6.

GRADINA DE EXPOZITII

- Functie urbana aparuta in sec XIX cand se organizeaza primele expozitii internationale
- Spatiu pentru o activitatea de scurta durata cu amenajari efemere
- Ulterior datorita echipamentelor costisitoare constructii
-drumuri
-instalatii
-oglinzi de apa
ansamblurile expozitionale vor capata caracter durabil prin reconversie functionala.
ex.: -Turnul Eiffel, expozitia universala 1889
-Paris, spatiul intre scoala militara si colina Trocadero (1937 Palatul Chaillot), va gazdui
expozitia universala din 1867- 1937

Turnul Eiffel Paris

Trocadero (Palatul Chaillot) Paris

Trocadero map Paris

Trocadero - Paris

- Expozitiile nationale , targurile internationale, expozitiile universale creeaza o noua categorie de spatiu verde,
vegetalul nu ocupa primul loc ci spatiile afectate expozitiilor (5-15% vegetalul inalt)
- Vegetalul + apa - componente majore a ambientului generand posibilitate de vizitare(din barci/de sus a
expozitiei)
- Principii de organizare eficienta in utilizarea terenului

-considerente de politica economica

-infrastructura
-destinatia post-expozitie ex.: Expozitia Universala de la Barcelona,
Romania Gradina de expozitii TIBCOlanga Casa
Scanteii 1964,anual 5-7 manifestari comerciale, internationale
7. GRADINA PUBLICA
-

Se raspandeste ca functiune urbana in sec XIX, functie de -destindere,

-de agrement
- Functie reprezentativa a spatiilor verzi pentru oras
- Amplasare in centru
-in imediata apropiere a centrului
- Sec XIX compozitie in genere peisagistica cu o axa promenada
-mai rar in maniera geometrica
- Paris -Parc Monceau ,9ha,stil peisager

Parc Monceau map Paris

Parc Monceau Paris

Parc Monceau Paris

Parc Monceau Paris

-Parc de Buttes- Chaumont-1864-1867- Napoleon III

-colina de 50m artificiala
-constructii- templu,rotonda
-lac
-cascada 32m, grota artificiala
-retea densa de alei sinuoase

Parc de Butte-Chaumont map Paris

Parc de Butte-Chaumont map Paris

Parc de Butte-Chaumont Paris

Parc de Butte-Chaumont Paris

Parc de Butte-Chaumont Paris

Parc de Butte-Chaumont Paris

-Bois de Boulogne

Bois de Boulogne, Cascada Mare Paris

Bois de Boulogne Paris

Bois de Boulogne, Lacul Superior Paris

Bois de Boulogne, parcul Bagatelle Paris

-Bois de Vincennes

Bois de Vincennes map Paris

Bois de Vincennes Paris

Bois de Vincennes, Chateau de Vincennes Paris

de Vincennes, Hippodrome Paris

Bois de Vincennes - Paris

-Parc de Montsouris -16 ha

-realizat in perioada Hausmann
-maniera engleza
-lac +cascade
-resedinta unui bei din Tunisia a fost adusa si amplasata in parc
- Sec XX - aplificarea suprafetelor
-stil mixt
-la mijlocul sec XX stilul peisager intra in declin
-se aduce in atentie gradina japoneza
-sub impactul stilului international si sub influenta picturii abstracte, geometrismului revine in
actualitate
- Apar speculatii grafice, viziuni bidimensionale, reducerea vegetalului la culori, si forme pentru a pune in
valoare constructiile, operele de arta etc.
- Prezenta mai consistenta a vegetalului in gradinile remember (memoria locului), gradini istorice
- Romania primul deceniu a sec XX gadinile publice deja realizate, in general fara proiect
-dimensiuni relativ reduse, sub 10 ha
-mai rar gradini realizate in stil peisager
-realizari noi, deceniul VII in urma restructurarilor urbane

-in cadrul marilor ansambluri de locuit

-gradini de cartier
-concepute in general in stil mixt
Alcatuire promenade
-locuri de odihna
-bazine de apa
-sector joaca copii
-terase si unitati de alimentatie publica
-chioscuri
-pergole
-lucrari de arta monumentala
-cinematografe sau estrade in aer liber
-oglinzi de apa cu debarcadere
-fond vegetal consistent
Ex.: -gradina Cismigiu-Bucuresti

Gradina Cismigiu map Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

-gradina Copou-Iasi

Gradina Copou map Iasi

Gradina Copou Iasi

Gradina Copou Iasi

Gradina Copou - Iasi

8. GRADINA ZOOLOGICA
- Initial sectoare amenajate in gradini sau parcuri orasenesti sau in parcurile nobiliare
- Rezervatii zoo , accent pe protejarea speciilor periclitate
- Inceputuri mileniul 3 i.d.H.- Egiptul Antic, pasiunea suveranilor pentru animale si vanatoare a generat
conceptul si primele rudimente de gradini zoologice
-China mileniul 2 i.d. H.
-Roma Antica
-India
-Civilizatia Azteca sec XVI d.H.
- Marele descoperiri geografice aduc in prim plan interesul interesul pentru menajerii
-1752 Frantz Joseph I-permite accesul publicului in menajeria palatului Schonbrunn
-Carol IX, Franta va rezerva la Paris in gradinile Louvre si Tuilleries spatii pentru animale salbatice si
domestice
-Versailles, cea mai importanta menajerie din Europa, Ludovic XIV
-1794, Muzeul de Istorie Naturala-Paris, se considera reprezentativ pentru crearea gradinilor zoologice moderne

Singapore Zoo

Gradinile Tuileries Paris

Muzeul de Istorie Naturala Paris

Sao Paulo Zoo

Societatile si asociatiile stiintifice isi propun infiintarea gradinilor zoologice

Londra
-Amsterdam
-Anvers
-Berlin
-Moscova
-Copenhaga
-1874 Philadelphia
gradina zoologica in prezent
functii: -expunerea, intretinerea, studierea animalelor vii
-organizare, ca apartenenta sistematica, gruparea pe componente in functie de familie sau ordin
zoologic
-origini zoogeografica
- Dupa 1907 - spatiile deschise sunt inlocuite cu constructii
- locul tarcurilor il iau santurile sau intinderile de apa
- mai nou se folosesc mijloace psihofiziologice: -diferente de iluminat,
- diferente de temperatura,
-diferente de potential electric
- Alegerea amplasamentului -acces comod al publicului
-retragerea fata de sursele de poluare sonora, chimica etc.
-retragere fata de zonele rezidentiale(urlete,mirosuri)
-vecinatatea mijloacelor de transport in comun
-existenta unui parcaj
-acces secundar de aprovizionare-nutreturi, volume mari
-sector gospodaresc complex
-prezenta unei ape
-relief animat
-pavilion destinat publicului si administratiei
-teren amplu pentru tinerea animalelor in libertate
-pasarile si animalele mici ,aproape de acces
-animalele mari sau cele cu mirosuri, la periferie
-traseul publicului nu se va intersecta cu cel de serviciu
- Elemente specifice-voliere, grote, tarcuri, lacuri, pasarele
- Principii contemporane spatiul afectat animalului captiv nu trebuie sa fie un spatiu amorf, vid, nici sa
reprezinte copia fidela a unei portiuni din habitat
9. PARCUL ORASENESC
- Impreuna cu padurea-parc ,formeaza cele mai mari unitati din sistemul spatiilor verzi din intravilan
- Poate avea un profil predominant etnografic, distractii, sportiv etc
- Poate avea profil mixt-destindere
-agrement
-sportiv
-cultural
- Amplasamentul - suprafata minima 20-30 ha, zona nepoluata
-teren cu topologie animata,varietatte a ambientului
-utilizare cu precadere a terenurilor neproductive
-existenta unui curs sau a unei oglinzi de apa
-vecinatatea mijloacelor de transport in comun
-spatii de parcare
-evitarea prezentei aeroporturilor in apropiere
-amplasare cu acces facil din zonele rezidentiale

-organizarea-parcul multifunctional presupune mai multe accese

-dispunerea ierarhizata a zonelor de interes
-ierarhizarea circulatiilor
Ex.:Parcul central Manhattan, parc de destindere activitati pasive(340 ha, plimbare-cu barca, calare, cu
bicicleta,patine cu rotile, plaja pe stanca, plaja pe peluza, patinaj iarna etc.)

Central Park map Manhattan, New York

Central Park Manhattan, New York

Central Park Manhattan, New York

Central Park Manhattan, New York

Central Park Manhattan, New York

Central Park Manhattan, New York

- Instruire - Muzeu de Istorie Naturala

- Muzeu de Arta etc.
- Retea de alei de 40 km dispuse in maniera peisagera, pe un relief variat
- Autori: Frederic Ohnstedt si Calvert Vaux au urmarit natura salbatica in mijlocul orasului
Ex.:Parcul La Villette - Paris-cadru natural doar suport pentru obiecte construite: pavilioane, pasarele, grote ect.
-functii-destindere
-instruire Muzeul Tehnic
-Hala Polivalenta
-Orasul Muzicii etc.
-polii de mare interes sunt amplasati perimetral

Parcul La Villette map - Paris

Parcul La Villette Paris

Parcul La Villette Paris

Parcul La Villette Paris

Parcul La Villette Paris

Parcul Herastrau- Bucuresti 1930-1935, 190 ha, exceleaza prin vegetatie, prezenta apei,( 43 % lacul)
-profil: destindere, agrement(cluburi, teatru in aer liber- 3500 locuri), sector distractie
pentru copii, alimentatie publica, instruire(pavilion pentru expozitii, biblioteca, muzeul satului)

Parcul Herastrau, Casa Presei Libere Bucuresti

Parcul Herastrau Bucuresti

Parcul Herastrau, Fantana Modura Bucuresti

Parcul Herastrau - Bucuresti

10. PARCUL DE DISTRACTII

- Creatia secolului XIX ex.:- Prater-Viena
- Tivoli Copenhaga
- Tivoli- 1843- 50 ha- teatre de estrada
-sala de concerte
-20 de restaurante
-comert ambulant
-zone de odihna , peste 3000 de banci si scaune
-lac pentru ambarcatiuni de agrement
-4-6 mil.de vizitatori/an

Tivoli Amusement Park Copenhaga

Tivoli Gardens Copenhaga

Tivoli Gardens Copenhaga

Tivoli Gardens Copenhaga

Tivoli Gardens Copenhaga

Tivoli Gardens Copenhaga

Tivoli Gardens - Copenhaga

- Prater Viena 2/3 din suprafata ocupata de instalatii

-1/3 vegetal
-amplasare teren variat
-vecinatatea mijloacelor de transport in comun
-existenta apei- rau sau lac sau apa preluata de la retea pentru diverse zone de distractii
-parcaj considerabil
-circulatia pietonala

-sectorul gospodaresc spatii tehnice

-ateliere de intretinere
-utilaje de interventie
-depozite
-garaje
-spatii pentru personal
-administratie etc.

Prater Viena

Prater Viena

Prater Viena

Prater - Viena

1955 aparitia Disneyland-urilor California

1971- Walt DisneyWorld Florida
1983- Tokyo Disney Land
1992 Euro Disney Franta, 32km de Paris
-se compune din FrontierLand, FantasyLand, DiscoveryLand, MainStreet
-600ha
-Parcul de loisir-suprafata limitata
-grupuri de restaurante si buticuri Las Vegas-30 ha
-zona de cazare, 5200 de camere- 5 hoteluri
-o adevarata masinarie tehnico-administrativa
-transport mecanic

Disneyland Park map Paris

Disneyland Park Paris

Disneyland Park - Paris

Disneyland Park Paris

Disneyland Park Tokyo

Disneyland Park Paris

Disneyland Park Tokyo

11. PARCUL DENDROLOGIC

- Misiune-adaptare la climatul tarii a speciilor exotice-inmultire, conservare, raspandire
- Se detaseaza prin functia de cercetare
- Componenta- spatii pentru cercetare
-administratie
-sector gospodarie
-sere
-echipare tehnica(inclusiv incalzire centrala)
- Amplasament- relief animat, prezenta apei
-zona nepoluata, zona ferita de curenti de aer puternici,reci
-acces usor pentru specialisti, turisti
-stil peisager in cea mai mare parte

Ex.: Parcul Dendrologic Simeria, pe malul Muresului, 70 ha, cuprinde lunca si o parte din terasa superioara,
2000 de specii aclimatizate

Parcul Dendrologic Simeria

Parcul Dendrologic Simeria

Parcul Dendrologic Simeria

Parcul Dendrologic Simeria

Parcul Dendrologic Simeria

Parcul Dendrologic - Simeria

12. PARCUL NATURAL

- Ecosisteme mai mult sau mai putin alterate, de mica intindere care pot fi -conservate,
- deschise publicului
- Se remarca prin frumusetea si armonia peisajelor
- Se deosebesc de parcul national prin faptul ca nu sunt alcatuite dintr-o natura salbatica
autentica
- Pot include si peisaje transformate de om-campuri agricole
-paduri exloatate
-sate
-locuinte izolate
-instalatii artizanate
-mici industrii
- Interes stiintific biotopuri, flora, fauna
-cultural-conservarea traditiilor,habitatul, ocupatiile, portul, obiceiurile
-estetic
-turistic
-economic, valorificare potential-forestier, agricol, faunistic, turistic
- Organizare - recomandabila pe 3 zone:
-zona exterioara activitati economice
-turismul-infrasctructura tehnica
-accese auto
-cazare
-baza de agrement, piscine, teren golf, jocuri sportive
-zona de calm si liniste-padurea
-mici amenajari pentru turism
-circulatia auto exclusa
-amenajari de intretinere
-zona protejata-acces public dirijat pe poteci, de instruire
- Nu exista in Romania,sunt propuse: Portile de Fier; Maramures-Oas, Bistrita- Bicaz, ObcinileBucovinei
13. PARCUL NATIONAL
- Apare in SUA in 1872- Parcul National Yellowstone

Yellowstone National Park Wyoming

Yellowstone National Park Wyoming

Yellowstone National Park Wyoming

Yellowstone National Park Wyoming

Yellowstone National Park Wyoming

Yellowstone National Park - Wyoming

- Se raspandeste rapid pe celelalte continente

- Organizatia Natiunilor Unite(ONU)-a zecea adunare generala a definit parcurile nationale:
Teritorii intinse in care- unul sau mai multe scosisteme nu a fost alterate de exploatarea si ocupatia umana
-unde speciile vegetale, animalele, unitatile geomorfologice si biotopurile sunt de
interes stiintific, decorativ si recreativ deosebit, peisajele naturale sunt de mare frumusete
-cea mai mare autoritate a tarii prevede masuri pentru a preveni si elimina exploatarea

sau ocuparea suprafetei in intregime pentru a spori respectul fata de elementele ecologice, geografice sau
estetice care au condus la crearea lor
-in care vizitatorii sunt admisi in conditii deosebite in scopuri culturale, recreative
- Utilitate -se sa constituie intr-un refugiu al faunei, sa devina poli de atractie turistica
- Romania- Parcul National Retezat Godeanu,rezervatie nationala 1935

Parcul National Retezat Godeanu, Lacul Zanoaga - Romania

Parcul National Retezat Godeanu - Romania

Parcul National Retezat Godeanu - Romania

Parcul National Retezat Godeanu - Romania

Parcul National Retezat Godeanu Romania

Parcul National Retezat Godeanu - Romania

-Delta Dunarii

Delta Dunarii Romania

Delta Dunarii Romania

Delta Dunarii Romania

Delta Dunarii Romania

Delta Dunarii Romania

Delta Dunarii Romania

Delta Dunarii Romania

Delta Dunarii Romania

Delta Dunarii Romania

Muntii Bucegi, Platoul Sfinxului Romania

Muntii Bucegi Romania

Muntii Bucegi, Platou Romania

Muntii Bucegi Romania

-Bucegi

Muntii Bucegi Romania

Muntii Bucegi Romania

-Pietrosu Mare

Pietrosu Mare, Muntii Rodnei Romania

Pietrosu Mare, Muntii Rodnei Romania

-Ceahlau, 62 000 ha, 2.8%din teritoriul tarii

Ceahlau Romania

Ceahlau Romania

Parcul National Ceahlau Romania

Ceahlau - Romania

- Padurile incluse in parcuri nationale reprezinta 6% din fondul forestier existent

- ONU-conditia declararii unui parc national- minim 1000 ha
- 1969 New Delhi-organizare unitara a gospodariei integrate
-armonizarea functionala, zone pentru conservare, cercetare, turism , educatie, cultura
-cumularea conservarii cu protectia
14. PARCUL SPORTIV
- Constructii si amenajari complexe stadion, sala de sport, piscina, patinuar, velodrom, poligon de tir, turn
de parasutism, terenuri pentru diverse jocuri sportive
- Se adreseaza - profesionistilor,
-publicului spectator pentru care trebuie sa asigure servicii: acces comod la mijloacele de
transport in comun, parcaje, alimentatie publica, grupuri sanitare, inchirieri echipamente sportive
- Consum de teren necesar practicarii disciplinelor sportive, antrenamente, competitii
-spatii necesare circulatiei unei mari mase de oameni
-suprafete vegetale pentru igienizare, ambient
- Cand parcul preia si functia de organizare a olimpiadelor apar functiuni specifice:
-centre de coordonare, centre mass-media, echipamente polivalente etc.
Ex.:Parcul Sportiv National Bucuresti

Parcul Sportiv National Bucuresti

Parcul Sportiv National Bucuresti

Parcul Sportiv National Bucuresti

Parcul Sportiv National Bucuresti