Mediul International de

afaceri
CURS 1

Introducere in MIA si
actorii acestuia

Conf Univ Dr Ana Marinoiu

anamarinoiu@yahoo.com

Evaluare
CURS EXAMEN scris 60% din nota

finala (cu conditia obtinerii minim 5 la

seminar)
SEMINAR 40% din nota finala

Tematica curs

 Definire AI : Tranzactionarea resurselor economice ale companiei

in afara granitelor tarii:

Bunuri
Capital
Servicii (transfer de tehnologie, transporturi etc)
Productia internationala

A. Terminologie- Afaceri
internationale
(AI)

Obiective AI
Cresterea vanzarilor
Achizitia de resurse
Minimizarea riscului concurential
diversificare

Afaceri nationale vs afaceri internationale

Similaritati
(1)Afacerile, fie ca este vorba de

cele internationale sau cele

interne, implica cumpararea si
vanzarea de bunuri si servicii
(2)Profitul
este
principalul
obiectiv al oricarei afaceri, fie ca
este internationala sau interna.
(3) Atata in cazul afacerilor interne
cat
si
in
cazul
afacerilor
internationale succesul depinde
de satisfacerea clientilor
(4) Constituirea unei clientele
este alt obiectiv comum al celor
doua
tipuri
de
afaceri
mentionate.

Diferente
1.

Regulile afacerilor nationale

sunt standardizate pe cand in
cazul afacerilor internationale
exista o mare diversitate si
neclaritate in ceea ce priveste
reglementarile.

2. In primul caz exista o singura

limba si o singura cultura pe

cand
in
cazul
afacerilor
internationale exista un numar
mare de dialecte si diferite culturi.

3.

Climatul financiar este

uniform
in
cazul
afacerilor
nationale comparativ cu un climat
financiar variat in cazul celor
internationale.

4.

Patriotismul ajuta in cazul

afacerilor nationale pe cand in
cazul afacerilor internationale
acesta mai mult stajeneste.

Afaceri nationale vs afaceri internationale

Similaritati

Diferente

5. In afacerile nationale exista

(5)
Cercetarea
si
dezvoltarea
necesara
adaptarii si imbunatatirii
produsului este obligatorie
pentru ambele cazuri de
afaceri
(6) Conceptele, procesele
si principiile de afaceri
sunt universal aplicabile, si
sarcinile marketingului sunt
la fel

o moneda unica si un singur

sistem de impozitare, pe cand
in cazul international, exista
valute
si
sisteme
de
impozitare multiple.

6.

In afacerile nationale
exista
o
abordare
descriptiva pe cand in cazul
afacerilor
internationale
exista
o
abordare
integratoare.

7. Planificarea produselor

si a dezvoltarii este adaptata

de asemenea in functie de
locatie-procedeu
diferit
pentru piata locala fata de
pietele straine.

Afaceri nationale vs afaceri internationale

Diferente

. Mediu de marketing
este mai stabil pe pietele
nationale comparativ cu
mediu de marketing din
afacerile internationale.

9.

Controlul
activitatilor este mai
usor in cazul afacerilor
nationale.

10. Afacerile nationale

se desfasoara in limita
granitelor
tarii
comparativ cu afacerile
internationale
care
se
extind
peste
aceste
frontiere.

Terminologiefortele motrice
LPG Miscarea
Libera ale
dinafacerilor
Lumea

Miscarea

larg spre
internationale
(1)
literalizare, privatizare
si globalizare este una dintre cele mai
importante forte care conduc integrarea la nivel mondial.

CMN Odata cu dezvoltarea culturii privind companiile

multinationale, noi oportunitati au aparut in ceea ce priveste
extinderea globala si considerarea tarilor lumii drept o singura
platforma de tranzactionare.

Tehnologia Tehnologia este un factor universal care

transcede frontierele nationale si culturale. Este cu adevarat
fara apartenenta unui stat si este o forta motrice puternica in
comertul international.

Tendintele economice mondiale acestea au fost o fort

motrice major pentru comertul international. Cresterea

rapid a economiilor n curs de dezvoltare a creat noi
oportunitti de marketing si a ajutat marile companii s se
extind la nivel global

 Integrarea economic regional - Sistemele de integrare

Terminologie- fortele motrice ale afacerilor

economic actioneaz ca o fort motrice important pentru

internationale
(2) deoarece ncurajeaz comertul liber
comertul international,
ntre trile participante.

mbunttirile in transport si comunicare - Revolutia din

domeniul transporturilor si comunicatiilor a fost o fort
motrice important pentru comertul international. Revolutia a
redus att barierele de timp cat si cele de cost, ceea ce a
facut mai facila desfasurarea de afaceri la nivel mondial.

Costurile de dezvoltare a produselor Anumite industrii

cum ar fi cele de IT si cele farmaceutice necesit investitii

mari, astfel de investitii pot fi recuperate prin plasarea
produsului pe piete variate.

Concurenta

Aceasta a devenit o fort motrice pentru

comertul international deoarece presiunea exercitata de
competitia externa a convins unele companii sa isi extinda
domeniul de afaceri pe pietele internationale.

Definirea MIA matricea PESTLE

Matricea PESTLE: factori politici, economici, socioculturali, tehnologici,
legali i ecologici/ etici.

Factori
Ecologici

Factori
Legali

Definirea MIA mediul

extern
Mediul extern este ansamblul de fore

necontrolabile, la care ntreprinderea

trebuie s-i adapteze politicile, fiind
format din participanii la tranzaciile
economice
i
fore
externe
care
influeneaz n mare msur posibilitile
firmei de a ncheia tranzacii benefice
Sursa: dup Ph. Kotler, 1998

Definirea MIA mediul

extern cont.
Mediul

extern
macromediul

micromediul

Macromediul condiiile i tendinele largi ale

societilor i economiilor n care firma opereaz

n mediul internaional
Micromediul elementele specifice cu care firma

vine n contact, incluznd clienii, competitorii,

furnizorii, instituiile guvernamentale, etc.

Definirea MIA mediul

extern cont.
Mediul

extern
macromediul

micromediul

Macromediul condiiile i tendinele largi ale

societilor i economiilor n care firma opereaz

n mediul internaional
Micromediul elementele specifice cu care firma

vine n contact, incluznd clienii, competitorii,

furnizorii, instituiile guvernamentale, etc.

Structura mediului international de

afaceri

n raport cu sistemul ntreprindere, mediul de afaceri se structureaz pe dou niveluri:

general i specific
Mediul specific reunete factorii i influenele cu impact direct i durabil asupra
fiecrei ntreprinderi n parte ( furnizorii, clienii, concurenii; instituiile
financiar-bancare)
Mediul general reunete forele i influenele ce afecteaz ntr-o perioad dat, ntr-o
msur mai mare sau mai mic, existena i funcionarea tuturor firmelor din acelai
spaiu sau sistem economic:
a)

reglementrile legislative i administrative;

b) normele de etic a afacerilor i codurile de conduit comercial etc;
c) tehnologiile;
d) ecosistemul;
e) parametrii de referin ai funcionrii sistemului macroeconomic: rata dobnzii,
fiscalitatea, cursul valutar, indicii bursei, etc;
f) corelaiile macroeconomice de baz, dezechilibrele i crizele economice (inflaia i
omajul, recesiunea etc);
g) factorii culturali;
h) mediul internaional.

Dimensiunile mediului de afaceri al

companiei (1)
Sursa: Dumitru Miron, Materiale de curs, Mia

Dimensiunile mediului de afaceri al companiei

(2)
Sursa: Dumitru Miron, Materiale de curs, Mia

Organizaiile de afaceri i
mediul lor internaional
(PESTLE)
De adaugat scan

Actorii mediului
international de afaceri
1. Firmele internationale
2.Guvernele
3. ONG-urile
4.Organismele internaionale
5.Consumatorii din diferite ari

1. Firmele internationale
Firmele multinaionale - caracteristici :

controlul activitilor economice n mai

multe ri;
abilitatea de a obine avantaje din
diferenele geografice dintre ri i
regiuni n dotarea cu factori i n politici
guvernamentale;
flexibilitatea geografic, abilitatea de a
dispune de resurse i operaii ntre
locaiile diverse.

Firmele internaionale
Dunning - trei raini principale care determin localizarea ISD-

urilor n economiile lumii:

1. goana dup active strategice (cunotine, tehnologie), identificate

mai ales n rile dezvoltate;

2. mrimea costurilor de tranzacionare determinate de distan, n

scdere att ca niveluri absolute ct i ca importan datorit

liberalizrii activitii economice;

3. pe lng activele strategice, sunt cutate acele condiii care permit

firrmelor s dobndeasc un grad de cunoatere mai mare a

industriei n ara gazd, ceea ce are loc de obice odat cu
dezvoltarea firmelor domestice cu care se con-lucreaz.

Firmele internationale
Faze de internaionalizare
Motivaii
cont.
Punerea n valoare a avantajelor
obinute pe piaa domestic
Dezvoltarea competenelor de
Internaionalizarea iniial marketing i rehnologie
Sprijinul guvernului pentru
internaionalizare
Diversificarea riscurilor
Potenialul locaiilor de
internaionalizare vizate
Reducerea costurilor prin
Dezvoltarea/implantarea subcontractare
Eludarea barierelor comerciale
local
Optimizarea resurselor locale
Optimizarea produciei i logisticii
O mai bun gestionare a unei
Multinaionalizare/globaliz reele extinse de clieni
are
Globalizarea unor funcii ale
firmei:
marketing, fiscalitate,
etc.
dup Filip, R., Popa, I., Management
Internaional,
Ed.
Internaionalizare

Economic, 1999, pg. 85

2. Guvernele
Guvernele

- determinani importani ai
competitivitii naionale, ce st la baza
competitivitii
externe
n
mediul
internaional de afaceri;

Factorii pe care guvernul prin care guvernul

poate influena competitivitatea agenilor

economici
la
nivel
internaional
competitivitatea
naional,
bazat
pe
avantajul naional;

Exist

n mod tradiional o dependena

politic determinat de influena economic;

2. Guvernele
Guvernele sunt afectate de creterea importanei

firmelor multinaionale ca i actori globali, din varii

raiuni, printre care:
tranzaciile ntre ri (n care exista un control

din partea autoritii naionale) devin mai puin

importante dect tranzaciile ntre firme

structura produciei i comerului - afectate

pe termen lung de deciziile de producie i

investiie a marilor firme

strategiile firmelor devin importante pentru

dezvoltarea
economic
prin
anvergura
considerabil geografic i sectorial a firmei
internaionale

2. Guvernele .
Doz (1986) - trei moduri prin care guvernul
poate influena competiia internaional:
Integrarea sucursalelor firmelor

multinaionale;
Sustinerea firmelor natonale n penetrarea

pietei externe;
Coaliiile internaionale.

3. Alti actorii mediului

international de afaceri
ONG-urile

n
particular,
ONG-urile
transnaionale raspund provocrilor generate de
apariia unei societati civile transnationale, ce
nvata sa neleaga sau chiar sa influeneze fortele
majore care determin societile moderne;

Organismele internaionale stabilesc reguli

pentru concurena internaional;

Consumatorii

din diferite ri preferine

schimbtoare, educati,cu posibilitati mari de
comparare a produselor i preturilor, cu acces la
TIC i comertul electronic, cu o putere de
cumparare n crestere n anumite ari.

Tendine n MIA
Firmele internationale:
au experimentat schimbari structurale,

determinate mai ales de emergenta

industriilor
intensive
n
cunoastere,
extinderea comertului electronic;
Specializate
cu
precadere
in
comercializarea de servicii tehnnologice
reprezinta cea mai mare parte din
investitiile internaionale;
tendinta catre achizitii si fuziuni de mari
dimensiuni;

firmele mici i mijlocii

au crescut i au
nceput sa joace la rndul lor un rol
determinant n economia internaional;

Tendine n MIA cont.

Multinaionalele:
au

iniiat

inovaii

organizaionale,

intrnd

de

asemenea n relaii foarte strnse cu furnizorii i

clienii

acestora,

ceea

ce

duce

timp

la

relativizarea granielor firmei;

Cresterea ISD-urilor in tari in curs de dezvoltare
Diversificare

activitatilor

in

tari

in

curs

de

dezvoltare, incluznd n portofoliul acestora sectorul

primar alturi de producie, asamblare, servicii, etc.

Tendine n MIA externalitati

externalitatile pozitive(dpv al rilor gazda):

furnizarea de produse i servicii la preuri

competitive, utilizarea eficient a capitalului,
resurselor
naturale
i
umane,
facilitarea
transferului de tehnologie, formarea angajatiilor,
etc.

externalitatile negative

( dpv al arilor

gazda):
concurena facuta afacerilor domestice, practici

i modele de management straine de cultura

locala, preferine impuse de consum diferite, etc.

Tendine n MIA caracteristici

Dematerializarea activitii economice
Internaionalizarea mediului de afaceri

Intensificarea caracterului concurenial al mediului

de afaceri concretizat n aparitia polilor de
concentrare a puterii economice (Uniunea
European, SUA, Japonia i zona Pacificului).