Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
mare de fete. Una mai dezgolita decat cealalta. Puteau la fel de bine sa isi lipeasca o eticheta pe
spate "Let's have some fun". Intotdeauna am apreciat fetele care lasa loc imaginatiei. Fete ce nu
isi expun toate partile, in incercarea de a atrage atentia. Ok, I se vad picioarele , mai sus de
genunchi, dar lasa-i pe domni sa vrea sa afle ce se afla mai sus..pune-le imaginatia la incercare,
nu le oferi totul de-a gata. In schimb, fustitele lor ofereau o priveliste completa si ofereau prilejul
unei ore de studiu al anatomiei umane. Una din ele in special, o blonda cu o masca pe
fata, trebuia sa isi intinda rochia la fiecare minut, pentru ca lumina fosforescenta din club, ii
facea chiloteii sa straluceasca. Bineinteles ca baietii se adunase in jurul lor, ca o haita de lupi
flamanzi, inebuniti de mirosul de sange. Doar ca acum era vodka.
Inapoi la grupul meu. Astia danseaza in continuare, si urla, si sar. Am vrut sa ma ridic, dar ceva
ma tinea tintuit pe scaun. Am sperat ca alcoolul ma va destinde, dar in schimb a accentuat
semnele de intrebare pe care mi le puneam de ceva timp. Nu ma regaseam deloc. Stateam si ma
intrebam de ce nu sunt ca ei, de ce nu pot sa profit de moment. De ce ma gandesc prea mult la
toate lucrurile si de ce trec totul printr-o suta de filtre. Atunci mi-am zis ca mai bine as pleca.
Si uite asa , la 2 noaptea, 200 de oameni se distrau in jurul meu, iar eu preferam sa scriu. Ii
spun Andreei ce simt. Nu. Nu e acea Andreea. Ea e altfel, sau poate e doar rezutatul imaginatiei
mele... I'll never know.
Era sa uit. Laura. Cu ea am venit, dar mi-am confirmat in seara asta ceea ce stiam deja si imi
era frica sa recunosc. Nu merge. Nu exista chimie intre noi. Nu imi intelege subtilitatile. Ia totul
intr-o maniera personala. Pe scurt..nu exista dorinta. Dansa in fata mea si imi facea bezele iar eu
eram ratacit in ganduri. In consecinta, gandurile imi sunt mai dragi decat fata asta. Si te mai
intrebi de ce esti singur.
Pe la 3 ea a plecat impreuna cu doua colege de camera. Au ramas 5 fete. Una era pierduta de
mult prin bratele colegului meu, iar patru dansau singure. Asta pana cand alti 4 baieti, tot asa zisi
prieteni, au aparut. Bineinteles ca dupa jumatate de ora se sarutau patimas. Atunci am decis sa
plec. Nimic nu iti aduce liniste in ganduri mai bine decat o plimbare prin parc de unul singur la
4 dimineata. Din loc in loc se auzeau tipete al unor fete muscate poate, de baieti, sau al unor
flacai incalziti de alcool ce incercau sa para intersanti in ochii fetelor. Plimbarea pana in camera
a fost scurta, eu eram inghetat "on the inside", asa ca frigul de afara nici nu l-am simtit. Odata
ajuns in pat am simtit un sentiment de eliberare ce mi-a trecut fiori prin tot corpul. Ma simteam
mai bine de unul singur. Patetic.
Acum...ai face bine sa te trezesti. Ai face bine sa iti revii si sa iesi din starea asta de amorteala in
care te afli. Te complaci asa, si pierzi. Te pierzi. Ti-e frica sa iesi din zona de confort, insa in
afara ei.. e o lume noua, din care nu ai gustat inca. Arata ca esti barbat, si ca ai oua. Indrazneste.
Asta ar trebui sa fie your wake up call. Asta ar trebui sa iti dea un pumn, sa te dezmeticeaca. Nu
e prima data cand declari sus si tare ca ai nevoie de o schimbare, dar trebuie sa fie prima data
cand vei face ceva in privinta asta.