Academia de studii Economice din

Moldova

CHINA

Realizat de

Controlat de: Boris Chistruga

Mariana Socolovschi

CHINA
Pe parcursul multor secole China se afla in fruntea tuturor rilor lumii, depaind toat lumea n
domeniul artei i tiinei, dar n secolul 19 i nceputul secolului 20, ara s-a confruntat cu rzboiaie civile,
mari famete, nfrngeri militare i invazii straine. Dup cel de al dpetrolea Rzboi Mondial, comuniti
condui de MAO Zedong au stabilit un sistem socialist autocratic, asigurnd astfel securitatea suverinitii
rii, dar au impus i un control strict asupra viaei cotidiane a tuturor cetenilor. Dupa 1978, successorul
su, DENG Xiaoping, si ali lideri s-au concentrat asupra dezvoltrii economice, orientndu-se spre
economia de pia, i n anul 2000 producia deja s-a mrit de patru ori. Pentru majoritatea populiei
standardele de viaa s-au mbuntit, n schimb controlul politic ramne la fel de strict.

Situaia geografic:
Localizare:
Asia de Est, marginit de Marea Est-Chinez, Golful Koreean, Marea Galben, i Marea
Chineza de Sud, ntre Koreea de Nord i Vietnam
Coordinate geografice
35 00 N, 105 00 E
Referine pe hart:
Asia
Suprafaa:
total: 9,596,960 sq km
pmnt: 9,326,410 sq km
ap: 270,550 sq km
Suprafaa - comparativ:
puin mai mic dect suprafaa SUA
Frontiere:
total: 22,117 km
arile cu care are frontiera: Afghanistan 76 km, Bhutan 470 km, Burma 2,185 km, India 3,380 km,
Kazakhstan 1,533 km, North Korea 1,416 km, Kyrgyzstan 858 km, Laos 423 km, Mongolia 4,677
km, Nepal 1,236 km, Pakistan 523 km, Russia (nord-estt) 3,605 km, Russia (nord-west) 40 km,
Tajikistan 414 km, Vietnam 1,281 km
frontiere regionale: Hong Kong 30 km, Macau 0.34 km
Line de Coast:
14,500 km
Teritoria maritim:
Teritoria mrii: 12 nm
zona de contiguitate: 24 nm
zona economic exclusiv: 200 nm
continental shelf: 200 nm
Climat:
Extrem de diversificat; de la tropical la sud pina la subarctic la nord
Teren:
n mai multe parte muni, platouri nalte, deerte la west; stepuri, delte, i dealuri in est
Extreme de nlime:
Cel mai jos: Turpan Pendi -154 m
cel mai nalt: Mount Everest 8,850 m
Resurse naturale:
Crbuni, fier,petrol, gaze naturale, mercurii,straniu, antimony, manganese, molybdenum, vanadium,
magnetite, aluminum, zinc, uranium, cel mai mare n lume potenial de hidro energie
Pmintul folosit:
Pmnt arabil: 14.86%
recolta permanent: 1.27%
alte: 83.87% (2005)
Pmnt irigat:
545,960 sq km (2003)
Riscuri naturale:

Taifune fregvente (circa 5 pe an pe linga litoralul de sud si de est); inundaii periculoase; tsunami;
cutremuri de pmnt; secete; denivelare de pmnt
Mediu nconjurtor situaia curent:
Poluarea aerului (greenhouse gases, sulfur dioxide) rezult in ploi acide; neajuns de ap, particular
la nord;poluarea apei din cauza deeurilor neprelucrate; depdurizare; pierderea circa de 1/5 din pamintul
agrar din 1949 din cauza eroziei pmntului i dezvoltrii economice; deertificare.
Mediu nconjurtor acorduri internaionale:
Participanta la: Antarctic-Environmental Protocol, Antarctic Treaty, Biodiversity, Climate Change,
Climate Change-Kyoto Protocol, Desertification, Endangered Species, Hazardous Wastes, Law of the Sea,
Marine Dumping, Ozone Layer Protection, Ship Pollution, Tropical Timber 83, Tropical Timber 94,
Wetlands, Whaling
A patra ara n lume dupe marimea teritoriei (dupa Rusia, Canada i SUA);
Muntele Everest la frontiera cu Nepal e cel mai nalt munte n lume.

Populaia: (2006)
Total populaia:
1,313,973,713 (2006)
Structura pe virsta:
0-14 ani:
20.8% (brbai 145,461,833/femei 128,445,739)
15-64 ani:
71.4% (brbai 482,439,115/femei 455,960,489)
65 ani i mai n vrst:
7.7% (brbai 48,562,635/femei 53,103,902)
Vrsta medie:
total: 32.7 ani
brbai: 32.3 ani
femeii: 33.2 ani
Rata creterii populaiei:
0.59%
Rata natalitii:
13.25 noi nscui/1,000 populaie
Rata mortalitii:
6.97 deaths/1,000 population
Rata migraiei:
-0.39 migrant/1,000 populaie
Raport intre sexuri:
La natere:
1.12 brbai/femei
mai tineri de 15 ani:
1.13 brbai/femei
15-64 ani:
1.06 brbai(s)/febrbai
65 ani i mai n vrst:
0.91 brbai/femei
total populaia:
1.06 brbai/femei
Moratlitatea infantil:
total:
23.12 decedai/1,000 noi nscui
brbai:
20.6 decedai/1,000 noi nscui
femei:
25.94 decedai/1,000 noi nscui
Sperana de via:
total populaia:
72.58 ani
brbai:
70.89 ani
femei:
74.46 ani

Telecomunicaii:
Telefoane - linii n folosin:
350.433 million (2005)
Telefoane - mobile celulare:
437.48 million (2006)

Sistema de telecomunicaii:
privire general: servicii naionale i internaionale sunt tot mai accesibile pentru folosina privat;
sistemul naional e distribuit neproporional, oferind mai mult service la orae mari, centre
industriale i alte orae; China continu s dezvolteze infrastructura de telecomunicaii, i
colaboreaz cu provideri strini pentru a extinde perimetru global de comunicaii; trei din ase cele
mai mari operatori de telecomunicaii n China fac parte in consorium internaional care n
Decembrie 2006, a semnat un acord cu Verizon Business pentru a construi prima next-generation
sistema de cabluri optice care va conecta direct SUA si China
naional: au fost instalate liniile fibra-optice si sisteme de telefonie mobil ntre provinciile rii;
funcioneaz o sistema de satellit cu 55 de staii pe tot glob
internaional: codul rii- 86; staii de satellit - 5 Intelsat (4 Oceanul Pacific i 1 Oceanul Indian), 1
Intersputnik (regiunea Oceanului Indian) i 1 Inmarsat (regiunile Oceanilor Pacific i Indian);
legturi internaionale fibra-optice cu Japonia, Koreea de Sud, Hong Kong, Rusia, i Germania
Staiile Radio:
AM 369, FM 259, shortwave 45
Staiile deTeleviziune:
3,240 (din care 209 a Televiziune centrale Chineze, 31 sunt TV staii provinciale, i aproape 3,000
sint staii locale)
Codul rii n Internet:
.cn
Hosturi de Internet:
232,780 (2006)
Utilizatorii Internet:
123 million (2006)

Sistema de Transport:

Aerporturi:
486 (2006)
Aerporturi cu drumuri pavate:
total: 403
over 3,047 m: 56
2,438 to 3,047 m: 127
1,524 to 2,437 m: 138
914 to 1,523 m: 22
under 914 m: 60 (2006)
Aerporturi cu drumuri nepavate:
total: 83
over 3,047 m: 4
2,438 to 3,047 m: 2
1,524 to 2,437 m: 13
914 to 1,523 m: 25
under 914 m: 39 (2006)
Heliporturi:
32 (2006)
Liniile de conduct:
gas 22,664 km; petrol 15,256 km(2006)
Ci ferate:
total: 74,408 km
standarde: 74,408 km
electrificate 19,303 km
osele:
total: 1,870,661 km
pavate: 1,515,797 km
nepavate: 354,864 km (2004)
Ci maritime:
123,964 km (2003)

Nave comerciale:
total: 1,723 nave (1000 GRT sau mai mult) 21,405,633 GRT/32,411,260 DWT
pe tip: barge carrier 2, bulk carrier 387, cargo 695, chemical tanker 45, combination
ore/petrol 1, container 152, liquefied gas 31, passenger 8, passenger/cargo 83, petroleum
tanker 261, refrigerated cargo 30, roll on/roll off 8, specialized tanker 6, vehicle carrier 14
registrate in alte ri: 1,191 (Bahamas 3, Bangladesh 1, Belize 103, Bolivia 1, Cambodia
128, Cyprus 11, Georgia 2, Honduras 3, Hong Kong 274, India 2, North Korea 1, Liberia 35,
Malaysia 1, Malta 14, Mongolia 4, Norway 3, Panama 420, Saint Vincent and the
Grenadines 103, Sierra Leone 2, Singapore 23, Thailand 1, Tuvalu 23, unknown 33) (2006)
Porturi i terminale:
Dalian, Guangzhou, Nanjing, Ningbo, Qingdao, Qinhuangdao, Shanghai

Economia - linii generale

In ultimii 25 de ani,economia chineza s-a scimbat de la una centralizat-planificata,care era
larg inchisa comertului international,spre o economie de piata,care are un sector privat in continua
crestere si reprezinta un personaj important in economia mondiala.Reformele au inceput in
anii70,prin iesirea din perioada colectivizarii agriculturii si expansiunii catre liberalizarea
preturilor,descentralizarea fiscala,cresterea autonomiei intreprinderilor de stat,infiintarea unui
sistem bancardiversificat,dezvoltarea si cresterea rapida a sectorului privat si deschiderea catre
cometrulinternational si investitiile straine. China in general a implementat reforme in stilul,,pas
cu pas prin vinzari echitabile si tragerea de avantaje enorme de pe urma acestor
operatiuni.Restructurarea economiei si cistigurile de pe urma acestei restructurari ,au contribuit la
marirea inzecita a PIB-ului incepind cu 1978.Masurata in baza paritatii puterii de
cumparare(PPP),China in 2006se clasifica ca cea de-a 2 cea mai larga si dezvoltata economie din
lume,dupa SUA,cu toate ca in termeni de PIB pe cap de locuitori,tara are inca un nivel mediuscazut si 130 milioane de chinezi sint sub nivelul international al saraciei.
Dezvoltarea economica a fost in general mai rapida in provinciile de pe
coasta(costale),decit in cele din interior si sint mari inegalitati in venituri pe cap de locuitori intre
regiuni.Guvernula luptat cu:(a)a sustinut cresterea adecvata a locurilor de munca pentru zecile de
milioane de muncitori concediati de la intreprinderile de stat,emigranti si noi intrati pe piata fortei
de munca.(b)reducerea coruptiei si altor crime economice.(c) pagubele sociale si economice
provocate de transformarea rapida a economiei.De la 100 la 150 milioane de muncitori din mediul
rural s-au pomenit coplesiti intre sat si oras,multioptind spre locuri de munca temporare si rau
platite.O consecinta grava a politicii,,unui copil este ca China este acum una dintre tarile care
,,imbatrineste cel mai repede din lume.O alta amenintare a dezvoltarii pe termen lung
estedeteriorarea mediului inconjurator---cu precadere poluarea aerului,alunecarile de
teren,eroziuneasi scaderea nivelului apei,mai ales in nordul tarii.China continua sa piarda foarte
mult teren arabil din cauza eroziunii si dezvoltarii economice.China are beneficii enorme din
expansiunea utilizarii calculatorului si internetului de tinara generatie,avind peste 100 milioane de
utilizatori la sfirsitul anului 2005.insa in legatura cu decesul tinerilor care stau zile in sir in fata
calculatorului se incearca limitarea numarului de ore pe care un tinar le poate sta in fata
calculatorului.Astfel,se incearca implementarea unui proiect prin care tinara generatie sa
beneficieze de un numar stabilit de ore in care pot sa joace jocuri on-line.Cu ajutorul programistilor
se incearca formarea unui sistem unic pe baza de IP prin care se limiteazatimpul alocat jocurilor
on-line la 3 ore pe zi,pentru protectia tinerilor si bunastarea lor.Investitiile starine ramin un element
forte in dezvoltarea remarcabila a Chineiin comertul mondial si este un factor important in
cresterea locurilor de munca urbane.In iulie 2005,China si-a reevaluat valuta cu 2,1% fata de
dolarul american si s-a schimbat la un sistem de schimb care raporta un cos de valute.In
2006,China avea cel mai mare si vast surplus in contul curent----aproximativ 180 bilioanein
lume.Mai multe avantaje economice au fost acaparate in 2006 , cind o larga balanta de plati a fost
completa.30 de ani de de constructii, cu un cost de 24 bilioane de dolari,imensul baraj,,Three
Gorges Damimprejurul riului Yantzi a fost esential finisat in 2006 si va revolutiona electrificarea si

controlul inundatiilor in aceasta zona.Al 11-lea program pe 5 ani(2006-2010),aprobat de Congresul

National al poporului in martie 2006, apeleaza la reducerea cu 20% a energiei pe unitate de PIB
catre 2010 si o estimata crestere cu 45% a PIB-ului in 2010.Planul guvernamental de protectie a
mediului inconjurator si resurselor este scopul promordial pentru viitor, dar este nevoie de reforme
si politici guvernamentale pentru a atinge acest scop nobil.

GDP (purchasing power parity):

$10 trillion (2006 est.)
GDP (rata de schimb oficial):
$2.512 trillion (2006 est.)
GDP creterea real:
10.5% (official data) (2006 est.)
GDP - per capita (PPP):
$7,600 (2006 est.)
GDP compozitia pe sectoare:
agricultura: 11.9%
industria: 48.1%
servicii: 40%
nota: industria include construcii (2006 est.)
Fora de munc:
798 million (2006 est.)
Fora de munc dup ocupaie:
agricultura: 45%
industria: 24%
servicii: 31% (2005 est.)
Rata omajului:
4.2% in arii urbane2005;
in arii rurale cu mult mai mare
Populaia situat mai jos de nivelul srciei:
10% (2004 est.)
Distribuia veniturilor familiei- Gini index:
44 (2002)
Rata inflaiei (consumer prices):
1.5% (2006 est.)
Investiii (gross fixed):
44.3% of GDP (2006 est.)
Buget:
venituri: $446.6 billion
cheltieli: $489.6 billion; including capital expenditures of $NA (2006 est.)
Datoria public:
22.1% of GDP (2006 est.)
Agricultura - produse:
orez, gru, cartofi, ppuoi, arahide, ceai, mere, coton, porci; pete
Industrii:
mining and ore processing, iron, steel, aluminum, and other metals,
coal; machine building; armaments; textiles and apparel; petroleum;
cement; chemicals; fertilizers; consumer products, including footwear,
toys, and electronics; food processing; transportation equipment,
including automobiles, rail cars and locomotives, ships, and aircraft;
telecommunications equipment, commercial space launch vehicles,
satellites
Rata creterii produciei industriale:
22.9% (2006 est.)

Electricitate - producere:
2.5 trillion kWh (2005)
Electricitate - consum:
2.494 trillion kWh (2005)
Electricitate - exporturi:
11.2 billion kWh (2005)
Electricitate - importuri:
5 billion kWh (2005)
Petrol - producere:
3.631 million bbl/day (2005)
Petrol - consum:
6.534 million bbl/day (2005)
Petrol - exporturi:
443,300 bbl/day (2005)
Petrol - importuri:
3.181 million bbl/day (2005)
Petrol - reserve:
16.1 billion bbl (2006 est.)
Gaze naturale - producere:
52.88 billion cu m (2005)
Gaze naturale - consum:
47.91 billion cu m (2005)
Gaze naturale - exporturi:
2.79 billion cu m (2005)
Gaze naturale - importuri:
0 cu m (2005)
Gaze naturale - proved reserves:
2.35 trillion cu m (2005 est.)
Balana de conturi:
$179.1 billion (2006 est.)
Exporturi:
$974 billion f.o.b. (2006 est.)
Exporturi - produse:
utilaje i echipamente, plastic, echipament optic i medical, fier
Exporturi - partnereri:
US 21.4%, Hong Kong 16.3%, Japan 11%, South Korea 4.6%,
Germany 4.3% (2005)
Importuri:
$777.9 billion f.o.b. (2006 est.)
Importuri - produse:
machinery and equipment, petrol and mineral fuels, plastics, optical and
medical equipment, organic chemicals, iron and steel
Importuri - partneri:
Japan 15.2%, South Korea 11.6%, Taiwan 11.2%, US 7.4%, Germany
4.6% (2005)
Rezerve de devize i aur:
$1.034 trillion (2006 est.)
Datoria extern:
$305.6 billion (2006 est.)
Valuta(cod):
yuan (CNY)
Exchange rates:
yuan per US dollar - 7.97 (2006),
8.1943 (2005), 8.2768 (2004),
8.277 (2003), 8.277 (2002)

Investiii strine directe

(WIR-2007)
China si-a consolidate pozitia de sursa importanta de investitii.investitiile starine directe
pentru aceasta tara continue sa creasca ca urmare a achizitiei de catre firmele sale in tarile
dezvoltate.China ramine principal tara,dintre tarile in dezvoltare, in domeniul atragerii investitiilor
staine directe atragind 72 miliarde in 2005 si 69 bilioane in 2006.Inanii 80-90 sprijinul principal in
investitiile straine directe veneau in China in principal din H.K si intreprinderile mijlocii si mici din
imprejurimi investitiile staine directe au cauzat schimbari importante in structura economiei si
industriei in China.astfel s-a modernizat industria si nivelul tehnologic.volumul investitiilor straine
directe a scazut in ultimul an,pentru prima data in ultimii 7 ani.Modestul declin de 4%(pina la 69
bilioane)a fost datorat reducerii investitiilor in domeniul serviciilor financiare.unele provincii din
central si vestul tarii ai acaparat mai multe investitii ca in anii precedent,iar regiunile mai dezvoltate
precum Pear River si Yangtze River Delta,investitiile au scazut putin,dar sau concentrate in
domeniul ,,higher value,adica echipament pentru telecomunicatii, calculatoare si
semiconductoare.Sectorul principal de atragere a investiilor este cel manufacturier , cu precadere

in constructia automobilelor,electronic , petrochimic si siderurgie,dar la fel si in domeniul serviciilor,

ca cel bancar , telecomunicatii si imobil.

Intraregional FDI in South, East and South-East

Asia: largest bilateral flows and stocks, 2005,
ranked by FDI flows

Iesirile de isd din China au crescut cu 32% atingind cifra de 16 bilioane in2006, iar stocul de ISD
din exterior a atins cifra de $73 bilioane,ocupind locul 6 in lista tarilor in curs de dezvoltare. O
parte considerabila din aceste investitii au fost investite in alte economii in dezvoltare sau
tranzitie.de exemplu,China a infiintat primul grup al celor 8 tari de peste marisi oceane a cooperarii
economice si comerciale in zona38 in urmatoarele tari:in Nigeria,Mauritius si Zambia in Africa, in
Mongolia, Pakistan si Thailanda in Asia si in Kazakhstan si Federatia Rusa in Sud-Estul Europei si
CSI.Cu un total de investitii de $250 milioane,spre exemplu,o zona din Pakistan este un teritoriu
impartit de Haier(China)si Ruba Group(Pakistan).Referindu-ne la Ministerul Comertului din
China,50 de zone similar vor fi stabilite in urmatorii ani,facilitind ISD din China spre alte economii
in tranzitie si dezvoltare.In plus, China a stability in 2007 o companie guvernamentala de investitii
pentru a administra un fond cu marimea de $200 bilioane,luati din enorma rezerva a tarii de
moneda starina .39Acesta urmeaza exemplul proactive implementat in tari ca Coreea de Sud si
Singapour. Cum strategiile si politica acestei companii inca nu au fost clarificate,este asteptat sa
se investeasca in companiile starine,partial prin ISD.astfel in mai 2007,ca exemplu,compania a
investit $3 bilioane in fima Blackstone(SUA).
In 2002, a fost al cincilea cel mai mare exportator de marfuri,cu o pondere de 5% din
exportul mondial(WTO 2003a, Table 1.5). China este al zecelea in exportul de servicii,cu o
pondere de 2.5%(ibid, Table 1.7). cresterea sa in ponderea exportului de marfuri este
fenomenal,mai mult decit quadruplu in decursul anilor1983-2002.
Cresterea PIB-ului:Proiecte Alternative

Pentru a rezuma.viitorul economic al Chinei se innoureaza cu multe incertitudini. Nu putine

sint niste curente politice si sociale care pot erupe in conflicte directe si pot submina cresterea
economica. Probleme potentiale pot include disputele intre partidele politice in directia politicii
dezvoltarii economice(ex:mersul si directiile reformelor); opunerea guvernelor locale ministerelor si
departamentelor fata de politica guvernului central(ex aderarea la OMC);succesiunile etnica si
ingrijorarea rurala ca rezultat a extinderii golului in distributia veniturilor;protestul lucratorilor
concediati;si dezgustul public general provocat de raspindirea coruptiei.AL doilea set de
incertitudini este provocat de posibilele schimbari in mediul inconjurator extern.Aceasta include
schimbarea conditiilor economice si politicilor comerciale in SUA,Europa,Japonia si alte tari din
regiunea Asia-Pacific(pietele principale ale Chinei de export si import de de capital si
tehnologii);mersul si directiile principale de patrundere tehnologica; la fel si pisibilele conflicte
militare care o include direct sau indirect si pe China.
In perspectiva multor incertitudini ,se pare mult mai posibil sa avem o serie de proiecte in
afara scenariului decit sa avem unul singur estimate cu o marja a erorii deschisa.Ca exemplu,intrun scenario stabil de crestere economica,unde reformele economice merg stabil si ocolesc crizele
economice interne si externe , rata economiilor promite sa ramina inalta,probabil intre 3040%.Productivitatea creste cu 1-1.5% anual.Cresterea PIB-ului va fi in limitele a 4.8-6.4%.Intr-un
scenario distrugator(instabil),rata economiilor va cadea la 25% ori chiar mai jos,iar productivitatea
va fi de 0.5% sau mai putin. Rata de crestere a PIB-ului va fi de maximum 3.8 anual.
Astfel,chiar si cu asa o stare a lucrurilor , reformele din China vor merge inainte in
continuare. Aceasta sarcina va necesita costuri financiare enorme,reglementari dureroase si o
dorinta politica puternica.Mai inainte,reformele erau relative mai simple. Beneficiile de pe urma
acestor reforme aparent au intercut cursul evenimentelor. Urmatoarea perioada a cresteii
economice ridicate trebuie sa vina din partea noilor reforme,dar care vor fi mult mai complicat de
adoptat ,deoarece economia a devenit mult mai interdependent,deoarece interesul legitim a
devenit mult mai greu de fortificat si doarece noile reforme sint mult mai costisitoare.