37 William James, Concepia pragmatismului asupra adevrului, p. 187.

38 Richard Rorty, Pragmatismul, Davidson i adevrul, p. 240.

39 Ibidem, pp. 239-240.

Rorty recomand adoptarea a patru principii pragmatiste:

(1) Adevrat nu are nici o utilizare explicativ;
(2) nelegem tot ceea ce e de tiut despre relaia credinelor cu lumea atunci cnd
nelegem relaiile lor cauzale cu lumea ();
(3) Credinele nu sunt fcute adevrate de ctre lume;
(4) Dezbaterile dintre realism i anti-realism nu au nici un rost, cci ele presupun
ideea inconsistent i neltoare de credine fcute adevrate39. P240

27
40 Idem, tiina ca solidaritate, n Obiectivitate, relativism i adevr, Eseuri filosofice 1, p. 103.
Adevrul nu necesit o teorie deoarece adevrat nu desemneaz o trstur intrinsec a
anumitor propoziii i nici nu explic ceva. Natura relaiei credinelor noastre cu lumea nu
este una ocult sau non-natural astfel nct s putem spune despre ea c ar fi ceva de genul
adevrat; credinele noastre despre lume pot fi explicate fr rest prin relaiile lor cauzale
cu strile de lucruri la care se refer. Dac spunem despre o credin c este adevrat,
acest fapt nu poate fi explicat prin invocarea unei relaii speciale pe care respectiva credin
ar avea-o cu lumea; lumea nu poate face vreo credin s fie adevrat i nici nu poate s ne
constrng n vreun fel n a desemna o credin drept adevrat. Cnd spunem despre o
credin c este adevrat nu facem o judecat despre o anume esen a ei sau despre o relaie
non-cauzal pe care ar ntreine-o cu lumea, nu ne referim la o entitate esoteric, ci i aducem
o laud, i facem un compliment sau ne manifestm aprobarea fa de ea.
Adevrul fiind doar o simpl laud adus unei propoziii, este cu totul nepotrivit s ne
ntrebm care ar fi natura adevrului sau s elaborm o teorie prin care s rspundem la
ntrebarea Ce este adevrul?. Dac numim anumite propoziii drept adevrate, aceasta se
ntmpl doar prin acordul neforat al membrilor unei comuniti. Niciodat nu ne vom
putea ridica deasupra tuturor comunitilor reale i posibile pentru a ajunge la
corespondena cu realitatea aa cum este ea n sine, pentru a atinge Adevrul. E cu
neputin s ne imaginm, cred, un moment n care rasa uman s se poat liniti i spune:
Ei bine, acum c am ajuns n sfrit la Adevr ne putem relaxa () Scopul activitii
umane nu este repausul, ci mai degrab o activitate uman mai bogat i mai bun40.
nelegerea adevrului ca singur perspectiv corect asupra lucrurilor, adevrul ca
perspectiv a ochiului divin este strns legat de o anumit voin de obiectivitate care le
este strin pragmatitilor. Dimpotriv, filosofii din aceast categorie ar dori s nlocuiasc
dorina de obiectivitate cu dorina de solidaritate i realitatea superioar comunitii cu
comunitatea i instituiile din care fac parte la un moment dat. Referina la asemenea
instituii ntrupeaz ideea de interaciune liber i deschis - acel tip de interaciune n care
e imposibil ca adevrul s nu ctige. Conform acestei concepii, a spune c adevrul va
ctiga ntr-o astfel de interaciune nu nseamn a face o afirmaie metafizic despre legtura
dintre raiunea uman i natura lucrurilor. nseamn doar a
28

spune c cel mai bun mod de a descoperi ce s credem este acela de a asculta ct mai multe
sugestii i argumente posibile41.
Prin urmare, adevrul nu este numele unei relaii de un tip special, relaie existent ntre
raiune i esena lucrurilor, ci o modalitate prin care o comunitate i exprima acordul cu
privire la anumite propoziii. Voina de a intra n relaie cu esenele sau cu realitatea obiectiv
este nlocuit cu voina de a interaciona liber cu ali oameni; voina de a dobndi credine
ultime este nlocuit cu voina de a construi argumente, a susine o credin sau alta, pentru
care exist temeiuri recunoscute de majoritatea membrilor comunitii; voina de adevr
(absolut) este nlocuit cu voina de libertate libertatea de a argumenta sau de a fi sau nu de
acord cu ceilali.

ESEURI FILOSOFICE, VOL 1:

Printr-o descriere antireperezentationalista inteleg o descriere pt care cunoasterea nu este

o problema de intelegere corecta a realitatii, ci mai degraba o problema de dobandire a
unor obiceiuri de actiune pt a face fata realitatii. p 46
...oricare ar fi binele pe care ideile de ''obiectivitate'' si ''transcedenta'' l-au facut culturii
noastre, acesta poate fi obtinut la fel de bine si cu ajutorul ideii de comunitate care tinde
atat spre un acord intersubiectiv cat si spre noutate-o comunitate democratica, progresiva,
pluralista...p65
I Solidaritate sau obiectivitate?
Exista doua moduri principale in care fiintele reflexive incearca sa confere un sens vietii
lor: 1.acela de a spune povestea contributiei lor la o comunitate...
2.acela de a se descrie pe ei insisi ca aflandu-se intr-o relatie nemijlocita cu o realitate
nonumana...p 75
Ei (n.n pragmatistii) considera adevarul, asa cum il definise William James, drept ceea ce
este bine pt noi sa credem. p 77. {Aici sunt cei care reduc obiectivitatea la solidaritate.}
...nu se poate spune nimic altceva despre adevar sau rationalitate cu exceptia
descrierilor procedurilor familiare de justificare pe care o societate data , a noastra, le
foloseste in unul sau altul dintre domeniile de cercetare. pp 78 {asta este teoria aparata
de pragmatisti}
Pentru el (n.n pragmatistul), insasi flexibilitatea cuvantului ''adevarat''-faptul ca el este
doar o expresie de aprobare-garanteaza univocitatea lui. Dupa parerea lui, termenul
''adevarat'' inseamna acelasi lucru in toate culturile...Insa identitatea sensului este
compatibila cu diversitatea referintei si cu diversitatea procedurilor de atribuire a

termenilor. Prin urmare, el se simte liber sa foloseasca termenul ''adevarat'' drept termen
general de aprobare...si, in particular, sa il foloseasca pentru a-si aproba propria
conceptie. p 79.
<PRAGMATISTUL NU ARE O TEORIE A ADEVARULUI>
In conceptia mea, distinctia dintre propozitii adevarate care sunt ''validate de realitate'' si
propozitii adevarate care sunt ''validate de noi'' nu are niciun sens, deoarece ideea de
''validatori'' trebuie abandonata complet. Prin urmare, eu as sustine ca in relativism nu
exista niciun adevar, dar in etnocentrism exista acest adevar: nu putem justifica credintele
noastre (din fizica, etica sau oricare alt domeniu) tuturor, ci doar acelora ale caror
credinte se suprapun cu ale noastre in mod adecvat. p91|din note|
II STIINTA CA SOLIDARITATE
Rationalitate: a) metoda, adevar obiectiv, corespondenta cu realitatea, criterii-STIINTA
b) intelept, chibzuit, civilizat-UMANISM
Ar trebui sa evitam ideea potrivit careia a cunoaste dinainte criteriile pe care le vom
satisface, a avea standarde dupa care sa masuram progresul, reprezinta o virtute speciala.
p101
*obiectivitate-rationalisti, acord nefortat-pragmatisti
Ceea ce nu putem face este sa ne ridicam deasupra tuturor comunitatilor umane, reale si
posibile. Nu putem gasi un carlig care sa ne ridice deasupra simplei coerente-simplului
acord- la ceva precum ''corespondenta cu realitatea asa cum este ea''.p103
Respingerea de catre mine a notiunilor traditionale de rationalitate poate fi rezumata in
afirmatia ca singurul sens in care stiinta este exemplara este acela ca ea reprezinta un
model de solidaritate umana.p 104
III ESTE STIINTA NATURII UN GEN NATURAL?
ETNOCENTRISM: conceptia potrivit careia credintele noastre actuale sunt cele pe care
le folosim pentru a decide cum sa aplicam termenul ''adevarat'', chiar daca ''adevarat'' nu
poate fi definit prin prisma acelor credinte. p119
Potrivit conceptiei pragmatiste, rationalitatea nu este exercitiul unei facultati numite
''ratiune''-o facultate care se afla intr-o relatie determinata cu realitatea. Ea nu consta nici
in folosirea unei metode. Ea este pur si simplu o problema de deschidere si curiozitate, de
sprijinire pe persuasiune si nu pe forta. Conform acestei conceptii, ''rationalitatea
stiintifica'' este un pleonasm si nu o specificare a unui tip special si paradigmatic de
rationalitate, una a carei natura ar putea fi clarificata de o disciplina numita ''filosofia

stiintei''. p139
IV PRAGMATISM FARA METODA
V TEXTE SI MASE AMORFE
Singura modalitate de a obtine un fapt noninstitutional ar fi aceea de a gasi un limbaj in
care sa descriem un obiect, limbaj care pe atat de putin al nostru, pe cat de mult al
obiectului insusi, asemeni puterilor cauzale ale acestuia. p 173
Pentru pragmatist cunoasterea nu este o relatie intre minte si obiect, ci capacitatea de a
ajunge la acord folosind persuasiunea si nu forta. Din acest punct de vedere, distinctia
dintre un obiect X si contextul in care el este asezat nu este altceva decat distinctia dintre
doua seturi de enunturi-in linii mari cele care folosesc cuvantul X si sunt in prezent
presupuse si nediscutate si cele care sunt in prezent supuse dezbaterii. Nu exista nici o
alta modalitate de a identifica un obiect decat aceea de a vorbi despre el- de a-l aseza in
contextul altor lucruri despre care vorbim. p179
Prin obiectivitate inteleg abilitatea de a ajunge la un acord in ceea ce priveste problema
daca un set special de deziderate a fost sau nu satisfacut .p 181
VI CERCETAREA CA RECONTEXTUALIZARE: O DESCRIERE ANTI-DUALISTA
A INTERPRETARII
A concepe credintele drept deprinderi de actiune inseamna a privi eul(mecanism care se
reinnoieste) din exterior. p 187
Cu cat schimburile sunt mai mari, cu atat avem mai multa nevoie de notiunea de ''context
nou'':...a) un nou set de atitudini fata de unele dintre propozitiile anterioare din repertoriul
nostru
b) dobandirea unor atitudini fata de noi candidati la valoarea de adevar, propozitii
fata de care inainte nu aveam nicio atitudine.p 188
Noi folosim termenul ''despre'' pentru a directiona atentia spre credinte relevante pentru
justificarea altor credinte, si nu pentru a directiona atentia spre noncredinte. p193
...singura notiune de ''obiect'' de care avem nevoie este aceea de ''obiect intentional''. un
obiect intentional este acel ceva la care se refera un cuvant sau o descriere. Aflam la ce se
refera daca atasam un sens expresiei lingvistice a acelui cuvant sau descrieri. p 208
PARTEA aII-a,
I FIZICALISMUL NON-REDUCTIV
-reprezentare a relatiilor dintre eul uman si o lume care, desi complet naturalizata, nu

exclude nimic.p 217

Tezele lui Davidson:
...teza potrivit careia temeiurile pot fi cauze, teza conform careia nu exista nicio relatie
intre non-propozitii si propozitii (sau intre non-credinte si credinte) in virtutea careia cele
dintai sa ''le faca adevarate'' pe cele din urma, si teza conform careia metaforele nu au
intelesuri.*aceste teze pun bazele unui fizicalism non-reductiv* p218
II PRAGMATISMUL, DAVIDSON SI AFEVARUL
Aceasta disolutie va porni de la pretentia ca ''adevarat'' nu are nicio intrebuintare
explicativa, ci doar urmatoarele intrebuintari: (a) una aprobativa
(b)una preventiva in remarci de genul ''Credinta ta ca S
este perfect justificata, dar poate nu si adevarata''- amintindu-ne ca justificarea este
relativa la, si nu mai buna decat, credintele citate ca temeiuri pentru S si ca aceasta
justificare nu este o garantie ca lucrurile vor functiona bine daca il luam pe S drept
''regula pt actiune''(def credintei a lui Pierce);
(c) o intrebuintare disquotational: a spune lucruri
metalingvistice de forma ''<S> este adevarat daca- ''. p 239
(1) Adevrat nu are nici o utilizare explicativ;
(2) nelegem tot ceea ce e de tiut despre relaia credinelor cu lumea atunci cnd
nelegem relaiile lor cauzale cu lumea ();
(3) Credinele nu sunt fcute adevrate de ctre lume;
(4) Dezbaterile dintre realism i anti-realism nu au nici un rost, cci ele presupun ideea
inconsistent i neltoare de credine fcute adevrate. P240

III REPREZENTAREA, PRACTICA SOCIALA SI ADEVARUL

analizeaza aceasta controversa
IV ZGOMOTE NEFAMILIARE: HESSE SI DAVIDSON DESPRE METAFORA
cum si in ce mod putem intelege metafora ca fiind un act de intelegere a ceea ce credm ca
fiind adevarat sau o forma naiva de a vorbi despre structuri pur imaginare.
V PRIORITATEA DEMOCRATIEI IN RAPORT CU FILOSOFIA
VI DESPRE ETNOCENTRISM...
Noi credem ca, odata ce renuntam la incercarile metafizice de a gasi un 'eu adevarat' pentru om,
putem continua sa vorbim in calitatea noastra de euri istorice contingente. p 370

CONTINGENTA, IRONIE SI SOLIDARITATE

Rorty opune astfel in mod programatic dou mari forme de gandire si tipuri de cultura: cea a
traditiei metafizice, care gaseste ca implinirea vietii omenesti consta tocmai in atingerea unui
adevar atemporal si in orientarea vietii dupa un asemenea adevar, si cea a ironismului, traditie in
cadrul careia contingenta vietii, moralitatii, gandirii si cunoasterii omenesti sunt socotite
iremediabile, iar implinirea sta in depasirea de sine, in autocreatie. *(M. Flonta) p 17
PARTEA I, CONTINGENTA
1. Contingenta limbajului
A spune ca adevarul nu e in afara noastra inseamna pur si simplu a spune ca acolo unde nu sunt
propozitii nu este adevar, ca propozitiile sunt elemnte ale limbajelor umane si ca limbajele
umane sunt creatii umane. Adevarul nu poate fi in afara noastra-nu poate exista independent de
mintea omului-pt ca propozitiile nu pot exista asa, sau nu pot fi in afara noastra. Lumea este in
afara mintii, dar descrierile lumii nu sunt. Numai descrierile lumii pot fi adevarate sau false.
Lumea ca atare-neasistata prin activitati descriptive ale fiintelor umane-nu poate. p 36
...scopurile noastre ar fi servite mai bine daca incetam de a vedea adevarul ca o chestiune
profunda, ca un subiect de interes filosofic, ori de a vedea termenul ''adevarat'' ca unul ce merita
sa devina obiect al ''analizei''. ''Natura adevarului'' este un subiect neprofitabil, asemanandu-se in
aceasta privinta cu ''natura omului'' si ''natura lui Dumnezeu'' si deosebindu-se de ''natura
pozitronului'' si de ''natura fixatiei oedipiene''. p 41
Contingenta limbajului vs. ''natura intrinseca''
...lumea nu ne inzestreaza cu vreun criteriu de alegere intre metafore alternative , ca noi putem
doar compara intre ele limbajele sau metaforele, nu si cu ceva de dincolo de limbaj, cu ceva
numit ''fapt''. p58
...de vreme ce adevarul e o proprietate a propozitiilor, de vreme ce propozitiile sunt dependente,
in existenta lor, de vocabulare si de vreme ce vocabularele sunt create de fiinte umane, la fel sunt
si adevarurile. pp59-60
2. Contingenta individualitatii
Victoria finala a poeziei in antica ei cearta cu filosofia-victoria finala a metaforelor autocreatiei
asupra metaforelor descoperirii- va consta in impacarea noastra cu gandul ca acesta este singurul
tip de putere asupra lumii pe care putem spera sa-l avem. Caci aceasta ar fi renegarea finala a
ideii ca adevarul, si nu doar puterea si suferinta, este de gasit ''in afara''. p88
3. Contingenta unei comunitati liberale
O societate liberala este una ale carei idealuri pot fi indeplinite mai degraba prin persuasiune
decat prin forta, mai degraba prin reforma decat prin revolutie, prin confruntarile libere si
deschise ale practicilor prezente, lingvistice si de alt fel, cu sugestii pentru noi practici. p117

PARTEA A II-A, IRONISM SI TEORIE

4. Ironia privata si speranta liberala
Toate fiintele umane poarta in ele ceva de felul unei multimi de cuvinte, de care fac uz pentru a
justifica actiunile, opiniile si vietile lor...Voi numi aceste cuvinte ''vocabularul final'' al unei
persoane.p 133
Voi defini un 'ironist' ca fiind persoana care indeplineste trei conditii:
(1) are indoieli radicale si permanente in privinta vocabularului final pe care il foloseste in mod
curent, deoarece a fost impresionat de alte vocabulare, vocabulare considerate finale de catre
oameni sau in carti pe care le-a intalnit; (2) realizeaza ca un argument formulat in vocabularul sau
prezent nu poate nici sa intareasca, nici sa dizolve aceste indoieli; (3) atat cat filosofeaza asupra
propriei situatii, nu crede ca vocabularul este mai aproape de realitate decat al altor persoane, ca
acesta s-ar afla in legatura cu o forta ce nu-i este proprie. pp133=144
ironie vs. simt comun
A fi conform cu simtul comun inseamna a lua drept bun faptul ca declaratiile formulate in acel
vocabular final sunt suficiente ca sa descrie si sa judece opiniile, actiunile si vietile celor ce
folosesc vocabulare finale alternative.p134
Ironismul...rezulta din constiinta puterii pe care o are redescrierea.p157
Ironistul...trebuie sa spuna ca sansele noastre de libertate depinde de contingente istorice, care
sunt doar in mod ocazional influientate de catre auto-descrierile noastre. p159
5. Autocreatie si afiliere
El (teoreticianul ironist) incearca sa iasa de sub contingentele mostenite si sa-si creeze propriile
contingente, sa iasa de sub vechiul vocabular final si sa-si alcatuiasca unul ce va fi pe de-antregul al sau. p169
9.Solidaritate
rezolvarea chestiunilor de intelegere a lui ''noi'' si a lui ''ei''.
LA CE BUN ADEVARUL?
Adevarul din pct de vedere: CONCEPTUAL, EPISTEMOLOGIC, ETIC.-aici sta intreaga teorie
despre...daca aceste moduri de a intelege ce este adevarat sunt acele instrumente necesare si
suficiente. Or, Rorty asta pune sub semnul intrebarii daca instrumentul epistemico-etic este cel ce
ne facem sa credem ca exista un adevar obiectiv si intrinsec fiintei umane..Exista o legatura intre
norma de adevar, conceptul comun de adevar si atitudinea noastra etica cu privire la adevar???
Pentru a da un sens unei expresii nu trebuie decat sa o utilizam mai mult sau mai putin previzibil,
altfel spus sa o situam in interiorul unei retele de inferente previzibile. p58

In ceea ce ma priveste, as sustine ca o persoana care afirma: ''Este justificat, dar poate ca nu este
si adevarat'' nu introduce o distinctie intre ceva uman si ceva non-uman, ci intre mai multe situatii
in care niste fiinte omenesti se pot afla-altfel spus, intre situatia prezenta, in care credinta
respectiva pare justificata, si o situatie ipotetica, din viitor, in care se va considera ca lucrurile nu
mai stau la fel. p67

RICHARD RORTY PHILOSOPHY OF THE MIROR OF NATURE

Parte one
Our Glassy Essence
Cap. I The invention of the Mind
I conclude that we cannot make non-spatiality the criterion of mental states, if only because
the notion of ''state'' if sufficiently obscure that neither the term spatial state nor the term
nonspatial state seems useful. The notion of mental entities as nonspatial and of physical entities
as a spatial, if it makes any sense for particulars, for subjects of prediction, rather than for the
possesion of properties by such subjects. p21
I think that this so-called intuition is no more than the ability to command a certain technical
vocabulary-one which has no use outside of philosophy books and which links up with no issues
in daily life, empirical since, morals, or religion. p22
In my Wittgensteinian view, an intuition is never anything more or less than familiarity with a
language game...p34
Part II
The idea of theory of knowledge