ITALIA

n Italia, Crciunul ncepe cu opt

zile nainte i este cunoscut sub
denumirea de ''Novena''. Copiii merg
din cas n cas s recite poezii i s
cnte, ns darurile le primesc de-abia
pe 6 ianuarie. Conform tradiiei,
cadourile sunt aduse de o vrjitoare
urt, dar bun, numit Befana.
Clare pe mtura ei, ea verific atent
cine a fost cuminte i cine nu, se
strecoar pe hornuri i las cadourile
lng bradul mpodobit. n multe
biserici sunt expuse iesle cu pruncul
Iisus i magi n mrime natural. Un
punct de atracie l constituie Irozii - un
teatru popular cu scene, care, pe
lng Irod, prezint un mo cu barb
lung, cu cojocul ntors, reprezentnd
bufonul romanilor, i o paia cu
clopoei la picioare, care poart un b
nzdrvan, n amintirea saltimbancilor
chemai cu prilejul unor astfel de
manifestri.

GRECIA
n Grecia, masa de Crciun are n
mijloc o pine tradiional iar dup osp
masa nu se strnge, pentru ca Iisus s
aib cu ce-i potoli foamea. Mo
Crciunul lor este totuna cu Sf. Vasile,
filantropul Asiei Mici. El le mparte cadouri
i dulciuri copiilor. n vechea tradiie,
obiceiul bradului mpodobit nu exist, fapt
pentru care Sf. Vasile las cadourile pe
mas sau ntr-un col al camerei. Exist o
tradiie potrivit creia stpna casei
trebuie s-i imprime forma minii pe
pinea pregtit pentru cin, pentru a le
arta copiilor c Iisus a binecuvntat
mncarea.

UNGARIA
n Ungaria, Crciunul (25 decembrie)
este cea mai mare srbtoare. n ajunul

Crciunului, cretinii respectau cteva

tradiii. Era interzis cererea sau darea de
mprumuturi. Nu era bine nici ca femeile
s coas, s eas sau s spele vase,
pentru c altfel le ptea o nenorocire. n
ajunul Crciunului rufele splate i puse la
uscat aduceau boala asupra familiei.
Tinerii nu aveau voie s mnnce
mncruri grase, pentru ca nu cumva
viitoarele soii s le fie furate. Masa festiv
de Crciun era complet doar dac avea
tradiionala carne de porc prjit, curcanul
copt la cuptor, maioul i cozonacul cu
nuci. Pomul de Crciun era mpodobit cu
fructe, prjituri, dulciuri i lumnri.