f"-Ftt

54

rediului

2.5 Externalitl{i de mediu

2. 5. 1

Delimitdri preliminare

te creqterea
Pentru a mdsura aportul schimbdrila & pc o ff
a;qfilar'sideci de
bundstdrii (aceasta fiind dependenti de mecaiwl
intre
ci
plrce
h
igoitza
&
teoria
economici
calitatea schimburilor),
costurile private qi cele sociale, precum 9i intre ar4icilc pirare 9i cele
sociale nu existd divergenfe. Prin unn4re. confsm rr.:esei ipoteze,
avantajele nete de care beneficiazd consumatorii- fiecae in parte, sunt
identificate cu avantajele nete pentru intreaga colectirirAe SL de asmenea,
profitul intreprinderilor este considerat ca profit al colectiritiliiRezultd c5, in aceste condilii, cregterea bunisaii societilii in
ansamblu, generatE de mecanismul de funcfionare a unei plte (d exemplu,
piafa produselor agricole) nu este altceva decdt suma avmqielor nete de
cafe se bucurd unul sau altul qi evaluate in expresie bdneasci sub forma
surplusului consumatorilor gi producdtorilor.
Un astfel de ralionament iqi are originea, de fapt. in ipoteza cd
prelurile mdsoard corect "valorile sociale" ale bunurilor, respectiv cregterea
sau diminuarea bundstdrii potenliale pentru o colectivitate, provocatd de
producerea sau utilizarea acestor bunuri. Sistemul de prefuri apare" deci, ca
un numitor comun al ansamblului interacliunilor dintre agenli. care permite
evaluarea bundstdrii colectivitate; dacd deciziile agenlilor se fundamenteazd
pe un'alstfel de sistem de preluri qi le aplicd respectdnd regulile unei
economii concurenliale, echilibrul general la care se ajunge este un echilibru
de tip "!areto", care exprimd situalia in care nu este posibild ameliorarea
satisfacliei unui agent ftrd a o diminua pe a altuia.
Concluzia care rezultd este aceea cd, in condifii de concurenld
perfectd, sisteme de prefuri favoizeazd decizii care sd conducd la o utilizare
eficientd a resurselor disponibile.
Analiza realitdlii relevS insd existenla a numeroase cazuri cdnd
sistemul de prefuri nu-qi indeplinegte funcliile pe care i le atribuie teoria
concurenlei perfecte, costurile gi avantajele private deosebindu-se de
costurile qi avantajele sociale. Acestea sunt situafiile in care decizia de
consum sau de produclie a unui agent influenleazd nivelul satisfacliei sau
profitului altor agenfi, ftrd ca prin mecanismul pielei s6 fie evaluate aceste
int-luente gi sd se rcalizeze o remunerare Sau o "sancfionare" (prin costuri
.uplimentare de exemplu) - in funcfie de natura influenfei (pozitivd,
:.;:::i',:r agentului emitent. Este vorba, prin urmare, de aparilia unor efecte
: t.::::1- S,:'.: 3 e\tefnalitetilof.

\
fcolimbaje

55

Existenla externalitdlilor face ca sistemul de preluri sd nu ii mar

ghideze pe agenfi citre decizii socialmente optimale, generdndu-se deci
diverse forme ale ineficientei in organizarea activitdfii de produclie gi
mnsum.
de
re

2.5.2 Noqiunea de externalitate

ReformulAnd problema, externalitdfile apar atunci cdnd activitatea

le

rnui agent nu depinde in exclusivitate de variabilele al cdror control il

de$ne, ci gi de o serie de variabile ce nu intrd in sfera activit5lii sale
ln
u,

&cizionale.
Rezultatul poate fi mdsurat in termeni reali (cantitdfi fizice), in
tsrmeni monetari (printr-o funclie de utilitate).
Cauza externalitdlii este deci imposibilitatea aproprierii tuturor
variabilelor din funclia de produclie (consum) de cdtre producdtorul
(onsumatorul) respectiv; variabila (sau variabilele) care genereazd
qternalit6li poate face obiectul unei aproprieri private (individuale) sau
prblice (colective). Existd analogie intre utilizarea de cdtre un agent I:2 a
rnei resurse "libere" care afecteazS. actlttatea unui agent 1:1, pe de o parte,
$ utilizarea unui bun colectiv de cdtre acelagi agent (I:2), pe de altd parte,
care face sd se reduc6 posibilitatea de utilizare a bunului colectiv respectiv
& cdtre altul; de asemenea, existd analogie intre utilizarea unei resurse
fibere de cdtre un agqpt I:1, a cdrei valoare a crescut ca unnare a activitAlii
egentului I:2 qi utllizarea unui bun colectiv de c[tre I:1 la un nivel care este
-oferit" de altul.
Efectul externalitate este dependent insd de comportamentul specific,
doptat de agentul receptor; de asemenea, manifestarea externalitAlii

Fesupune un mediu de transmitere, respectiv un- suport

(fizic sau nu) al extemalitdlii. Funclia activitdlii agentului receptor 1:1
lnclude deci, printre variabile, qi o variabilS care aparline funcfiei activitAtii
ryentului I:2, adicd:

U:Fl(x[1, xl2, xl3

... xln, x2I, x22 ... x2n, ... xnl, xn2 ... xnn),

rcspectiv:
3n

U:F1(xry,x),

i+l,

i,

j e fl ...nJ,

?n care:

r-- - nivelul, cuantumul unitAlii (producfie, servicii etc.);

.-

- funclia de utilitate;
\rj - variabilaT din funcfia de utilitate a agentului l.

Errrfi

56

(raialrtia

Dacd vom considera c5 variabila .r31

utilitate a agentului 2) este cauza unei er-ternaij?i!:'
i
influenla sa aiupra funcliei de utilitate a agennriur
6U
10, efectul este marginal'
D acdlJ2l

l-b

q"dt"!31

i iim ;ifiCda de
j8 F\\$r preciza

6Xzt

Iar daci I;1' fl)d*1, +

O, ef-ectul este inframarginal

intr-un interval de varialie dat al variabilei

\:.-

FEt

ti

definite

anumite Praguri, carde exemPlu:

-pentrux)zr,efectulinframarginalestenul.iaretbctulmarginal
este Pozitiv (sau negativ);

{ sau negativ)' iar

zr,'efectul- inframarginal esle .po.zitiv
re_sursa r;: i se poate
efectul marginat este nul (disponibilului din
deversatd in sursa de api ce
asocia o f,ui.fi.; cantitatea de poluant
func{ie, printre altele, de
atimenteaza o i.*a piscicola este in
nivelul producliei ce ocazioneazd poluarea)'
de lsemenea' cind xzt
Variabilitatea efectului poate fi apieciata'
valoarea sa marginald
variaz;in sens invers: dacd efectul este ieversibil, valoarea sa marginald
este ireversibil,
este diferit d de zero, iar dac6 efectul
diferit[ de zero'
este
este 0, iar valoarea inframarginal[
pe de altd parte, Jr"rt,rt poate avea un cafacter inseparabil sau
de transmitere, marcate 9i ele
indivizibil, ca urrnare a proprietalilor mediului

;;til;

,liscontinuitdli; efectul apei poluate asupra

iproprietatile) de anumite
produclieidepeqtesemanifestdinpiancantitativdarqicalitativ,inacest
ultimcazel|rindmaigreudeseparat,iaranumiteP*:depoluareaapei
nu pot fi atribuite pe surse. La
nu pot ft localizat li,"J".i, nici efectele
rol
de transmitele' apa, care nu are un
aceasta se adauga dinamica mediului
poluante deversate in ea'
fasiv fala de substanlele
poate intra separat
variabiia ;;;; ," afld la originea externalit6lii
intr-o funclie de utilitate:
Ul (x

t'xzt): U"(x'

1)+Ul2(x21 )'

Separabilitateasemnificifaptulcdomodificarelanivelulvariabilei
dac6 func1ia
ffi;i;i JU' "" ,"rrimb6 forma; dimpotrivi'
x21
generat de xzt va modifica forma
de utilitate nu este separabild, efectul
dintre argumentele funcliei
func1iei. fiind necesard studierea interafliunii
funcliei de transformare'
sau. ceea ce esle acelagi lucru' stabiiirea
..deplas eaz6"

a
57

Ecolimbaje

2.5.3 Tipuri giforme de externalitd1i

ltau

Identifi carea interdependenlelor intre producdtori, intre consumatori.

intre unii gi allii trebuie sd se facd lindnd cont de condiliile de exprimare, de
manifestare a comportamentului ce std la originea externalitdlii: tehnici gi
tehnologii de produclie, o'tehnica" de consum, relalii de preferinfS. In al
doilea rdnd, este necesar si distingem printre aceste interdependenfe pe
acelea care genereazd efecte de pre! prin intermediul uneia sau mai multor
piele.
Pot fi eviden{iate, astfel, externalitdli de tip pecuniar qi externalitd\i
.
de tip nepecuniar. Primele exprimS, mai ales, economii sau deseconomii
pecuniare intre intreprinderile din aceeagi ramurd industriald sau, la fel de
bine, intre lucrdtorii ce reprezintb acelagi segment al pielei muncii (frrd sd
lipseascd insd cazurile de extern?litali pecuniare intre agenfi apartindnd unor
ramuri diferite). Cele de tipMfecuniar rezultd, din interacliuni ce nu se
transmit prin intermediul pielei qi care nu sunt, deci, relevate de sistemul
pegurilor in timpul tranzacliilor de pe piafd. Ele pot avea o naturd
rehnologicd", in sensul cd afecteazd funcliile tehnice de transforrnare
asociate unui producdtor sau unui consumator, dar gi una "psihologicd",
cunci cind afecteazd direct funcliile de preferinld ale consumatorului.
Din punct de vedere al declindrii, externalitalile pot fi de tip personal
qi de tip impersonal. Dacd fiecare individ este afectat de consumul altuia in
funclie de identitate4 $a (externalitatea se declind in raport cu individul),
cxtemalitatea este personald, iar dacd, individul este afectat numai de
cantitatea consumatd (extemalitatea se declind in raport cu cantitatea
consumatd), independent de identitatea consumatorului, externalitatea este
impersonala. in sfdrqit, dacd efectul depinde de nivelul global al variabilei.
de exemplu: X xi1, frr6. ca beneficiarul sd perceapd originea acesteia{a sursei
& poluare, de exemplu), externalitatea este purd.

-:

in firnclie de impactul economic, externalitafile

se pot manifesta in

lrrrn6toarele forme:

ri.lei

r:tia

economii exteme de produclie;

economii externe de consum;
deseconomii externe de produclie;
deseconomii exteme de consum

T1a

":iei

Economiile exteme de produclie apar atunci cdnd acliunile *: -

.gent aduc beneficii gi altora, fiaft ca acegtia sd suporte vreun cost. Fr-;::: .':lafiei dintre apicultor gi pomicultor este clasic: pomicultorul as::'"-:, :,--:

Er

tloricola pentru recoltarea ptrienuiui. . - r-.rr -.r:- ,-i::: . ::r.iuc1ia de

miere. lbrd ca apicultorul sa tle pL:s :: !..--_,-.-: :: : :_:, ..,j , _::raraloarea
acestui sen'iciu. De subliniat cd. in aces: -i,.:_: _.. :, .-*_:--iJtea este
reciprocd, deoarece gi albinele contni..it:i .: t;i--.:j::: :-,:-.;:. deci la
oblinerea de fructe, |ard, ca pomiculior-,ll s: :.f::,-.; :.i: Economii
externe de productie sunt susceptibile si .ip,rj .:: _ :::=::.:_:::c executd

::,.

Iucrdri de drenaj sau de secare a rmei Ztrrli,i.::-:-:-.:::-. su- L,.rltivatorii

din apropiere pot beneficia de o imbunatarire 3.-,,.:j..:..- :;: :r:ploatare a
terenurilor lor fdrd sd pldteascd ceva pentru acir-i::, :: :..-. .:-.::cprrinder.ii
care executd lucr6rile este evident mai mic decit er:::"-:,: ;olectivitdtii

(din care face parte).

Economiile externe de consum apar atunci ci.n.J ce ;eciziiie unui
consumator, aplicate in practicd, profitd gi alli agenri t)-r5 ce acegtia sd
suporte contravaloarea unei compensafii pentru cel care a luar deciziile. De
exemplu, repararea faladei unei case, intrelinerea unei erd,iini sau a unei
jardiniere, reprezintd decizii care pot aduce acelaqi tip ,Je satisf-aclie qi
vecinilor, fdrd" ca acegtia sd contribuie la asigurarea suporruiui material al
acliunii de infrumuse{are.
Deseconomiile externe de produclie apar ca urmare a deciziilor
anumitor agenfi, care provoacd pagube altor agenfi, fEra ca cei din urmd sd
fie compensa{i financiar. In cazul deseconomiilor externe de produclie,
"sursa" este o intreprindere.

Pohtarea industriald constituie cazul

cel mai

caracteristic al

deseconomiilor de producfie; c6nd un petrolier iqi golegte compartimentele

in mare sau ocean, c6nd fumul toxic degradeazd, calitatea aerului dintr-o
aglomera{ie, intreprinderile responsabile de poluare afecteazd activitatea
pescarilor sau viala locuitorilor, fdrd ca pia\a sd intervind spontan pentru
stabilirea prelurilor acestor pagube: nu existd piald pentru apa limpede a
oceanului sau aerul curat al oragului.

Prezenla deseconomiilor externe

de

consum

se

datorcazd,

comportamentului consumatorului: fumatul, muzica zgomotoasd se pot afla

la originea deseconomiilor pentru nefumdtori sau pentru cei care iubesc
iinigtea. De asemenea, consumul se afld la originea poludrii sau degraddrii
mediului. prin cele mai diverse forme, acestea generand desigur
deseconomii (de exemphr, poluarea cu gaz de eqapament creeazd, un
disconfort pentru pietoni).
Dar deseconomii de consum pot apdrea gi atunci cdnd accesibilitatea
la utiiitatile unui bun (public) depinde de numdrul consumatorilor; intr-un
irarc natural sau zond turistica deja aglomerat5. sosirea altor vizitatori
:ror oacd deseconomii (reduce posibilitatea de relaxare gi refacere ftzicd,
.:r.r ;"-:ual: ::c. r ceior de.ia eristenti.^

::

2.6Indicatori de mediu
Interesul manifestat pentru o dezvoltare durabild, ca alternativd la
procesul evident de deteriorare a mediului, impune tot mai multor
ldri
reexaminarea posibilitdlilor de evaluare qi supraveghere a stdrii
ecosistemelor naturale, de depistare a cauzelor qi tendinfelor de schimbare a
funclionalitdlii acestora.
or, indicatorii de mediu sunt considerali ca fiind un instrument
necesar^in proiectarea strategiei pentru o dezvoltare durabild.
In principiu, nu se poate vorbi de un sistem de indicatori universal

valabili, acesta trebuind sd corespundd cadrului conceptual gi scopurilor

specifice, promovate in timp gi spafiu. Dincolo de deosebirile de .ruunla ,u.,
de confinut, conform studiilor elaborate sub egida OECD, un asemenea
sistem de indicatori trebuie sd contribuie la:
concordanld cu intensitatea
schimbdrilor ce au loc legate de calitatea acestuia, obiectivele definite prin
politica nalionald gi acordurile intemafionale.
Relevanfa indicatorilor de mediu prezintd, o mare importan{d pentru
respectarea "dreptului de a gti'al publicului" despre tendinfele in evolulia
calitafii apei qi aerului, alte aspecte ale mediului ce au implicalii asupra
sanAtiii qi bundstdrii populaliei.
:+ integrarea intereselor de mediu in politicile sectoriale. Aceasta se
6ce prin extinderea sistemului indicatorilor de sector earc aratd, progresul
realizat in proteclia mediului, precum qi prin legdturile dintre politica
aonomicd gi tendinlele din sectoarele cheie (agriculturd, energie, transport
ctc-), pe de o parte gi mediu pe de altd parte.

= integrarea intereselor de mediu in politicile

economice mai

gsnerale, prin bilanfuri de mediu, in special la nivelul macro.

Indicatorii de mediu pot fi grupali in doud mari categorii:
o indicatori ai calitdlii mediului;
o indicatori ai sursei (emisiei).

Jl

:ri
,i.