Mihail Koglniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iai d.

1 iulie 1891, Paris) a fost un om politic de orientare

liberal,avocat, istoric i publicist romn originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al Romniei la 11
octombrie1863, dup Unirea din 1859 a Principatelor Dunrene n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,
i mai trziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru
de interne n timpul domniilor lui Cuza i Carol. A fost unul dintre cei mai influeni intelectuali romni ai
generaiei sale (situndu-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal moderat, i-a nceput
cariera politic n calitate de colaborator alprinului Mihail Sturdza, n acelai timp ocupnd funcia de
director al Teatrului Naional din Iai i a publicat multe opere mpreun cu poetul Vasile Alecsandri i
activistul Ion Ghica.
A fost redactor ef al revistei Dacia Literar i profesor al Academiei Mihileane. Koglniceanu a intrat n
conflict cu autoritile din cauza discursului inaugural cu tent romantic-naionalist susinut n anul 1843. A
fost unul dintre ideologii Revoluiei de la 1848 n Moldova, fiind autorul petiiei Dorinele partidei naionale
din Moldova.
Dup Rzboiul Crimeii, prinul Grigore Alexandru Ghica l-a nsrcinat cu elaborarea unui pachet de legi
pentru abolirea robiei romilor. mpreun cu Alecsandri, a editat revista unionist Steaua Dunrii, a jucat un
rol important n timpul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, i l-a promovat cu succes pe Cuza, prietenul su
pe tot parcursul vieii, la tron.
Koglniceanu a susinut prin propuneri legislative eliminarea rangurilor boiereti i secularizarea averilor
mnstireti. Eforturile sale pentru reforma agrar au dus la o moiune de cenzur, care a declanat o criz
politic care a culminat cu lovitura de stat din mai 1864, provocat de Alexandru Ioan Cuza pentru
implementarea reformei. Cu toate acestea, Koglniceanu a demisionat n 1865, n urma conflictelor cu
domnitorul. Dup un deceniu, a pus bazele Partidului Naional Liberal, dar mai nainte de a jucat un rol
important n decizia Romniei de a participa laRzboiul Ruso-Turc din 1877-1878, rzboi care a dus la
recunoaterea independenei rii. n ultimii ani de via a fost o figur politic proeminent, preedinte
al Academiei Romne i reprezentant al Romniei n relaiile cuFrana.