1.

Prin partid politic se ntelege o grupare de oameni constituita pe baza liberului

consimtamnt care actioneaza programatic, constient si organizat pentru
servirea intereselor unor clase , grupuri sociale, comunitati umane (popoare,
natiuni), pentru dobndirea si mentinerea puterii politice n vederea organizarii
si conducerii societatii, n conformitate cu idealurile proclamate n platforma
program.

2. Caracteristici ale partidelor de stinga:

Inca de pe timpuri militau pt schimbari radicale politice printre
carefigurau abolitea monarhiei si instaurearea republecii ca
forma de guvernamint
In prezent militeaza pt schimbari democratice si promovarea unei
politici de protectie sociala a categoriilor defavorabile
Sustin munca
3. Tipuri de sisteme de partide:
Sistemul unipartitist, adica existenta unui singur partid n viata politica a unei tari. Unipartitismul se
ntlneste, de regula, n perioada de criza ale societatii, cnd fortele conservatoare, prin intermediul
unipartitismului, adopta o conducere dictatoriala.
Bipartitismul, un alt sistem al partitismului, este ntlnit n aproape toate fazele dezvoltarii
democratice a societatii. Referitor la bipartitism, trebuie facuta urmatoarea remarca,
cele doua mari partide pot sa fie partide care reprezinta interesele aceleiasi grupari
sociale, n speta burghezia, sau ale unor grupari sociale diferite, care, de pe aceste
pozitii, abordeaza organizarea si conducerea politica a tarii.
Pluripartitismul, sub forma lui cea mai cunoscuta, se ntlneste, mai ales, dupa primul si al
doilea razboi mondial, n tarile occidentale, unde diversele categorii sociale si au
propriile partide.
Pluripartitismul contemporan poate fi mpartit n trei mari grupari:

gruparea partidelor de dreapta

gruparea partidelor de stnga,
gruparea partidelor de centru

4.

Prin lider politic se ntelege, de regula, individul cu potentialul de influenta si autoritate cel mai ridicat
si, implicit, cu gradul de preferinta si dezirabilitate cel mai nalt din cadrul organizatiei/comunitatii de
interese politice.
!5. Sistemul electoral reprezinta un ansamblu de norme si relatii sociale prin care se aleg organele
colegiale si individuale ale statului, prin vot, de catre cetateni. In cadrul sistemului electoral sunt integrate
relatii politice, juridice si, mai ales, politico-juridice, acestea formand relatiile sociale.

sistemul electoral care reprezint ansamblul de reguli, acte i proceduri privitoare la

desfurarea i valorificarea rezultatelor alegerilor. O parte a sistemului electoral este
scrutinul care cuprinde metodele de transformare a voturilor n locuri i de atribuire a
mandatelor.

6. Clasificarea sistemelor electorale privete modul de transformare a voturilor n

mandate n funcie de care, rezultatul poate fi proporional sau nu cu numrul de

voturi primite i n esen cuprinde trei mari familii: sistemele majoritar-pluralitare,

sistemele proporionale i sistemele mixte.
n consideraia general a celor trei mari categorii de sisteme sus-menionate, am
analizat cteva dintre variantele de clasificare a sistemelor electorale:
a) n cadrul sistemelor electorale majoritare: scrutinul uninominal cu un singur
tur; scrutinul uninominal alternativ; scrutinul uninominal cu dou tururi; scrutinul
uninominal cu trei tururi (ex. n Frana, pentru prezideniale) i scrutinul plurinominal
sau majoritar de list.
b) n cadrul sistemelor electorale proporionale: reprezentarea proporional
apropiat; reprezentarea proporional integral; votul preferenial i panaajul ;
c) n cadrul sistemelor electorale mixte: votul singular transferabil sau unic
transferabil; votul unic sau votul unic netransferabil; votul cumulativ; votul limitat;
votul dublu sau buletinul dublu i votul pe liste nrudite.
7. Cultura politica constituie o componenta a culturii, n general, se
individualizeaza prin specificul sau, prin trasaturile si functiile sale caracteristice.
Cultura politica poate fi definita ca totalitatea cunostintelor, implicit si explicit
politice, care asigura organizarea si conducerea politica a societatii n concordanta cu
aspiratiile progresului istoric. Cultura politica indica gradul de cunoastere si
creativitate n domeniul organizarii si conducerii politice a societatii si care constituie
o conditie esentiala pentru o politica eficienta, importanta att pentru societatea
politica ct si pentru societatea civila, pentru guvernatori si guvernati.
Cultura politica se caracterizeaza prin anumite trasaturi specifice prin care se
individualizeaza de restul culturii:

a) se bazeaza pe un fond larg de cunostinte care vizeaza toate domeniile de

activitate si care sunt fructificate de cultura politica.

b) specificul valorilor si normelor politice

c) are la baza att mijloace si institutii specifice ct si mijloace si institutii
caracteristice ntregii societati.

d) ea se manifesta cu precadere sub forma unor ideologii politice. Ideologia politica

reprezinta un ansamblu relativ structurat de valori si idei politice, cu caracter de
grup, de clasa, ideologie care le exprima interesele si scopurile politice.
8. Este unanim recunoscut faptul ca, n familie, copiii nvata un set larg de valori morale, religioase,
politice, economice care i ajuta sa-si contureze opiniile. Nu este surprinzator faptul ca majoritatea
oamenilor identifica amintirile lor politice cu ale familiilor lor. Multi copii, imitndu-si parintii, se
identifica cu partidul din care acestia fac parte sau cu care simpatizeaza. Socializarea n familie,
desi nu poate explica singura atitudinile politice efective - ntruct exista si alte forme ale socializarii
politice - poate crea anumite predispozitii necesare manifestarii lor.
Un alt agent al socializarii l constituie scoala. n conformitate cu rezultatele unor cercetari
sociologice, influenta scolii asupra nvatarii politice este egala sau mai mare dect cea a parintilor..
Predarea directa, n scoala, a cunostintelor despre politica si guvernamnt poate determina
cresterea sentimentului competentei politice a individului, nsa aceasta depinde de continutul a
ceea ce se preda. Este benefica dezbaterea unor probleme sociale si politice controversate - adica
participarea formala a copilor la viata scolii.
Spre deosebire de scoala si de familie, autoritatea locului de munca este decisiva pentru
participarea politica, pentru formarea competentelor politice ale individului.

Un alt agent al socializarii l reprezinta comunitatea si semenii.ntelegem prin comunitate

persoanele de toate vrstele, de toate categoriile sociale cu care individul vine n ontact, cu care
convietuieste sau si exercita profesia. Semenii sunt prieteni, colegi de soala sau de servicu care
traiesc n interiorul comunitatii si care de regula sunt de aceeasi vrsta.
Mass-media este, la rndul ei, un agent foarte important al socializarii politice.