1 Filozofia indiană[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Filozofia hindu.

Perioadele evoluției filozofiei indiene:

 Perioada vedică (2.500 î.Hr. - 600 î.Hr.). Textele religioase, cele patru Vede (Rig
Veda, Sāma Veda, Yajur Veda și Atharva Veda) au fost compuse în aproape un mileniu,
mai precis între 1.500 și 600 î.Hr.
În această perioadă a apărut cultura și civilizația ariană, considerată una dintre cele mai vechi
din lume.[1] Textele religioase, cele patru Vede (Rig Veda, Sāma Veda, Yajur Veda și Atharva
Veda), alcătuiesc cea mai veche literatură din lume. Fiecare din cele patru Vede este editată în
patru secțiuni distincte: Mantra (Samhitas), Brāhmaṇa, Āraṇyaka, și Upaniṣad.

 Perioada epică (600 î.Hr. - 200 d.Hr.)

 literatura Smrti conține acele texte destinate publicului larg. Smrti înseamnă text
memorat, spre deosebire de śruti (termen folosit când ne referim la textele clasice ale
Vedelor și care erau destinate doar castelor superioare) care înseamnă text auzit,
revelat. Cele mai cunoscute opere ale literaturii smrti sunt Mahābhārata și Rāmāyana.
Evenimentele descrise în aceste epopei au avut loc între 1.000 î.Hr. și 700 d.Hr. Cel
mai celebru fragment din Mahābhārata, plin de semnificații filozofice, este Bhagavad
Gītā.
 Perioada sutrelor (începând cu 200 d.Hr.) marchează apariția filozofiei
sistematice Darsana. Termenul darśana (care în sanscrită înseamnă "viziune") se referă la
acele lucrări ulterioare de sistematizare a literaturii Vedelor, care să fie acceptate de toate
școlile hindu. Acestea sunt: Nyāya, Vaiśeṣika, Sānkhya, Yoga, Pūrvamīmāmṣā si Vedānta.
 Nyāya a stat la baza unei școli de filozofie hindusă al cărei fondator a fost Akṣapāda
Gautama[2] (secolul al II-lea d.Hr.).
Alte contribuții a mai adus și filozoful Gaňgeśa (Gangesha Upadhyaya) (secolul al XIV-lea).

 Sistemul Vaiśesṣika a fost fondat de ascetul Kaṇāda (secolul I d.Hr.)
 Sānkhya (Samkhya); cea mai veche sistematizare a acestui sistem filozofic
este Sāňkhya Kārikā a lui Īśvarakṛṣṇa (secolul al IV-lea d.Hr.). Dar scrierile Sānkhya
sunt mult mai vechi. Multe din conceptele acestui sistem filozofic le găsim și la Platon.
De altfel, filozofii indieni au avut un oarecare impact asupra filozofiei Greciei antice. Un
exemplu îl constituie Pyrrho din Elis, care prin secolul al III-lea a călătorit în India.
 Yoga; caracteristiciale tradiției yoga pot fi regăsite și în Upanishade. Dar exprimarea
sistematica a filozofiei yoga apare prima dată în Yoga Sūtra a lui Patañjali (secolul al
III-lea d.Hr.). Elemente din tradiția yoga găsim și în Bhagavad Gītā.
 Pūrvamīmāṃsā - școala ce își are rădăcinile în lucrarea Mīmāṃsā Sūtra a
lui Jaimini (secolul I d.Hr.)
 Vedānta - școala la a cărei doctrine au contribuit: Bādarāyaṇa (secolul I d.Hr.),
Śankara (secolul al VIII-lea), Rāmānuja (secolul al XII-lea), Madhva , Nimbārka
(secolul al XIII-lea), Śrīkaṇṭha (secolul al XV-lea), Vallabha (secolul al XVI-lea), și
Baladeva (secolul al XVIII-lea).
 Perioada scolastică (din perioada sutrelor până în secolul al XVII-lea). Printre filozofii, care
s-au remarcat prin comentarii, putem menționa: Samkara, Kumârila, Sridhara, Râmânuja,
Madhva, Udayana, Bhâskara, Jayanta, Vijnâbhiksu, Raghunâtha.
 Neo-hinduismul (filozofia indiană modernă și contemporană)
Perioada modernă marchează declinul filozofiei aflate sub influența britanică și musulmană și
renașterea spiritului hindus, la care au contribuit decisiv Brâhmo Samâj și Ârya Samâj.
Perioada contemporană

 Swami Vivekānanda (1863 - 1902)

 Sarvepalli Radhakrishnan (1888 - 1975) (care a fost și președinte al Indiei în perioada
1962 - 1967)
 Sri Aurobindo (Aurobindo Ghose) (1872 - 1950)