Locul deschiderii mostenirii

Potrivit art. 254 alin 2-mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Pana la NCC domiciliul
este un atribut al pf prin raportare la un anumit loc.art. 87 din NCC preveed ca domiciliul pf in exerc dr si
obl sale civile este acolo unde acseta declara ca isi are locuinta principala.sub acest aspect, NCC s-a
indepartat fata de conceptia prevalenta anterior intrarii sale in vigoare, potrivit careia domiciliul era o
tsrae de fapt , constand in locuinta pe care pf o ocupa in mod efectiv ca locuinta principala. In NCC
domiciliul are doar semnificatia de atribut de exemplificare si este suficient ca persoana sa declaa ca o
anumita locuinta este locuinta sa principala, pt ca acesta sa-i serveasca ca domiciliu, chiar daca in mod
efectiv pers fizica ocupa o alta locuinta decat cea adevarata. Ca urmare a cestei modicicari de conceptie,
dovada domiciliului este mult mai usor de facut, urmarindu-se in principiu actele de stare civila si
evidenta pop intemeiate pe declaratiilr pers despre al carei domiciliu este vorba. Exista situatii in care
legea impune stabilirea domiciliului. Ex: art. 92 din NCC " domiciliul minorului si al perasonei puse sub
interdictie, se afla la domiciliul ocrotitorului legal." in aceste situatii, domiciliual astfel desmnat va putea
servi ca loc a1 deschiderii succesiunii daca minorul sau pers pusa sub interdictie decedeaza cat timp se
afla sub interdictie. In schimb, atunci cand legeea desmneaza domiciliul doar pt anumite acte juridice care
privesc pf domiciliata, aceste dispozitii sunt exceptionale, deci de stricta interpreate. Ex: nu va fi
considerat ultim domiciliu, domiciul persoanei disparute pe care legea il stabileste ca fiind la domiciliul
sau sediul curatorului persoanei dispparute. De asemenea, chiar daca pt comunicarea actelor care tin de
procedura suucesoarala notariala, legae fixeaza un domiciliu al mostenitorilor la curatporilor ales de notar
in acest scop, acest domiciliu va putea servi ca ultim domiciliu al respectivilor mostenitori. dovada
ultimului domiciliu al defunctului, se face tot prin alin 2 al art. 94 cu certfifcatul de decs in cazul mortii
fizic constatate sau cu hot judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva-in cazul pers disparute
cand moartea nu poate fi constatata.
In principiu, indicatia in certif de deces sau hj a ultimului domiciliu al defunctului se intemeiaza prin
coroboarearea art. 87 cu ultima decl cu privire la ultima locuinta facuta organelor competente de persoana
despre a carei mostenire este vorba. In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau
nu se afla pe teritoriul Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara alat in circumscriptia notarului
pb cel dinati sesizat, sub conditia ca in acea circumscriptie, defunctul sa fi detinut imobile. Daca defunctul
nu a detinut imobile in trara, atunci mostenirea se deschide la locul situat in circumsriptia notarului public
cel dinati sesizat, cu conditia ca in acesta circumscriptie sa se afle lucruri mobile ale celui care lasa most.
Daca defunctul nu are nici mobile, nici imobile pe ter Rom si totusi notarul roman este competent sa
deschida procedura succesorala, mostenirea se deschide la locul din circumscriptia notarului cel dinati
sesizat. aceste reguli in ansamblul lor s-au produs pe de-o parte priontr-o simplificare a sistemului de
determinare a locului mostenirii atunci cand domiciliul lui de cujus este cunoscut, iar pe de alta parte, o
atribuire de competenta fata de acle notar care pe de-o parte a fost sesizat de pers interesate, deci este
accesibil acestora, iar pe de alta parte, se fla intr-o circumscriptie in care defunctul detine macar in parte
cele mai importante dintre bunurile sale, astfel incat aceste bunuri pot fi inventariate cu mai multa
usurinta.
Importanta juridica a locului deschiderii:
- secretarul Consiliului Local de la locul desc mostenirii este competent sa sesizeze notarul public pt
deschiderea procedurii succesorale notariale. Acesta sesizare poate fi facuta de orice succesibil sau de
creditori.
-in functie de locul dechiderii mostenirii, se stabileste competenta teritoriala a notarului care
instrumenteaza procedura notariala, acel loc trebuie sa se afle in circumscriptia sa teritoariala.
-instanta competenta sa solutioneze priciniole legate de kmostenire, este instanta aflata in circ locului
deschiderii mostenirii. Acesta inst are competenta exclusiva pt a solutiona urmatoarele categorii de cereri:

A. Cereri privind valididatea si eficacitatea dispozitiilor testamentare ale lui de cujus

B. Cereri imptriva mostenirii, de regula ale creditorilor mostenirii
C. Cereri indreptate de defunct succesibilului impotriva altora privind dr succesorale.
D. Cererile de partaj succesoral
E. Anularea certificatelor de mostenitor.
Potrivit practii constante a instantelor, comp ter exclusiva a instantelor la locul decshiderii mostenirii
inceteaza la finalizarea partajului bunurilor succesoarle. De asemenea, in caul in acre exista un singur
mostenitor, actiunile creditorilor intemeiate pe creantele impotriva mostenirii, vor fi introduse impotriva
acelui mostenitor la instentele de drept comun.
Actiunile reale privind bunuri din mostenire, raman in principiu in competenta instantei de la locul situarii
imobilului.

Conditiile generale ale dreptului la mostenire

Prin conditii gernerale intelegam acele conditii care se aplica in egala masura atata pt a culege mostenirea
legala, cat si pt a culege mostenirea testamentara. Exista 3 conditii genrale ale dr de amisteni:
1. Capacitatea succesorala- potrivit art. 957 teza I NCC " o pers poate mosteni daca exista in momentul
deschiderii mostenirii". in raport cu aceasta regula pot apararea situatii indielnice , fie cand pers este
pplecata sa dobandesca capacitatea de folosinta, fie cand persoana este pe cale sa o piarda. pt ca acesta
conditie sa fie indeplinita, este necesar ca pers sa fi supravietuit chiar si putina vreme fata de cujus. Au
existat contraverse in istorie cu privire la determinarea moemntului decesului. Intrucat este cel mai sigur
de constatat fizic, se aprecieaza de obicei ca data decesului este cel ulterior ultimei respiratii. Dpdv
stiintific, data desesului ar trebui sa fie cel al incetarii activitatatii electrice a creierului. Daca o persoana
supravietuieste si pt putina vreme lui de cujus, ea il poate mosteni pe acesta si ii poate transmite
mostenirea sa catre proprii sai mostenitori.acest mecanism se numeste " mostenire din retransmitere".
Nora nu isis mosteneste socrul. In cauzl moste prin retransmitere, pt stabilirea corecta a cotelor cu privire
a mostenirea initiala trebuie aditionate si cotele obtinute in rma deschiderii succesiunilor subsecvente.
Este posibil ca transmitatorul, sa decedeze fara sa fi avut timp de a-si exprima obtiunea succesorala. Daca
teremnul de optiune succesorala a expiart deja, nu mai poate opera restanmisterea. Daca termenul nu
expisrase inainte de decesul transmitatorului, atunci dr de succesiune se tranmiste in cadrul mostenirii sale
fata de proprii sai mostenitori iar termenul in care poate fi exercitat de catre acestia este un termen nou,
care incepe sa curga de la deschiderea mostenirii transmitatorului-in schema a lui C1 . IN CAZUL IN
CARE TRASMITATAORUL A OPTAT DECAJ IN TERMEN, ATUNCI COTA LA SUCCESIUNEA
INITIALA SE TRASNMITe in functie de aceasta optiune. Atunci cand in legatura cu mai mukte
succesiuni deschise succesiv , se realizeaza o singura procedura succesoral notariala, discutam despre "
mosteniri succesive". Notarul competent sa instrumenteze procedura este notarul de la ultimul domiciliu
al persoanei care a decedat ultima dintre cele a caror mostenire este vorba. Se considera ca disutam desre
mostenire prin restanmitere si mosteniri succesive in situatia in care mostenirea subsecventa s-a deschis
inainte de lichidarea mostenirii anterioare. Lichidarea mostenirii se face in princ prin partaj.
2. Vrednicia
3. Vocatia succesorala
Exista 3 situatii :
- copilul conceput si nenascut: potrivit art 36 din NCC, dr copilul sunt recunsocute de la conceptiune ,
insa numai daca el se naste viu. Daca prin mijloacele tehnice contemporane, se poate demostra ca a
existat activitate electrica a creierului copilului cu oricata scurta vreme ulterioara extragerii sale din uterul
mamei, el se consia viu. Daca la data deschiderii mostenirii pers fusese deja conceputa, se considera ca ea
are capacitate succesoara sub conditia de a se naste viu. Potrivit art. 412 alin 1 intervalulo de timp
cuprind intre a 300 si a 180 a zi inante nasterii copilului, este timpul legal al conceptiunii- el se calc zi cu

zi. Pe temeiul acestui text, pers interesata poate sustine ca conceptiunea avusese deja loc in oricare zi
dintre cele 300 si 180 a nasteroi. Tostusi, acesta prezumtie, nu mai este irefragabila in NCC. Prin alin 2
din art 412 se indica faptul ca prin mijl de proba stiintifice se poate face proba conceptiunii copilului in
intervalul cuprins la alin 1 sau inafara acestui interval.
-pers jur cu capacitate provizorie de folosinta- in principiu nu pot msoteni pe cale legala deoarece
mostenirea este limitata doar la perf fizice, rude ale defunctului. Fac exceptie mostenjirile vacante care
pot fi culese de comuna, oras si municipiu in legagatura cu care nu se pune prbl de capacitate. In schimb,
pers jur pot avea vocatie testamentara la mostenire. In acest caz, pe pune probl ca o pers jur se considera
ca exista intre monetul ... Data a care primeste pj. Raspunsul este afirmativ pt ca persj jur are o capacitate
anticipata in acesta per care ii permite sa dob dr necesare infiintari sale. Mai mult, pers jur fara scoc
lucrativ, poate dobandi asemenea dr desi nu sunt strict necsare infiintarii sale dar in acest caz cu limitarea
impusa de principoiul capacitatii, limitare care se aplica si dupa dobandirea pj si potrivit careia pj fara
scop lucrativ nu poate decar deprinde si nu isi poate suma obl decat pt care a fost constituita.
Prin exc, fundatiile tastamentare nu primesc cap anticipata de la adata de infiintare ci de la data mostenirii
testatorului. Acesta inmseamna totusi ca ele vor fi considerate in fiinta la acesta data si ca deci vor avea
capacitatea succesoarala de a primi bunurile lasaste prin testament.
-disparutii-potrivit art. 53 NCC , cel disparut este socotit a fi in viata daca nu aintervenit o hot declarativa
de moarte ramasa declarativa. In consecinta, disparutul este prezumat a fi capabil de a mosteni, in cazul in
care mostenirea s-a deschis inainte de ramanearea definitiva a hot decl de moarte. Tptusi, daca ulterior
intervine o asemenea hot prin care se stabileste o data a mortii disparutului, anterioara deschiderii
mostenirii, el va fi considerat retroactiv ca nu a existat la data deschiderii mostenirii, si deci va fi
considerat incapabil succesoral. In cazul reaparitie pers disparute, hot declarativa de moarte se anuleaza,
astfl incat din nou disparutul va fi considetat capabil de a mosteni.
Exista cazul in care 2/mai mute pers decedeaza in asemenea imprejurari incat nu se poate stabili ca o
persoana asupravietuit celeilate. potrivit art. 957 alin 2" daca in cazulo mortii mai multor pers, nu se poate
stabili ca una o poate mosteni pe alta"-se numsec co-decedati. Regula citata este o aplicatie a art conf
caruia " cel care reclama un drept, trebuie sa dovedeasca temeiul acelui drept". Nu se poate dovedi ca o
pers a supravietuit alteia , nu se poate dovedi ca niciuna nu avea capaciate de a mosteni si deci nu se poate
dovedi ca ea indeplinea conditiile pt a o mosteni.rehgula citata extinde regula care inainte de NCC nu se
aplica decat co-morientilor(pers care au decedat in aceeasi imprejurare, astfel incat nu se poate determina
ca un aa supravietuit celeilate.). Dupa cum s-a subliniat in doctrina, cond ca decesul s1a produs in aceeasi
imprejurare, era inutila=> la inalturarea ei si la extinderea ei pt toti co-decedatii.
2. Vrednicia:
Ne vrednicia este o sanctiune ce consta in inalturarea de la mostenire a unei persoane care se face
vinoavata de fapte grave, legate de pers defunctului sau de vocatia sa la mostenirea despre care este
vorba. fiind o sanctiunea, nedemnitatea este supusa unei interpreati stricte , iar regulile care o privesc nu
pot fi aplicate prin analogie, si nu pot fi extinse dincolo de cazurile, pers si mostenirile la care se refera in
mod expres.
Nedemnitatea este de 2 feluri:
-de drept- survine in 2 cazuri prevaute de art. 258 alin 1 lit a si b: pers condamnata penal pt savarsirea
unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenire. Al doilea caz-pers condamnata penal pt
savarsirea inainte de deschiderea mostenirii a aunei infractiuni, cu intentia de a-l ucide pe un succesibil,
care daca mostenirea ar fi fost deschisa la data sav faptei, ar fi restrans vocatia la mostenire a
faptuitorului.
Infractiunea trebuie sa fi avut loc inainte sa se fi deschi mostenirea. Pt ca infractiunea sa atragaa
nedemnitatea, ea trebuie sa fie indreptata impotriva unei pers care l-ar fi inalturat pe ator in tot sau in
parte de la mostenirea nedeschisa inca. Pt a verifica daca acesta conditie este indeplinita, trebuie sa
verificam cum s-ar fi deferit mostenirea daca ea s-ar fi impartit la data la care s-a savarsit infractiunea.

este posibil ca prin aceeasi fapta, autorul sa devina nedemn fata de mai mukte mosteniri.
Consitiile comune ale lit a si b :
1. Sa se fi savarsit cu intentie o infractiune indreptta impotriva vietii, fie a lui de cujus, fie a unui
succesibil concurent. Pt ca acesta conditie sa fie indeplinita, este necesara foarma de vinovatie a intentiei
directa/indirecta. Totusi nu este necesara conusmarea in intregime a infractiunii, fiind suficient ca ea sa fi
fost pusa in executare. Tentativa de omor este suficienta pt atragerea acestor cazuri de nedemnitate de
drept. In schimb, daca uciderea este sav din culpa, inclusiv cu praeterintentie, conditia nu este indepplinita
pt ca nu exista forma de vinovatie ceruta de lege.
2. Autorul trebuie sa fi fost condamnat. Cerinta condamnarii este impusa din ratiuni de securitate a
raporturilor juridice, intrucat ea este singurul mod prin care prtez de vinovatie a pers este rasturnata in
mod neindoielnic. Prin exceptie, nu este necesar ca autorul infr sa fi fost condamnat penal, daca procesulo
penal a inceptat sau nu a putut incepe din cauza decesului autorului faptei, din cauza amnitiei
antecondamnatorii sau din cauza prescriptiei penale. In toate aceste 3 cazuri, cond cond penale, nu poate
fi indeplinita, poate fi substituita prin pronuntarea unei hot judecatoresti civile definitive , prin care sa se
constate savarsirea faptei in conditiile cerute a se atrage nedemnitatea de drept.
Acesta tenuare se explica
-judiciara