Lucrarea nr.

2 - Diagnosticarea etanseitatii camerei de ardere a

motoarelor cu ardere interna pentru automobile

Functionarea corecta a motorului cu ardere interna implica realizarea unei etansari

cat mai bune a camere de aredere de-a lungul perioadei in care sunt inchise.
Nivelul de asigurare a etanseitatii camerei de ardere depinde de starea tehnica a
urmatoarelor piese componente ale motorului:grupul piston-segmenti-cilindru,cuplul
supapa-scaun de supapa,chiulasa si garnitura de chiulasa.
Odata cu utilizarea in timp a motorului,uzarea pieselor in miscare conduce la o
inrautatire constinua a etansarii dar aceasta poate si compromisa si ca urmare a unor
cauza accidentale:spargerea sau blocarea segmentilor,deteriorarea garniturii de
chiulasa,blocarea supapelor,fisurarea peretilor camerei de ardere din chiulasa sau
reglarea incorecta,etc.
Verificarea etanseitatii camerei de ardere se poate efectua prin mai multe metode :
-Determinarea presiunii realizate la sfarsitul procesului de comprimare, motorul
fiind antrenat de catre electromotorul de pornire
-Determinarea scaparilor de aer comprimat introdus in camera de ardere atunci
cand echipajul mobil se afla in pozitia corespunzatoare PMI si supapele sunt inchise
-Masurarea presiunii sau debitului gazelor scapate in carter in timpul functionarii
motorului
-Aprecierea calitativa a etanseitatii camerei de ardere, masurand curentul absorbit
de demaror la pornirea motorului;
Pentru masurarea presiunii la sfarsitul cursei de comprimare se utilizeaza un
menometru de constructie speciala care permite cuplarea sa rapida la orificiul bujiei sau
injectorului. Aparatul este dotat cu un maner ce usureaza apasarea tijei de prelevare pe
orificiul bujiei sau a injectorului. Pentru a asigura o etansare corecta, capatul tijei este
prevazut cu o garnitura conica din cauciuc. Aceasta constructie este specifica
compresmetrelor pentru m.a.s. Inregistrarea valorilor presiunilor sa face pe o diagrama
din hartie cerata.

Fig.1. Compresmetru

Fig.2. Dependenta presiunii de compresie de turatie a motorului.

Modul de lucru
a Determinarea presiunii realizate la sfarsitul procesului de comprimare,
motorul fiind antrenat de catre electromotorul de pornire.
In vederea obtinerii unor rezultate corecte este necesar ca inaintea efectuarii
masuratorii propriu-zise sa se intreprinda o serie de operatii de pregatire ale motorului si
ale unora dintre instalatiile sale auxiliare. Se va verifica astfel gradul de incarcare al
bateriei de acumulatoare, precum si starea tehnica a electromotorului si a conductorilor

si contactelor electrice ale sistemului de pornire avand in vedere ca in timpul

masuratorii trebuie realizata o turatie a arborelui cotit al motorului in regim de antrenare
de circa 175 rot/min
Se va proceda apoi la incalzirea motorului pana la regimul termic normal de
functionare, avand in vedre faptul ca jocurile optime intre piese sunt realizate in
aceasta situatie.
In cazul motoarelor c aprindere prin scanteie echipate cu carburator se vor
deschide complet clapetele de aer si de ameste iar la cel cu sisteme de injectie de
benzina,clapet de acceleratie pentru a elimina influentele pe care pozitiile clapetelor le
pot avea asupra nivelului presiunilor din camera de ardere.
In vederea efectuarii masuratorilor propriu-zise se demonteaza toate bujiile sau
injectoarele si se aplica compresmetrul cu garniture conica de cauciuc pe orificiul
corespunzator primului cilindru, apasandu-se cu o forta care sa asigure realizarea
etansarii, fara a deteriora garniture. Se actioneaza apoi electromotorul timp de 8-10
rotatii ale arborelui cotit pana in momentul in care se observa stabilizarea acului
indicator al aparatului. Dupa efectuarea citirii si consemnarea rezultatului se deschide
supapa de retinere, eliminandu-se aerul comprimat din cilindru de masura al aparatului.
Pentru identificarea locului prin care au loc scaparile de gaze se procedeaza in
felul urmator: se introduce in camera de ardere, prin orificiul bujiei sau al injectorului, o
mica cantitate de ulei,dupa care se repta masuratoarea. Daca rezultatul noii masuratori
este net superior celui anterior, defectiunea se gaseste la nivelul grupului pistonsegmenti-cilindru; daca noul rezultat nu difera cu mult de cel anterior defectiunea se
situeaza la nivelul supapelor sau al garniturii de chiulasa.
Modelul pe care am facut experimentul: DACIA 1310
Tabelul 1. Presiunea la sfarsitul procesului de comprimare
tapa[ C ]
Motor cald
Motor rece
Ulei turnat in
camera de
ardere
Eroarea datorata
incercarii cu
motorul rece [%]

90
90

tulei[ C ]

cilindrul
1
11
11.1
11

pc [bar]
cilindrul cilindrul
2
3
11.5
11.5
11.3
11.3
-

pc[%]
cilindru
l4
11.7
11.1
-

In urma masuratorii s-a constatat ca presiunea cea mai mica este in cilindrul 1
atunci cand motorul este rece,. S-au continuat verificarile pentru localizarea pierderilor

prin turnarea unei cantitati de ulei in camera de ardere si verificarea, din nou a presiunii.
S-a constatat ca presiunea a ramas constanta, evidentiind faptul ca uzura nu este in
grupul segmentilor si a camasii pistonului.

Turnare de ulei in cilindrul 1.

Tabelul 2. Presiune de compresie in functie de raportul de comprimare al motorului

Raportul de
comprimare al
motorului
verificat(m.a.s.)
6
6.5
7
7.5
8
8.5
9
9.5
10
10.5
11

Presiunea de
compresie

7
8
8.5
9.3
10.1
10.8
11.5
12.3
13
13.8
14.6

Raportul de
comprimare al
motorului
verificat(m.a.c.)
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

Presiune de
compresie
minima

Presiunea de
compresie
maxima

15
16.5
18
19.2
20.7
22.2
23.6
25
26.4
27.8
29.2

19.5
21.5
23.3
25.2
27.0
29.0
30.6
32.5
34.3
36.0
38

Turatia de antrenare a motorului fiind cu mult mai mica decat cea din timpul
functionarii normale,fenomenul de postumplere inertiala nu poate avea loc,iar
inchiderea supapei de admisie cu intarziere fata de p.m.e. produce o neetansare a
camerei de ardere prin care o parte din gaze se vor reintoarce in galeria de admisie sub
acitunea pistonului.Presiunea teoretica la sfarsitul comprimarii se determina in aceste
conditii cu relatia:
mc

pcteor =p atm e

e=

1+cos iSA
( 1 ) +1
2

unde:
patm =0.1 - Mpa este presiunea atmosferica
mc =1.3 - exponent politropic
e

- raportul de comprimare efectiv

iSA =60

- unghiul de intarziere la inchiderea supapei de admisie

- raportul geometric de comprimare al motorului

Diagrama cerata pe care au fost inregistrate masuratorile.