Activitatea social a omului e foarte divers i cuprinde diferite domenii

(familie, religie, tiin, cultur, politic). Activitatea economic st la baza

existenei societii umane, fr de ea nu pot fi concepute celelalte tipuri
de activiti sociale, de aceea se consider c acest tip de activitate
ocup un loc deosebit i e numit activitatea social de baz. nsi
cuvntul de economie vine din greac oicos - gospodrie i nomos lege (Xenofon n lucrarea sa). ns n contiina omului contemporan
despre economie nu se limiteaz numai la propria gospodrie.
tiina economic studiaz realiti cu caracter dublu: att obiective, ct
i subiective. Deoarece n centrul preocuprilor sale se afl, n primul rnd,
una din formele de activitate ale omului, comportamentul subiectiv al
acestuia, tiina economic este o tiin social.
Economia de pia modern a produs nu numai schimbri majore n
organismul social, ci i un nou mod de a concepe i de a nelege
aciunile economice ale oamenilor
tiina economica se prezint ca un edificiu complex de teorii
coerente i de tehnici i procedee de msurare, evaluare i
stimulare a faptelor economice.
Republica Moldova este un stat in care economia nu este tocmai una
din cele mai reusite, in comparatie ca alte state.
O caracteristica de baza a economiei Republicii Moldova este
caracterul ei ingust, cit atit piata interna cit si practic toate procesele
procesele economice au proportii foarte mici. Este cunoscut faptul insa, ca
economiile mici nu pot fi in practica depline si totodata eficiente. Pentru o
functionare eficienta a unor asa economii se cere un nivel optim de
specializare, folosirea avantajelor comparative locale si o interactiune
intensa a economiei nationale cu economiile eficiente din regiune si cu
economia mondiala in genere. Aceste particularitati determina determina o
importanta deosebita Republicii Moldova pentru functionarea eficienta a
economiei nationale.
Evolutia social-economica nefavorabila a Republicii Moldova dupa
anul 1991, in mare parte , a fost determinata de factorii externi , care au

contribuit la o restringere rapida a relatiilor economice externe ale

Republicii Moldova si la o crestere considerabila a nivelului de izolare a
economiei nationale.
Primul si cel mai considerabil val de restringere a relatiilor economice
ale RM a avut loc in anii 1991-1997 ca rezultat al dezintegrarii rapide a
spatiului economic sovietic, razboiului pentru integritatea teritoriala a
republicii si incapacitatii economiei nationale de a face fata la constringerile
existente la moment. Conform unor investigatii efectuate prim metoda de
expert , cea mai mare parte a caderii economice di anii 90 a fost
determinata anume de :
1.
2.
3.
4.
5.

dezintegrarea rapida a economiei sovietice;

inrautatirea conditiilor de comert exterior;
pierderea unei parti considerabile a pietilor traditionale de desfacere;
cresterea presiunilor politice si economice din partea Rusiei;
dezintegrarea teritoriala interna si pierderea controlului asupra
granitei vamale de est;
6. cresterea nivelului de izolare nationala;
7. incapacitatea factorilor de decizie de a rezolva aceste probleme;
Al doile-a val de restringere a relatiilor economice din RM a avut loc in anii
1998-2000 , fiind determinat in principal de criza economica-financiara din
Rusia, care a afectat viata sociala prin faptul ca a dus la aparitia unor
dezbateri financiar-valutare si la greve dezechilibrate in economia
nationala, rezultate cu pierderi financiare din partea agentilor economici
autohtoni.
Al treilea val de restringere a relatiilor economice externe a avut loc in
anii 2003-2006, fiind determinat in principal de doi factori:
Primul- constringerile politice si economice din partea Rusiei dupa
respingerea planului Kozac in anul 2003 si noile divergente dintre Rusia si
RM privind reglarea problemei Transnistriei.
Al doilea- largirea Comunitatii Europene din anul 2004 si influienta
procesului de ajustare a cadrului regulatoriu din tarile aderante la
Comunitatea Europeana asupra relatiilor comerciale si umanitare.

Caracteristic pentru aceasta perioada ce a afectat viata sociala a

cetatenilor RM este scaderea rapida a ponderii exporturilor catre Rusia, a
influientat negativ indicatorii macroeconomiei de baza, a incetinit ritmul de
crestere a produsului intern brut, s-au intensificat procesele inflationiste,
astfel preturile de consum majorindu-se cu 14.1% , aceasta rata inregistrind
o crestere cu 4.1 puncte procentuale comparativ cu anii precedenti. Leul
moldovenesc s-a depreciat fata dolar si euro. A scazut productia industriala
, astfel volumul productiei fabricate de intreprinderile industriale in 2006 au
inregistrat o descrestere cu 6,9 %. Aceasta diminuare se datoreaza
suspendarii in Federatia Rusa ale productiei vinicole, ce a condus la
diminuarea producerii acestuia. In descrestere a fost si sectorul agricol.
Al patrulea val de restringere economica a RM este cauzat de
aderarea Rominiei si Bulgariei la Comunitatea Europeana . aceasta a
afectat viata sociala a cetatenilor RM deoarece au aparut dendinte negative
, determinate in mare parte de constringerile externe existente .
Toate aceste valuri de restringere a economiei RM in ansmplu cu
consecintele acestora ne-a adus la ceia ce avem acum, o economie
ingusta, care nu permite cetatenilor dezvoltarea culturala cit si a traiului
acestora.
Economia si stiintele economice nu emite retete despre felul cum se
fac banii, ea cerceteaza anume aceste propleme (care le-am mentionat mai
sus) societatii in anasamblu , si ale unui singur individ; formuleaza principii
si reguli de comportament economic in general. Cel care doreste sa
prospere nu are decit sa cunoasca aceste reguli.
Sarcina de baza a economiei si stiintelor economice in Republica
Moldova este analiza utilizarii cit mai eficiente a resurselor naturale; ea
studiaza inflatia, somajul, cheltuielile militare, deficitul bugetar, saracia si
inegalitatea, cataclismele ecologice, dezorganizarea economica, indiferenta
fata de munca, furturile , discordanta civica etc. , probleme ce au profunde
radacini in realizarea eficienta a resurselor. Aceasta din urma rezulta din
caracterul mecanismului de motivatie a activitatii economice. Explicarea
esentei acestor probleme si schitarea cailor de rezolvare a lor constituie
baza stiintei economice.

Elaborarile teoretice ale stiintei economice au menirea da a

argumenta politica economica, de a recomanda o directie sau alta in
activitatea economica. Aceasta este si functia practica a teoriei economice.
O sarcina fundamentala a stiintelor economice din RM este
formularea legilor economice si pentru a fi prevazute consecintele actiunilor
oamenilor. Aceasta sarcina generala are urmatoarele scopuri practice:
1) Crestere economica- asigurarea unui volum mai mare de
marfuri si servicii , adica a bazei de crestere a nivelului de viata.
2) Ocupatie deplina- tuturor acelora care pot si doresc sa
munceasca trebuie sa li se ofere loc de lucru;
3) Eficienta- obtinere de rezultate maxime cu cheltuieli minime;
4) Preturi stabile- a se evita cresterea sau scaderea brusca a
nivelului de preturi pentru a nu genera inflatia si deficitul;
5) Libertate economica- toti agentii economici (intreprinzatorii),
muncitorii , consumatorii trebuie trebuie sa posede un inalt grad
de libertate in luarea deciziilor;
6) Repartitie echitabila a veniturilor- nici o categorie de populatie
nu trebuie sa traiasca in mizerie timp ce alta sa traiasca in lux;
7) Asigurarea economica- a bolnavilor cronici, a celor inapti dde
munca, a handicapatilor mintali, a batrinilor, invalizilor de
nastere etc.
8) Echilibru economic- mentinerea echilibrului rational al
comertului international si al relatiilor financiar-valuatare.
Categoriile economice constituie un sistem de notiuni logice, abstractii
stiintifice, care exprima esenta fenomenelor si proceselor economice.
Cateegoriile economice pot fi divizate in trei grupe :
Caracteristici generale- comune tuturor formelor istorice si sistemelor
de organizare economica;
Categorii tipice numai pentru anumite trepte de dezvoltare;
Catedorii ce presupun numai unele aspecte si trepte de dezvoltare.

Stiinta economica elaboreaza si formuleaza legi si principii economice ce

reflecta raporturi generale , esentiale, care se repeta mereu, relativ stabile
ale fenomenelor si proceselor economice, in legi generale, legi comune
pentru anumite trepte de dezvoltare, legi specifice.
Legile economice in sens general sunt legi naturale. Economia si
omul nu pot fi analizate ca fenomene separate de natura, dar stiinta
economica difera substantial de stiintele naturale (fizica, chimie, mecanika
etc), ea studiind realitatea reflectata prin activitatea subiectiva a oamenilor.
Daca in stiintele naturale fenomenul poate fi explicat vazindu-l sau
cerectindu-l in laborator, deoarece el e tipic, in economie se fac concluzii
eronate cu privire la un fenomen. Astfel sunt tratate cu neincredere
veniturile altora sau dificitul e considerat fenomen negativ in toate cazurile.
In aceasta ordine de idei orice actiuni de limitare a ambitiilor
intreprinzatorilor este tratata ca un atentat la libertatea economica,
invastiitiile sunt explicate ca simple cumparari de actiuni, obligatii si hirtii de
valoare, orice suma de bani este considerata capital s.a.

Rolul economiei in Republica Moldova trecut prin prizma :

1) Sistemului bancar
2) Agriculturii RM
3) Infrastructurii transporturilor
4) Formarea capitaluilui uman
5) Exporturilor

1,,Sistemului bancar- in Rm primii pasi spre formarea unui sistem bancar

conform standartelor mondiale au fost facuti in 1991, cind parlamentul a
aprobat legile cu privire la banci si activitatea bancara, in iulie 1995
Parlamentul a adoptat Legea institutiilor financiare, elaboarta de Banca
Nationala a Moldovei in conformitate cu standartele mondiale la
recomandarea si concursul activ al expertilor Fondului Monetar
international.

Aceste legi includ elemente noi si moderne , indreptate spre

consolidarea rolului bancii nationale a Moldovei in formarea si
implimentarea politicii monetare si valutare si contin suportul legal pentru un
sistem bancar sigur si durabil. In 2006 , Parlamentul RM a aprobat un sir
de modificari la legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei, si astfel de
la obiectivul fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii monedei
nationalese trece la asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
Banca Nationala a Moldovei contribuie la : diminuarea ratei anuale si
inflatiei si anume stabileste un mecanism de tintire a inflatiei, mentine
regimul cursului valutar si va stabili cursul aficial al leului moldovenesc in
raport cu dolarul si eur in baza cursurilor valutare preponderente pe piata
valutara ; efectuiaza interventii valutare in scopul de a atenua fluctuatiile
excesive ale cursului oficial ; mentine rezervele valutare internationale la
un nivel acceptabil pentru acoperirea a circa trei luni de import ;
Sistemul bancar din RM este dependent monetar fata de Banca
Nationala a RM.
2,, Agricultura RM Republica Moldova este o tara cu conditii favorabile
p-u dezvoltarea agriculturii. Nici in o alta tara din lume cernoziomurile nu
constituie pina la 80% din suprafata terenurilor agricole. Experienta
multiseculara a populatiei privind cultivarea produselor alimentare , din
timpurile vechi si pina in zilele noastre , ne-a purtat faima bine meritata.
Chear fiziocratii considerau ca agricultura este izvorul bogatiei.
Agricultura ramine si in prezent a fi sectorul cheie al economiei
nationale a RM.
Economia de piata se bazeaza pe doua axiome fundamentale:
1. Necesitatile societatii sunt nelimitate si nu pot fi deplin satisfacute;
2. Resursele societatii necesare pentru producerea marfurilor si
serviciilor sunt limitate sau rare.
Prin urmare RM nu este in stare sa-si satisfaca necesitatile in intregime.
Ea este obligata sa-si aleaga calea pe care sa utilizeze cit mai putine

resurse, sa satisfaca cit mai multe necesitati, adica sa foloseasca mai

rational si eficient resuresele disponibile.
Iesirea tarii din profunda criza social-economica care a cuprins toate
ramurile si domeniile de activitate:

Scaderea brusca a volumului produsului intern brut;

Reducerea substantiala a volumului productiei agricole;
Diminuarea investitiilor de capital;
Scaderea nivelului de trai;
Divizarea societatii intre bogati si saraci;

Actualmente economia tarii , fiind o economie deschisa, dotata cu

tehnologii de productie primitive, preponderent agrara, lipsita de capacitati
de procesare a materiei prime agricole, nu poate concura cu invazia
produselor de provenienta agrara de pe piata internationala. Importul fiind
lasat totalmente fara interventii serioase din partea statului, a depasit
exportul aproape de trei ori.
Acest proces conduce la falimentarea producatorului agricol autohton.
O politica in defavoarea producatorului agricol o duce insasi statul RM , prin
stabilirea preturilor derizorii la achizitiile produselor agricole p-u rezervele
de stat.
Problema dezvoltarii agriculturii in RM se reduce la cresterea
potentialului de producere a agriculturilor. Cresterea poate deveni o
realitate daca politica agrara a RM se va baza pe :
Cresterea veniturilor individuale ale pers din sectorul agricol;
Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola din
tara;
Cresterea productivitatii in agricultura;
Promovarea si sustinerea progresului tehnic;
Cresterea investitiilor in domeniul cercetare-dezvoltare agricola;
Utilizarea rationala a factorilor de productie, a fortei de munca;
Stabilirea preturilor la produsele agricole nu mai mici de cele
mondiale;

 Restrictionarea prin pirghii economice a importului produselor

agricole;
Actualizarea cererii la produsele agricole prin crearea in teritoriile
rurale a icilor capacitati de procesare a materiei prime agricole;
Produsele finale agroalimentare sa fie mult diversificate si reinnoite in
timp.
3,,,Infrastructura transporturilor- un atribut esential in vederea dezvoltarii
potentialului economic al unui stat revine infrastructurii transporturilor , care
de fapt joaca un rol decisiv in aparitia , dezvoltarea si extinderea
potentialului economic sub aspect spatial- geografic.
In contextul fenomenului de crestere economica, retelele si mijloacele
de transport a unei tari indeplineste o multitudine de functiii , dintre care
cele mai importante sunt: de comunicare, de asigurare cu diferiti factori de
productie (resurse naturale, munca , capital, informatie etc.) a ramurilor
economiei in general si agentilor economici in particular.
Sub aspect retrospectiv potentialul economic al Basarabiei a fost in
strinsa dependenta de caile si mijoacele de transport , care in ultima
instanta au favorizat racordarea spatiului la diferite sisteme economice de
ordin colonial. Astfel, caile ferate ce sunt construite in Basarabia in perioada
anilor 1865-1885 , reflecta de fapt interesele coloniale ale Imperiului Tarist
si sub aspect economic , dar si sub aspect geopolitic iesirea pre porturile
maritime, spre spatiul Balcanic , la fel si spre alte spatii imperiale , cum a
fost cel austriac.
Transportul aerian isi incepe activitatea in anul 1930 cu functia de
transport al marfurilor si coletelor postale de asemenea si al pasagerilor.
4,,,Formarea capitalului uman- unul dintre argumentele cele mai invocate
si totodata disputate pe care teoriile cresterii si dezvoltarii economice se
bazeaza, il reprezinta investitiile in formarea capitalului uman-parte
componenta a avutiei nationale. Actiunea factorului uman in procesul
cresterii economice tine de evolutia ocuparii populatiei active disponibile,
deoarece cresterea cererii de munca se asociaza cu cresterea economica .
Capitalul uman este reprezentat de cunostinte profesionale , deprinderile

abilitatile si de sanatatea care poate conduce orice persoana la sporirea

capacitaii sale creatoaresi a veniturilor spontane a se obtine in viitor , fie ca
o capacitate a oamenilor de a produce in mod eficient bunuri si revicii.
Specialistii, care abordeaza problematica cresterii si dezvoltarii economice,
sunt deacord cu ideia potrivit careia de indata ce un anumit nivel de
acumulare a capitalului uman este atins , acesta devine mai productiv,
corelindu-se pozitiv cu ratele cresterii si ocuparii in cadrul metodelor
cresterii.
Investitia in capitalul uman , respectiv in educatie, instruire si sanatate
vizeaza pe de o parte , formarea si pregatirea profesional stiintifica a
resurselor umane disponibile , iar pe de alta parte , adaptarea resurselor
umane disponibile , iar pe de alta parte , adaptarea resurselor umane la
schimbarile structurale ale economiei impuse de progresul tehnico stiintific.
Exporturile- guvernul a pornit de la premiza ca promovarea exporturilor
este prioritatea nr unu pentru republica, iar pentru a atinge o crestere
substantiala a lor este necesara asigurarea exporturilor si producatorilor cu
suportul tehnic si chear politic, de care acestea au nevoie , pentru a mari in
mod considerabil volumul de export. Rolul acesta ii revine Organizatiei de
Promovare a Exportului din Moldova, creata prin hotarirea guvernului RM
nr.105 din 2 februarie 1999.
Obiectivele strategice ale organizatiei sunt urmatoarele

1. Cresterea volumului exporturilor din Moldova , care ar asigura

dezvoltarea ascendenta a economiei nationale.
2. Promovarea imaginii tari ca partener de nadejde si atractiv de
cooperare;
3. Largirea si diversificarea oportunitatilor de afaceri pentru exportatorii
moldoveni;
4. Adaptarea urgenta a exporturilor din Moldova la cerintele diferitor
piete din Europa si din alte regiuni;
5. Sustinerea dezvoltarii sectorului privat , prin asistenta in promovarea
produselor si serviciilor din acest sector;

6. Investigarea pietelor externe, sub aspectul posibilitatilor de plasare a

produselor moldovenesti si prezenta informatiei adecvate
producatorilor si exporturilor din Moldova;
7. Formularea recomandarilor p-u institutiile si inteprinderile interesate
referitor la ajustarile necesare pentru adaptarea cerintelor la diferite
piete, privitor la calitate, ambalaj, tarife vamale etc.
8. Studierea problemelor ce afecteaza buna desfasurare a activitatilor
de promovare a exportului si elaborarea recomandarilor p-u
solutionarea lor;
9. Promovarea oportunitatilor de achizitie al produselor fabricate in
Moldova, de catre oamenii de afaceri din diferite tari, prin editarea si
distribuirea materialelor publicate;
10.
Organizarea participarii exportatorilor din Moldova la diferite
tirguri si expozitii internationale si organizarea in comun cu institutiile
specializate a unor astfel de tirguri in Moldova;
11.
Crearea si actualizarea permanta a bazei de piata privitor la
exporturile dinMoldova;