fundamental (fig. 47). ‘Fig, 47. Zone de perceptie « gustuhi. Lucrare practica Recunoasterea diferitelor substante dupa gust si pragul sensibilitati gustative Un stimul poate provoca senzatia gustativa nu- ‘mai daca este solubil In apa sau in saliva; cel insol- ubili nu stimuléazé mugurii gustativ. Pentru demonstrarea localizari perceperil celor patru gusturi fundamentale (harta gustului), se pot folosi unele alimente, precum zaharul, sarea’de bucatarie; ofetul si sucul de grepfrut. Recunoasterea unor produse dupa gust se poate realiza legandu'se o egarfa la ochii subiectului si oferindui diferite alimente cu gust caracteristic eeFunofle tunterertae sie orgonisruks umn Pragul sensibilitatii gustative este reprezentat de concentratia cea mai slabs la care stimulul produce o sénzalie si variaza foarte mult de la o substanfa'la alta: este mai ridicat la cele dulet si mai scazut la cele amare. Pentru zahar se considera ca pragul este dé 1 g/L, in timp ce pentru chininé este de 005 g/L la o temperatura 2 solutillor de 24°C. Bauturile prea calde sau prea teci nu au gust, Degustatorti de vinuri pot deosebi peste 300 de gusturi diferite, POePCUVINTE. CHEIE nn ne nn enna nanny i [bub offectv, buton olfactiy, cil olfactiv, papile aw | fungiforme, papile folate, papile fi- | forme, pag hitcrne ‘mugure gustatiy, lama ciuruita, cll gustativ sso Analizatorul vizual Vederea furnizeazd peste 90% din informatile asupra mediului inconjurator, de aceea are tanta fiziologics considerabila, nu_numai rentierea luminozitatii, formei si culorii obiectelor, dar sin otientarea in spatiu, mentinerea echilibrului si a tonusului cortical (atentia). Globul ocular Globul ocular (fig. 48), de forma aproximativ sfer- Ica, este situat in orbita. Peretele globului ocular este format din trei tunici concentrice — externa, medie si interna — si din medii refringente. Tunica extema este fibroasa si formata din doua Portiuni inegale: posterior se afla sclerotica, iar anteri- or, comeea. Corneea este transparenta, neavand vase de san- ge, dar are in structura sa numeroase fibre nervoase, Sclerotica, tunica opaca, reprezinta 5/6 din tu «a fibroasa, Pe sclerotica se insera muschii extrins ai globului ocular; posterior este perforata atat de fibrele nervului optic, care pardseste globul ocular, cét side artera care intra In globul ocular. Tunica medie, vascularé, prezinta trel segmente care, dinspre posterior spre anterior, sunt: coroida, cor pul ciiar si iris Coroida se intinde posterior de ora serrata, care eprezinta limita dintre coroida si corpul ciliar. In partea sa posterioard, coroida este prevazuta cu un orificiu prin care iese nervul optic. Corpul ciliar se afla imediat inaintea orei serrata si prezinta, In structura sa, procesele ciliare $i mus- chiul ‘Muschiul ciliar este format din fibre musculare netede. Fibrele circulare sunt inervate de parasimpa- tic, lar fibrele radiare sunt inervate de simpatic. Procesele ciliare sunt alcdtuite din aglomerari capilare si secreta umoarea apoasa. Irisul este o diafragma in fata anterioara a cristal inulu; in miloc, prezinta un orificiu numit pupil. Irisul are rolul unei diafragme care permite regla- rea cantitatil de lumina ce soseste la retina. Tunica intema este reprezentata de retina, Ea este membrana fotosensibila care realizeaza receptia $1 transformarea stimulilor luninosi in influx nervos. Retina se Intinde posterior de ora serrata si pre- ints doua regiuni importante: pata galbena (macula lutea), situaté in dreptul axului vizual. La nivelul ei se gasesc mal multe conuri 2 3 4 5 6 Fig. 48, Ochiu L conjunctiva; 2. camera posteroar 3. cristaln 4, comee; 5. pupils; 6, camera anterioaré 7. iris; 8. ora serrata 9. corp vitros 10. muschiul drept inferior Tl. nerv optic 12. pata ours; 13, fovea central; 14, retin; 15. coroida 16, sclerotic: TP mupehiul dept supericr. 3fata 7 8 2105» Fig. 49, Straturlle reine: 1. membrana limitanta inter’ 2 fibrele nervull opi; 3. celule multipolare (gangionare), 4 celule amacri- ne 5, celule bipolar; 6. celua oxizontal; 7. celule fotoreceptoare ‘cu ccnuri 8, celle fooreceptoare cu bastonase; 9. membrana lim- ‘hana externa; 10. strat pigmentar; a. coroide b. sclerotica, decat bastonase. In centrul maculei lutea se afla o concavitate — fovea centralis — numai cu conuri; pata oarba, situat& medial si inferior de pata ga beni, reprezinta locul de iesire a nervului optic din Jobul ocular si de intrare a arterelor globului ocular. in pata oarba nu exista elemente fotosensibile. Ih structura retinei se descriu 10 straturi, In care se Intalnesc trel feluri de celule functionale, aflate in relaii sinaptice: celule fotoreceptoare, cu prelungiri in forma de con gi de bastonas, celule bipolare si celule multipolare. In afara de acestea, se mai gisesc celule de sustinere si celule de asociatie, Celulele cu bastonase sunt celule nervoase modi- ficate, In numar de circa 125 de milioane. Bastonagele sunt adaptate pentru vederes nochum, luring Celulele cu conuri, de asemenea, celule nervoase modificate, in numnar de 6-7 milioane, sunt mai nume- roase In pata galbeng; In fovea centralis exista nurmai ccelule cu conurl, Conurile sunt adaptate pentru vederea diurné, co- Jorata, la lumina intensa, ‘Medille refringente sunt reprezentate de: cornea trensparenta, umoarea apoasé, cristalinul si corpul vi tros, Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, trans: parente, localizata intre iris si corpul vitros si este Invelit de o capsulé elastica — cristaloida. Cristalinul este mentinut la locul sau printrun sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor. Cristalinul nu contine vase sangvine, nutritia sa facéndurse prin difuziune, de Ja vasele proceselor cilare. Umoarea apoasa este un lichid incolor, care se formeaza printro activitate secretorie a proceselor ci iare Corpul vltros are o forma sferoidala, consistent gelatinoasa si este transparent. Ocupa camera vi ‘roasd, situata inapoia cristalinulu Functia principala a analizatorulut vizual este per- ceperea luminozitati, formei si culorii obiectelor din lumea Inconjuratoare. Aparatul dioptric ocular este format din comee (cu o putere de refractie de aproximativ 40 de dioptril si ctistalin (cu o putere de refractie de aproximativ 20 de dioptri). Simplificénd, aparatul dioptric al ochiului poate fi considerat ca o singura lentila convergenta cu © putere totala de aproximativ 60 de dioptii si cu cen- trul optic la 17 mm In fata retinel, Razele paralele care vin de la 0 distanta mai mare de 6 m se vor focaliza la 17 mm in spatele centrului optic, dand pe retina o ima- gine reala, mai mica si rasturnata. Cea mai mare parte @ puter de refractie a aparatulul dioptric ocular apartine fetei anterioare a comeel. Totusi,cristalinul este important, deoarece raza lui de curburé poate fi mult crescuta, reaizand procesul de acomodare. Acomodarea (fig. 50) reprezinta variatia puterii de refractie a cristalinului in raport cu distanta la care privim un obiect. Acomodarea se datoreazé elasti- citatilcristalinului, aparatului suspensor al acestuia si muschiului ciliar, Organul activ al acomodarii este muschiul cliar. Cand ochiul priveste la distanta mai mare de 6 m, muschiul ciliar este relaxat, lar liga- mentul suspensor este In tensiune. Aceasta pune In tensiune cristaloida, comprimand cristalinul. Ca urmare, raza de curbura a acestuia creste, iar puterea de convergenta scade la valoarea minima de 20 de Cand privim obiecte aflate la o distant mai Fig. 50, Acomodares ls distant b a apropiere.Funajit fundementase‘ale arganiml uman icé de 6 metr, muschiul ciiar se contracta si relaxeaza fibrele ligamentare, tensiunea din cristaloida scade, iar, datorita elastcitatil,cristalinul se bombeaza. Ca urmare, uterea de convergenté creste la valoarea sa maxima, Cu cat trec ani, puterea de convergenta scade, deoa- rece crstalinul devine mai gros si mai putin elastic, stu lie numita prezbiopie (prezbiie) Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar lun obiect, cu efort acomodativ maximal, se numeste Punct proxim. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vvedem clar, faré efort de acomodare, se numeste punct remotum. La tinesi, punctul proxim se afla la 25 cm, iar Punetul remotum la 6 m de ochi, Acomodarea este un act reflex, reglat de centrii corticali si de colicul ‘cvadrigemeni superior, care, prin intermediul nucleului vegetativ parasimpatic anexat nervului oculomotor din ‘mezenicefal, comanda contractia muschiului ciar, La reflexul de acomodare vizuala participa si centri cort cali din arile vizuale primare si secundare sau asocia- tive, iar la raspunsul efector participa si muschit irisului si muschil extrinseci ai globului ocular. Reflexul pupilar fotomotor este un reflex mult mai simplu, cu centriiin mezencefal, El consta in contractia ‘™muschilor circulari af irisului, urmata de mioza, ca reac- fie la stimularea cu lumina putemicd a retinei si, invers, {in contractia muschilor radiar si relaxarea muschilor cir Cculari ai irisulu, urmata de midriaza, provocata de sca- derea intensitati stimululuf luminos (la intuneric). In functie de distenta la care se afla retina fata de ccentrul optic, exista *ochiul emetrop, la care retina se afla la 17 mm in spatele centrului opti, iar imaci Infinit este clara f * ochiul hipermetrop, care are retina situata la mai Putin de 17 mm de centrul optic persoana departeaza obiectele de ochi pentru a le vedea clar hipermetropia 'e corecteaza cu lentile convergente; + ochiul miop (hipornetrop), cu retina situata la dis- tante mai mari de 17 mm; persoana apropie obiectele de ochi pentru a le vedea clar; miopia se corecteaza cu lentile divergent Astigmatismul este un viciu de reftactie, datorat cexistenfel mai multor raze de curbura ale suprafetei ccomeei, Avand un meridian cu putere de convergenta anormala, comeea va determina formarea unor imagini retiniene neclare pentru punctele aflate in meridianul spatial corespunzator. Astigmatismul se corecteaza cu. lentile cilindrice, a la radiate electromagnetice cu lungimea de und cuprinsa intre 390 si 770nm. Receptia vizuala consta in transformarea energiei elec- tromagnetice a luminii in influx nervos. Acest proces se petrece la nivelul celulelor receptoare retiniene, cu conuri si cu bastonase, In structura lor se afla macro: molecule fotosensibile (pigment vizual), care sunt de ‘mai multe tipur: bastonasele contin un singur fel de pig- ment vizual, numit rodopsing; conurile contin trei feluri de asemenea pigmenti — iodopsine. Mecanismul f r. Procesul fotoreceptiei este identic la cele doua tipuri de celule fotoreceptoare. Pigmentul vizual absoarbe energia radiatiei luminoase si se descompune in cele dou componente ale sae, ret ren (cornun tuturor pigmentilor vizual, derivat de vita- mina A) si opsina (diferita in functie de pigmentul vizua). Deoarece pigmentul face parte din structura membranei conurilor si bastonaselor, descompunerea sa_ determina modificari ale conductantelor ionice, ‘umate de apartia potentialului receptor. Sensibilitatea receptorilor vizuali este foarte mare Bastonasele sunt mult mai sensibile decat conurile. Pentru a stimula o celulé cu bastonas este suficienta ‘energia unei singure cuante de lumina, Adaptarea receptorilor vizuall, Sensibiitatea celulelor fotoreceptoare este cu atat mai mare, cu cét ele contin ‘mai mult pigment. Cantitatea de pigment din conuri si bastonase variazé In functie de expunerea lor la lu- mina sau Intuneric. Prin expunerea mult timp la luminaAnolon’ putemicd, pigmentul vizual atat din conuri, cat si din bastonage este descompus in retinen si apsine. In plus, cea mai mare parte a retinenului (gi din conuri si din bastonage) este transformat in vitamina A. Astfel, scade concentratia pigmentilor vizuali, ar sensiblitatea ochiu- lui la lurnina scade. Acest proces este numit adaptare la lumina. Vederea diuma (fotopica) se realizeaza cu ajuto- rul conurlor. Timpul de adaptare la lumina este de 5 mi- nut. Invets, daca un individ sta mult timp in Intuneric, retinenul si opsinele din conur si din bastonase sunt con- vertite in pigmenti vizual, De asemnenea, vitamina A este transformata Tn retinen, crescénd astiel cantitatea de ent vizual. Acest proces este numit adaptare la i tuneric. Sensibilitatea unui bastonas la intuneric este de zeci de orl mai mare decat la lumina, Din acest motiv, ve- derea noctuma (scotopica) este asigurata de bastonase. Th avitaminoza A, se compromite adaptarea la intur netic, Reducerea vederii diurne este numita hemeralo- pie, iar a celei noctume, nictalopie. Vederea alb-negru si vederea cromatica. Stimularea bastonagelor produce senzatia de lumina alba, iar lipsa stimulari, senzatia de negru. Corpurile care reflecta toa- te radiatile luminoase apar albe, iar cele care absorb toate radatile apar negre. Stimularea conurilor produce te, In functie de tipul de pigment Contin. Astfel, exista conuri care contin il la culoarea rosie (asa-numitele .conuri Tosi‘), conuti cu pigment sensibil la culoarea verde (,co- nur ver") si conuri cu pigment sensibil la culoarea ak bastra (.conuri albastre’). Stimularea egalé a celor trei tipuri de conuri provoaca senzatia de alb. Stimularea tunel singure categorii de conuri provoaca senzatia cu loriiabsorbite Culorile rosu, albastru si verde sunt culori primare sau fundamentale. Prin amestecul lor tn diferite pro- Portii se pot obtine toate celelalte culori ale spectrului, inclusiv culoarea alba, Fiecarei culori din spectru Ti core- spunde o culoare complementard care, in amestec cu prima, dé culoarea alba. Unul dintre defectele vederii cromatice este cunos- ccut sub denumirea de daltonism, Persoanele care nu au din nastere celule cu con, corespunzatoare unela di tte cele treiculorifundamentale, vad tn locul culori res- pective un ton cenusiu. Cel mai frecvent lipsesc celulele ‘cu con sensibile la verde si cele sensibile la rosu, Boala pare aproape In exclusivitate la barbati (gend recesiva X linkata). Aproximativ 8% din populatia masculina suferd de daltonism, Calea optics Reprezinta segmentul intermediar al analizatorului vizual (fig. 51), Receptorti caii optice sunt celulele foto- sensibile cu conuri si bastonase. Neuronul | se afla la nivelul celulelor bipolare din retina, iar al Hea neuron este situat tot in retina, dar mai profund, find reprezen- tat de celulele multipolare. Axonii neuronilor multipolari proveniti din cémpul intern al retinei (cémpul nazal) se incruciseaza, formand chiasma optica, dupa care ajung In tractul optic opus. Axonil proveniti din campul exten alretinei (campul temporal) nu se Incruciseaza si trec in tractul optic de aceeasi parte. Nervul optic confine fibre de la un singur glob ocular, in timp ce tractul optic ccontine fibre de la ambii ochi. Tractul optic ajunge la metatalamus (la corpul geni- culat extem), unde majeritatea fibrelortractulul optic fac sinaps4 cu cel de al Hea neuron, al cérui axon se pro- aga spre scoarla cerebralé si se termina in lobul occip- ital, tn jurul scizuritcalcarine, unde se afl arile vizuale primara si secundare sau asociative care reprezinta seg- ‘mental cortical al analizatorului, Fig. 51 Calle de conducere nervoasé ale analizatoruli vizuak LLelmp monocular 2. cémp binocular 3, punet de flare 4. rst 5. retina; 6. colicul superior, 7. corp geniculat extem (atera) 8 radial optce 9, lob occpita 10. tract optic. chiasma optica: 1B nerv optic; 13, c&mp macula. ‘Segmentul cortical al analizatorulul vizual Fiecérui punct de pe retind ti corespunde un punct specific de prolectie corticala. Aria vizuala primara se Intinde mai ales pe fata medialé a lobilor occipital, de o parte si de alta a scizuril calcarine, In jurul acestela se aflé are vizuale secundare sau asociative. La nivelul ariel vizuale primare, cea mal Intinsa reprezentare 0 are macula; aceasta ocupa regiunea posterioara a lobului occipital In arile vizuale se realizeaza senzatia si percep: tia vizualé, respectiv transformarea stimulilor electric orniti de la nivelul celulelor fotoreceptoare tn serzatie de lumina, culoare gi forrnaFunct fundamental sla (Campul vizual, vederea binocularé si stereoscopicd Spatiul cuprins cu privirea se numeste camp vizual Flecanui ochi i corespunde un camp vizual monocular (fig. 52}, care se suprapune In mare parte cu cémpul Vizual a celullalt ochi, Partea comuna a celor doua cém- uri reprezinta cémpul vizual binocular. Orice obiect aflatin campul vizual binocular formeaza cate 0 imagine pe retina fiecarui ochi, Aceste imagini fuzioneaza pe ‘coat intro imagine unica. Procesul de fuziune corti- calé este posibil numai daca imaginile retiniene se forreaza in puncte corespondente, ‘Acest proces de fuziune a imaginilor incepe la nive- lul corpilor geniculati lateral. Vederea binocularé con- fer abiitatea vederil in profunzime (stereoscopice). Extirparea ariel vizuale primere determina orbirea Distrugerea arilor vizuale secundare produce afazia Lucrévi practice * Disectia globulul ocular ‘Material necesar: ochi de vita (de la zbator), trusa de disectie, plangeté sau tavita pentru disectie, tupa, ace, ser fiziologic. Mod de lucru. Se curata globul ocular, de grasime, de tesutul conjunctiv si de muschil extinseci st se observa comeea si sclerotica. Cu o lamé sau cu bis ‘turiul se incizeazé sclerotica, pe linia ecuatoriala pana la coroida, continuandurse, cu foarfeca, pana la realizarea unei sectionari circulare. Sclerotica se sectioneaza in evantai si se prinde cu ace pe planseta. Se observa coroida, Se indeparteaza comeea, deschizandurse ast- fel camera anterioara din care se. scurge umoarea” apoasa. Se observa irisul, care delimiteaza pupila, Dupa indepértarea irisului, prin transparenta cristalinului se pot observa macula lutea, pata oarba i vasele de san- ge de la nivelul retinei, Se scoate cristalinul i, tinaniduT deasupra unui text, se constata marirea literelor. Se desprinde apoi cristaloida, Dupa desprinderea cristali- nului se ved corpul vitros, cu 0 consistenta caracteris: tied prin indepartarea caruia se poate observa retina. “'Demonstrarea reflexului pupllar ‘Mod de lucru. Subiectul este agezat in fafa unel surse luminoase $i i se acopera ochii cu 0 esarfa nea gF, cca 3 minute. La desprinderea esarfel sublectul tre: bute sa priveasca cu ochil larg deschisi-spre suirsa de lumina Se observa c& pupllele sunt mult matte (midr- az), micsorandu-se In céteva secunde (mloza), deverind punctiforme la o lumina intensa. Rolul sisternului nervos vegetativ in controlul refle- xului pupilar se poate pune in evident pe ochi de broascé, folosindu-se substante neurotransmitatoare plan orizontal si cca Fig 52 Camp vizual mongcuia: 1 hemirtiné nazal;2.hemiretind temporal vizualé bolnavul vede literele scrise, dar nu intelege semnificatia cuvintelor citite. oe emis) etide oe solute wa eventual atropina 1% ~sladrenetgice ~ adre- cies suo aap econ 2%. de clipe te. polisinaptic. nociceptive Clipitul, ‘aspuns motor de. aparare, se poate produce prin atin- gerea.comeet cu vata, Reflexul nu se produce in cazul Junot leziuni bulbopontine ale nucleulul sencitiv al tige- ‘menulul sau ale ramuri oftaimice a acestuia. Determinarea cémpului vizual ‘Mod de lucru. Se raseaza be tabla roa vanturlor, astfel incat locul in care se intretaie dreptele desenate sa fe la nivel puplei sublectulut acesta va sta la 15 cm tabla. si ya privi cu un singur ochi locul emintit, “celalalt ochi fiind acoperit.O alta persoana deplaseaza o creta alba In lungul fiecaret lini de pe tabla, de la mar gine spre centr, -sublectul, care 19 tot timpul ex- petimentului priveste numai in centru, anunta c4 a per eput culoerea alba, se marcheaza punctul respectiv.In final se unesc punctele de pe toate line, obtinanduse forma geometriea reprezentind cémpul vizual mono- ‘cular pentru lumina alba Pentru campul vederi crome fice se. vor folost crete. de difetite culori perimetrele Seon ee ae coe rere linia be ‘celasi fel se procedeaza pentru celalalt ochi. Partea In cate cele doua cam ‘purl se suprepun re- prezinta campul_ ve- ‘deri binoculare. Cam- pul vizual al flecarui chi cuprinde un tunghl'de cca 160° in 145" in plan vertical,saree TEME SIAPLICAT Analizatorul acustico-vestibular ‘Analizatorul acustic si analizatorul vestibular— pen- ‘tu pozitia corpului in repaus si miscare — sunt situati ‘in urechea intema, Fiecare are céte un nerv care cor duce impulsuk nervul acustic (cohlear), respectiv, nervul vestibular. Pe tralectul nervului cohlear se afla ganglonul spiral Cort, iar pe traiectul nervului vestibur lar se aflé ganglionul vestibular Scarpa. Cei doi nervi se lunesc si formeaz perechea Vill de nervi cranieni. - Urechea umana poate percepe undele sonore, repetate Intro anufnita ordine (sunete) sau succedindu'se neregulat (2gomote). In ceea ce priveste analizatorul vestibular, el are functia de a furniza informatit asupra pozitiei si migcé- ‘ilor corpului in. spatiu, pe baza carora declanseaza reflexele posturale si gestuale. La aceasta functie mai cip& si informatile culese de la receptorii muscu lari kinestezici, cutanati (tact, presiune) si optici. Receptorul auditiv Perfectionarea aparatulul acustic a determinat dez- voltarea unor anexe importante: urechea externa si cea edie, care nu au nici o relatie cu aparatul vestibular. 3 iionul si conductul Araesor Urechea medle este 0 cavitate pneumatica sapata in stanca termporalului, Peretele lateral al urechil medi este reprezentat de timpan. Peretele medial prezinta fereasira ovala $i fereastra rotunda. La nivelul peretelui anterior se deschide trompa lu! Eustachio, prin care casa timpanulul comunicé cu nazofaringele. Aceasta comunicare are rolul de a egalize presiunea pe ambele fete ale timpanului, Urechea medie contine in interiorul sau un lant arte culat de oscioere: ciocanul, nicouala si scarita. Cio- canul si scérita au fiecare cate un muschi, muschiul clocanului — care diminueazé vibratiile sonore puter- nice — si muschiul scaritei care le amplifica pe cele sle- be, regland intensitatea undei sonore. Urechea intema este format dintrun sistem de Iincéperi, numite labirint osos, sépate In stanca tempo- ralului, In interiorul labirintului osos se aflé labirintul membranos. Intre labirintul osos si cel membranos se afla perilimya, Labirintul osos este format din vestibulul osos, canalele semicirculare osoase si melcul osos, Cele trei canale semicirculare osoase se afla in pla- nuri perpendiculare unul pe celélalt. Flecare canal sem circular se deschide la o extremitate a sa printro dilatatie mai larga, numita ampula. La cealalta extre- mitate, canalul anterior se uneste cu cel posterior In- ‘hun canal comun inainte de a se deschide in vestibul ‘Melcul osos este situat anterior de vestibul si pre- Zinta 0 forma conica, cu un ax osos central, numit co- lumela, in jurul caruia melcul os0s realizeazé 24 ture. Pe columela se prinde lama spirala osoasé, care este intregita de membrana bazilaré a labirintului mern- branos si membrana vestibular Reissner. Aceste doua membrane compartimenteaza lumenul osos in rampa vestibularé, situata deasupra membranei vestibulare, rampa timpanicé, sub membrana bazilaré, si canalul ccohlear (melcul membranos), tntre membrana baziara, membrana vestibulara si peretele extem al melculul ‘808, Rampele vestibulara si timpanica contin perilim- {, jar canalul cohlear, endolimfa, Spre varful melcului Jama spirala lasa un spatiu liber — helicotrema. Labirintul membranos este format dintr-un sistem de camere, situate in interiorul labirintului osos. Vestibulul membranos este format din doua cavitati: utricula, situata in partea superioara a vestibululu, si sacula, sub utricula. In utricula se deschid cele trei canale semnicirculare membranoase (fig. 53). Din partea inferioaré 2 saculei pomeste canalul ccoblear care contine organul Corti, cu receptorii acusti- cci Organul Corti este asezat pe membrana bazilara Th centrul organului Corti se gaseste un spatiu tri Uunghiular numit tunelul Corti. Pe laturile acestuia se aflaFanci furdarrntat de organism uman ig 53 Utechen: 1. ciocaru 2. nicovala 3 scart 4 fereasiza oval 5snerva vest 6 ner cokes 7- mele 8 trompe ti Eustah 9. casa timpanul 10, Srmpanu I conduct au exten 12. pave cel week. Celule de sustinere. Tunelul este traversat de fibre den- ditice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti Deasupra celulelor de susfinere se gasesc celulele auditive. La polul bazal al celulelor auditive sosesc ter- mminafii dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti. La polul apical al celulelor auditive se gasesc cil auditivi, care patrund in membrana reticulata secretaté de celulele de sustinere. Deasupracillor auditivi se afla ‘membrana tectoria (fig, 54) Receptorii vestibulari Sunt situati in labirintul membranos. in utricula si sacula se gaseste cate o macula respectiv utriculara si saculara, formate din celule de sustinere, asezate pe 0 membrana bazal, peste care sunt dispuse celule sen zorlale cu cit. La polul bazal al celulelor senzoriale so- sesc dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa. Cili sunt inglobati in membrana otolitica, in care se aflé granule de carbonat de calciu si magneziu, nhumite otolit. Crestele ampulare,localizate in ampulele canalelor semicirculare membranoase, sunt formate din celule de sustinere si celule senzoriale La polul apical, celulele senzoriale prezinta cli care patrund Into cupo- 1a gelatinoass, iar la polul bazal se gasesc terminatli den- dtritice ale neuronilor din genglionul vestibular Scarpa. Segmentele intermediar si central Calea acusticd, Primul neuron se afla in ganglionul spiral Corti. Dendritele primului neuron ajung la polul bazal al celulelor auditive cu cil din organul Cort, iar axonil formeazé nervul cobleer, care se Indreapta spre cei doi nucle cohlear (ventral si dorsal) din punte, unde se giseste al [Hea neuron. Axonul acestuia se Incru- ciseazé, dupa care urmeaza un traiect ascendent spre Fig. 54, Organul Corti ain ductulcobleer: |, ramp vestibular: 2'membrena vestibular; 3. canal cohlear, 4. organ Cort: 5. rp limpanica; 6. nerv vestibulocohlear b. detalti 7. celule cllate inteme; 8, membrana tecioria; 9. celui ciate extere; 10, mem brand bazllar; I. fibre nervoase. coliculul inferior, unde se gaseste al Hea neuron. Al Wea neuron al c&ii acustice se giseste in corpul sgeniculat media. Axonul celui deal IV-lea neuron se proiecteaza in girul temporal superior (fig. 55), In jurul atiet primare se afla aria secundara sau de asociatie, care primeste aferente de la aria primara Calea vestibular& Primul neuron se afla in gan- glionul vestibular Scarpa, Dendritele primului neuron ajung la celulele senzoriale cu cil din macula si creste ampulare, iat axonii formeazé ramura vestibulara a Perechit a Vilka de nervi cranieni (nervul vestibulo- cohlear). Ramura vestibulara se indreapta spre cei patru nuclei vestibular din bulb (superior, inferior, late ral si medial), La acest nivel se afl cel de-al [Hea neu- ron al cali vestibulare si de aici pleaca mai multe fas cule, si anume: *fasciculul vestibulosspinal, spre maduva. (con- ‘roleaza tonusul muscular)OR we Le 2. nazar sfasciculul vestibulo-cerebelos, spre cerebel (corr troleaza echilibrul static si dinamic) + fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii nervilor Ill si IV din mezencefal si VI din punte (controleaz mis- cétile globilor ocular, cu punct de plecare labirintic) ‘fasciculul vestibulotalamic, spre talamus; de aici prin fibrele talamo-corticale, se prolecteaza pe scoarta. ‘Mecanismul receptiel auditive Urechea umana percepe sunete cu frecventa cur prinsa Intre 20 si 20000Hz si amplitudini tntre O si 130 de decibeli (Idb = I dyne/crr?). Undele sonore sunt produse de rarefieri si con- densri ale aerului si au ca proprietati fundamentale: + tnaltimea, determinata de frecventa undelor; + intensitatea, determinata de amplitudine; *timbrul, determinat de vibratile armonice supe rioare insotitoare. Celulele senzoriale de la nivelul organului Corti transforma energia mecanica a sunetelor In impuls ner- vos. Sunetul este transmis pana la organul Cort, Ince- pand de la nivelul pavilionului urechil, care capteaza si dirjeaza sunetele spre conductul auditiv extern. La ca patul acestuia, unda sonora pune in vibratie membrana timpanului care, la randul séu, antreneaza lantul celor tei oscicare, Perforalille timpanului nu duc la surditate, ci numai la o scadere a acuitatii auditive a urechii res- pective. Unda sonora este transmis mai departe, suc- cesiy, ferestrei ovale, perilimfei si endolimfei. Variatile de presiune ale endolimfei fac s& vibreze membrana bazilara, pe care se gaseste organul Corti, Vibratile membranei.bazilare antreneazé celulele auditive ai céror cili vor suferi deformatii mecanice la ccontactul cu membrana tectoria Inclinarea cillor Intro parte depolarizeaza celulele, iar tn directia opusé le hiperpolarizeaza. Depolarizarile celulelor senzoriale cresc frecventa potentialelor de actiune, iar hiperpola- Tizarile o reduc. ‘Membrana bazilara are o structuré comparabila cu tun rezonator cu coarde céruia Ti corespund particular itati de elasticitate si de rezonanté: baza melculi intra in rezonanta cu. sunetele de frecventa Tnalta (15000#2), mijocul membranei bazilare rezoneaza cu frecvente medii (5000Hz), iar varful melcului, cu frecvente joase (20-500 Hi). ‘Transmiterea stimulului audit. Fiecare neuron sen- atv din ganglionul spiral Cort transmite impulsuri ner- voase de la o anumit’ zond a membrane! bazllare. Aceasta specializare zonala se pastreaza in continuare sila celelate statii de releu ale caii acustice. Sunetele deo anumita frecventa activeazé anumiti neuroni cohleari, coliculari si metatalamici. In acest mod, exc tatille sonore, separate in frecventele componente la nivelul membranei bazilre, se transmit prin .fire izo- late" spre neuronii cortical Identificarea directiei de unde vine sunetul se rea- lizeaza prin doua mecanisme principale: prin detectarea decelajului in timp dintre semnalele acustice care intra tn cele doua urechi si prin diferenta de intensitate a sunetului care ajunge la cele doua urechi, Fiologia analizatorulul vestibular Analizatorul vestibular are rolul de a informa cre- ierul despre pozitia capului in spatlu si despre acce- lerarile liniare sau circulare la care acesta este supus. Simful vestibular nu este propriurzis un simt al echil brului, ci o componenta importanta a mecanismelor cate contribuie la reglarea echilibrulu, alaturi de ana- lizatorii kinestezic, vizual, tactil si de cerebel. pertiferic Receptorii maculari sunt stimulati mecanic de catre otolite, Stimularea are loc atat In conditi statice, cat si dinamice. Cand capul sta nemiscat, otoltele apasa prin greutatea lor asupra cillor celulelor senzoriale, care tri- mit impulsuri spre centri, informandtri asupra pozitiet capului In raport cu directia vectorului gravitational, Cand capul si corpul sufera accelerar liniare (inain- te, inapoi sau lateral), fortele de inertie imping otolitele, care sunt mai dense decat endolimfa, In sens opus deplasarit. Astfel, se declangeaza la nivelul centrilor ner- vosi reactii motorii corectoare ale pozitiei corpului $i ccapuiui, In vederea mentinerii echilibrului pe toata dura- 2 y a 7 4 6 5 dele organ Fig. 55. Cale de conducere ale analzatorull audit: 1 talamus; 2.cortexul auditlv (lobul temporal 3. eorpul geniculat medal in metatalamus, 4.nucleul cohlear, 5. nervvestbulocohlear (Vil: 6 bulb; 7. mezencefat 8, collcul inferior. 51Funetiennerentale le organism man ta miscar, De remarcat ca receptoril macular nu detec: teaza viteza de deplasare a compului, respectiv a capulu, i acceleratia (cei din uiricula — acceleraiia orizontala, iar cei din sacula — verticala). Receptoril analizatorulul vestibular sunt si sediul unor reflexe posturale, © mod- ficare brusca a pozitel corpului declanseaza reflexe care i ii si a echilbrului, tici nu participa la menfinerea echi- Ubruluiin conditile accelerérilor circulare ale capului si corpul Crestele ampulare si cupolele gelatinoase, care se gésesc la baza canalelor semicirculare, reprezinta cel deal doilea organ receptor al analizatorului vestibular, responsabil de mentinerea echilibrului In conditile ac: celeratilor circulare ale capulul si corpului, Cili celule- lor senzoriale din canalele semicirculare sunt excitali mecanic de deplasarea endolimfei. Orice miscare de Totatie a capului sau a corpului-antreneaza rotatia si multané a canelelor semicirculare aflate in planul rota- fiel respective. Din cauza inertiei, endolimfa din aceste Canale va suferi o deplasare relativa In sens opus si va inclina cupola in sensul acestel deplasari (fig. 56). Receptionarea miscarilor circulare ale capului este Posibila datorta ortentarii canalelor semicircuiare tn cele ‘rei planuri ale spatiului (frontal, orizontal si sagital. [QUITE CEE anemone } timpan, fereastra rotunda/ovalé, clocan, nicovela, ! { scarita, trompa lui Eustachio, utricula, sacula, } labirint (osos/membranos), vestibul, canale semi: { { circulare, mele, atolit, organ Cort, ganglion Scarpa Nofiuni elementare de igiend si patologie Micozele Infectile fungice cutanate pot fi provocate de der ‘matofifi, care produc infectarea tegumentara supe Giala si a anexelor cutanate (par, unghi), sau de levuri din genul Candida ce pot afecta si mucoasele. | evotonals Fig.56, Membrana otoltic gf otolitele: a capul in pociie verticala: |. otoite; 2. celule de sustiner; 3, clue cate; 4 fibre senzorlale, ‘5. eupolé geletinoasa;b. capul in poatiaaplecetinaint, Transmiterea infectiel se face de la persoand la ersoana sau de la animale la om. Tratamentul este, de regula, local, iar prevenirea raspénirl infectiei se face prin tratarea persoanelor bolnave si prin masuri de igiena riguroasa ‘Acneea Boala inflamatorie ce afecteazé foliculul pilose- baceu; etiopatogenie complexa si incomplet elucidata. Afecteaza in special adolescentii, uneori cépatand si un aspect psiho-social important. Herpesul Infectia cu virusul Herpes simplex consta din apa tia unei eruptii cutanate sau mucoase cu aspect caract teristic (vezicule pe o baza eriteratoasa). Infectia poate fi primara sau recurenta. Se poate transite de la om la om. Terapia se face cu medicamente antiviral. Piodermitele Sunt infectii bacteriene cutanate, de obicei super: ficiale, beneficind de regula de terapie locala cu anti- biotice. Apar in special la copit Rinitele Edem si vasodilatatie la nivelul mucoasei nazale, ‘manifestata clinic prin rinoree si obstructie nazala,r Poate avea multiple etiolo cronica. Cataracta Reprezinta opacifierea cristalinulul din componenta sistemulul optic al globului ocular, ceea ce duce la pierderea gradata a acuitait vizuale, care poate merge pana la pierderea completa a vederi, Acesté opacifiere se datoreazé unor modificari chimice ale proteinelor din ccompozitia crstalinului, modificari apérute ca urmare @ ‘unor infecti, traumetisme sau tnaintarii in vars CCataracta reprezinta principala cauza de pierdere a vec- eri. Tratamentul consta In Indepartarea chirurgicala a cristalinului afectat si implantarea unuia artificial ‘Glaucomul Reprezinta a doua cauza de pierdere a vederi si este foarte frecvent, mai ales In tarile mai putin dezvoltate. Poate afecta persoane de orice varsta, dar 95% din si poate fi acuta sau Antanari venos, prin comparatie cu viteza de producere. Cumu- larea de lichid duce la compresia vaselor globului ocular sia nervului optic. Celulele retinine sunt dstruse iar ner- ‘ul optic se poate atrofia, cea ce poate duce la orbire, Reprezinta inflamati mucoasei conjunctivale si poate ‘avea cauze multiple: alergice, infectioase, traumatice. Otita Otita extema este un termen general prin care se denumeste orice infectie a urechii exteme (micotica, bacteriana, viral). Otita medie purulent acuta este o infectie a urechii medi, Patogenii ajung la acest nivel, de obicei prin ‘trompa lui Eustachio, succedand cel mai adesea unei amigdalite sau raceli Cel mai susceptibili sunt copii, deoarece racesc fecvent si au tompa Eustachio scurta si plasaté orizontal. Simptomul cel mai frecvent este durerea la nivelul urechii medi, iar presiunea exercitata de inflamatia de la acest nivel poate duce la ruperea membranei timpanice. | cazuri apar la persoenele de peste 40 de ani ‘Glaucomul este cresterea presini intracculare. Umoa- rea apoasi nu se dreneaza corespunzétor prin sistemul Aflatiréspunsul corect: ‘Segmentul intermediar al analizatorului conduce impulsul nervos de la receptor la SNC prin cat a. de asoci- aie, b. ascendente; c. descendente; d, colaterale. Prin fesut subcutanat se Intelege: a. epidermuk b. dermul si hipodermuf c. hipodermul; d receptorii cutanafi din cele trei straturi Suprafata cémpului receptor pentru sensibilitatea cutanaté: a, este In raport direct proportional cu densitatea receptorilo,b. este In raport invers proportional cu densitatea receptorilor c. nu depinde de densitatee recep- torilor d. toate raspunsutile sunt gresite, Coloana din sténga cuprinde unele structuri ale segmentului periferic al analizatorului vizual, iar cea din dreapta, formatiuni care intré in componenta acestora. Asociati formatiunile cu structurile corespunzatoare: camera anterioara a. pata galbené 2. tunica externa b. muschiiciiart 3. tunica medie ‘c muschii extrinseci 4 tunica interna d. comeea transparenta 5. anexele globului ocular . umoarea apoas Stabili{ dacé enunturile legate prin conjunctia .deoarece" sunt adevarate sau false; In cazul in care le considerati adevarate, determinafi daca intre ele existé sau nu o relatie de cauzalit Prezbiopia (prezbitia) este o deficienta de acomnodare care apare in timp, deoarece, cu trecerea anilor, crista inul devine mai putin elastic si puterea sa de convergenta scade. Urechea interna este formata dintrun sistem de Incaperi numite labirint osos, deoarece in interiorul aces- {uia se aflé labirintul membranos. Receptionarea, de cétre analizatorul vestibular, a migcarlorcirculare ale capului este posibil, deoarece imput surile nervoase provin de la canalele semicirculare, care sunt orientate In cele trei planuri ale spatiuhul ‘Axonul deutoneuronului care formeaza tractul olfactiv se proiecteaza direct in lobul temporal, deoarece calea ‘offactiva nu are legaturi directe cu talamusul Receptorii neurotendinosi sunt localizati la jonctiunea dintre mugchi si tendon, deoarece monitorizeazé corr tinuu tensiunea produsd in tendoane de contractia musculara sau de intinderea sa pasiva. ‘Alcatuifi un eseu cu tema ,Sensibiitatea — componenta a functilor de relatie’.Fanci fndernentale ele rgnismuiui uma 3. Glandele endocrine Glandele cu secretie intema sunt formate din epi- ‘eli secretorii, ale caror celule produc substante active, ‘umite hormoni, pe care ti elibereaza direct in sange. Hormonii sunt substante chimice specifice, care actioneazé la distanté de locul sintezei si produc efecte caracteristice. Se considera glande endocrine: hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, testiculul, covarul, pancreasul insular, timusul, epifiza si, tempo- ‘rar, placenta (fig. 57). Exista si alte organe care, In afara functiei lor prin- cipale, au si celule cu rol endocrin: antrul piloric secre~ ta gastrina, duodenul secret 6-8 hormoni cu rol in Teglarea activitatil secretorii si motorii a aparatului digestiv, rinichiul secreta renina si eritropoietina etc. Ih plus, unii neuront hipotalamici si ai altor organe nervoase au si activitate secretorie, proces numit neu- Tosecretie, care reprezinta tot o functie endocrina, Astfel, sistemul endocrin este conceput ca un sistem Fig. 57. Glandele endocrine 1. glanda pineal (epfica 2. ticoida si Paratoldele; 3. ganda suprarenals 4, pancreas 5, testicuk 6, ovar 7. timus, 8. hipoiza (lands pitultara 9, hipotalemus. anatomorunctional complex, controlat de_sistemul nervos, avand rolul de a regla si coordona pe cale umorala activitatea diferitelor organe pe care le inte- greaza in ansamblul functilor organismului Principalul rol al glandelor endocrine const in reglarea metabolismului celular. Hormonii sunt eliberati In singe si sunt trans: Portati spre toate celulele corpului Hipofiza Localizata la baza encefalului, inapoia chiasmei optice, pe saua turceasca a osului sfenoid, hipofiza (gianda pituitara) are forma rotunjita si diametrul de 13.cm, Cantareste 500mg Este alcatuita din tei lobi: anterior, miflociu (intermediar) si posterior. Lobul antetior si cel intermediar constituie adenohipofiza, iar lobul posterior, neurahipofiza. Lobul anterior este partea cea mai dezvoltata a glandei, constituind 75 & din masa hipofize in timp ce lobul intermediar reprezinta numai 2%, find redus la © simplé lamé epiteliala, aderenta de lobul posterior. Ire hipofiza si hipotalamus sunt relat anatomice si functionale. Anatomic, hipofiza este legata de aces- ta prin tia pituitera. Intre regiunea mediana a hipota- lamusului si adenohipofiza exista o legatura vasculara reprezentala de sisterul porthipotalamo-hipofizer, descris de anatomistul roman Grigore T. Popa impre- una cu Unna Fielding, Intre hipotalamusul anterior si neurohipofizé exista tractul nervos hipotalamo-hipo- fizar, Prin aceste legaturi vasculare si nervoase si prin produsii de neurosecretie, hipotalamusul controleaza si regleaza secrefia hipofizei, iar prin intermediul aces- tela, coordoneazé activitatea Intregului sistem endocrin (fig, 58). Adenohipofiza Este situata th partea anterioard, dar se intinde si posterior, inconjurénd aproape complet neurohipofiza, Hormonii adenohipofizet sunt glandulotropi, avand ca organertinta alte glande endocrine (ACTH, TSH, FSH, LH) si non-glandulotropi (STH, prolactina). Hormonul somatotrop (STH), denumit si hormon de crestere, stimuleaza, tmpreuna cu insulina, hor moni tiroidieni $i gonadici, cresterea orgenismului. STH stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de ccrestere metafizare (diafizoepifizare), determinand cresterea in lungime a oaselor. Majoritatea efectelor STH se exercita indirect, prin actiunea unui sister de factori de crestere numiji somatomedine, Dupa pu bertate, STH produce ingrosarea oaselor lungi si dez- voltarea oaselor late. Stimuleaza cresterea mugchilor sia viscerelor, cu exceptia crelerului, STH determina o retentie de compusi ai Ca, Na, K, P si N. | f [ 0 ex tee nxGandale endocrine Fig. 58, Legiturle nervoase i vasculare hipotalamo-hipofizare: |. corp neuronal 2, axonll neuroniler secretor 3. reglunea medians, 4 ta ptultre 8. neurchipofiza 6 ob intermedia, 7. edenohipofiza, 8 caplare; 9, artera hipofizara supercars 1. capilre Hipersecretia acestui hormon are consecinfe (in functie de varsta) asupra dezvoltarii somatice si meta- bolismului, Daca hipersecretia de STH survine Inainte de pubertate, se produce gigantismul Individul atinge talii de peste 2 metri, prin cresterea exagerata in lungi- me a extremitatilor. Intelectul nu este afectat. Dupa Puberiate, sé produce acromegalia, caracterizata prin resterea exagerata a oaselor fetei, a mandibulei, a o2- selor late, in general, dar si ingrosarea buzelor, creste- tea viscerelor (inimé, ficat, rinichi, imba) si alungirea ‘exagerata a mainilor si picioarelor. Hiposecretia produce, la copil, oprirea cresterti so- matice, dar nu a celei neuropsihice. Boala se numes- te piticism (nanism) hipofizar. Indivizil sunt de talie micé, ,20-1,30 m, dar proportionat dezvoltati si cu in- telectul normal. Prolactina, numit si hormonul mamotrop sau luteo- trop (LTH), stimuleaza, la femele, secrefia lactata a glandei mamare, sensibiizata de estrogeni si proges- feron. Prolactina este un inhibitor al activitatil gonadotrope, fiind capabilé sa previna ovulatia. ‘Secretia de prolactind In afara sarcinil este stimulata de efortulfiic, stress-ul psihic si chirurgical, hipoglice- mie, somn; in timpul sarcini, secretia prolactinel creste «gradat, atingand un varf la nastere si tevenind la nivelul de control dupa aproximativ 8 zile. Suptul determina cresterea temporara a secretiel de prolactind, Hormonul adrenocorticotrop (ACTH ~cortico- tropina) stimuleaza activitatea secretorie a glandel corticosuprarenale, crescénd concentratia sangvina a glucocorticokzilor si hormonilor sexosteroizi. Asupra secretiei de mineralocorticoizi, efectele ACTH sunt mai reduse, In afara actiuni indirecte, ACTH stimu- leaza direct melanogeneza in celulele pigmentare (melanocite), producénd inchiderea culortt pieli Hipersecretia de corticotropina produce atat efec- tele excesului de glucocorticoizi, cat si efectele mela nocitorstimulatoare, la nivelul tegumentului (diabet bronzat). Hiposecretia de ACTH produce efectele caracteris- tice deficitului de glucocorticoizi (vez! corticosupra- renala). Hormonul tireotrop (tireostimulina — TSH) stimu: leaza sinteza si secretia de hormoni tiroidienl, Hiperse- cretia de TSH poate duce la hipertiroidism (de exer: plu, boala Basedow), iar hiposecretia duce la insuft cienta tiroidiana. Hormonli gonadotropi (gonadostimulinele) contro- leaza functia gonadelor. Hormonul foliculostimulant (FSH), la barbet, st muleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si spermatoge- neza, lar, la femeie, determina cresterea si maturarea foliculului de Graaf si secretia de estrogeni Hormonul luteinizant (LH) actioneaza, la barbat, prin stimuldrea secretiei de androgeni de catre celule: le interstitiale testiculare Leydig. La femeie, determi- 1 ovulatia si aparitia corpului galben, a carui secretie de progesteron si estrogeni o stimuleaza, Lobul intermediar (mijlociu) Reprezinta 2% din masa hipofizei. Anatomic, face parte din adenohipofiza. El secreta un hormon de stimulare a pigrhentogenezet numit hormon melano- itostimulant (MSH), care are acelagi precursor ca st ACTHul. Hipotalamusul secreta un hormon de inhi- bare a secretiel de MSH. Lobul posterior (neurohipofiza) Hormonii eliberati in circulatie de cétre neuro- hipofizé sunt vasopresina (sau hormonul antidiuretic ADH) $i oxitocina, Ei sunt secretafi In hipotalamusul anterior, iar punerea lor In circulatie se face sub influ- enta hipotalamusului prin tija pituitara. ‘Vasopresina, denumita si hormonul antidiuretic (ADH), are ca actiune principals cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distall si colectori al nefronului. In afara de reducerea volumului si con centrarea urinei, ADH produce gi reducerea secretillor tuturor glandelor exocrine si, prin aceasta, contribuie la mentinerea volumului lichidelor organismului. In doze mari, ADH produce vasoconstrictie. Hiposecretia acestul hormon determina pierderi mati de apa, In special prin urind, a cérei cantitateFunnpie Rardomeneale ale organist uma poate ajunge pnd la 201 in 24 de ore, Boala, diabetul insipid, survine In leziuni ale hipotalamusului sau ale neutohipofizel ‘Oxitocina (ocitocina) stimuleaza contractia muscu laturii netede a uterului gravid, mai ales in preajma travaliulul, si expulia leptelui din glanda mamara, datorata contractiei celulelor micepiteliale care incon: Joara alveolele. hipofizs, denohipotiza, neurohipofiza, hommon soma- j { totrop, prolactina, hormon adrenocorticatrop, homon | tireotrop, hormon gonadotrop, hormon melanocitosti- { j mulant, vasopresina, oxitocing, diabet bronzat, diabet | if insipid, nanism, gigantism, acromegalie Fig 58 Sructr glands! supraenl: 1 coral ana amen lat sora escilin nora fetes 2 ed clorulu, Reabsorbtia ape este consecinta gradientuui osmotic creat de transportul NaCl Aldosteronul, prin actiunea sa de retinere a Na* in organism, are rol in mentinerea presiunii osmotice a mediului intern al orgenismului si a volumului sangvin, precum si in echilbrul aciéo-bazic. Celuletinta aseménatoare se aflé sin glandele su- oripare salivare si colice. Fiperseretia de aldostron (bala Conn) duce le retenfie masiva de sare si apa si determina edeme si | hipertensiune. Hiposecrefia se intaneste tn cezul insu! ficietei lobale a CSR (boala Addison) La ecest bo! navi are loc o pierdee de sare si apa, uimata de hip, tensiune si adinamie (scéderea capacitaii de efort, 2.Glucocorticoiai sunt reprezentati in special de cortizon si hidrocortizon (cortiza, Circula in sénge | legati de proteineleplasmatice, Omics frectume Ibera a cottizlull exercitaefectele metabolice specfce, Efecte specifice asupra unor organe sifesuturi Glandele suprarenale Sunt glande pereche, situate la polul superior al Tinichiulul, Fiecare este formata dintr-o portiune corti ccala (periferica) si una medulara, diferite din punct de vedere embriologic, anatomic si functional (fig. 59). Corticosuprarenala (CSR) Hormonii secretati de corticosuprarenala sunt de natura lipidica, Ei se sintetizeaza din colesterol. Rolul lor este vital. In functie de actiunea principala exerci- tata de acesti hormoni, ei sunt Impartiti in trel grupe: 1.Mineralocorticoizi, cu reprezentantul principal aldosteronul,joaca rol in metabolismul sérurilor min- erale, determinand reabsorbtia Nat In schimbul K* sau HY pe care’ excreta la nivelul tubilor uriniferi con- torti distal si colectori. Se produc Kealiurie si acidurie, Reabsorbtia sodiului este insofita de reabsorbtiaGlendole encaoone Rolutlfizilogice tn ‘metabolismul intermediar Hipersecretia de glucocorticoiai determina sindro- mul Cushing, In care predomina sernnele dereglarilor metabolismului intermediar. Bolnavii prezinta obe tate, diabet si hipertensiune. Hiposecretia se intal- neste In boala Addison. ttm cardiac | aferente receptor | | ce | ea se 3. Hommonil sexosteroizi sunt reprezentati de dowd grupe de hormoni, unii androgeni (aseménétori celor secretafi de testicul) si altii estrogeni (asemanatori celor secretati de ovare). Actiunea acestor hormoni o com- pleteaza pe cea @ hormonilor sexuall respectivi, Rolul lor se manifesta in special In cazul aparitiel si dezvoltarit caracterelor sexuale secundare. Ei determin, la baieti, cresterea barbil si mustailor, dezvoltares laringelui si Iingroserea voct, dezvoltarea scheletului sia masei mus- ‘culare, La fete, stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe solduri si coapse etc. Medulosuprarenala (MSR) Reprezinta portiunea medulera a glandelor supra- tenale. Anatomic si functional, medulara glandet suprarenale este un ganglion simpatic, al cérui neu- roni nu au prelungiri Hormonii secretati de medulara se numese cateco- amine: adrenalina (epinefrina), 1n proportie de 80%, (norepinefrina), in. proportie de 20%. Actiunea acestor hormoni este identica cu stimularea sistemului nervos simpatic. Principalele actiuni ale acestor hormoni si mediatori chimici sunt: ‘ asupra aparatului cardiovascular, produc tahicardie, vasoconstrictie'si hipertensiune. Creste excitabilitatea inimi acrenalina dilata insa vasele musculare gi le con- tracta pe cele din piele, mucoase si viscere. Noradrena- lina are predominant actiuni vasoconstrictoare; asupra aparatului respirator determina relaxarea musculaturii netede si dilatarea bronhillor, + asupra tubulul digestiv determina relaxarea mus- culaturii netede a peretilor si contractia sfincterelor. Inhiba majoritatea secretilor. Contracta spina sificatuk ‘ asupra metabolismului glucidic si lipidic produc dlicogenoliza si hiperglicemie, mobilizarea grasimilor din rezerve si catabolismul acizilor grasi, Adrenalina are efecte predominant metabolice si energetice; ‘ alte actiuni — dilata pupila, contracta fibrele ne- tede ale muschilor erectori ai firulul de par, Produc alerta corticala, anxietate si fricd, Stimuleaza sistemul reticulat activator ascendent, Atat secretia cortical, c@t si cea a medularel su- prarenale sunt stimulate in condi de stress (sari de cordare neuropsihica, de/emoti, traumatisme, frig sau céldura excesiva etc). Acesti hormoni au un rol important tn reactia de adaptare a orgenismului in fa- ta diferitelor agresiunt inteme si externe. -CUVINTE CHEIE === } corticosuprarenala, mineralo-corticoizi, glucocort- } coizi, sexosteroizi, adrenalina, noradrenalina, boala } Conn, boala Addison, sindromul Cushing pears seem TEME $I APLICATILFunatte damental ole orgarvarlui umn Tiroida Este localizata 1n zona anterioard a gatului, intro capsula fibroasa (lojatiroidel). Glaridarare dor lobi la- ‘eral, unifi intre et prin istwiul tircidian, Tesutul secretor (parenchimul glandular) este format din elule epiteliale organizate tn folicull, in interiorul cétora se afla un matérial’ omogen, vascos, numit coloid (fig. 60). Acesta contine tireoglobulind, forma de depozit a hormonllor tiroidieni, tiroxina si.tri- {odotironina. Tireoglobulina este o proteina sintetize- ta de celulele foliculare, Prin iodarea moleculelor de tirozind din structura tireoglobulinei,rezulta hormonii tiroidieni (Liroxina si triodotironina). Sinteza hor- monilor si eliberarea lor din coloid In sange se face sub actiunea TSH hipofizar. a Fig, 60, Glanda tiroid: a, laringe;b. glands told: 1. celle Folic lore; 2. coloid 3.fllcul c trahes. Intre foliculii tiroidieni se gasesc celule speciale Aumite celule parafoliculare sau celule .C’, care se- creta calcitonina. Hormonil tiroidieni cresc_metabolismul bazal_si consumul de energie si au ui rol Tri proc fogenetice, de crestere si diferentiere celulara si tisu- lara. Aceasta actiune se manifesta foarte pregnant la nivelul sistemului nervos Efecte asupra metabolismului_ intermediar: glu- cidic — hiperglicemie; lipidie — efect hipocoleste- rolemiant; proteic — catabolism, Hipofunetia tiroidiana duce la consecinte variabile In functie de varsta. Daca survine la copilul mic, se produce o incetinire @ dezvoltarii somatice si psihice care poate merge pana la cretinism, Daca survine la aduli, € produce doar o diminuare a atenfiei, memo~ tiei si capacitatii de tnvatare. Indiferent de varsta, pro- cesele energetice sunt reduse, metabolismul bazal este scézut, jar tesuturile sunt imbibale cu un edem mucos (mixedem), pielea devine uscata, ingrosata, se produce céderea parului, apare senzatia de frig. Hiperfunctia tiroidiana este caracterizata prin cres- terea metabolismului bazal cu +100% si tulburari furictionale prin accentuarea efectelor fiziologice ale hormonilor. In anumite tipuri de hipertiroidism, bol- navii prezinta si protruzia globitor ocular (exoftalmie). O alté afectiune a glandei tiroide este gusa ende- Gusa este o crestere anatomica a glandei, inso- {ita de obicei de hipofunctie. Cauza gusei este pre- zenfa in alimente si In apa de baut a unor substante chimice oxidente, numite substanfe gusogene. Actiu nnea acestora se exercita In mod negativ, producand hipertrofia glandei numai in regiunile sarace in iod. Reglarea secretiei tiroidei se face printr-un meca- nism de feedback hipotalamorhipofizortiroidian. Calcitonina, La nivel! tiroidel si paratiroidelor, au fost pise in evidenté celule diferite de restul epiteliu- lui glandular, numite celule ,C’. Ele secret un hor- mon hipocalcemiant (care ajuta la fixarea Ca In ‘oase), numit caleitonina, *Paratiroidele Sunt patru glande mici, situate cate doua pe fata Posterioara a lobilor tiroidieni, continand celulele prin- cipale care secreta parathormonul si celulele parafor liculare, identice cu celulele .C° de la tirolda, care se- creté calcitonina— Gandeie endocrine Parathormonul (PTH) este activ asupra osului, rini- chiului si tractului digestiv, fie prin efecte directe, fie prin efectele vitaminei D,, a cérei secretie 0 controleaza. Hipercalceria si hipofosfatemia sunt rezultatul efectelor conjugate -ale PTH, prin activarea osteo- clastelor, cresterea absorbtiei intestinale a calciului, stimulerea reabsorbtiei tubulare a calciului in nefronul distal si inhibarea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor anorganici, . Hipercalceria inhiba secretia de PTH, si invers. in caz de hipersecretie, are loc rarefierea oaselor care pot prezenta fracturi spontane, iar calciul aflat In exces in sange se depune In tesuturi sau formeazé calculi urinari Calcitonina, Stimulul declansator al secretiet de CT este hipercalcemia, iar rezultatul global al efectelor sale este hipocalceria, aes CHEE nnennnewenennecesnenng | istm tiroidian, coloid, folicul tiroidian, tireoglobu- { lina, tirozina, tioxina, trilodotironina, parathormon, } { calcitonina i |coawenactrnmecnsnneneseeenereneeesel ans os poeta Efectele metabolice ale insulinei Pancreasul endocrin Pancreasul endocrin este implicat in controlul rmetabolismului intermediar al glucidelo, lipidelor si proteinelor prin hormonii secretati si consta din insule de celule endocrine — insulele Langerhans (fig, 61) Acestea’ contift mai ‘miulte tipuri de celule secretori, dintre care celulele « (20°), care secreta glucagon, si celulele 8 (60-70 %), care-secreta insulin Insulina a fost pentru prima oara descoperita de cercetatorul roman Nicolae C. Paulescu in 1921, Pen- {tu redescoperirea ei, in 1922, canadienii F.G. Banting si JR, McLeod au primit Premiul Nobel. Insulina este singurul homon cu efect anabolizant pentru. toate metabolismele intermediare si singurul hormon hipoglicemiant, Deficitul de insulina (diabetul zaharat) constituie boalé metabolica complexa, caracterizaté_ prin 1 23 x a . a } hed leer mg 8 rates . 7 é 5 Fig. 61 Pancreasu 1. vezica bilaré; 2 aorta; 3. trunchi celec; 4, coada pancreasulué, 5, corpul pancreasulut 6, canal pancreatc ptincpak 7. canal aceesor; 8, duoden; a. cin. insula Langerhans.Funajitlindementalesle"organisrmutt uma prezenja_valorilor crescute ale glicemiel la deter- ininarirepetate si care, in evolutia ¢i prezinta,hiper- glicemie, glicozurie, poliurie, polidipsie, polifagie, dezechibre acido-bazice si electrolitice..Complica- tile boli provoaca si compromiterea morfofunc- tionalé a unor tesuturi si organe de importanta vitala, ‘Metabolism glucidic + glicogenoliza + gluconeogeneza ‘Metabolism lipidic + lipoliza *Epifiza (glanda pineala) Este situata intre tuberculii cvadrigemeni superiori i intra in componenta epitalamusului Anatomic si functional, are conexiuni cu epitala- musul, cu care formeaza un sistem neurosecretor epi- talamo-pifizar. Epifiza secreta melatonina, cu actiune frenatoare ‘supra functiei gonadelor si vasotocina, cu puternicé “Timusul Are un rol de glanda endocrind (fig. 62) in prima parte a ontogenezei, pana la pubertate. Este o glanda Cu structura mixta, de epiteliu secretor si organ lim fatic. Are localizare retrostemelé. La pubertate, invo- lueaza, far 88 dispar complet. Fig. 62. Timusué 1. laringe: 2. glanda troide 3, tahee; 4, timus; 5. plaman, Ey cum ar fi sistemele nervos, cardiovascular sau excre- tor. Excesul de insulina se caracterizeaza prin hipo glicemie severa, care poate compromite dramatic functi sistemului nervos. Glucagonul si efectele sale sunt prezentate In urmatoarea schema. + forfa de contractie ‘Metabolism protelc | miocardica, + proteoliza | + secretia biliara |= secretia gists actiune antigonadotropa, mai ales antiLH. Extractele de epifiza au $i efecte metabolice, atat in metabolis- mull lipidic, gucidie, proteic, cat si In cel mineral. Epifiza are legaturi strénse cu retina, Stimuli lumi- nnosi produc, prin intermediul nervilor simpatici, o re- ducere a secretiei de melatonina. La intuneric, secre- ta de melatonina creste, frénand functia gonadelor. Ih organism are atat rol de organ limfatic central, cat si de glanda endocrina. Desi nu au fost individualizati hormoni ca atare, se cunosc o serie de efecte ale extractelor de timus: Lactiune de frénare a dezvoltari gonadelor, 2. actiune de stimulare a mineralizrii osoase; 3, efecte de oprire a mitozelor. Functiile timusului sunt puternic blocate de hor moni steroizi, care determina involutia acestul organ. Unitatea histologica a timusului este lobull timic format dintro refea de celule reticulare, intre care se afla timocite. Acestea sunt celule hematoformatoare primordiale (stem), migrate din maduva hematogena si transformate sub influenta factorilor locali in celule limfoformatoare de tip T. Timocitele ,Insamanteaza* corgane limfoide periferice (ganglion imfatici, splina, amigdalele etc), r rDisfunctii endocrine Nanismul hipofizar Secretia inadecvata a hormonului de crestere tn perioada copilarie! duce la nanism hipofizer. Cagexia hipofizara (boala Simmonds) Hiposecretia hormonului de crestere la adult deter- mina aceasta suferita raré, caracterizaté. prin ‘mbatrénire prematuré provoceta prin atrofie tisulara Gigantismul Reprezinia cresterea In exces a corpului intreg ‘saul numai a anumitor segmente, datorata secretiei in ‘exces @ hormonului de crestere la copil ‘Actomegalia Cauzata de secretia tn exces a hormonului de crestere la adult Se manifesta prin cresterea in grosime a oaselor lungi si a tesuturilor moi, mai ales fata, mainile si picioarele. Diabetul insipid Este provocat de deficitul secretor al ADH, ‘Simptomele includ poliurie, polidipsie si dezechilibre lonice. Se trateaza prin aport extern de ADH. Boala Basedow-Graves (gusa toxica) Implica marirea de volum a glandeitiroide asociata cu hipersecretia de tiroxina. In consecinta metabolis- ‘mul bazal si frecventa cardiaca cresc, persoana scade 1n greutate si apar hipersudoratil. In jumatate dintre cazuri apare si exoftalmia, ca o consecinté a edemu- lui retroorbitar si a tumefactiel muschilor extrinsect ai globilor ocular Mixedernul Este rezultatul hipotiroidismului la adult si afec- teaza echilibrul hidroelectrolitic, provocand edem si cresterea volurnului sangvin, urmata de cresterea pre- siunii sangvine. Simptomele de mixedem includ: scéderea metabolismului bazal, letargie, tendinta de a reste in greutate. Beneficiaza de terepie cu hormoni de substitutie. Nanismul tiroidian Este forma infantila a hipotiroidismului, cunoscuta si sub numele de cretinism. Se caracterizeaza prin restere intarziata,traséturi faciale caracteristice, dez- Voltare osoas anormala, retard psihic, temperatura scazuta, letargie. Diagnosticat precoce, poate fi tratat cu succes cu tiroxind. Guga endemicé Se caracterizeaza prin cresterea de volum a glan- dei tiroide provocata de aportul insuficient de iod. Dezvoltarea.anormala a tiroidei este provocaté de excesul de TSH, stimulat de nivelele plasmatice mici de tiroxina. * Tetania Apare datorita hiposecretiei de hormon paratiroi- dian. Principala cauzé o reprezinta indepartarea lendela endecrine chirurgicala accidentala a paratiroidelor, iar principala consecinia este scaderea marcata a calciului plas- matic, fapt ce afecteaza activitatea musculaturi * Boala Recklinghausen Boela se datoreaza disfunctiel glandelor paratiroide si produce tulburéri ale metabolismului calciului si fos- forului, ducénd la demineralizéri osoase, cu hipercal- cemie si hipercalciurie. Se manifesta prin dureri osoa- se, fracturi patologice, cifoscolioza, calcficari renale, ale arterelor si fesutulul periarticular, osteoporoza s.2 Sindromul Cushing Defineste hipersecretia de corticosteroizi si este provocat, de regula, de tumori ale cortexului adrenal sau de hipersecretie de ACTH. Se caracterizeaza prin afectarea metabolismului lipidic, glucidic si proteic. Pacientii prezinté hipertensiune, hiperglicemie si aste- nie musculara, Modificarile metabolice confera pa- cientului aspect Impastat si provoaca fata ,in luna plina” si ceafa ,de bizon’ ‘Modificarile pot fi induse si iatrogen, aparand la pacientii tratati pentru afectiuni inflamatoril cronice cu cotticosteroizi, aceasta terapie are drept funda ment proprietatile antiinflamatorit si de scadere a raspunsului imun ale acestei grupe farmacologice. * Sindromul androgenital De regula asociat sindromului Cushing, aceasta maladie se daoreaza secretiei in exces de hormoni androgeni. La copii determina aparitia pubertatii pre- coce $i hipertrofierea organelor geni semne constau In Ingrosarea vocii exces. La femeia adulta determing aparitia pilozitati faciale (barb, mustata). * Boala Addison Afectiunea se datoreaza secretiel inadecvate atat a mineralocorticolzlor cat si a glucocorticoizilor, ceea ce determina hipoglicemie, dezechilibru a] balantelor so- dliulul si potasiulu, deshidratare, hipotensiune, scddere rapida in greutate si astenie marcata, O persoana ce sufera de aceasta boala si nu este trataté cu cortico- steroizi poate muri In céteva zile prin deshidratare severa si dezechilibre electrolitice majore. Un alt simp- tom al acestel boli este hiperpigmentarea cutanata provocata de secretia in exces a ACTHului si posibil a MStrului (provin din aceeasi moleculé, prin clivaj enzimatic), ca rezultat al absentei feedbackului neger tiv realizat de corticosteroiai asupra adenchipofizel * Boala Conn Tulburatri ale metabolismulut electrolitic, provocate prin hipersecretia de aldosteron. Diabetul zaharat Disfunctie a pancreasului endocrin consténd din incepacitatea organismului de 2 oxida glucidele, avand manifestarile descrise. aalt) Aflai raspunsul corect. 1 Hormonul somatotrop stimuleaza cresterea, impreuné cu: | a hormonii gonadelor; b.insulina; c. hormonii tiridien; d, toate réspunsurile sunt corecte, 2 Diabetul insipid este este efectul: a hipersecretiei corticotropinei; b. hiposecretiel insuline; c. hiposecretiei de vasopresing; d, toate raspunsurrile sunt gresite. Stabiliti daca enunturile legate prin conjunctia ,deoarece" sunt adevarate sau false; 1n cazul In care le con siderati adevarate, determinati daca intre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate. L Prolactina este un hormon care poate determina prevenirea ovulatie, deoarece are actiune inhibitoare asupra producerii coloidului tiroidian de catre celulele foliculare. 2 Hiposecretia de aldosteron provoaca edeme si hipertensiune, deoarece duce la retentia masiva de sare si apa in organism, Asociati hormonii cu glandele endocrine care produc: i L prolactina a. corticosuprarenala 2 aldosteronul _b. pancreasul endocrin ' 3. glucagonul c, neurohipofiza 4 melatonina ——d.timusul S.noradrenalina _e, medulosuprarenale | 6 vasopresina __f. adenohipofiza ; | 4g. epifiza. | “Redactai un eseu cu tema -Mecanismul general de regiare nervoasé si umorala a secrefiei endocrine, | folosind schema de mai jos. | Stimul nervos fact be Tinta fet Mpc primara — tered tomer sie) tren crore chy suomi "ees Hue i; ' 1 \ | Tina Corte Yee | pa | Cable ale secundara —suprarenaia | THoida Testicle si overe ancreasuiui | “Spocal ee om i ; ba Muschi, ficat si alte tesuturi ‘ ‘ Tesuturi sexuale | Glande secundare mamare |Miscaréa 4,Miscarea Migcarea, una dintre insusirile caracteristice ale organismelor vii, se realizeaza la om prin intermediul sistemului osteoarticular, cu rol pasiv, si al sistemu- lui muscular, componenta activa; acestea asigura misearile corpului, ale unor segmente ale sale locomotia. Sistemul osos Osteogeneza si cresterea oaselor Dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osteo- sgeneza (fig. 63), care consta In transformarea fesutu- lui cartlaginos sau conjunctivorfibros al embrionului In scheletul osos al adultului. Fig. 63, Osteogeneze: 1 carte heli, 2. centr (punct) primar de osleare: 3. caplare eplizare: 4. cent secundart de oscar: 5. cavitte meduler& 6 08 spongis; 7, os compact; 8. perios 9. eae 10, cai, Dupa originea lor, oasele se pot imparti in oase de membrana, dezvoltate prin osificare desmala (endo- conjunctiva), si case de cartila, dezvoltate prin osifi- care encondral. Osificarea desmala — de membrani — da nas- tere oaselor bolt cutiel craniene, partial claviculelor si mandibulei. Aceasta osificare realizeaza si creste- rea In grosime a oaselor lungi pe seama periostulti, Osificarea encondrala da nastere oaselor mem: brelor, oaselor scurte si oaselor bazei craniulul; de asemenea, prin acest tip de osificare se realizeaza cresterea In lungime a osului la nivelul cartilajului de cregtere, cartilajul diafizo-epifizar. In modelul cartilagi- ros al unui os lung apar centre de osificare, mai intai In diafiza, ulterior si in epifize. Aceste centre se nu- ‘mesc punete de osificare primitiva (primara). Osificarea epifizelor incepe mai tarziu, dupa ce ele au ajuns aproape de dimensiunile definitive. Raman 10ase, pana In jurul varstel de 20 de ani, doar cartilajele de conjugare diafizoepifizare sau de crestere, Celulele acestor cartilaje prolifereazé numai spre diafiza, realizand astfel procesul de crestere in lungime a osului. Cresterea tn grosime este realizata de zona intema, osteogena, a periostului Dupa ce procesul de crestere a incetat, epifizele raman acoperite cu un strat subtire de cartila hialin, humit cartlaj articular. In jurul varstei de 20-25 de ani, cartilalele de crestere sunt inlocuite de tesut osos, iar epifizele se sudeaza la diafize. Scheletul Scheletul reprezinta totalitatea oaselor agezate in potitie anatomica (vezi fig 65). Dupa forma lor, oasele se clasifica in: * case lungi ~ predomina lungimea: humerus, radius, ulna, femur, tibie, fibula; ‘ oase late — predomina latimea si inéltimea: pa etal, frontal, occipital, stern, scapula, coxal; * oase scurte — cele tre dimensiuni sunt aproxi mativ egale: carpiene, tarsiene, Exista si oase, cum ar fi rotula, care se gésesc in sgrosimea unui tendon (tendonul cvadricepsului femu ra), Aceste oase se numesc sesamoide. Exista, de asemenea, si oase alungite, cur ar fi coastele si clav- jcula, la care predomina lungimea, dar cere nu rezinta diafizé si epifize, asa cum au oasele lungi. Scheletu! capului Este aleétuit din neurocraniu, care adaposteste ence- falul, si din viscerocraniu, unde se afla atat segmentele perifetice ale organelor de simt, cat si primele segmente ale aparatelor respirator si digestiv (ig. 64). Fig 64. 6, zigomatic, 7, malar, & mandbulg; 9, canal auditiv extern, 10.occiptal I. temporal 12. parietal.rere pence eT Hee r Force undoes ale gers we, Neurocraniul este aleatuit din patru oase nepe- Teche — frontal, etmoid, sfenoid si occipital — i din doua oase perechi — temporale si Parietale, Viscerocraniul este format din sase oase perechi (maxilare, palatine, nazale, lacrimale,zigomatice si cor netele nazale inferioare) si doua oase nepereche (vomerul si mandibula), Scheletultrunchiuiu Este format din coloana vertebrela, stern, coaste si > | Sarin Ben este alti in osu secu si cele dous | I case coxale, Coloana vertebrala Reprezinta scheletul axial, fiind situata in partea | mediana si posterioaré a corpului. Indeplineste un triplu rol ax de sustinere a corpului, protejarea madu- vei spinarii si executarea diferitelor miscari ale trun: chiului si capului, Cuprinde 5 regiuni: cervicala, tora. ala (dorsela), lombara, sacrala si coccigiana, Vertebra tip prezinta, In partea sa anterioard, cor- pul vertebral, iar posterior, arcul vertebral, care este Tegat de corpul vertebral prin doi pediculi vertebral, | Acestia din urma, prin suprapunere, delimiteaza ori | ficile intervertebrale (de ‘conjugare) prin care ies | nervii spinali, Intre corpul vertebral, pediculli verte- brall si arcul vertebral se aflé orficiul vertebral, care, | prin suprapunere, formeaza canalul vertebral ce | e adaposteste mAduva (fig. 66). | Osul sacru, Provine din sudarea celor cinci verte: | bre sacral. Osul sacru este un os median, nepereche, | de forma triunghiulara, cu baza in sus. | Fetele laterale ale sacrului prezinta 0 suprafata de | articulare pentru osul coxal. | Varful sacrului, Indreptat In jos, se uneste cu baza | coccisului | Coccigele. Rezulta din fuzionarea celor 4-5 verte: bre coctigiene, | coa I Ipte | ds t Cua: | oF | de ig 65, Scheetit 1 os font 2 cua tovciee 3. humerus [shee Ata; 5 ng 6 caine: 7-melecarien: 8 fiange 9 oes supe bien 10. lon; Tl ischion; 12. os temporat 13. maxlan, main par apa lve 6. mab 7. mop Bc ag 6, Vat lb 1 co 2 oi verbal 3 ae vere | a ‘ak 19. ependice sifoid; 20, femur, 21 rotulé; 22. fbulé; 23. tbe; bra; 4 epofiza artlculaes superioar’ 5. epofiza spinoasé 6, supra | Wt 24trsene 25: mettarsene 26 ange fof de arcu 7. pote wensversé& pede verse, Sac ie |Miscares Coloana vertebrala prezinta curburi atat in plan sagita cat sin plan frontal (fig. 67). Curburile din plan sagital sunt numite lordoze, cand au concavitatea pos- terior (regiunile cervicala si lombara), si cifoze, cand concavitatea priveste anterior (regiunile toracala. i sacrala). Curburile in plan frontal se numese scolioze si pot fi cu convexitatea la stanga sau la dreapta Fig. 67, Coloana vertebral: 1 verte bre cervicale (7 - prime este numi- ‘atlas lar a doua, axis 2. vertebre torecale (12} 3. vertebre lombere (G}, 4. osul sacru (5. coccigele 4). ‘Scheletul toracelui Toracele osos este format anterior de stem, pos: terior, de coloana vertebrala, iar lateral, de coaste, Sternul este un os lat, situat anterior, pe linia me- diana a toracelui. Este format din manubriu, corp si apendicele xifoid, care raméne cartilaginos pana In jurul varstet de 40 de ani. Coastele sunt arcuri osteocartilaginoase, situate n partea laterala a toracelul, Intinse de la coloana verte- bralé toracalé pana la stem. Sunt in numar de 12 pe- rechi,fiind formate posterior dintr-un arc osos care se articuleaza cu vertebrele toracale, iar anterior, din car- tilajul costal, Primele 7 perechi sunt coaste adevarate, cartilajul lor articulandu-se cu sternul, Perechile VII IX, X sunt coaste false, deoarece se articuleazé cu sternul prin intermediul cartilgjului coastei VIL Ultimele doua coaste nu au cartilaj si nu ajung la stem; se numesc coaste flotante (libere). Posterior, scheletul toracelui este format de catre cele 12 vertebre toracale. Scheletul membrelor Scheletul membrelor superioare este format din scheletul centurii scapulare si scheletul membrul superior liber (scheletul brafului, antebratului si ‘mainii). Centura scapularé leaga membrul superior de torace si este formata din clavicula si scapula (omopiat). Clavicula este un os lung de forma literei .S* cuk até, care se articuleaza lateral cu scepula si medial ‘cu manubriul sternal. Scapula este un os lat, de forma triunghiulara, age- zat cu baza tn sus; lateral se articuleaza cu humerusul, Scheletul bratului este alcatuit din osul humerus. Scheletul antebratului este alcatuit din doua oase lung: radiusul si ulna. Scheletul mainii este format din 8 case carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange (pentru degetul | — police — exist numai dou falange). Scheletul membrelor inferioare este format din centura pelvina si scheletul membrului inferior propriuzis. Centura pelvina leagé membrul inferior de schele- tul trunchiului si este formata din oasele coxale, care se articuleazé anterior intre ele, formand simfiza pubiana, iar posterior, cu sacrul, formand bazinul — pelvisul osos. ‘Osul coxal provine din sudarea a trei oase:ilion, ischion si pubis; aceasta sudare se datoreaza adaptatil la statiunea biped, membrele inferioare find dife- renfiate In vederea functiei de preluare a greutatii cor- pului si de locomotie. Scheletul coapsei este format din femur, cel mai lung os din corp. Scheletul gambei este alcatuit din dou oase: tibia, agezata medial si mai voluminoasé, si fibula, lateral Rotula este un os triunghiular, cu baza Tn sus, si tuat In tendonul muschiului cvadriceps:Fafa sa pos- terioard se articuleaza cu epifiza distala a femurului Scheletul piciorului este format din 7 oase tar siene, 5 oase metatarsiene si 14 falange (numai doua pentru degetul I — haluce). pre CUVINTE CHEIE meen enn nennnnene { vertebra, pediculi vertebral, arc vertebral, orficiu { vertebral, os sacru, coccige, cifoza, lordoza, stern, # ioe clavicula, scapula, humerus, radius, ulna, | carpiene, metacarpiene, falange, ilion, ischion, } {pubis tbl, Femur fibula, tarsiene, metatarsiene |Casele indeplinesc mai multe roluri funefionale: 1 Rol de parghii ale aparatului locomotor (fig. 68) Asupra lor actioneazé muschii, asigurand susfinerea corpului si locomotia, Se constituie, astfel, parghil de cele tei ordine: | — articulatia craniului cu coloana vertebral; I — articulatia dintre oasele gambel si pi- ior; Il — articulatia dintre osul bratului si cele ale Fig. 68, Parghil ostermusculare: F = forge R= reistenta; S » spi 2.Rol de protectie a unor organe vitale: -cutia craniana pentru encefal; * canalul rahidian pentru maduva spingri; + cutia toracica pentru inima si plamani; « bazinul osos pentru organele pelvine. 3, Rol antitoxic. Oasele retin numeroase substan- te toxice (Hg, Pb, F) patrunse accidental In organism si le elibereaza treptat, fiind apoi eliminate renal. In felul acesta, concentratia sangvina a toxicului nu reste prea mult si sunt prevenite efectele nocive asupra altor organe. 4, Rol de sedi principal al organelor hematopo- ietice. La copii, toate oasele, iar la adult oasele late contin maduva rosie, hematogena. La adult, maduva din canalul central al diafizei oaselor lungi este gal: ena (fesut adipos cu rol de rezerva), iar la varstnici, este cenusie, nefunctionala. 5, Rol in metabolismul calciulul, fosforulut si elec- trolfilor. Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale al organismnulul. ‘Comporitia chimicé a oaselor Osul contine 20% apa si 80% reziduu uscat. Este alcatuit dintro matrice organica solida, care este foarte mult intarita de deporitele de saruti de calciu, Matricea organica @ osulu Este alcatuits 90-95% din fibre de colagen, iar restul este un mediu omogen nhumit substanta fundamentala, impreuna constituind oseina, Fibrele de colagen se extind in primul rand de-a lungul lnilor de forta de tensiune si dau osului ‘marea sa rezistenta la tensiune. Sarurile minerale. Sunt reprezentate in special de fosfatul de calciu, far cea mal importanta substanta cristaina este hidroxiapatita. La nivelul caselor au loc procese metabolice simi- lare celorlalte organe. O particularitate metabolic 0 constituie marea afinitate @ substantei fundamentale fata de sarurile minerale. po CUUINTE CHEE parghie, matrice orgar 8, oseina, hidroxlapatita, } eee aE*Articulatiite Articulatile sunt organe de legatura Intre oase, fiind sediul miscarilor. Dupa gradul de mobilitate, art- culatile se Impart in sinartroze si diartroze. ‘Sinartrozele Sunt articulatil fixe, imobile; nu poseda cavitatea articulara. In acest tip de articulatii se executa miscari foarte reduse. Dupa tipul tesutulul care se interpune Intre cele doua oase care se articuleaza, distingem sindesmoze — se interpune tesut fibros (suturile crar niene), sincondroze — se interpune fesut cartlaginos (simfizele) $i sinostoze — se interpune tesut os0s (Sindesmoze si sincondroze osificate cu varsta). Diartrozele Sunt articulatii care poseda un grad variabil de mobiltate gi se Impart in amfiartroze (articulatii serni- mobile) si artrodii (articulatii mobile). Amfiartrozele au suprafete articulare plane sau sor concave (articulatile dintre corpurile vertebrale care se fac prin interpunerea discurilor interverte- brale), Artrodille sunt articulalil sinoviale, cu 0 mare mo- te (ig. 69). La nivelul unet articulatii mobile, miscarile depind de forma suprafefelor articulare. Ele se pot realiza in jurul unul ax, a doua axe sau a tre axe ‘Artrodile prezinta mai multe elemente structurale: + suprafete articulare; + capsula articulara; «membrana sinoviala; + cavitatea articularay «ligament articulare. Notiuni elementare de igiend gi patologie Deformarile Pot aparea la nivelul oricérui component al sis- temului osos; cele mai intalnite sunt cele de la nivelul coloanel vertebrale: cifoza, lordoza si scoliozaCifoza Teprezinté o exagerare a curburii coloanei toracale; lordoza reprezinta o exagerare a convexitatii coloanei lombare, iar scolioza o curbare laterala, anormala a coloanei vertebrale, putand aparea la orice nivel al acesteia ynatomice a unui os. De regula survin In urma unor traumatisme dar exista si situati particulare, In cadrul unor boli, c&nd pot fi si spontane (osul este fragil sau fragiizat in cadrul unet suferinfe sisternice). Miscerea Fig 69, Artculjia genunchiuhé 1. membrana sinoval; 2. cavitate articular; 3, rotule 4 garment articular, 5. menisc. pret CUVINTE CHEIE +<-eeeewe ew erenenernemenensneny, { sinartroze, sindesmoze, sinostoze, sincondrozs,{ diartroze, amfiartroze, artrodii es TEME SI APLICATI Se constituie prin alungirea ligamentelor compo- ‘nente ale unei articulatii, precum $i a ligamentelor de vecinatate. Pot avea diverse grade de gravitate, tra- tamentul facéndurse diferentiat. Se asociazé frecvent cu sinovite. Luxetille Semnifica dislocarea elementelor componente ale tunel articulatii, in. special a suprafetelor articulare, Cele mai vulnerabile articulatii sunt cele ale genun- cchiului gi umarulul “Bolile reumatismale ‘Termenul de artita este general pentru un numar de peste 50 de afectiuni articulare diferite, toate avand ca simptom edemul inflamatia si durerea, Cauzele celor mai multe arirte raman necunoscute, dar multe dintre ele survin unor traumatisme sau procese infectioase.Furie fundamental ale argerismull uman Sistemu! muscular Sistemul muscular este format din Muschi, care Sunt organe active ale miscaril, Acest rol este realizat de catre musculatura scheletica — somaticé — avand In structura sa testit muscular striat, Muschii au forme variate, Se descriu muschi fusiformi — biceps, triceps, muschi triunghiulari — piramidal al abdome. ‘nului, muschi de forma Patrulateré — marele drept abdominal si marele dorsal, n forma de cupola — die- fregma, in forma de trapez ~ muschiul trapez, muschi circulari — orbicularul buzelor si cel al pleoapelor, sfincterele, *Structura mugchiului Muschi scheletici (fig. 70) prezinta o portiune cen- trala musculara, mai voluminoas@, numité corpul mus. chiulul, si doua extremi itati de culoare alb-sidefie, ‘numite tendoane, care au in structura lor fesut fibros. Unul dintre tendoane se insera pe osul fix si se nu- meste originea muschiului, iar celallt se prinde de osul mobil si se numeste insertia muschiului. in ge- etal originea este unica, dar se cunosc si muschi cu mai multe origint: biceps, triceps, evadriceps. Corpul muschiului este format din fibre musculare striate. La exteriorul corpului muscular se afl o membrana con junctiva, numita fascia muschiului. Sub aceasta se alld o lama de tesut conjunctiv, epimisium, din care omese, In interior, septuri conjunctive, perimisium, teci fine de fesut ‘conjunctiv invelesc fiecare fibra muscularé — endomisium. ‘Muschiul are o bogata vascularizatie. Inervatia muschiului este dubla, somatic’ si vegetar tiva. Inervatia vegetativa determina reactii vasomotorii, Fig. 70. Stuctura 4.muschischeetc; 5 smugehiut 1. periost 2. tendon; 3. fascie epimisium; 6, perimisiome 7. Fasclcul 8 fbr "muscular; 9. endomisium. oo Principalele grupe de mugchi scheletici ‘Muschi scheletici sunt grupati in muschii capului, gAtului, trunchiului si membrelor (fig. 7), ‘Muschi capului a cap se descriu doua categorii de muschi: mus- chil mimicii, care, prin contractia lor, determina dife- rite expresil ale fetel, si mugchii maseteri, care inter vin tn realizarea actului masticatiei, ‘Muschi gatului In regiunea anterolaterala a gatului se afla o serie de muschi, asezati pe mai multe planuri, care, dinspre suprafata spre profunzime, sunt: muschiul pielos al Gatului, care increteste pielea gatului, apoi muschiul ‘sterocleidomastoidfan, ‘Muschi trunchiului ‘Muschi! trunchiului se grupeaza in mugchii spate- lui si ai cefei, muschii anterolaterali ai toracelui si muschii anterolaterali ai abdomenului, Muschil spatelui si ai cefei In plan super superior se afla muschil trapezi. Inferior de muschil trapezi se afla marii dorsal, ‘Muschi anterolaterali ai toracelui. In partea ante- tioara @ toracelui se gasesc cel doi muschi pectorali = marele si micul pectoral. Mai profund se afla muschiul subclavicular si dinfatul mare — situat lateral In spatile intercostale se costall externi si interi. La baza cutlei toracice se afla diafragma, un Muschi lat, care separa cutia toracica de cavitatea abdominala, avand o fata boltita spre torace si 0 fata cconeavai spre abdomen. ‘Muschil anterolaterali ai abdomenulul, Sunt muschi lati. De o parte si de alta a liniei mediane se afla muschii drepti abdominal. Anterior fata de fiecare muschi drept abdominal, se afla muschiul piramidal. Lateral de muschii drepti abdominali, se afla mus: chil oblic exter, oblic inter si transvers al abdo- menului, gasesc muschii inter- Muschii membrelor ‘Muschi membrulul superior Sunt grupati in muschi af; umérului, bratulu, ante- bratulut $i maii Principalul muschi al umarului, deltoidul, este situ at imediat sub piel si ridica membrul superior pana la orizontala, realizand abductia bratului La nivelul bratului distingem anterior muschiul bi ‘ceps brahial, muschiul brahial $1 muschiul coracobrahial. Posterior, la brat gasim muschiul triceps, Rom. a Buea pes0 a Misearas Muschi anteriori ai antebratului sunt flexori ai ante- bratului si ai mainii si pronatori ai mainii, Unii sunt fle xori ai degetelor. Muschi posteriori si laterali ai antebratului sunt extensori ai antebrajului, mainil si degetelor. ‘Mana poseda un aparat muscular complex si are muschi numai pe fafa sa palmara si in spatile inter- osoase. ‘Muschi membrulul inferior La membrul inferior se descriu muschii bazinului, muschii coapsei, muschii gambei si muschif piciorului. Jn jurul articulatiet soldului se gasesc muschii fesieri La coapsa, muschii sunt grupati tn Ioja anterome- diala, loja posterioara si loja laterala, In loja anterioara se aflé muschiul croitor, care este cel mai lung muschi al corpului. Sub muschiul croitor se gaseste cvadricepsul. Ih partea mediala a coapsei gasim cei trei muschi adductori — mare, scurt si lung, si muschiul drept medial, Acesti patru muschi, prin contractie, apropie coapsele intre ele — adductie. Fig. 71 Mupchit scheletict 1 muschiiantebratului; 2. mugchiul biceps brahlat 3. muschiultraper, 4. muschiul dinfat 5. mugchiul croton .muschiulevadriceps fernurek 7mugchi grupului posterior al gambe: 8. muschil grupului anterior al gambei 9, mugchiul drept media 10. musehlul edduetor lung. I.,mugchial oblic exter: 12.muschiul drept abdominal 13 muschiul pectoral mare; 14.mugchiul deo 15 muschiul sternoceldomastoidan; 16. muschil maseter, 7. muschilorbicular al plenapetor; 18. muschiul frontal 19. muschiul tempor 2O,musehiul occpitak 21. mugchiul triceps brahiak 22. romboid) 23. muschiul mare dorsak 24. aponevrozé lombara; 25. muschitfsiert 26.rmuschiul biceps ferurat 27. mugchiul ostrocnemiar; 28. mugchil sear.Funojiefundementae ale organi uman Ih oje posterioara se afla muse! semitendinos si sernimembranos. ‘Muschi gambei sunt grupati intro lojé anterola terald si o lojé posteroara. In loja anterioara se afla ‘muschii tibial anterior si extensori al degetelor. ‘nlgja laterala se afla muschii peronieri scurt $i lung. Loja posterioaré prezinta, in plan superficial, muschiul gasirocnemian care, impreuna cu solearul, formeaza tricepsul sural. In planul profund se afla muschii tibial posterior si flexor ai degetelor. Ei fac extensia label piciorului si flexia degetelor. Muschi piciorului sunt agezatiatat pe fata dorsala, at si pe fata plantara biceps femural, ~TEME $1 APLICATI apornunee Fiziologia muschilar scheletici Mugchii scheletici asigura tonusul, postura, echili brul, mimica si miscérile voluntare, Componenta efec- torie a reflexelor somatice de tonus, posturé, echilibru si redresare, precum si a activitatii motorii voluntare, 2 expresiei starilor afectiv emotionale si limbajului o Teprezinté muschiul strat somatic, ‘Muschii scheletici reprezinta proximativ 40% din masa organismului, Proprietatile muschilor Contractilitatea (fig, 72) este proprietatea speci fica muschiului si reprezinta capacitatea de a dezvol- ta tensiune intre capetele sale sau de @ se scurta Baza anatomica a contractilittii este sarcomerul, iar baza moleculara o constituie proteinele contractile Sarcomerul este unitatea morfofunctionala a miofib- Tilel si este cuprins intre doua membrane Z. * Excitabilitatea se datoreaza proprietatilor mem- branei celulare (permeabilitate selectiva, conductanta lonica, polarizare electrica, pompe ionice). Muschi raspund la un stimul print-un potential de actiune Propagat, urmat de contractia caracteristica, Intre ‘manifestarea electrica de la nivelul membranei fibrei musculare si fenomenele mecanice de la nivelul sar- ‘comerului se produce un lant de reactiifizico-chimice, umit cuplaj excitatie-contractie, es * Extensibilitatea este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte exterioare. Subsiratul anatomic al extensibilitati 1! reprezinta fibrele conjunctive si elastice din muschi. " Elasticitatea este proprietatea specifica muschilor de @ se deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la forma de repaus atunci cénd forta a Incetat $4 actioneze. Baza anatomica a acestei proprietatio reprez- inta fibrele elastice din structura perimisiumulu, * Tonusul muscular este o stare de tensiune per manenta, caracteristica muschilor care au inervatie motorie somatica si senzitiva intacte, Dupa denervare, tonusul muschilor scheletici dispare. Tonusul muscu: lar este de natura reflexa, Contractii ale fibrei musculare striate: ‘+ izometrice — lungimea muschiului ramane ne- schimbata, dar tensiunea creste foarte mult. In timpul acestui tip de contractie, muschiul nu presteaza lucru ‘mecanic extern; toaté energia chimica se pierde sub forma de caldura plus luctu mecanic intem. Exemplu de contractie izometrica este sustinerea posturii corpul Fig. 72. Contracte (cu formares complexelor acting tocondtig 2. nucleu: 3 saci de stocare a calcula: 4 miotbrls 5 sarcolem 6, sarcomer relexat; 7. banda H luminonsé: 8, cise Int ‘ecat (banda A); 9. disc ear (banda 10. membrana 2: Hl. Flament de miozing; 12 flament de acting; 13, sarcomer in contact+ zotonice — lungimea muschiului variaza, iar ten- siunea ramane constanta. Muschii realizeazé lucru mecanic, Aceste contractii sunt caracteristice major tafli muschilor sheletici ‘*auxotonica — variaza si lungimea si tensiunea muschiului. In timpul unei activitati obisnuite, fiecare muschi trece prin faze izometrice, izotonice $1 auxo- tonice. ‘Manifestarile contractiei musculare 1 Manifestarile electrice sunt reprezentate de po- tentialul de actiune al fibrei musculare. Stimularea fi- brelor musculare pe cale naturala (de la placa moto rie) sau artificial (cu curent electric) provoaca apari- fia unui potential de actiune propagat in lungul fibrel cu 0 vitezd de 30m/s. Potentialele de actiune ale unei unitati motorii se sumneaza, dand potentialele de placa motorie. Activitatea electrica a intregului muschi ‘sau a unitafilor motorii componente poate fi inregis trata, obtinandu-se electromiograma, 2. Manifestarile chimice sunt initiate prin meca- nismul de cuplare excitatie-contractie. Procesele chimice din muschi asigura energia necesara proce- selor mecanice. Metabolismul muscular este anaerob in primele 45-90 de secunde ale unui efort moderat saul intens, timp necesar aparatului cardiovascular sa regleze aportul de oxigen. Dupa primele 2 minute de efor, necesitatile energetice sunt satisfacute in cea mai mare parte. aerob. 3. Manifestarile mecanice (fig. 73) se studiaza cu ajutorul miografului. Aplicarea unui stimul unic, cu valoa- re prag, determina o contractie muscularé unica, numita secusé muscular, care are urmatoarele componente: Fig. 73, Contractia muscular: a, secust b.tetenos Migcarea Fig. 74, Jonctiune neuromuscularé: 1. fibra neuronals’motorie 2.ramificai nervoase; 3, nucleul frei musculse; 4, miofibri 5iplact motorie; 6. mitocondri; 7. fanta jonciunl; 8. plac& motorie (onctiunea neuromuscular; 9. vezicule sineptice a. faza de latenta dureaza din momentul aplicari excitantului si pana la aparitia contractiei. In timpul acestel faze, are loc manifestarea electricé a con tractiei, a carel durata depinde de tipul de muschi, flind de la eca 0,01 s la muschiul strat; ». faza de contractie dureaza in medie 0,04 s; «. faza de relaxare dureazé 0.055. Secusa poate fi izometrica sau izotonica. Durata totala a secusel este de O,!s, iar amplitudinea ei var riaza propertional cu intensitatea stimulului aplicat, pana la o valoare maxima. Acest fapt se explica prin antrenarea In contractie a unul numar tot mai mare de fibre musculare, pe masura ce intensitatea stimu- lului creste. Daca, In loc de stimulare unica, se folosesc stimuli repetitiv, la intervale mict si regulate, curba rezultata nu mai este o secusa, ci o sumatie de secuse numit tetanos (contractie tetanic): a. incomplet, al cérui grafic prezinta un platou din- fat, exprimand sumarea incompletd a secuselor la stimularea repetitiva cu frecventa joasé de 10-20 st muli/secunda; . complet, al cérui grafic prezinta un platou reg Ulat, exprimand sumatia totala a secuselor, obtinuta prin aplicarea stimulilor cu o frecventa mult mai mare: 50-100 stimuli/secunda. Toate contractille voluntare ale muschilor din or ganism sunt tetanosuri sii nu secuse, decarece ‘comand voluntara se transmite la muschi prin impuk suri cu frecventa mare. Exista Insa in organism si situatii In care contractia este o secusé: frisonul, sis- tola cardiaca, contractia obtinuta in urma reflexulul miotatic. 4, Manifestarile termice ale contractie! se dato- reaza fenomenelor biochimice din fibra musculera. Randamentul contractiei masel musculare este de 30%, ceea ce inseamna ca 70% din energia chimica se transforma In energie calorica,Force fundamental ale organism uman Notiuni elementare de igiend si patologie Oboseala si forta muscularé Oboseala musculara este determinata de o stare de contractie prelungita si sustinuta a muschiului, Ea se datoreaza si este’ propotionala cu rata epuizaril glicogenului muscular la care contribuie si scaderea pHului intracelular, prin acurnularea de acid lactic, inhiband unele enzime. Se considera ca partea cea ‘mai mare a oboselii musculare rezulté din incapaci tatea proceselor contractile si metabolice ale fibrei musculare de a realiza in continuare acelas! lucru mecanic. In plus, dupa o activitate musculara’prelun- gita poate avea loc o diminuare a transmiterii sem- nalelor nervoase la nivelul jonctiunii neuromusculare, cea ce are ca efect, in continuare, diminuarea con- tractiei musculare. Uneori, muschiul obosit intra tn contractura dureroasa (crampe musculare). Practicarea unui efort fitic intens dupa o perioad’ mai indelungata de inac- tivitate este urmata la 2 - 48 de ore de aparitia unor dureri persistente, uneori foarte puternice, la nivelul gtupelor musculare solicitate, fenomen numit febré ‘musculara. Aceasta se atenueazA sau chiar dispare la reluarea aceluiasi tip de efort. Prevenirea instalérii precoce a oboselil si scaderi fortei musculare se poate realiza prin gradarea pro- gresiva a activitalii fizice, respectandu-se curba capacitatii de efort pe parcursul zilel si saptaménil Activitatea fizicd intensé trebuie sa altemeze cu auze obligatorii pentru refacerea capacitatii de efort. Excesele trebuie evitate, prevenindu-se astfel Intinderile si rupturile musculare Tntindert $i rupturi musculare Contractia excesiva unui muschi poate duce la ‘ntinderea sau chiar la ruperea sa, precum si a fesu- tului conjunctiv adiacent. *Distrofile musculare Cunoscute si sub denumirea de miopatii, Teprezint’ reprezinté un grup de afectiuni musculare ereditare, cu severitate diferita, progresive, care se diferentiaza clinic prin distributia selectiva a grupelor musculare afectate, In cazul acestor maladii de natura degenerativa, fesutul muscular striat scheletic este Inlocuit succe: siv cu fesutul sclero-adipos. Prin retractile tendi Noase, care pot insoti afectiunile musculare, se ajunge 'a deformari mai mult sau mai putin accentuate ale trunchiului $1 membrelor. ‘Miopatiile pot aparea la varsta prescolara, la puber- tate sau in jurul varstel de 20 de ani si rar la peste 30 de ani, ‘Lucrare practic& Evidentierea proprietatilor mugchiului scheletic © Extensiblitatea si elasticitatea musculara Material necesar: broasca, trusa de disectie, stativ, greutafi de la balanta analitca, rigla gradata, planseta. Mod de tueru. Se detaseaza_ muschiul gaitrocnemian al broastei, Pe tendonul lui Ahile se aplica doua legétur; una dintre ele se prelungeste cu un fir din material plastic suficient de rezistent pentru a suporta greutati de pana la 500 g, Se mai aplica 0 Jegatura si la tendonul superior si se suspends de tije care va fi asezata perpendicular pe suport. Intre legaturile distale se introduce un ac ce va indica pozitia extremitatit inferioare a muschiului. In fata acului indicator se va ageza vertical rigla, pentru a estima In mm alungirea si scurtarea muschiului, De prima legatura distala se prinde o greutate de 10 g pentru marcarea pozitiei de repaus. De cealalta se atageazé, succesiv, greutati de la 10 la 500 g Alungirea muschiului este proportional mai mare la primele greutati fata de ultimele. Pe masura ce greutatile sunt inlaturate, muschiul revine la lungimea initiala. © Excitabilitatea musculara Material necesar: preparat neuromuscular gas- trocnemian-sciatic, baterie electrica de 6 sau 9 V, fire de sarma de sonerie, Mod de lucru. Pentru ca stimularea electrica sa nu determine si reactia terminatiilor nervoase motorti din muschi, acestea vor fi deconectate prin degenerescenta valeriana, tinand preparatul 2-3 zile la o temperatura de 23°C, fibrele musculare ram&nénd viabile. Prin stimularea electrica directa, muschiul va ras- unde prin contractAsociafi oasele scheletului, denumite n coloana din stanga, cu clasificarea dupa forma acestora, prezentata in coloana din dreapta: 1. vertebra a. lungi 2. carpiene, tarsiene b. scurte 3. ulna, fibula late 4, rotula e. sesamoide ‘Asociafi unele forme ale muschilor cu denumirile acestora: 1 patrulaterd a. bicepsul fernural 2 cupola b, marele dorsal 3. fuziforma «. diafragma 4. tiunghiulara i. piramidal al abdomenului 5. circulara «. sfincterul plloric Redactafi un eseu cu tema .Sensibilitatea si migcarea, componentele functilor de relatie’, structurat dupa ‘urmatorul plan: ‘importanfa integritatii anatomo-functionale a organelor de simt in perceperea Insusirilor obiectelor si derularii fenomenelor din mediul extem si intern; +rolul sistemului nervos Tn transmitetea, prelucrarea si integrarea informatiel; « sistemul endocrin ca factor reglator al cresterii si dezvoltarii organismului si al comportamentulul uman; ‘«miscarea ca modalitate de integrare a organismului in mediu. Gésiji asocierea incorecta referitoare la numérul oaselor care intra in componenta membrelor: a. brat — ccoapsé; b. antebrat — gamba; c. metacerp — metatars; d, carpiene — tarsiene. Alli raspunsul corect. Coastele adevarate reprezinté: a. trei perechi; d. dowd perechi; c. opt perechi; d. primele sapte perechi; e.coastele libere. Gasifi raspunsul gresit cu privite la curburile fiziologice ale coloanei vertebrale: a. cervicala; b. coccigiana; c.lombara; d, toracale; e. sacrala, ‘Stabllii daca enunturile legate prin conjunctia ,deoarece" sunt adevarate sau false: tn cazul In care le cor te, determinafi daca intre ele existé o relatle de cauzalitate. sunt considerate articulati fixe, decarece se realizeaza prin parghil osoase imobile. +Rotula este un os triunghiular, deoarece este situata in tendonul lui Ahile. « Fracturile spontane determina luxati, deoarece sunt dislocate elementele componente ale articulatillor. + Osificarea desmala este denumita ,de membrana’, deoarece da nastere oaselor bazei craniulu «Cresterea In grosime a osului se realizeaza prin periost, deoarece cartilale prolifereaza numai spre iafiza. +Entorsele au diferite grade de gravitate, deoarece reprezinta alungii variable ale ligamentelor articu- lare si periarticulare. [3% Redactati un eseu cu tema ,Respectarea curbel de efort zilnic si saptamanal in prevenirea bolilor sistemu- lui osteoarticular si ale celui muscular’,Furoilefundamentale ale organism umn eRe iaer aii eve (=y alta 1. Digestia si absorbtia Sistemul digestiv este alcétuit din organe la nivelul arora se realizeaza digestia alimentelor, transforma- rea lor In produsi absorbabili si eliminarea resturilor neabsorbite, lg, 75. Covitaten bucalé 1 buze supercars 2 frend buzel supsioae; 5 palatul du 4 palatal moa 5, het 6 caviatea faringiant 7 mig. le plating 8. buzainferoer 9 fren inguak 10. me, TL molar, 12 premolar 13. canin; 14 incisivi 1. gngle. 1. 6. Fig 76. Stomacué .fundu stormaculit 2 comp gastc; 3, musch or tudinal 4, muschi circular; 5. muschi bk 6. marea curbure 7. pl ‘lle mucoaset 6 mucoas; 9, submucoasé 10. entra plc I. canal piri 12 sfincter plo 1B. duoders 4, curbure micas 1. adventice, 16. cardi 17, esofag Fig. 77 Intestin! subtie: 1. stomac; 2 flexure duodenojejunelis 3, 4 leon: 5 apendice vermiform; 6, cee; 7. mezenter @ colon ‘ascendent; 9, duoden, Sistemul digestiv este alcatuit din tubul digestiv si dlandele anexe. 1 Tubul digestiv, format din: ~cavitatea bucala (fig. 75); faringe (nazo, oro- si laringofaringe), segment comun sistemelor digestiv si respirator; ~esofag, ~stomac (fig, 76) ~ intestinul subtire (fig. 77), din trei portiuni — duo- den, jejun si ileon; Fig 78 Intestin gos 1. colon ransvers; 2 flexura colle sting 3.co- Jon descendent 4, colon sigmoid 5. ect 6, valu leo-ceeala 7 sor, 8 teil (benzi masculere; 3. haustre; 10. apendice epiploce(adipoace} 1 mezocolo, 12 apendlce vermiform: 3. ce; 14. colon ascendentintestinul gros, tot cu trei portiuni — cee, colon (as- ccendent,transvers, descendent, sigmoid) si rect (ig. 78) 2. Glandele anexe tubului digestiv ~salivare (submandibulare, sublinguale, parotide); ficatul; ~pancreasul (fig. 79). Fig 79, Flcatul sl pancreasu 1. stomac 2. canale hepatle; 3. cosda ppanereasuluy 4, corpul pancreasulut 5, canale pancreatce (prnc! pal Wirsung si accesor Santorini 6. capul pancreasul 7. sfincter (Oda 8. duoden: 9. vezica bir; 10, canal csi; I. feat Digestia Tubul digestiv asigura aportul continu de apa, electrolti si substante nutritive necesare organismu- lui prin: 1. deplasarea alimentelor, 2. secretia sucurilor digestive si digestia alimentelor; 3. absorbtia produsi lor de digestie, a ape si a electrolitilor. Digestia bucalé Activitatea motorie a cavitatii bucale consta din masticatie si din timpul bucal al deglutitiei Masticatia Masticatia este un act reflex involuntar, care se poate desfasura si sub control voluntar, Reflexul mas- ticator este coordonat de centri nervosi din trunchiul cerebral. Rolurile masticatiet: 1. fragmentarea alimentelor, faciltand deglutitia si cresterea suprafete! de contact dintre alimente si enzimele digestive; 2. formare, lubri- fierea si Inmuierea bolului alimentar; 3. asigura con- tactul cu receptorii gustativi si eliberarea substantelot odorante care vor stimula receptorii olfactivi,initiind secrefia gastric. Secretia salivar’ Activitatea secretorie a cavi reazé glandelor salivare. Compozitia saivei Zlnic, se secreta 800-1500 mL. de saliva care contin 995% apa si 0,5 % reziduu uscat; bucale se dato Digests gi sbsorbtie acesta este alcatuit din substante anorganice (0,2%) si substante orgenice (0,3%), Principalii electrolti din saliva sunt: Na‘, K*, Cl-, HCO,-, HPO3-, Mg?*, Ca?*, a caror concentratie, cu exceptia K°, este mal mica decat in plasma sangvina. Principalele substante corganice sunt: amilaza salivard, mucina, lizozimul. Functille salivei 1 Protectia mucoasel bucale prin: récirea alimentelor fierbinti, diluarea eventualului HCI sau a bilel care ar regurgita in cavitatea bucala, indepartarea unor bacterii; 2Digestiv: saliva incepe procesul de digestie al amidonului. « amilaza produce digestia chimica a ami- donului preparat, care este hidrolizat in trepte pana la stadiul de maltoza. Aceasta enzima va fi inactivata de pltul intragastric scazut. Bilnlesneste masticatia, Iubrifieza alimentele, usu- rand deglutitig; umecteazi mucoasa bucala, favori- zand vorbirea. .Excretia unor substante endogene (uree, crea- tinina, acid uric), exogene (metale grele sau agenti patogeni) si rol bactericid prin lizozim, 5.Elaborarea senzatiei gustative prin dizolvarea substantelor cu gust specific pe suprafata receptiva a analizatorului gustativ. 6.Joaca rol important in mentinerea echilibrului hidroelectrolitic. Ca urmare a transformérilor din cavitatea bucala, alimentele sunt omogenizate, imbibate cu mucus si formeaza bolul alimentar. ig. 80) cuprinde totalitatea activtatilor care asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac. Este un act reflex care se desfasoara in trei timpi, ig. 80. Degluttia: 1. esofag: 2. bol almentar; 3. cardi 4, stomac.