Tema 4

: Probleme globale de mediu

Disparitia padurilor in Romania

Pdurea este o suprafa mare de teren pe care cresc n stare slbatic specii
de arbori i

arbuti, specii de plante erbacee, muchi, dar triesc i diferite specii de

animale.
n Romnia, defriarea pdurilor constituie astzi o problem major.
Romnia este pe ultimul loc n Europa la capitolul suprafa mpdurit cu toate c la
nceputul secolului al XIX-lea , Romnia era acoperit de pduri n proporie de 80%,
iar acum mai are doar 26,7% din suprafaa sa acoperit cu pdure.

Cauzele disparitiei padurilor:

nevoia de lemn
defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole,drumurilor si cailor fereate
incedii
combustibili
comertul cu lemn

Efectele disparitiei padurilor:

Efectele defririlor ne afecteaz pe toi indiferent unde locuim, prin:
poluare;
alunecari de teren;
schimari climatice;
sunt tot mai frecvente secetele;
flora si fauna sunt afectate,s-a creat pericolul disparitiei unot tipuri de plante si
animale;
defrisarea padurilor reprezinta principalul factor al incalzirii globale;

Disparitia padurilor in Romania:

Principalul factor al disparitiei padurilor

din Romania il reprezinta

defrisarile, in Romania situatia este cat se

poate de alarmanta padurile sunt exploatate
peste orice limita si intr-un ritm mult prea rapid. Daca,
pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, teritoriul Romaniei era
acoperit in proportie de 80% cu paduri, in prezent a ajuns
sa acopere doar un sfert din suprafata tarii, Romania
situandu-se sub media europeana de 30%.
Cauzele acestei reduceri drastice
presupun poluarea industriala (cca 6-7% )
dar,si

mai

mult

iresponsabila,abuziva
excesiv;situatia

poduce

defrisarea
si

mari

pasunatul
neajunsuri

deoarece posibilitatiile de regenarea a padurilor sunt foarte reduse.

Cele mai multe cazuri de tieri ilegale s-au nregistrat n judeele Arge
(peste 6.000mc), Gorj (2.500mc), Prahova (peste 2.000mc), Bacu (aproape 2.000mc).
Cele mai puine cazuri de tieri ilegale s-au nregistrat n Giurgiu i Teleorman, cu cte
8, respectiv 39 de cazuri, unde suprafaa de pdure este semnificativ mai mic fa de
alte judee.
In Romania se fura anual circa 65.000 de metri cubi (mc) de masa
lemnoasa, se mai taie ilegal inca 100.000 mc de masa lemnoasa anual, acestea fiind
taieri realizate de proprietarii de paduri, dar care nu au toate avizele necesare.Pe
ansamblu, in Romania se exploateaza anual aproximativ 17 milioane de metri cubi de
masa lemnoasa.
Suprafaa fondului forestier la 31 decembrie 2013, comparativ cu aceeai
dat a anului 2012, a nregistrat o cretere de aproximativ 0,1%. Aceast cretere se
datoreaz n principal unor reamenajri de puni mpdurite i introducerii n fondul
forestier a terenurilor degradate i a terenurilor nempdurite, stabilite n condiiile
legii a fi mpdurite.
Suprafaa pdurilor reprezint 97,6% din fondul forestier naional.

n anul 2013
volumul

de

mas

lemnoas

recoltat

sczut cu aproximativ
0,1% fa de anul 2012.
Suprafaa parcurs cu
tieri de regenerare a
pdurilor, efectuate n
cadrul

tratamentelor

silvice pentru trecerea

pdurii de la o generaie
la alta, a nregistrat o
scdere cu circa 1,2%
fa de anul 2012.Din
aceast

suprafa,

tierile rase (suprafee de pe care s-a recoltat n totalitate masa lemnoas) reprezint
4,5%.

n anul 2013 s-au realizat lucrri de regenerare a pdurilor pe o suprafa de

26285 ha, cu 2,2% mai mult decat in anul 2012.

Metode de reducere a disparitiilor padurilor:

Promovarea unei politici forestiere

Interzicerea oricrui tip de exploatri forestiere;
Elaborarea i implementarea unui sistem permanent de eviden i monitorizare

a pdurilor;
Protecia nu numai a unor pduri reprezentative, ci a ntregului masiv pduros
actual;

In Romania s-au luat o serie de masuri pentru combaterea

disparitiilor padurilor:
Senatul a hotarat, infiintarea unei comisii de ancheta pentru investigarea
taierilor ilegale din fondul forestier.
Ministerul Mediului a lansat Programul de impadurire,prin plantarea de puieti in
zonele cele mai afectate,dar si in sate si orase pentru combaterea poluarii.
Romnia trebuie s mpdureasc pn n anul 2035 circa dou milioane de
hectare de terenuri, pentru a ajunge gradul mediu de mpdurire al Uniunii Europene.
Gradul de mpdurire n Romnia este, n prezent, de circa 27 la sut, dei n zona de

cmpie nu depeste 15 la sut. La nivelul UE, gradul de mpdurire este, n medie, de

33%.

Bibliografie:

www.wikipedia.com

www.greenpeace.org

www.milioanedecopaci.ro

Frunza da dafin
Istoric
Dafinii sunt originari din Asia Minor, fiind raspanditi in intreaga regiune
mediteraneana, din Turcia pana in Spania, dar si in Maroc.
Este cultivat in Statele Unite si in regiunile sud-vestice din fosta Uniune
Sovietica.
In mitologie cununile de dafin (laur) erau considerate simboluri ale victoriei,
comandantii romani fiind impodobiti cu ghirlande din frunze de laur dupa castigarea
unei batalii. Pentru greci, frunzele de laur erau sfinte, fiind oferite ca ofranda zeului
Apollo. In Evul Mediu, frunza de dafin era considerata si un medicament contra ciumei.
Obtinere:
Dupa ce sunt culese si sortate,frunzele se usuca fara expunere la soare.
Proprietati:
Cu frunze verzi mai tot timpul anului, creste destul de lent si ajunge pana la
maxim

inaltime.

Frunzele Dafinului sunt oval-eliptice, cu margine dreapta sau usor ondulata,

au durata mare de viata (2-3 ani) si contin uleiuri eterice cu proprietati terapeutice si
aromatizante.
Florile sale sunt mici, de culoare galbena, infloresc primavara, cresc sub forma de
umbrela si produc un fruct de forma unei masline de culoare mov inchis, cu o singura
samanta. Au un continut mare de uleiuri eterice si substante grase.
n afar de tanini i de ali compui activi, frunzele conin pn la 3% ulei
esenial, care este compus n cea mai mare parte din cineol (pn la 70%). Acest ulei
se gsete n fructe, care mai conin i acid lauric, acid oleic, acid palmitic i acid
linoleic.
Gust:

Gustul frunzei de dafin este iute, aromat, condimentat si usor amar. Frunzele
verzi sunt foarte amare.

Efecte:
Ceaiul de dafin curata sinusurile si amelioreaza indigestia
Macerarea, 24 de ore, a frunzelor de dafin in untura topita proaspat si apoi
stoarse devine rezultatul unei alifii care poate sa amelioreze puseurile de reumatism
ale articulatiilor.
Frunzele de dafin arse pe jaratic produc un miros foarte frumos in camera si
alunga insectele.
Mestecand o frunza de dafin putem vindeca rapid o stomatita
Decoctul obtinut din frunze de dafin si baut pe parcursul unei zile are darul de
a intari sistemul imunitar
Efecte adverse ale dafinului - frunzele se folosesc in cantitate mica atat cat este
indicat in reteta, deoarece utilizate in cantitati incorecte pot da senzatie de voma.
Utilizari:
Este utilizat in gastronomie: Dafinul se potriveste cu : aspicurile de carne, varza
acra, catraveciorii murati, tomatele verzi. Frunzele de dafin se asociaza foarte bine cu
carnea de vita, de vanat, marinatele de peste, mancarurile de cartofi, fripturi, sosuri
pentru fripturi.
Poate fi utilizat si in tratarea simptomelor cauzate de:
-Astm,raceala,gripa
-Dureri de urechi
-Infectii

-Artrita,reumatism