Nevralgiile

Sunt atacuri severe, dureroase, localizate de-a lungul unuia dintre

nervi. Ele pot fi cauzate de traumatismul sau iritatia nervului insa, de cele
mai multe ori, cauza ramane necunoscuta.

1. Nevralgia trigeminala este un sindrom dureros localizat pe teritoriul de

distributie a nervului trigemen. Se caracterizeaza prin dureri paroxistice,
localizate unilateral, la nivelul regiunii supraorbitare i suborbitare sau
mandibulare, atroce, avand caracter de descarcari electrice, insotite de
spasm al muschilor fetei. Dureaza cateva zecimi de secunda sau cateva
minute si se termina brusc. Intre crize, durerea este absenta. Tratamentul
este etiologic in nevralgia secundara: asanarea focarelor de infectie
(dentare sau sinuzale), interventie neurochirurgicala in cazul unei tumori
etc. In nevralgia esentiala se prescriu: Tegretol, Levomepromazin. In
formele rezistente se poate incerca infiltratia cu alcool a ramurilor
terminale ale trigemenului sau neurotomia trigemenului.
2. Nevralgia occipitala este caracterizata prin dureri persistente, uneori de
foarte mare intensitate, in regiunea occipitala, iradiate spre crestetul
capului, adesea bilaterale. Presiunea digitala la jumatatea distantei dintre
mastoida si protuberanta occipitala externa, sub occiput, provoaca o
durere violenta. Boala este datorata unui proces inflamator local,
determinat de frig, umezeala, infectii de focar (dentar, amigalian),
spondiloze cervicale etc. Tratamentul se face cu analgezice,
antireumatice, ultrascurte si, in formele rebele, cu infiltratii locale cu xilina
1% asociata cu hidrocortizon.
3. Nevralgia intercostala este provocata de suferintele iritative ale nervilor
inter-costali. Durerile sunt localizate de-a lungul coastelor, sub forma unor
crize violente, intermitente. Cauze mai frecvente sunt: fracturile de
coaste, osteitele, zona zoster, tumorile vertebrale etc. Tratamentul este in
primul rand etiologic. Tratamentul simptomatic: Aminofenazona,
Algocalmin, infiltratii cu Novocaina/Xilina etc.

4. Nevralgia sciatica este un sindrom dureros, localizat pe traiectul nervului

sciatic. Cauza cea mai frecventa este hernia discala, caracterizata prin
hernia posterioara a nucleului pulpos, care preseaza inelul fibros si,
impreuna cu acesta, apasa pe radacinile nervului sciatic, producand
durerea radiculara caracteristica. Cauze mai rare sunt: artroza vertebrala,
morbul Pott, cancerul vertebral secundar, spondilitele, tumorile de bazin,
fibromul uterin, injectii intrafesiere cu substante iritative etc. Durerea este
simptomul caracteristic; are sediul in regiunea lombo-sacrata si iradiaza in
regiunea fesiera, fata posterioara a coapsei, si, in functie de radacina
afectata, fie pe fata antero- externa a gambei, dosul piciorului, haluce (L 4L5), fie pe fata postero-externa a gambei, calcai, planta piciorului. Are
caracter de furnicatura, uneori de junghi sau de senzatie de sfasietura.
Intensitatea este variabila: uneori marcata, impiedicand somnul, alteori
mai putin vie. In general este exacerbata de tuse, stranut, defecatie. Cand
durerea este vie, bolnavul cauta s-o reduca prezentand o pozitie vicioasa
a trunchiului, aplecandu-1 lateral, spre a evita intinderea nervului
suferind, iar mersul este prudent si schiopatat, sprijinindu-se pe membrul
inferior sanatos. De obicei durerea este unilaterala. Durerea bilaterala se
observa in cancerele vertebrale si infiltratele neoplazice din micul bazin.
Durerea poate fi provocata si prin diferite manevre. Cea mai cunoscuta
este manevra Lassegue (bolnavul fiind culcat pe spate, flectarea
membrului inferior in extensie, pe bazin, provoaca aparitia durerii).
Durerea mai poate fi declansata si prin compresiunea unor puncte pe
traictul nervului sciatic: portiunea mijlocie a fesei, fata posterioara a
coapsei, fata externa a capului peroneului. Bolnavul prezinta uneori
hipoestezia teritoriului afectat, cu diminuarea sau abolirea reflexului
ahilian. In formele prelungite apare hipotonia musculaturii, evidenta la
nivelul regiunii fesiere, in care pliul inferior este coborat de partea
bolnava. Tratament: prima masura este imobilizarea la pat, cu genunchii
flectati. Tratamentul simptomatic consta in: repaus pe pat tare, cu perna
sub cap si genunchi, fenilbutazona 7- 10 zile (2- 3 comprimate sau
supozitoare/ zi), decontracturante (clorzoxazona, Paraflex), infiltratii
radiculare cu novocaina, xilina sau hidrocortizon, rahianestezie,
fizioterapie (ultrascurte, ultraviolete, curenti diadinamici). In formele
paralizante sau in cele in care persista dureri vii, dupa mai multe
saptamani de imobilizare se pune problema interventiei.