www.dacoromanica.

ro

ISTORIA
BISERICII ROMAANPTI
FA

VIETH RELIGIOASE A ROMILOR

DE

N. IORGA

VOLUMUL al II-lea.

VAIENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA CNEAMUL 11011/INII:SCD

-1909.

www.dacoromanica.ro

inedite de arhierei

Cateva

veacul al XVIII-lea

rf
et6( C(-(4
GlIEDEON, EPISCOP DE ROMAN

(Ghedeon, episcop Romanschn" , 1734).

DANIIL, EPISCOP DE ROMAN

(Dannl, episcop romanschn" , 1731)

2(791 00"
GIIEDEON, EPISCOP DE IMF

(Ghedeon, episcop husschu" , 1731)

NEOFIT

MITROPOLIT MUNIEAN

(Neofit Mitropolitul Ungrovlahn")

www.dacoromanica.ro

ANTONIE, MITROPOLIT AL MOLDOVEI

(Antonie Mitropolit Su.eavschii").

GIIEDEON, MITROPOLIT AL moLDoVEI (Ghedeon, Mitropolit Moldovlahii").

NUSAIL, EPISCOP DE H 1I) UTI

(Misail episcop Rd." ; 1733).

www.dacoromanica.ro

CARTEA a Ill-a

EPOCA ROMA- NEASCA.

PARTEA I-a.

LUPTA PENTRU DESXV -ARSIREA

UNIRII ROMANILOR DE PESTE MUNTI.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Politica religioasd a lui Vodd Brdncoveanu

tipdriturile muntene din epoca sa.

putin timp duph soborul din Februar 1697 si urmdrile lui, Viddica ardelean Teofil murI, alegerea urmasului
sdu se fAcil In conditiile obisnuite. Spre Bucurestii Mitropolitului plecd un tinerel cdiugr, de neam bun, dela Ciugud,
Atanasie nghel, care ducea ca dansul recomandatii puternice
din partea nobililor ardeleni, calvini, pe cari-i castigase cu bani.

De o plata fcutd in maulle lui Teodosie ca sh fie ales, nu

poate fi vorba ; el ddda, duph spusa unuia dintre nego-

ciatori, negustorul Dindar, numai optzeci de lei (Tea maltdmital, 1. Alegerea se fac dupd datina creat pe vremea
lui .5erban Cantacuzino, si, In lanuar 1698, Atanasie era
sfintit ca Mitropolit pentru Ardeal.
Data aceasta, noul Viddied nu primi conditii dela Guvernul ardelean, ai cdrui membri nu mai erau slobozi sd-si
dea la iveald tendintele calvinizatoare. Invdttituri pentra
purtarea sa le primi el dela Bucuresti chiar.

Aici Vodd Brancoveanu, om bogat, darnic i mandru,

n'aved o politicd religioas asa de sigurd ca a Inaintasului
sdu,
cum, de alminterea, si in politica propriu zish el se
dupd stricarea bunelor
dovedise mai sovltor decat acesta,
legaturi cu Dosofteiu de Ierusalim. S trict ortodox fireste,
in recognitionem ; Sale i preofi, p. 178, nota 2.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICII ROMINEFI

fhr sh aibh fath de catolici mhca.r acea curtenire care

deosebise pe 5,erban-Vodd, el tiprtrise, pe de o parte, 01'0
romnesti, de cuprins religios i literar, bune pentru cetirea boierilor si a preotilor : la 1691, Radu Greceanu drb
astfel la iveal o frumoas carte, lucratrt de dnsul cu ajutorul fratelui Serban si supt supravegherea lui Constantin,
Cantacuzino Stolnicul, illargeritarele lui loan Gurd-de-A.ur,

dntaritoriu sabornicestii si apostolestii a Rhshritului Deseareci i adevaratei pravoslavnice credinte Indirepthtoriu,.

prefnuth In limba tuturor aca s poat. lietecare RumArt,
ce si putin. Invathturh ar avi., s. Inteleagro.

Pe de alth parte, un chlughr din Iviria sau Ivir,

Iberia Caucasului, fost rob al Turcilor, Antim, om cu (leosebit simt pentru arth In toate Inftirile ei, tiphrid, intdia
pe seama lui, se parel, lucrrtri grecesti care dovedesc fiinta,

unui curent ce duced, nu numai la Inzestrarea cu

pe socoteala Romnilor, a bisericilor din Rsaritul grecesc,,
ci si d'Are grecizarea Bisericii ronzdnegi.
Pe lngh Pareneticele imphratului Vasile Macedoneanul,

chtre fiul shu Leon, pretheute (1691) in greceasca poporalh de Hrisant, nepotul, trimes Indath, in 1692, prin

In Apus, pentru studii, al Patriarhului de Ierusalim 2; pa

lngc(Manualull, lui Cariofil, care rspunded la unele Intrebhri de natur teologich ale Stolnicului Cantacuzinc).
(1697), pe lngh panegiricul Sf. Constantin, alchtuit de predicatorul Curtii, Gheorghe Maiota (1697) 8,- altele, de acelasi, In 1706-7, la Ramnic 4 -, se dau In greceste, prin os-

teneala lui Antim, cdrti de slajbd bisericeascd. Astfel e

slujba Sf. Grigore Decapolitul, fAcuth In aceasth limbh de
Cartile poartA numai insemnarea c sfint lucrate de aAntim ieromonahulo. Asupra lui, v. 1st, lit. rom. in secolla al XVIII-lea,
p. 419.

V. cele dota lucrAri ale pAr. Chrys. Papadopulos.

Pentru Maiota, v. 1st, lit. rom. in secolia al XV111-lea, I, rpp. 49;.
417, 429.

4 Bibliografia Romanci, I, pp. 468-9, 478-9!

www.dacoromanica.ro

POLITICA RELIGIOASi A LUI TOD' ,BRANCOVEANU

Mateiu al Mirelor 1, si cea, In legatura de zi Cu aceasta, a

S. Paraschive, cu toate eh In nanastirea Bistritei oltene,
care nu er ainchinataD si nu adapostia calugari g,reci,
laudele Sfa.ntului ocrotitor fuseser, cantate parka atunci In
slavoneste. La Mitropolie, si nu Inca in Snagov, alt.
nastire neinchinata, unde f numit apoi i ca egumen
strainul Antim, ce-si gas1 indata adpostul prielnic intre
zidurile ei 2, se publica la 1693 o minunata Evanghelie
greco-romaneasca, prin care putem vedea mai bine gandurile unora dintre arldereii prihegi i boierii de alt neam
cari incunjurau pe Brancoveanu. S,;i aceasta e dupa greeasca al (sic) Bisearicii oranduiala asezatb, ca i tiparitura mai veche a lui erban.-Voda ; partea greceasc e menit. pentru slajba, iar cea romaneasca numai pentru ca
si in casele voastre cu cetaniia ei adease s v IndeletnicitiD,
serie tipograful. Teoria lui Dosofteiu al Nloldovei ca. Scrip-

tura foloseste numai daca e Inteleash, teorie primita pana

la 16S8 si In Tara-Romfineasca, e Inlocuita prin aceia ca
patimile rele din Mima otnului si anumai din cetanie si
din auzire sa omoara.v. tu sfarsit, nu numai pentru Grecii

pentru Romnii de aproape, se da, la

4697, Antologhial, Sbornical din Snagov, care cuprinde
de departe, ci

In el tot ce trebuie ape tot anul: slujbe la sfinti sau

aacolutib), Psaltirea Intreaga, Octoihul, Orologhiul sau Ceas-

lovul, Penticostariul, Triodul; volumul de aproape o mie

de pagini er tiparit cu clieltuiala unui fost categumen al
Lavrei celei Mari din Atos, Galaction Vidalis, i ingrijit de
un Panaioti din Sinope. O noud editie apare la 1709. Ignatie, egumenul grec dela Nucetu, da, in 1705, o Slujba
a Sf. Visarion, care se cant de sigur In hiserica lui. i o
slujba pentru Tarnosirea hisericilor se tiparl, de A.uxentie al

Sollei, apentru a se imparti In dar arhiereilor, in 1703.

SO, mai citam Psaltirea de Snagov din 1700.
V. mai sus, vol. I, pp. 251-2.
2 /St. lit, tO2., 1, pp. 419-21.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

Dupd imprejurrile nou din Ardeal se d. la Snagov

greceste Mrturisireav lui Petru Movilh, la care se adaugeo chrticich a lui Visarion Macri despre cele trei mai mari

virtuth5 (1699). Unul din ingrijitorii acestei lucrAri, Sevastos Chimenitul, publich apoi o tlmhcire a stirbatorilor,
(Heortologion in 4701, apoi o Invttur dogmatich. a
Bisericii Rdsdritene (4703), tratand despre imparthsenie
sfintenia Fecioarei, iar cellalt, Ioan Comnenul, isi tiphreste o descriere a Muntelui Atos, In 1701, descriere, carer
cu Slujba SI. Ecaterine dela Muntele Sinai, se retiphreste

la 47101, iar urmasul acestuia la Scaunul din Silistra, Atanasie, alt ghzduit al 13rancoveanului, editeaz la 1710, Panoplia dogmaticb a vechiului imphrat Alexie Comnenul.
Acestea pe lAngh discursurile grecesti ale fiilor Doinnuluir
cari laud pe sfintii patronali ai neamului lor a
.

Liturg-hia greco-araba, dath si pentru acei preoti sirieni cari

nu stiau deck greceste (1701), Ceaslovut big, lot din I 702, Psal-

tirea arabh din 4706, lucrat In Alep, Liturghia georgianh,

din 1710 si Evanghelia din 1709 In aceiasi limbh se adaugh
la aceste lucrdri, ca jertfe fcute de Brncoveanu pentra
nahrirea numelui su in phrtile Rdshritului. Snt si lucrri
de comand, care nu stau deck In leghtur tipografich cu
tenle noastre, ca slujba Sfintei Chiopolitis din 1702, plhtith
de un Grec din Chios, sau cutare cuvAnt despre preotie al
lui Hrisant (1702).

Ca o curiozitate interesant, ca o carte bunh pentrif a

invt Inch o limbh strind, si RIM niciun gaud la Intrebuin

tarea ei practich, dade4 la lumina Antim In 1698 o Gramatic slavon destul de intinsh. Cnd, cu titlu si prefata
romneasch, s publich, la 1696, Slujba slavonh a Stintilor
Constantin i Elena, se spune eh s'a fhcut slavoneste, nefiind la izvoadle grecesth. Un Ceaslov apare la 1703. Nu-

mai despre Psaltirea de Buzu din 1701 se spune ch e tiBibl. .Flom., I, pp. 481-2.

2 ibid., I, pp. 449 i urm., 452 i urm., 457 0 urrn., 468-9.

www.dacoromanica.ro

POLITICA RELIGIOASA. A LUI VODk BRANCOVEANU

*Rd (pre limba cea obicinaitd, a sel cell prin besearecile

rumanesti, sloveniasca, flindu i lipsa de aciasta pre la besearici de aeasta data, adaugindu-se c e de nevoie
pentru invatamant, care se stie di se razima pe invatarea de-a
rostul a Psaltirii : (pre la scoale pentru invlatura copii1or1,

Nu se pute inlatur lush asa de usor ca vechea zdreantA

slavona noul vesmant al limbii romanesti. Numit episcop
de Buzau la 10 lunie 1601, Mitrofan reprezint Inca acolo,
In coltul de catre Moldova lui, curentul romanesc pe care-1
incepuse dascalul sau, acum pribeag in Polonia. inca (lela
1691 el tipreste In Buza.0 o traducere romneasca, tiparita
de dansul, dar talmacit cu amestecul lumii dela Curte, a
Pravoslau.nicii mrturisiri, serse de Petra Movild. Numai
peste trei ani teascurile Mitropoliei dau o Psaltire, Cu catizme, tropare, molitfe, epashalii de 50 de ani, eexapsalm,
edupa oranduiala greciascal ; aceast lucrare, revazuta

dup textul Bibliei dela 1688, er insa menith, nu s se

dea preotilor spre Intrebuintare, ci sa. se Imparta numai,
pentru cetire, in liar pravoslavnicilor crestini. Tot as
Cu Evanghelia dela Snagov din 1697, care da numai inteo
forma ediorthosit mai Cu multa nevointa textul cunoscut,

pentru cetirea de catre cei ce nu stiu slavoneste.

n acelasi an, ca o urmare a aceleiasi miscari, Moldova rdspandi o Tdlcuire a Lit urghiei, talmacire facut de Cacavela,
indreptatd de un necunoscut i tiparit de Antioh-Vod Cante-

mir, prin ingrijirea boierului Lupa Boghn, care iscaleste

Prefata.
Sd se adauge traducen i dupa editiile grecesti ale acelorasi
mesteri, ca acea Carte sau lumina", din 1699 care e reclarea

In romaneste a crtii lui Maxim Peloponesianul, retipariri

sau prelucrri, ca aceia ce cuprinde einvatatura preotiloril
pe scurtti de Sapte Taini ale Besearecii,
publicatie din
Buzau, cu titlu si pentru Moldova (1702)2. intamplator se
Bibi. Rom., I, p. 445.
2 bici., p. 539.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

dau carti de momia religioas sau de instructie poporala

in materie de religie, precum Out Invateiturile creOine0i
fi loarea Darurilor, traduse amandoud de Filoteiu, un Roman
care se calugarise la S fetagora, Sfautul Munte, si-si puted zice,
stand, se pare, la Sf. Ecaterina din Bucuresti, metoh al Sinaii 1:

aSfetagoretulp, ori Pildele Filosofeti din 1713, pe care le tipareste, In traducerea lui Antim, Grecul ce purta afacerile

de negot ale lui Voda In Ardeal, Manos Apostolu, ori, In

sfarsit, aantologia de sentinte ale filosofilor, aSfatuirile
cretino-politice ale lui Antim Ivireanul (1715).
Mitrofan de Buzau urtnd singur dincolo de Milcov tra-

ditia cea huna. La 1697 el Indrzni s deje un Triod

slavo-roman, iar in 1698 inceped., pe temeiul Vietilor de
Sfinti ale lui Dosofteiu, illineiele romanesti, avand tipicul,
parimiile i sinaxariul In limba noastra, traduse si de Radu
Greceanu. 5i In prefata acestei carti, lucrate acu mare sal.guire, aca i noaptea o am facutu-op, spune episcopul, supt
ischlitura sa, ca tipograf, si nu a superiorului sau Teodosie,
ain unele vremi In loe de zip, el arata eh, mai Inainte, din
neintelegerea slavonei de catre preotii de pe la sate, a oranduialele Besearecii nu sa faced deplin, nici Vietile
s citiia, ascultdtorii neinteleganda si prorocestile citanii

intelese doar dupa acel sunet cu care se multdmiau

grecizantii : aarama sunanclii era, au tinbale striganda s
auziia. intr'un singur an de zile iesira toate cele donasprezece volume, proclamAnd, se poate zice, introducerea
limbii romnesti In slujba Bisericii, as cum dorise Dosofteiu al Moldovei. Oetoihul din 1700 al aceluiasi Mitrofan,
urm aceasta lucrare revolutionard, de cel mai mare folos
pentru neam, dar tiparitorul nu cutez, ori nu putii, s dea
In romdneste dock tipicul si nu cdntarile insesi, rdmase In
slavond. In Triodul buzoian din acelasi an se prefceau,
din greceste numai tipicul, sinaxarele si cetaniile, lasandu-se
in limba slavonii cdntarile. Daca acestea se pastrau In forma
Radu Greceanu, ed.

t. Grecianu, p. 347.

www.dacoromanica.ro

ARHIEREI GRECI LA CURTEk LUI BRiNCOVEANU

traditionala, nu trebuie,

am spus
se creada ca-1
indemna. pe Mitrofan numai frica de a strica ortodoxia sau
de a calca, datinile, ci mai ales greutatea de a pune cuvinte
romnesti pe melodiile obisnuite. Dovada ca in Triod unele
cantri sant si traduse.
Mai tarziu, Mitrofan
urmat opera de prefacere in

romaneste a cartilor de slujba, macar Inteo parte a lor.

El da., la 1699, Molitvenieul, chruia-i mai zice, dupa datina
de a se adaugl si numele grecesc : at uhologhionil, un

Molitvenie mic acarele cuprinde intru sine tema treaba

Besearecii, ce s cuvine preotilor : tipicul singar e romanesc, pe cnd Dosofteia al Moldovei daduse molitvele
insesi In aceasta limba. La 1701 iesia. Penticostarita, ce nu

mai fusese Upara pana atunci la noi nici *bite forma.

Liturghia lui din 1702 are tipicul In romaneste, pe cand
Psaltirea, ca pascalii si paraclisul Maicii Dotnnului, e numai
o editie noud. Urtneaza un Nou Testament, care reproduce
Cu indrepfa.ri pe cel ardelenesc si e, ca si acesta, o carte de

cetire, nu una de slujba (1703), si un Apostol Intocmai ca

acela din vremea lui Serban Cantacuzino (1701).

CAP. II.

Arhierei greci la Curtea lui Brncoveanu.

De o parte era deci tendinta fireasc a prelatilor greci,

fugiti sau asezati mai bine la noi, de a introduce in Biserica Terii-Romanesti slujba elineascd. Spre acea5ta mergeau
sfaturile unui Patriarh Dionisie Seroglanul, mazil de Constantinopol, care Incunund pe noul Donan i murl In Bucuresti, ingropandu-st la Radu-Voda, unde se aseza i trupul lui

Gheorghe Castriotul, marele boier grec iubitor de neamul

Radu Greceanu, ed. citatC p. 11.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

sau 1, ca i Indemnurile unui Iacov, urmasul lui Dionisie

Patriarh pana la 1690 , care muri si el in tara 2, ale unui

Atanasie, fost Patriarh al Antiochiei, care, venit In tara la
1700, traduse din litnba araba pentru Constantin-Vodd, la
1702, istoria pe scurt a Bisericii sale 3, ale unui Gherasim de

Alexandria, care cer Brancoveanului s tipareasca trei

volume din Ioan C-ura-de-Aur, si anume didahii si cuvantari,

pe care le raspinse dascalul Marcu, urmasul lui Sevastos4,

in sfarsit silintele unui Ieroteiu de Silistra si ale unor arhierei balcanici ca aceia cari slintira biserica Sf. Gheorghe :
Dionisie de Tarnova, Clement de Adrianopol, Auxentie de
Sofia, Maxim de IIierapolis, Neolit de Sevastia, Mitrofan
de Nisa, NIacarie de Varna 5.

s alba un plan hotart de grecizare, el,

cari nu puteau face liturghia decat In limba lor, treCiliar l'ara

buiau s lucreze, fie i numai prin exemplu, pentru introducerea limbii grecesti in biserica. Calugarii si preotii nostri,

arhiereii de tara erau de t'ata, tragAnd neaprat si invtaminte, cand batranul Gherasim de Alexandria sluji, im-

preura ca Hrisant, urmasul lui Dosofteiu la Patriarhia

de Ierusalitn, In zilele de Craciva si de c(B)goiavlenie ale

anului 17036, - cana, cu un an inainte, Domnul asculta

liturghia serbatorilor de iarni dela Climerit fostul Mitropolit de Adriatiopol si (lela Atariasie noul Mitropolit de
Darstor, Dristra sau Silistra 7,- cand, In Iunie 1707, IIrisant,
V. 1st, lit. rom., tabla ; Gelzer, Patriarchat von Achrida, Apendice

Cono, lit. pe 4903, p. 391. Piatra lui de mormAnt se vede inca, Inscriptii, I, p. 250; a lui Dionisie, ori nu s'a pus, ori a disparut. Pentru
petrecerea lui in tara, i Radu Greceanu, p. 30; Erbiceanu, Cron. grecir
tabla.

2 Daponte, in Erbiceanu, o. c., p. 93.

8 An. Ac. Rom., XX, p. 224 d urm.
4 Erbiceanu, Cron Greci, p. 204; cf. p. 145.
6 Radu Greceanu, p. 175; cf. p. 180.
Ibld., pp. 180-1.
7 Ibid., p. 166.

www.dacoromanica.ro

ARBIEREI GRECI LA CURTEA LUI BRANCOYEANU

11

primit la Dundre cu carata domneasca, vtori Postelnic

buluc-basa de Seimeni, intrand In sunetul tuturor clopotelor in Bucuresti, faced la Sf. Gheorghe, biserica Sfantului
Mormant, slujba cu strdlucirea potrivita demnittii sale de
cdnd se sfinti cate o biserich facut. de Domn,
ca Sf. Gheorghe ce! Non, a carei zidire se datoreste trecerii lui Hrisant pe lana Constantin-Voda 2,- cu un stralucit
sobor de Patriarhi si de arhierei strini, cnd Gherasim
Patriarh 1,

de Alexandria slujia la nunta Domnitei Balasa, nas fiind

prin procuratie IIrisant de Ierusalim
cand Atanasie al
Antiochiei cunund pe sora Balasei, Sarta 4, cand, in sfarsit,
la tnoartea lui Teodosie, noul Mitropolit al Terii-Romanesti,
savarsiau ceremoniile de cuviinta un Patriarh de Alexandria
si unul de Ierusalim, cari luau parte si la sfintirea lui
Antim, fostul tipograf 5.

urmasi ai lui Dosofteiu al Moldovei In ceia ce priveste ideile lor de romanizare a Bisericii i munca lor pentru acest scop, ar fi vrut s de cartea sfanta ca i slujba
bisericeasca intelegerii tuturora. Altii, iarasi, Intre cari trebuie
sa se numere si Mitropolitul Teodosie si urmasul, dura 27
1anuar 1708, al acestuia, Antim 6, iar de nevoie mai mult
decAt de huna voia lui Mitrofan al Buzaului, intelegeau
inlesneascA, pe preot prin tipicuri romdnesti, s foloseasc
tuturor credinciosilor, facnd s li se de in romneste cep. 169.
2 V. i Inscriplii, I, pp. 305-6, no. 763. Biserica fusese mantuita la

1699; ibid.
Radu Greceanu, p. 485.
4 Ibid., pp. 98, 100; cf. p. 123.
6 lbid., p. 481 i urm. Cf., pentru toti aceti arhierei greci, ei tabla

editi,d date de stefan Grecianu din opera lui Radu Logofatul despre
Domaia Brancoveanului.

6 Data in Radu Greceanu, p. 481; pe piatra de mormAnt a lui Teodosie, Inscriptii, I, p. 240, No. 540. AreA la rAposare 87 de ani i junigtate.

www.dacoromanica.ro

12

ISTORII BISERICII ROLINE$TI

tirile, Insh phstrau pentru cntdri, care nu erau usoare de

transpus in alta limbh, i chiar pentru molitfe, limba slavond. Acestia biruird prin acel lung sir de crti bisericesti,
tipdrite la Buzdu, care au o mare insemndtate, prin aceia
&A, In locul manuscriptelor rare, rele i ca totul neintelese
preotilor de sate, in locul formelor divergente ale cdrtilor
de slujbd, se ddded acum prin tipar un singar rdnd de cArti
asezate dupd cele mai sigure si bogate grecesti i avAnd
indicatii de folos In limba de obste, dar mai ales prin amestecul acestei limbi care In scurt timp trebui s cucereasca i molara, unde pdtrunsese si mai Inainte, prin
publicatiile lui Dosofteiu , i cntarea, In toate formele ei.

CAP. 1II.

Politica 164arnica a Mitropolitului Atanasie de Ardeal.

A doua Unire cu Roma.

Potrivit cu aceste idei se fc deci pentru Atanasie al

Ardealului, ales de Climent al Adrianopolei, de Auxentie al

Sofiei si de Neoflt al Sevastei, impotriva altor candidati,

Mitrofan si Dionisie, instructia din 16971, isclit. de Teodosie, pe care noul ales 11 numeste apreaosfintitul sdu stdpn

biruitor a toat. tara UngrovlahiiD, si de Patriarhul Dosofteiu. E ca o Mdrturisire de credint. a Bisericii muntene,
si merad a fi analizat In amnunte.
N'a pzi acdte tocmeale ce are Scaunul Ungrovlahii, neschimbate, deci acanoanele si hothdrile stintelor sboare
si ale Sfintilor Pdrinth, supuin.lu-se da puteri si la stpaniriD numai in alucrurile ceale politicesth. Tainele le va

pstr cum e obiceiul, botezand cu ((alza curatb si frd

preot doar la vre-o nevoie, in casd, iar In bisericd numai
Pomenia 3i de scriitorii greci ; v. Chrys. Papadopulos, Ltoct&to,
p. 44.

www.dacoromanica.ro

POLITICA FITARNICI A MITROPOLITULIJI ATANASIE

13

Cu pichturi de untdelemn in apa si Cu slujbh de preot, intrebuintandu-se mirul si cuminectura in toate cazurile
Instiintare impotriva botezului simplu al calvinilor, primit
de catv timp in Biserica Ardealului. Impotriva ritului catolic, va impartsI cu paine de grau curat si dospitd,
iar nu cu azima Latinilor , va admite prefacerea pmnii si
vinului mestecat Cu apa. In trupul i sangele Domnului
nu dup. Invtatura de ratcire a lui Cariofil
va highdul de o potriva Imprtasenia ce se zice asupt amandoua
speciile mirenilor ca i clericilor, pe cand Apusenii o pastrau numai pentru cei din urma. La taina preotiei nu se
primesc cei insurati mai mult deceit data ori cari ar fi
tinut vdav sau lasata de brbat sau curva; insurarea
a doua aduce pierderat darului. Nunta Intre rudele prev.-

zute de canoane va fi oprita, si se ingaduie Ardelenilor

numai obiceiul lor vechiu al Instiintarii publice Cu trei zile
inainte. Duhovnicii vor fi alesi cu mult socoteal, pentru

a putea infatisa ortodoxia cea mai sigur ; spovedanie

imprtasanie se vor face In fiecare post, sau macar In postul cel mare si In zilele Pastilor. Maslul se va pstra, facndu-se de septe preoti, ori macar de doi. La ingropari
nu se vor tine in seam opririle calvine, ci se vor savarsi,
dupa rit, cantrile, slujbele, cazaniile si alalte ce shut tocmite si ornduite de soborniciasca Bisiaric,si asiamene
s faca pomianile si liturghiile i muele. Icoane vor ti
In toate bisericile, si (nu numai spre podoab, ci spre
cinstea, potrivit cu hotararile sinodului al Vil-lea impotriva
iconoclastilor ; dar srutarea lor se va face cu cinste, si nu
cu eadevarata inchinciune, pastrata lui Dumnezeu singur-

- deci se lovi. si In eresul calvin si in datina pagana a

satenilor ; luminile, tmaierile se vor pastr pentru aceiasi
cinste a icoanelor. Sfintii prooroci, mucenicii sant mijlocii
si solitori catre Domnul. Far' de pravoslavnica credint
niciun om nu s poate spasi, deci concesii de dogma, fie

si cu pastrarea ritului intreg, nu se pot face. aCa s nu

lungim vorba, poruncim Arhieriei Tale s pazesti dogmeler
www.dacoromanica.ro

I4

ISTORIA BISERIOIT ROMNESTI

tainele si ndravurile Bisericii Rdshritului, neclintite, dup

Pravoslavnica Mdrturisire a lui Petra Movilh, care s'a tiOra In rom5.nes1e ; dar, la vre-o nedumerire, ede vreme
ce limba rumdniasch iaste putin si ingust, trebuie
se alerge la textul grecesc, care e a temeiul.
Preotii trebuie s fie a oameni de cinste, bine alesi, Third
simonie si mild, cari s. se Ingrijeasch de zestrea deplind a
Bisericii. Ei vor cet1 Evanghelia, vor face cazanie, vor spune
rugdciunile, eatta la bisiarici, cdt si la pogribanii, In limba
poporului : da Sdrbi si la Rusi pre limba sloveniascd, iard
la Rumni pre limba rumhniasch. In schimb, chnthrile
liturghia : eslujba Bisearicii, adechte Ohtaiul, Miniaele
alalte cdrti ce sh canth. Duminicile si sdrbhtorile i slujba

de toate zilele, se vor face neaprat slavoneste, dar nu

rumdniaste sau intealt chip ; e ingeiduit ins ca ele sd se
fac i apre limba eliniasch.

i Evanghelia chnd se ceteste

la Liturghie e mai bine sd fie slavoneste, dar se poate si

In romaneste, nu Ins in fiestece fornad, ci numai in cea
pe care i-au dat-o dasclii din Tara Romneasc supt Voevodul ce domneste.
Din vremea calvineasc se vor pdstra sinoadele, nu pentru judechti si cercetdri, ci pentru a se inlliturd propaganda,
ce s'ar fi strecurat intre preoti, a eprorocilor mincinosi si
aapostolilor mincinosi. Odata sau de cloud ori pe an, se
vor aduna, nu toti preotii de protopopi nici nu se mai
vorbeste
ci numai a1ei i intflepti i cinstiti preoti,
fr vre-o Impdrtdsire deci a clericilor strdini ori a mirenilor de once natie. Aici ash rdsepesti mhnirile
rile, si s tai Indoirile, i a s'A a luci pacea Bisericii.
Dezlegdrile In pricini cu indoiald le d Mitropolitul muntean, cu sinodul shu, cu arhiereii strini, adascalii si dataleptii ce-1 Incunjur. Si el e supus In asemenea cazani
apelului la Patriarhul Mu din Constantinop91
Condica Sid ntd, ed. Leviodax, p. 328 i. urm.; ed. Glienadie, p'
744 i urm.

www.dacoromanica.ro

POLITICA FITARNICI A MITROPOLITULUI ATANASIE

15

In aceste instructii, in aceast sfluirel. se oglindeste,

nu numai dogma complecta, asa cum o statorniciser teologii din veacul al XVII-lea, lmurind-o in lupta cu calvinii
Cu catolicii, precum i in cea cu prtenitorii lor din mijlocul

ortodoxiei, dela Chiril Lukaris pn la loan Cariofil si la

cugetatorii religiosi inruriti de lezuitii din Moscova, dar si
ierarchia perfecta, asa cum se impusese in urma
infruntdrilor, anatemelor si indreptrilor atAtor arhierei greci In chltorie de cucerire.
Stim care erau anume legturile Bisericii muntene cu cea
din Constantinopol dup povestirea cronicii oficiale a Bran-

coveanului cu privire la intronarea lui Antim.

Pentru a nu se las. alegerea In seama unui sinod eparchial, Teodosie dezigneaz in scris pe urmasul su, i diata
aceasta care hotrste i asupra Scaunului metropolitan se

ceteste inaintea clericilor adunati, impreun cu hoierii,

numai de form, pentru a-i 11 un urmas. Ei recunosc pe
Antim, voit de inaintasul su ; Vod chiam pe Antim
crja, dup dreptul
gm de stpn al terii. Apoi un Trimes plead, la Constantinopol acu cdrti la BiseriCa cea mare, la Patriarsia Tarigraduluil.
unde, totusi, adesea BrAncoveanu face el pe
ca duph ornduiala bisericeased s-i trimit
Patriarhi
ecdosis si metathesis, ca s poat fi arhiereu
Ecdosis pentru intdrirea alegerii, metathesis pentru strmutarea din Scaunul RAmnicului pe care-1 avuse pn.
atunci Antim. Patriarhul numeste pentru aceast din urm
ceremonie un exarlm dintre clericii dela Curtea lui Consacolo in casa cea vldiceasch,

tantin-Vodd, pe fostul Mitropolit de Adrianopol, Climent. Peste

dou zile dela sosirea acestuia, la 21 Februar 1708, se face me-

tathesim A doua zi, Gherasim de Alexandria, un Patriarh,

face liturghie Inaintea Domnului, apoi Marele-Postelnic merge

Cu carta domneasch la Antim in Mitropolie, de-1 proscali-

sege la Curte. Intrd pre scara cea mare, pen Divanb,

Vod-i srut mna, fcandu-i apoi frumoas. ratio de
www.dacoromanica.ro

46

ISTORIA BISERICII ROMANE$TI

'Astoria ce i s'au dab 1 Deci acuma nu-i ramne deck

sh-si anunte Inceperea arhipdstoriei colegilor din tot cuprinsul ortodoxiei.

ANA intors In Ardeal, Atanasie nu stat pe gnduri

serie Imprtratului, prin Iezuitul Ladislau 13aranyi, c el e
de
(unit cu sfdnta Biseric. romano-catolicap si, deci
poate pretinde si i se intareasca
asta era vorba, de fapt,

privilegiul din 1697; el i se add dela Viena la 14 April

din acel an 1698, adaugindu-se la 2 Iunie si ordinul cuvenit catre autoritti a. Dar Guvernul calvinesc al Ardealului 11 trec supt facere, i atunci Atanasie se hotari
strang un nou sinod pentru proclamarea solemna a Unirii 3.
Fr multa discutie se priml acolo Unirea (21 Octombre)
Cu Besearica Romei cea catholicascap, ca amdularile cestii
Bisearici sfinteD, dupd formulariul latin scris In fata 'Inca
dela 7 ale lunii4, dar last-Ind la o parte in traduccre men-

tiunea celor patru puncte, adugind c li trebuie neaprat

aprivelighiomurileD, fr care nu pot tral. Aceasta a fost
cea d'intku forma a achrtii de marturie, siu gura tradusd
in latine0e, dar Atanasie, care ave totusi putin cinste
In sutletul srtu, nu se Invol a-si pune pecetea cu cei trei
arhangheli a Mitropoliei, 'An nu se adause, de aceiasi
mn, dar economisindu-se putinul spatiu ramas pan la
sfrsitul foii, ca nu intelege Unirea deck cu conditii,
anume : apr.e noi i rdmasitele noastre dint' obiceaiulu Besearicii noastre a Rasritului s nu ne clateasca.', ci toate
taramoniile, sarbatorile, posturile, cinnt IAA acumil, as&
si de-acumil nainte s firn slobozi a le tinea, dui:A calindariula vechitu) ; se adngl ca Atanasie sa nu fie scos din
Sc,aun cpana in moartea Sfintii Sale ; urmasul lui va fi
Radu Greceanu, pp. 181-2.

Nilles, p. 201; Mag. ist., III, p. 278 si urm.

3 Cf. Nilles, p. 241.
4 V. bid., p. 206; Atanasie spune apriat ns

themat la 24; bid., p. 200.

www.dacoromanica.ro

cl sinodul a

fost

POLITICA FITARNICX A MITROPOLITPLIII ATANASIE

17

ales de sobor, In chip liber ; 11 vor intdr1 aSfintia sa Papa

si nnltatul inptirattl, in locul Vladicai i DOMnului de
iar sfintirea o face Patriiarhuld de suptu
peste munt,i,
biruinta innfilti[mi]i Sale, deci cel sarbesc din Carlovat, ;

protopopii se asigurau c nimeni nu se va amestecri

In rostul !or. Altfel sit n'aib nicio valoare isaiturile
pecetile noilor membri ai Bisericii Romane 1.
Astfel iscdlira si pecetluir in ceard protopopii Hategului,
Inidorii, Sassebesului, Blajului, Catei, Nimigei, Bistritei,
Haportei, Ordstiei, Bistrei, Cdlatei, Giumalului, Lapusului,
Daii, Armeniului, Chioarului, Colunului, Mohului, Raco-

vitei, Salistei, cei doi din Fgdras, cei din Tija, din Vint,
din Uifalau, din Gurghiu, din Tichindial, din 13eghis, din
Leapindea, din 5ieut, din Similfaiu, din Silva, din Ohaba,
din Cugir, din Cb.lin, din Kora, Sdcal, Keza si inca

cei mai multi, protopopi far hotar sigur al puterii lor, preoti de sat, cari, pentru hani, purtau un titlu
unul,

mai mare decat al popilor obisnuiti 2. lar, cancl venl randul

lui Atanasie insusi, el adause c Unirea se intelege pdstrandu-se toata leage nostra, slujba Besearecii, leturghiia
posturile sh stea pre locil, i Iiisandu-se el, Atanasie
Vlddica, In pace, nchdrbutdluit3. Nu se poate, din partea

unor elerici, o mai vdditti urmdrire a interesului material,

o mai mare neincredere fatA de aceia chrora li intind mana
spre Unire si o mai mare iubire pentru rosturile Incldtinate,

de care In ruptul capului nu se pot despb.rti, ale vechii

Biserici In care trdise neam de neamul lor, luptandu-se,
cu puterea sau cu viclesugul, pentru pdstrarea lor, ca cea
mai sigurd scard spre Dumnezeu si esphsenia sufletelor.
O scrisoare solemn f redactatd In numele lui Atanasie,
cAtre Impdratul, cerandu-se privilegiile, care nu zdboviril,
flind date lnainte de 16 Novembre si apoi, dupd incheierea
1 Nilles, p. 208 i urm.
2 Cf. Cu lista din 1700, la incai, III, pp. 305-6.
Nilles, p. 211.

www.dacoromanica.ro

48

ISTORIA BISERICII ROMINqTI

pdcii Cu Turcii, cari cedau Impdratulai Ardealul,

la 16

Februar 1699 1

CAP. II.

Urmrile nemijlocite ale Unirii.

Vestea Unirii umpla de mnie pe nobilii calvini ai Ardealului, cari pierdeau prada cea mai obisnuit, a legii lor
hicalcatoare, dar, mai ales, un numar mare de iobagi, cari,
In vesmant preotesc, indepliniau aceleasi sarcini si fdceau
aceiasi robotd ca i eranii ceilalti. Plangeri la Viena, prin
Trimes anume 2 prigoniri sdlbatece, ingroziri, tdinuire a
diplomelor Impdrtesti, total fa pus In lucrare pentru a

zaddrnicl o schimbare religioasa, fie si numai aparentd,

care ar fi dat Casei de Austria, noua stdOna a terii, sute
de mii de credinciosi legati strans prin comunitatea religiei ; In multe prti, furia anomnilon de pdmant merse asa
de departe, Meal dd la la primant capistile papistasesti ale
Valahilor 3. in sfar.;it, pentru a impiedeca scdparea unui

numdr prea mare de Romani de supt jugul cel greu al

iobagiei, Guvernul, lucrand cu dela sine putere si Impotriva vederilor Unirei, hordra, Inclatd dupd publicarea,
a diplomei de privilegii , la 26 Septembre 1699, &A
In cel mai mare sat din tarn', ajung doi preoti, c preotii
noi nu trebuie s se fad. decat &y ce se va orandul o cercetare, si de membri ai clerului latin, cari vor vedea dacd
doritorul de preotie a mantuit o scoald catolica, cd Vlddica
n'are drept de afurisenie, c preotii faca parohie n'au decat
se clued' la mndstire i c num ti pdmnturile parohiilor

pot fi scutite de dijind ; cu preotii ce nu si-au ales nicio

Nilles, o. c., pp. 200-1, 224 0 urm. ; Mag. ist., III, pp. 235 0 urm,
2 Nilles, p. 219.

3 Ibid., p. 220.

www.dacoromanica.ro

URMARILE NEMIJLOCITE ALE UNIR!'

19

lege strin e si mai ru ; ei pot fi btuti ca once oameni

.de rnd 1. Afar de punctul Inchiderii In rnnstire a preo-

tilor far parohie si de supunerea la dijm a tuturor ave,rilor preotesti care nu se tin de parohie, cardinalul-primat
2.dmise punctele dietei, la inceputul lui 1700, cu toat protestarea siriodului unit care se tinuse la 26-30 Saptembre
16992 si deelaratia catolieilor di nu Inteleg a bruscd astfel
lucrurile 3. In sfarsit, Bisericii celei nou unite i se dadura
dourt lovituri mari clerul din partile Inidorei declara ca

nu-i trebuie nici Papa, nici superintendent, ci ca-i ajung

vechile datine romaneti, iar, din rndul preotilor celor
mai carturari si mai isteti, se ridica Ion Circa, sau Tirc,
din Batiz, si, strangnd iscalituri de preoti, cauta a se face
recunoscut ca episcop ; urmrit de catolici, prins, pus in
fiare, el atla adapost, ea unul ce se daduse drept unit cu
.ealvinii, la sinodul din Cetatea-de-Baltd,
dela Alud 4.

In casa acestora

Totusi pAn la o data as de trzie cei din Tara-Rom,neasca nu aveau Inca Liri sigure despre gndurile i faptele lui Atanasie, sufraganul eu juramnt i instructii al
Mitropolitului Teodosie i ucenicul In materie de dogm al
marelui teolog Patriarhul de Ierusalim. Astfel la 15 lunie
1700 Constantin-Voda Inthri. Mitropoliei Balgradului satul
Merissanii din Tara-1omneasc5, veche danie a lui Mihai
Viteazul, ca i cum nimio nu s'ar fi Intmplat 5. Pe de alfa
parte, Atanasie nsui tipri. la 13 dg,rad, cu un meter
Mag. ist., III, p. 295 si urm.; Nilles, pp. 227-9.
2 Mag. ist., III, pp. 299-301; Nilles, pp. 238-40, 241-2. Ordin impADecembre 1699; Mag. ist.,
prAtesc pentru observarea privilegiilor,
III, pp. 3JI-5; cf. si Hurmuzaki, V, pp. 510-1; Mon. Comitialia Trans.,
XXI, p. 431 si urm.
3 Nulas, pp. 242-4.
4 Bid., pp. 220-2.
6 An. Ac. Rom., XXI, p. 288, nota 4; Mag. ist., III, pp. 305-6; Ci.
pariu, Archiva, p. 453 si urrn.

www.dacoromanica.ro

90

'STOMA I3ISERICII ROM:iNEFI

trimes de Teodosie, Alibi Istvanovici, deci : flul lui Istvan,

care-si zice, In cirilice : ex Ung,rovlachias, finden ?tu era

din Ungrovlahia adevaratrt, ci din Ardeal, o noun editie a

Cazanici calvine,
zice acum, dupd moda greceasca
a timpului : Chiriacodromion (el tiparl i o Bucoavna, cea

cl'intAiu In romaneste, tot In acest an 1690)'. Cu acest

prilej, Vladica lasrt pe tipograful Mitropoliei s numeasch
pe Voevodul ocrotitor luminatoriul credintii pravoslavnice, patronosu adevaratu al Stintei Mitropolii de aici
dinu Ardealu si s w,igure crt nu s'a facut vre-o strdmutare In potriva SEntei Scripturi, au In rnduiala dogmeloru ce tine si porunccaste pravoslavnica Beseareca a Rrtsaritului.

Cu sfdrsitul acestui an Insh, masca era aruncata. La 4

Septembre 1700 se stranged un mare sinod, la care luard parte,

pe langa protopopii din [698 dintre cari numai prea putini lipsirrt , multi alt,ii, i din locuri lnsemnate : astfel
Vasilie din Brasov si colegii sai din Sibiiu si Balgrad, apoi
cei cari lipsisera din randul protopopilor fagaraseni : dela
Vistea, dela Avrig, dela Berivoiu, dela Bdusor, dela Calbor, peste apa Oltului ; pe lAngrt cel din Gurgbiu i alt
protopop din Secuime : cel din Ha romsec ; apoi, de sus din
partile Bistritei, cel din Sangiordr., un nu mar de protopopi din deosebite Tinuturi, dela Supt-Paduri, Vidrdsau,
Chitoiu, Chiuesti, Lemin, Bacaiu, Saldobagiu, Comlis, Cobia ;

Ungureni din Sarvad, Basesti, din Baia-de-Cris, din Santul

si Lazuri cei din Marainuras, In sfArsit, din Sighet i Erasulde-sus.

C:ea mai mare parte din Maramurnseni 111s tineau cu

Vlaslica losif Stoica,
nemes avnd un ostas clare In
arme
numit Inca de Apairy cel d'intdiu, sfintit In Moldova si desfacut de atarnarea arde]ean, ca aepiseop praBM. Rom., I, pp. 369-70, no, 113.

www.dacoromanica.ro

URMARILE NEMLJLOCITE ALE ENIRII

91

voslavnic, cu mila lui Dumnezeu, al Maramurmului, exarli

.al stavropighiei patriarsesti tarigrridene
actul din 1391
fusese Imprtasit de Maramuraseni i lui Dosofteiu al Moldovei
administrator al Mitropoliei Balgradului, Ardenlului s. c. I. 1, pecetluind cu pecetea brilgradeana a celor
trei Arhanglieli 2. El tine cate un partiales sabor prin
satele Tinutului, judecd in procese bisericesti, imparti singhelii i antimise slavone i strange. venituri. Stated prin

emandstirile de prin sate, la Giulesti de pilda, dar si In

IIust apoi, si-1 recunosteau protopopii din Visdul-de-jos,
din Giulesti, din Jalova, pentru erasul-de-sus, erasul Cosdului si erasul Sighetului, precum si multi preoti, pe langa
asesori, fruntasii oarmeghiei sau ai comitatului 3.
Dacd n'au venit, cum se spune anume, preoti din partile
Satmariului, trebuie s se caute lamurirea intaiu in faptul
c protopopii de acolo ajunsesera aproape neatarnati,
apoi in aceia cd, in vecinatate, In Tinutul Orazii si comitatul Bihorului, pana la Gelmariu, cdptase, la Ianuar 1691
incd, vicariatul catolic in partile Ungariei asupra Rompar tibus Hito g ariae siyer Valachos), pe cari se
iiilori
Mudase cd-i va face uniti si cu sila, un lsaia, Sfeta-

i Grec, paroh in Careiu, apoi in Dobritin, care

stlita in mijlocul satelor romane,sti din tara Oasului, la
mrindstirea Bicsadului, pand la uciderea lui de hoti (15
Maiu 1701). Isaia ave supt ascultarea lui pe toti protogore

popii de pe acolo, pilad ce sarcinile grele ce aruncii asuprd

lor aduse plangerile unei prti din cler, cu protopopul Pantaleon dela Baia-Mare in frunte4.
Acolo era. un Tinut de Ungiiri, Rusi si Greci, cu epis-

copi cari se chiam, cand Volosinovsclii din 1670-5,

cand Teofan Mavrocordat

din 1677 , cnd Ieremia Lip-

Studii i doc., XII, p. 293, no. y ; cf. pp. L-uu.

2 Ibid., p. 234, no. in.
3

V. Budu, o. c., pp. 56-31.

Studii i doc., XII, pp. xux-L.

www.dacoromanica.ro

22

ISTORIA BISERICII ROMANEM

nitchi 1685-8 , chnd Metodie Racovetchi

eepiscop de
Muncaciu, Machowicza, de Zips, de Krasnobroda, Maramurds,

si prin toat Tara-UngureascaD, in 1688, 011a ce, la urma

un Chiot italianisat, episcop de Sivas, inthiu, apoi de Muncaciu, Maramuras si Zips, pe Ihngd care se adaugh Machow
si Komarom, ajunse vicariu apostolic al poporului de rit
p;recesc in toat. Ungarian si, cu autoritatea unui esfetnic al
imparatuluin, fdcit Vldici pentru Romhni si tipr pentru
mAntuirea lor sulleteascii. un Catechism, din care o a doua
editie ie dupd moartea lui, la 17261.
C:ei 55 de protopopi, infdAish.nd 1582 preoti, luarh In des-

batere doud chestii : Unirea Intliu i apoi reformarea, dupd

canoane, dup idealul legii crestine i dup cerintele ritului si ale datinet, a clerului romhnesc unit. impotriva Unirii se rostird Brasovenii si Sibiienii, dar mai ales cei din
pArtile Inidorei, insti, la urmd, ortodocsii din cele d'inthiu
douh locuri, si calvinii din al treilea, se Invoird a-si pune
iscliturile, si nemesii raghraseni, veniti in mimar mare, se
ardtar foarte bucurosi 2.

In a cloua sedinta se hotarh primirea Unirii In aceiast

form ca la 1608; se addogi iards;i, dar in afarti de forma
cel d'intdia nu, va fi fost gdsit bun i pentra
actuluT
aceasta,dt erituln si disciplina nu se vor schimbh si ca,
mergAnd acasd, fiecare protopop va face s se iscdleascd
actul de juratul su 3, de doi preoti comisartn, de fre,
batrdni din Ilecare sat 4.
Abi la 11 ale lunii se hotdraril articolele de reforme.
Unele din masuri amintesc asttuirean munteand din 1698
supt pedeaps de gloab pentru preot
12 honni
si sat
Cf. Studii

doc., XII, pp. xLvw-ix ; XIII, pp. 9-10, no. 9; Bibl.

.Rom., I, p. 439, no. 400; II, p. 27, no. 490.

2 V. N. Densusianu, in Revista critico-literara, I, si Cestiunile

Blaj, 4893.

8 V. vol. I.
4 Cf. 3Iag. ist., III, p. 307 si urm.; Nilles, p. 215 i urm.

www.dacoromanica.ro

URMXRILE NEMIJLOCITE ALE UNIRII

23

vor fi In once biseric. icoanele Mantuitor ului, ale

Maicii Domnului si ale Sf. Nicolae ; oddjdiile i odoarele
24

se vor tinea. curat ; se vor observa cu sfiatenie cele patru

posturT, supt amenintarea alipsirii de la biserich ; sa se cinsteased shrbdtorile insemnate cu rosu la Ceaslov, facandu-se
polieleu si cetindu-se evanghelia ; se va boteza cu mir, cdci

altfel preotul va fi scos din preotie ; se va tunde preotul

ce se va alla insurat a doua oar ; oamenii vor fi indatorati a merge la biseric, In zilele de Duminecd i sarbrttori, MIA' gres, iar cei ce nu vor asculta si vor lipsl a treia
ark vor fi alepdati dela bisearicdp, neavnd dreptul de a
fi Ingropati crestineste, ca In vechile aponturip ale lui Saya
Brancovici; se hotdrste ca fiecare credincios s stie Tatd1
Nostru, Crezul, Cele zece porunci ; tot din acelasi izvor e
oranduirea ca preotul s fach slub aDuminecile sau sdrbtorile de trei ori si Vinerile i Miercurile, de doud ori,
iar pre post In toate zilele Acelasi izvor 11 are oprirea
de a desprti In afard de soborul cel mare.
De limba slavon nu se pomeneste nimic, (lar rostul celei romneti se hotdrste astfel apopii s facd slujli cat
vor putea romaneste, evanghelia i poveaste, s Inteleag
crestinih, i s fad)", apoucenieD Dumineca si srbdtoarea,
dacd nu vreau s, pldteasca gloabd 12 florini. Sd nu se cunune fugan, strdini, afrtiip ; logodna s nu se facd fdrd
preot. Diacii doritorii de a se preotl se vor dove& cu ciirt1
dela protopopi a fi oameni cinst4i i aadeviirati duhovnicb), stiind aPsaltirea de intelesD, aglasurileD, atainele BisericiiD, i vor mai Invdtd patruzeci de zile la Mitropolie.
Acum Incepe partea oarecum originald. Preotii vor trebul sd aib toti, si cei de pe aiurea, carte dela VIddicap.
Vor purt haine lungi, apleas sau potcaro, nu avor Imbl

la ctircimd sau beati prin trgD, nu vor atrage Mac, Indcar In ce feliu de chip; nu vor asudub) si nu vor Ids pe
credinciosi sa Led as. ; nu vor priml In bisericd pe aoa1 Cf. Mangra, o. c., pp. 81-2.

www.dacoromanica.ro

24

ISTORIA BISERICII R0MINE5TI

menu ri, hoti, curvarb), ci-i vor d judecdtii cuvenite; nu

vor ingddul jocurip i tragere pe ulit. sau Intr'alt chip;
ei nu vor merge la judecata mirenilor in procese mixte ;
vor cere satului sa." le tie un atrcovnic sau acrasnec; vor
lu de la sateni, dupd vechiul obiceiu, claia de gru, ferdela de ovas, si li se va sluji cloud zile pe an.
Protopopii numesc pe preoti i primesc ca multdmitd o
piele de vulpe; ei tin soboare de eparbie, ca supt calvini,
si pot pedepsi, cu cei doi popi bdtrani si cu soborul sdu
pe preotii ce lipsesc ; ei vor veni la soborul cel mare, prezidat de Vladicd, impreuna cu titorii-jurat), aducand flecare
adoi preoti bfitranil Cu el 1. Pe urma, protopopii, crezetndu-se pre ingustati, impuserd Vladicdi a li se pdstr dreptul de desprtenie fara stirea lui i, in vederea venitului
de piei de vulpe marturisite i allele nemiirturisite, facurd
sd se ingcluie preotirea fard alta clausd cleca.t aceia, foarte
generald, ca diacii vor fi vrednici i lnvatati 2.
in schimb, la 6 lanuar 1701, protopopii, cari arata s nu
se fi despartit, 57 la numar, declarau c poftesc pe Atanasie singur, cara a se amestec mirenii in ducrurile vl.dicestip, si la aceastd declaratie se uneste i protopop
Crdstea san. protopop Staicu ot Brasov 3.
Atanasie, care ave inch doi stdpni, lucrase, dei temar,
dar thud meter sfatuit, cu o dibhcie deosebith. Aveet arnemdoud metnile pline de daruri : cu una intindea imparatului

si lui Kollonics declaratia latind de Unire MIA conditii si

clause de garantie, iar, cu alta, Muntenilor ortodocsi actul
romnesc de reforme. Pare sigur, aducandu-se innainte
mdrturia protopopului Avram si a tipografului Nicolae,
Atanasie ar fi infdtisat lui Vodd Brancoveanu Unirea toatd
ca un lucru numai de formd, fdcut in vederea iertdrii portiilor
1 RomAneste, in Mug. ist., III, p. 312 si turn, cf. Nilles, p. 250 si uno,
2

3 Studii i doc., IV, pp. 71-2, No. Lxvi.

www.dacoromanica.ro

URMARILE NEMIJLOCITE ALE IJNIRII

23

.ce se luau dela preoti panh atunci 1

Indreptatire pentru care

i s'a si intarit stapanirea Merisanilor. Si lui Dindar, Bulgarul
care spiona pentru Domnul muntean la Sibiiu, Vla lica-i
rhspunse deslusit c nu e unit 2. nirh a pomen1 Cu un

singur cuvant de o schimbare a sa de lege, el mustra. aspru, In Novembre, pe Brasoveni, in fruntea carora sthteau
negustori greci, de o stricta ortodoxie, pentru ca nu voiau
sh recunoasca declaratia de Unire, ischlith si de protopopul
Vasilie dela dansii ; anoi shntem
Pan'acum am
fost fiiul phcii, lar, deaca m veti mnii, voiu s fiiu ca
un leu tradat de fii si (!) 3.
Un astfel de act nu-i ajungea lui Atanasie ca t lie sigur
ch nu-1 va scoate nimeni. El avea nevoie de intarire
din partea Bisericii catolice. Si, pentru a o caphta, se puse
acum pe lucra, cu atat mai mult, cu cat .tia ce pari aduc
Impotriva lui dustnanii pe cari si-i castigase : ca joach in
mijlocul protopopilor la manastire In zilele de serbatoare
mare, ca be la ospete ca in acarciuma, ch se incunjura
de Tigani cari stiu bine si jocul si butura, ca umblh cu
arme si viineaztl, ca rud ele lui calc pe preoti In picioare
si mdnanch veniturile Bisericii, ch se fac preoti de cei cari
nu stiu Tathl Nostru, i anume pentru bani, i chiar dach
sant lnsurati a doua oard ; ca se despart oamenii de t'Ami,
ba chiar i preotii, pentru doi, trei Ilorini ; c nu se imphrthsesc credinciosii decit la moarte, cd tine diaconi copii,
c pretinde prea multi bani dela clerul shu, eh are secretariu calvin, c n'a schimbat Crezul in ce priveste purcederea Dultului Sfnt, in ultima-i tiphriturd pentru copii 4
uUnionem... tantum ad oculum et popas unitos ob remissas portiones.

Si unus alterve non obsisteret, qui huius Unionis auctor extitit, disso1utam fuissen; Nilles, p. 261.
2 lbid., p. 267.
3 Stinglie, Documente privitoare la trecutul Rometnilor din &Itei, I,
p. 5 i urm., pp. 8-9, 40-11.
4 In nuper edita postilla; Nilles, p. 264. E vOrba, firegte, de Bucoavnd.

www.dacoromanica.ro

06

ISTORIA BISERICII ROMANEFI

aceasta o spune si Vladica armenesc Virzirescu , care

a fost scoasa Cu mai putin decdt banii ce a strAns (lela
toatd lumea ; c n'a filcut scoald de preotie. Invinuiri In
mare parte adevdrate si pe care le crezurd i unii dintre
Iezuitii ardeleni, cari erau de pdrere s se caute pentru
lege nou'd orn nou, Mil a pripl totusi lucrurile 1.

CAP. Ill.
IntArirea Unirii de cltr Curte.

Incri din 1699, Atanasie isi ardtase dorinta de a merge'

la Viena s negocieze in numele noii sale Biserici ; el plecd

numai in iarna anului '1700-1, in sunetul clopotelor si

petrecut de vre-o dou'zeci de protopopi i vre-o suta de
preoti, luind cu el pe vicariul Meletie si pe negustorul bAlgrddean Stefan Rat, unul dintre etitori 2. Sosid la 5 Februar 1701 In Capitala impArdtiei, trei ani dupd ce mer-

Bese la Thrgoviste spre a fi ales si sfintit ca arhiereu ortodox 3. Avn cinstea de a vedet luminata fath d Mdriei Sale

impardtesti si ha parte la conferinte cu insusi cardinalul

Kollonics i ca vice-cancelariul Arilealului, cerfind cu acest

prilej, pe lngii ce stim c dori, si plata zaherelei date

de preotii romfuli ostilor germane, pentru a se intrebuinta
acesti bani la ridicarea de scoli 4. I se dddit titlul de consilier imprtesc, pe care-1

Camilli din Maramurds,

i se ddrul pentru el si urmasi un lant de aur cu chipul

milostivului imphrat, i se fdgadui aducerea la indeplinire
a privilegiilor si degiviirsita scutire a clerului sdu de egiug
iobhgescul, shijbd, de ehonorarim sau cinsteD catre donmil
1 lbid., pp. 263-7.
2 lbid., p. 272.
3ibid., p. 273.
lbid., p. 276.

www.dacoromanica.ro

INTIRIREA UNIRII DE CITRA. CURTE

27

mosfilor, de vami si alte mai multe tarhaturi si greutati

aduri ; i se supuser prtile exterioare, Bihorul
Crisurile, uncle si lucera, a se face recunoscut 1. in schimb,

la 7 April 1701, el prima ca Mitropolit al su pe cardinalul-primat al Ungariei, ca Patriarh al sau pe Papa,

sfntulu Papa de Roma. Mitropolitul muntean, chiriarhul de pan atunci, ii este acum numai Bucuresteanul ;
Domnul Terii-Romanesti, vechiul patronus si binefcdtor
In toate priviniIe, stpanitor peste Romanii liberi, e nurnit
aCraiul sau Voda Tardi-Muntenesti ; amindoi sant sismatich i eretici, si cu niciunul din ei nu va mai Fistra
aprietesug , nu va mai tinea curspundeatie, supuind
noilor sai stpani once scrisoare va ti de lips a li trimete. Numai catolici sau dreptu uniti se vor mai veclea
la aCurtea lui din Migrad. Va tiphrl Catehism nou,
care se si public. In 1709, cu litere latine, la Sibiiu
c'arti neatinse de eresie, revhzute de un teolog 3. Se invoieste sa fie stintit din nou, ca unul ce s'a incredintat
hirotonia cea d'intaiu a putut s fie gresit si filrd pret
aceast umilint i se iarta, ce-i drept, In forma solemna, dar e

sigur c Atanasie a fost dispensat macar de Kollonies 4.

Va priml langd el ca supraveghetor i sftuitor acel teolog catolic pe care si unii dintre Iezuiti 11 credeau pre
Impovr.tor i jignitor pentru bietul episcop chut In
epitropie ; 11 va priml ca un printe dttor de sfat, cu

drept ins de a-1 Intovrdsl 1n vizitatii canonice, de a hotra

In chestii de desprtenie sau lephdare din besearech, in

numirea preotilor, In globirea Ion, In punerea de tasch,
adeci tax, si, In sfirsit, In toate cele , ca unul ce se sitnte
el Insusi, In multe nainvtat, nemuncita si necercat ; Leologul va ave dreptul s-1 mustre, si el datoria de a priml
Nilles, p. 388.

2 Bibl. Rom., I, p. 480, No. 156.

3

Cf. gi Nilles, p. 312.

4 lbid pp. 107-109.

5 ibid., p.

264.

www.dacoromanica.ro

28

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

adojeneala, ha chiar sfatuitorul va putea s oranduiascd imbunari, pornindu-se deocamdata cu ingdduirea cuminecdturii

si din sarbatorile Pastilor

urmandu-se indata
cu incercarea de a se introduce calendarul cel nou 1. Nici
gospodaria Bisericii n'o va mai avea el, care ingaduise 'Ana
atunci pe tath i frati sd-si faca afacerile cu preotii i diecii
doritori de a se preoti. Va II un socob al intregului cler
unit, care se va trimete cardinalului ; episcopului i se va da
numai cate un florin pe an de catre Ilecare preot ; taxele vor 11
botarate, rapte pentru once slujba bisericeasca, iar hasna

proventusul din economie Besearecii sau Mitropolii, ce

va esl, o fi suptu grija coratorilom Se lndatoreste, cu umilint, a nu rabd jocuri la Mitropolie, a nu aduce inuieril)

la petrecere, a nu lua parte la vanatoare armata i Cu

sulietm. i, daca nu s'ar tineit de aceste conditii si ar calc
si a treia oard porunca teologului sain, va putea fi scos
din Vladicie, ca un dregator oarecare, vinovat fata de Stapanire : de s'ar vedea. bine Bisearecii rumanesti cu a Romii
unite din Vladicie s ma' scoata si in locul mieu altul care
sa tina lucrurile mai din sus scriite (!), uniciunii foarte de
lipsa,
va pune Vladica 2.

Va recunoaste oricine, dupa cetirea acestui act autentic,

In care se oglindeste sufletul josnic al unui om far demiiitate si fdra, rusine, al unui arhiereu uitator de toate
datoriile si juramintele sale, al unui Roman flira simt de
neamul su, c, intre deosebitele forme de Unire cu Biserica Romei, pe care le-au intrebuintat neamurile ajunse
In stapanirea Austriei, niciuna n'a fost asa de rusinoash
de brutala. Oricate foloase culturale, mari i netgaduite,
ar fi adus Unirea, foloase pe care Atanasie, cand fagaduia
la Balgrad, cu banii Bisericii sau cu pomana de 0.000 de
1 Nines, p. 24.
2 Romikneste, in Popovici, Uniunea Romanilor, p. 153 i urm., extrase in Sate fi preoli, pp. 185-8; cf. Nilles, p. 289 si urm.; y.si ibid.,
p. 99 si urm.

www.dacoromanica.ro

iMPOTRIVIREA LA iNDEPLINIREA UNIRTI

29

florini ai lui Kollonics, (coscul. de calieceaste si rumaneaste : valachicarn et latinam

diploma imparteasch

vorbeste de trei scoli, la Bhlgrad, Hateg si Fagaras 1,nu

pute sh le int,eIeag i sh le prevada, declaratia lui din
April 1701 e de sigur cel mai injositor act public savarsit
pnh atunci de vre-un VIAdich romlinesc.

Aceste indatoriri nu se publicar insa niciodata, si, cand,

la instalatia lui, in ziva de 25 lunie, mergea ca un Craiu,
In cucie aurith, incunjurat de clerici i nobili catolici in
rdvane, intovrhsit, cu cruei i prapure, de vre-o mie de
preoti, cu cei cinzeci i patru de protopopi ;ti lui in frunte,
si salutat de o multime de dourt mii de oameni, de toate
legile i neamurile, cand, in bAtrana mhnastire a lui
Vodh biruitorul, groful Apor ceti recunoasterea, cu data
de 19 Mart, a lui Atanasie ca episcop adevarat, din nou
facut, in locul Mitropolitului fals ce fusese, cand Iezuitul
neamt Carol Neurauter, noul deolog, adhugl intarirea privilegiilor episcopului romanesc, pe cand eroul zilei ii va
fi
oprit oeftii la stralucita imbrhtisare subjugatoare a
aurului,

numai cativa initiati stiau si intelegeau ca aceast

zgomotoas petrecere se serbeazd pe ruina unei veda organizhri bisericesti si pe rhmhsitele sf.siate ale trupului
Bisericii romanesti unice, intinse Ihrd intrerupere phn la
hotarele neamului 2.

CAP. IV.

linpotriviri la indeplinirea Unirii.

SerlAtoarea din Migrad, pentru VIAdicie innoit i pentru
lege imphrdteasch nouh, fusese stricath, prin protestul zgomotos fdcut la usa bisericii Mitropoliei de trei Romani, un
1 Nilles, p. 298.
2 Cf. ibid., pp. 287 qi urm., 320-2;

incai, III, p. 312 i urrn.

www.dacoromanica.ro

30

ISTORIA BISERICII RODIANEgI

preot i doi mireni, din Brasov se pare, cari strigau c nu

pot inghdul ca biserica lui
sh tie inchinath altei

religiil. Peste putin se faced., In forma prevdzuth de legi,

de chtre nobilul rorndn Gabriel Nagyszgy, o pldngere de
acest fel, adhugindu-se In ea amenintarea cd, dac se face
sird Romdmilor, ei ar puted sa priveascd, la o intAmplare,

chtre alti stapini ; sau s iash din tad, care nu e doar

eincunjuratri cu zid de piatra. 0 mare parte dintre orasenii cei mai bogati, unii dintre ansii Greci din Compania
greceascd de comert care-si aved inch de mult reprezintanti in cele mai insemaate centre ardelene si In unele
localitrtti din Ungaria 2, nu mai voir sd calce In biserica me-

tropolitanh, ci facurd sa li se slujeasch in biserica cea

din ora s3, ardtind in gura mare cd-si vor aduce preot bun,
ortodox, de peste munti. Arestarea lui Nagyszgy nu potoll
fireste tulburarea din spirite, care faced sa se teama Guvernul de o rascorila4. Tara Fdgdrasului nu priml nici
Unirea, care se daduse acum la ivealh cu toate
ei de prefacere si de urnilire; in Fagaras chiar, Brancoveanu facuse de o bucata de vreme o frumoasa bisericd 6,
isprdvith In 16086 si inzestrath cu privilegii de ctitorul ei
darnic 7 : preotii de acolo, platiti din Tara-Romdneasch, vor
fi stat in fruntea nemultamitilor, mai ales mesteri dela
tehiul tdbacilor, cari aveau privilegii dela Rdlaczy cel d'intdiu si erau deprinsi cu Inrdurirea calvineasca 8. Cdt priveste nemesii din Tara Oltului, cu toatd credinta lui Kollorries crt s'au cdstigat, in 1702, 412 de frunilii dintre ei ,
1 Nilles, p. 322.
2 Studii i doc., XII, p. y i urm.
8 Ibid., XIII, p. 34.
Nilles, p. 331 .1 urm. ; Sate i preofi, p. 196
Radu Greccanu, p. 86.

6 Studii fi doc., XIII, p. 94 .1 urm., no. xtsut.

7 Att. Ac. Rom., XXI, p. 288, nota 1.
8 Studii i doc., XII, p. xix }1.1 urm.
Nilles, p. 24.

www.dacoromanica.ro

urm.

IMPOTRIVIREA. LA iNDEPLINIREI UNIRII

31

aplecrile lor chtre calvini, de nobleta chrora erau legati

prin boieria lor, shnt cunoscute. In Apusul terii, Hategul
Inidora, cu toath buna primire ce se facuse lui Atanasie
la Ilia si Deva, nu voiau sh stie de Vlhdica inoit, Cu ateology

In coasta. In Inidora, unde biserica Sf. Nicolae fusese lucrath, In bun stil rotnhnesc, dela 1631 la 165i, cu cheltuiala protopopului calvinizant Innhs, un nemes dupd nume,

a familiei sale, a protopopului Nicolae, precum si a multor

-negustori bo,gati de acolo 1,Grecii din Companie si alti
locuitori erau mai bucurosi de legea cea veche a Craiului,
tu rhul chreia se deprinsesera, decht cu legea cea noua a
imphratului, al chrii bine n'avusera inch prilej sh-1 guste ;

Indatd dupd sinodul, slab frecventat, din lunie 1701

protopopii furh chemati din nou In Novembre -, la 16
Iulie i VIddica si cArmuitorul lui de multa vreme, Ladislau
Baranyi si Iezuitul conduchtor al Casei din Balgrad ca si, Intamplator, acela al Casei din Cluj, diideau voie protopopilor

Gheorghe si loan, precum si tuturor credinciosilor lor din

Inidora, oras si Tinut, sa trdiasch precum au trhit pnh
acuma, dupa obiceaiul pravilii grecesti si romhnesti, cu
toate tocmealele Bisericii, neadaugnd i nesczhnd, cu
singura conditie s asculte de Vliidich, precutn au ascultat
si mai inainte de Vladici si de cine le-au fost purttori de
chstigth, i sh nu huleasch. legea imphratului si cele patru
puncte, de care nu shut datori sa se tie 3. Astfel se lucrd
si din partea catolicilor ca din a calvinilor, cari erau In-

in aceste Imprejurhri tulburi, nu cer deck o

simpld declaratie ischlith de Unire cu ei si c amestech
vinuiti

,adevdrata Unire cu punerea supt ocrotirea altei I3iserici 4.

Cht privete Banatut, el r maned in vechea lui alchtuire
credint, rzimndu-se si pe masa compacta a Shrbilor de

,curand atrasi in tar prin tot felul de privilegii imphrdStudii i doc., XIII, pp. 417-9.
2 Nilles, pp. 323-8.
3 Vag. ist., III, pp. 322-3.
A Nilles, p. 299.

www.dacoromanica.ro

32

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

testi ; RomAnii b1inateni, cu centrele lor Lugojul si Caransehesul, se departau (le calvinismul adoptat inca' in veacut

al XVI-lea, (loar pentru a se apropia de cea mai sigur

ortodoxie, iar nu peritru a trece la catolici ; preoti din aceste

phrti nici nu se pomenesc in sinoadele de Unire tinute

dela 1097 incoace.
Mai bine deck toti se tinur. 'lusa Sibiienii si Brasovenii,

Un batran acompanist, care fusese in 1672 birau al ne,

gustorilor greci din Sibiiu, aCaloiani Pater sau Pater lanop, care aveil mosii in Tara Romneascd, unde Domnii
care-si daduse fata dup. DinIi ziceau prietenul) lor 2
dar, agentul, pomenit si mai sus, al lui Voda Brancoveanu 3,
facuse, incii din Martie 1701, cn 1 Atanasie se all. la Viena,.

dela 'Migrad chiar, aspre mustrari acestui arliiereu cu douk

fete, cerAndu-i a se deslusl fat de mireni, cari au i ei
dreptul de a lila o hotarire, i amenintandu-1 cu pedeapsa
cAlcatorilor de juramaut, cu afurisenia Patriarhilor, cu mustrarea grea a vremilor ce vor veril asi nu peste 20 sau
30 de ani, ce si peste 100, tot Sfintia Ta yei fi ocilrat,
daca va schimba legea, au rea, au bun, pe care credinciosii nu vreau nici intr'un chip sa o mige 4. in Iunie, Brasovenii declarau c, prirnirea celor patru puncte ajaste adevArat papistas, a fi, si cb, pentru aceasta ei n'au nici cea
mai mic,d aplecare 5. Nu numai (ccofele cu icre negro, dar
toate peschesurile i veniturile fuNI Mate apostatului episcop din Balgrad. Pater Ianos, Dindar, Andrei Banul zis si
David Corhea, toti oamenii Domnului si hoierilor
munteni, lucrau de zor pentru a phstril Sibiinl In ortodoKie.
Brancoveanu Insusi serse, In lulie, la Brasuv pentru a In-,
stiinta pe prietenii lui, negustorii de acolo, ca ImpAratul n'a
Mudii qj doc., XII, p. vit.
2 lbid., V, pp. 126, 129, 138.
lIurmuzaki, Fragmente, III, p. 70 ; Llpedatu, Prinos Sturdza, pe
303 i urm.
4 Ibid.
5 Sting he, o. c., I, pp. 5-6, 28: Cipariu, Acte i fragm., pp. 268-9.

www.dacoromanica.ro

iMPOTRIVIREA LA iNDEPLINIREA UNIRII

33

ingaduit aepiscupului de acii din Ardeal sa strice Cu sila

legea oamenilor 1. Din Maramuras in sfarsit f chemat in
zadar la Viena Vldica ortodox Iosif Stoica ; peste cateva
luni, el se intoarce l'ar a fi jurat ori iscalit ceva 2.
Acum, In sarsit, cAnd nu mai pute fi iertata nicio slabiciune i nicio zabavd, Mitropolitul Terii-Romanesti vorbl
limpede si tare. BatrAnul Teodosie, care fusese indemnat la
o masurd energica si de catre Dosofteiu al Ierusalimului,
sosit In Tara-Rom5neasca in iarna anului 1702 3, unde

stt cateva luni de zile, fAcand si mir In abiserica

Apostoli, care se chiama Arhimandritul, i informat dupa
cuviinta si de boierii ce fuseser trimesi la nunta calvina a
guvernatorului ard3lean, BAnffy, Cu Ladislas Szkely 4,
Incepea, pomenind lui Atanasie, catre care nu scrisese de
mult si care, urmand vechea lui politica In doT peri,
scrisese el, cerandu-i Octoihul de Buzdu, precum si celelalte
(100 crti de cintari, iesite acolo, Triodul si Pentieostariul,but

ciliar daa comanace),despre afaptele lui care cu rusine

Isi vor af15. sfArsit... Te-ai inselat de cinstea lumii, pentru
care, aruncAnd cu piciorul sfnta maidi Biserica rsaritean,
mai presus de clansa ti-ai capatat consacrarea, care e o adevarata batjocura (comoedia). ...Esti unit si ai mare legatura cu aceia cari s5.nt protivnici dogmelor noastre, ce sAnt
temeliile Bisericii noastre rdsritene... Ti-am vetzut juramdntul, care ni s'a adus... Facen voi o tipografie, falsifican
carn cum voiti, si't vedea cum ven arde cAndva in Iad.
Nu va aye de-acum, din Tara-Roinaneasck nici carti, nici

venituri, nici scrisori, nici amila cea mare pe care o

nici datoria lui Teal catre Teodosie, de caro
scrisese Atanasie, n'o mai voeste Mitropolitul muntean.

gti5. Vodd ;

Cu acelasi Trimes, veniau

scrisorile de afurisanie dela

Stinghe, Doc., I, p. 15 si urm., p. 17 si urm.

2 I. Puscariu, in An. Ac. Ront., XXIII, p. 7; Vechile cpiscopii, pp.
103-4.

3 Chrys. Papadopulos, tioataeoc, p. 59 ;. Radu Greceanu, p. 115.

4 Radu Greceanu, pp. 114-5.

www.dacoromanica.ro

34

ISTORIA RISERICII ROMANESTI

aPatriarhii si Mitropolitii Rhshritulub, scrisori din care

s'a pristrat aceia a Patriarhului de Constantinopol, Calinic,

care, din punct de vedere ierarhic, avea si chemarea s.

vorbeasch Totdeodath Ardelenii eran Instiintati ca nici
s mai sarute mana falsului
ceia ce ar fi de o potrivd cu aa sdruta mana unui biru, sau a unui cadiu, sau
a unui calvin 2D.
Teodosie mai astepta vre-o indreptare din partea lui Atanasie, pe care Calinic Insd, numindu-1, pentru pdcatele

sale, aSatanasieD, II despoi de demnitatea arhiereascd. Dad.

lush Mitropolitul muntean nu lud mdsura, fireascd, de a

chern soborul de alegere si a d lui A.tanasie excomunicatul un urmas ortodox, aceasta se datoreste numai grijei
lui Vodd. Brancoveanul, om prudent inainte de toate, de a
nu se stria., pentru lucruri hisericesti, cu un vecin asa de
puternic, cum era Impdratul. Se Inchiserd granitele comuniunii duhovnicesti, si A.rdealul, pierdut pentru ortodoxie,
sau socotit ca pierdut, in urma repetitelor manirestatii catolice ale celor cincizeci si doi de protopopi ai lui, rdmase
a-si crtut singur de rosturile sale religioase. Cel mult dad.

Brincoveanu serse la Viena ca aceleasi plangeri cu care

scrisese i Patriarhul Calinic 3, cdpiltand rdspunsul cd Ro-

manii din Ardeal vor fi tratati In materie de lege cum

vre stpanul lor, Impratul, precum cei din Tara-Romaneascd asculth si In aceast privintrt de Domn 4. Nici necuviintele adresate batra.nului atliereu muntean, lui aTeodosie
Bucuresteanul, asti-zis arhiepiscop 3, de dare cardinalul KolIonics nu schimbara aceastrt politicd a slbiciunii si a dibdciei, a Inchindrii vesnice la doi st.pmi.

Se hoar', de sinodul pe care Atanasie 11 strnse la 4702,

Nillee, p. 344 i urro.
2 Stinghe, o. c., I, p. 34 i urm.
3 NilIes, p. 354.
4 ibid.
6 Ibid., pp. 353-4.

www.dacoromanica.ro

iMPOTRIVIREA LA INDEPLINIREA UNIRII

35

ca tinerii st se trimeath la scolile din Sh.mbhta-Mare, din

Viena, la S. Barbara si la Colegiul pazmanian, cu tipografie,
unde se intemei un Coleg,iu Iliric pentru uniti
in
Roma, la Colegiul grecesc sau i la cel unguresc, la cel ger-

manic, si ca, In lipsa chrtilor muntene, si cele din Venetia

iiind prea scumpe 2, noi si bune chrti aortodoxev s5, se tiparema. la Migrad. Dar, peste cinci ani, pentru ca sa-si poath
acoperl Mitropolia, Atanasie amaneth la Sibiiu matricula
istromenturi tipografii 3, cu care tiphrise inca la
4702 un catechism catolic : Petnea Prancilor. Rhscoala lui
Francisc 116.1(czy zhdarnicise toate planurile, si ea stric
toat bucuria dela Inceput.
Reprezintantul nationalithtii unguresti si al separatismului
41rde1enesc in lupth. cu Austria chut sh-si gilseasch printre
mni, nu numai luptAtori, din cari ay, ca si bunicul su,
destui viteji, dar si dipetenii. Tirch alergh din Moldova,

ulule fusese, in 1706, si se sfintise de sigur4,la Craiu, al

carui Viadica, Ardialului episcop RomnilorD, cum ischleste, se ziced, i puttl, in clipa norocului celui mai mare
al stlphnului sau, s ied in stp.nire si Scaunul bhlgrAdean.
Itikcczy er5. catolic, Viddica Ion fusese calvin ; data aceasta

instl, el se ala ca ortodox l'ara pat, hirotonisit de ortodocii

i dusman neimpticat al Unirii5, pe chnd
3n Maramurhs acelasi principe &huta s puie la Muncaciu
un episcop rus unit, gintit la Chiev8.
Cand se duse Craiul neatarndrii, Ion plech si el, fh.ra
Nilles, pp. 27-8, 139.
2 lbid., p. 26.

3 Studii fi Doc., XIII, p. 96.

4 Un episcop evalahv din Croatia, Miakid, sfintit in Moldova inainte
de 1667; Nilles, pp. 715, 746-7. El se amesteci in conspiratia lui Petru
2riny i moare in temnita dela Gratz.
6 Cf. Studii si doc., IV, p. 72, no. Lxvii ; Sate fi preoli, pp. 200-1;
.Studiif i doc., XII, p. Lir.
a Nilles, pp. 864-7.

www.dacoromanica.ro

36

ISTORIA BISERICII ROMANETI

fi avut leghturi cu ierarhia munteanA. La '1707, Atanasie,

intors cu catanele, fcea s. se Intdreascd Unirea intr'un
sinod, la care luara parte Ins numai treizeci de protopopil.
Dar Kollonics, a crui operd personalci era. Unirea, murl In
acelasi an, si cu dansul disprn tragerea de inimd, crutarea
senlimentelor firesti ale cuceritilor, spiritul de jertf si puterea de munc5.2. La 1111, partidul ortodox izbuti chiar
avnd In frunte pe un Vasile i fratele srtu Petru, al crtrora
rost nu-1 cunoastem, s strng pe protopopi laolalth pentru
o declaratie solemml In favoarea legii veda ; cu toat impotrivirea ateologului, Atanasie instisi iscrtli.
silit de
Guvern Si de Hevenesi, alt lupttor pentru Unire, care tral
plin. la 1715, s revie asupra acestei isclituri si s scoat
din sobor pe autorii loviturii Impotriva Unirii (18 Novembre).
Dar, cand stranse un nou sinod la 1712, pentru a da impresia
unei Uniri generale, el putn srt numere nurnai treizeci si patra
de protopopi. in antil urindtor, la 10 August, se stinge

tandr, dup ce se spoveduise deologuluiD stritin 3, si la Inmormantarea lui se auzir doult cuvantri, dintre care una
In latineste, alta In ungureste 4.

CAP. V.

Noul Vlddic ardelean loan Patachi.

La moartea lui Atanasie, partidul legii vechi cutrt s impuie un Mitropolit ortodox, si din Tara-Romaneasc sad din
cprtile turcestb se si ivir trei candidali, despre rezultatul
strAduintelor si scrisorilor crtrora n'avem lits nicio stire 5.
I Nilles, pp. 372-3.

2 Bid., p. 5.
8 Ibid., p. 390.
4 Ibid.

5 Nilles, p. 394: aIam terni se ex Transalpina et partibus turcicis

insinuant, corda nonnullorum sollicitantes, schisma vetus ressuscitaturia;
cf. p. 395.

www.dacoromanica.ro

NOVL ILIDICI ARDELEAN IOAN PATACHI

37

Urmasul lui Atanasie, Ioan Giurgiu Patachi, nobil din phrtile

DobAcei, scolar al Iezuitilor din Cluj, Viena si din Roma, doctor

In teologie, misionar al catolicismului roman, unealta a ateologului shu romano-catolic, Intors numai pentru Vladicie
inapoi la ritul aConvalachilor shi, al ascumpului sau neam
romAnesc, pentru care se declard gata aa-si vhrsa sAngele
si sudoarea, ziva i noaptea 1, dar cu dreptul de a semi
si in ritul
stialh peste margenile puse Unirii
prin grija de mAntuire a ritului i datinelor, pe care o avusera Inaintasii &Ai. Si Inch prin alegerea lui de cAti protopopi nu tina, dar mai mult
FzIghrhseni 2, si de atitori,
Mihai Puiu iStefan Rat 3,RomAnii din Ardeal scapara de
episcopia Iezuitului ungur Szunyogh, care se declar ashtul
de deliciile Valahilor, sau a Iezuitului german Wenceslas
Franz, care fusese si ales la 9 Septembre 1713, fard ca
Imphratul s voipsch lush a-1 inth.r1 4 : Patachi primi diecesa

din mAna Ungurului Regay, care urmase ca loctiitor Germanului Iosif Bardia, defensori i directori In timp de vacant. Nu ca unul ce pleach fruntea Inaintea unei aspre
nevoi, ci intelegnd i pretuind schimbarea, el pleca din
Brdgrad, ande se darAmase Mitropolia lui Mihai Viteazul
pentru a se puted zid1 cetatea cea nou si de uncle se izgold Vlhdicia pentru ca epiicopul catolic, adus inapoi in Sca-

unul shu, prin diploma dela 11 Decembre 47l5, sa nu

aibh in apropierea lui un alt episcop, cu situatia indoita
indoielnich (1716). Preotii i protopopii romani, multi la
numdr, cAntar rughciuni pentru slintirea cethtii ce se ri6.
dicA pe ruinele ctitoriei lui
Nilles, pp. 87-8.

2 ibid., p. 403 qi urm.

3 ibid., p. 401.
4 ibid., p. 394 i unit.
5 Un intliu episcop catolic, Andrei Illyes, numit in 1696, nu se putuse sustinei; Mrtontry f ales In 1713. ibid., p. 449 i nota 1.
6 ibid., p. 453.

www.dacoromanica.ro

38

ISTORIA RISERICII ROM ANETTI

Se cre atunci pentru Patachi la Viena o episcopie de

Vagaras, care corespundea vechii episcopii calvine din Tara
Oltului 1. Pentru Inthia oard Papa interven (le-a drept'ul
oranduirea Bisericii unite a Romanilur, si, lasand la o parte
tot ce fdcuse mai inainte, el Internei, la 18 Maiu 1721, o
diecez nouti unitd, desfactita' din cea ardeleand catolich : a
Fgrasului singar, dandu-se lui Patachi, episcopul
nesc al Impfiratului inca de la 23 Decembre 1715 2, bise rica
brancoveneasca a Sf. Nicolae, unde se meza in Augubt 1723,
dupa cetirea pe romaneste a diplomei i (lupa un discurs
latinesc dela deolog.. Er si acesta un folos, (jinda., altfel, dupd cererea lui Martonfly, episcopul rornatio-catulic 3,
Roma ar fi supus pe Uniti autoritatii acestuia, care pretindea
ca episcopul romanesc sa-i fie vicariu, purtand vre-un titiu

oriental. Astfel, pentru a doua oara Patada Inlatur prin

prezenta sa o si mai grea loviturd pentru neam. Nuniai
ruinta lui, in doi ani cal stat la Viena, impdcd In aceastd
privint Curtea si Curia papala.
Autoritatea lui Patachi se intindea asupra tuturor Unitilor. Avea mosii date de Imprat, ectitorub) diecesei, pe
la Gherla si la Besimbac. Maramurasenii nu voiau sa.-1 recunoasca Irisa, tiind ca urmas al lui Iosif Stoica si al lui
Serafn de Petrova pe alt ortodox, Dosofteiu ; Bantenii,
protopopii, 12 preoti si 40 de sate, izgonira pe pravoslavnicul Moise, sfintit dela Turci, care lu mita si venituri
nelegale,

i cerur. In loe pe Unitul Petronie, la 1717.

Crisenii dela Beius, dusmani ai Unirii, primiau pe Vladica sarbesc din Indu sau lenopole, care se asezd in
Aradul vecin5. in prtile apusene ale Banatului, in sfarsit,
a Nilles, p. 418 si urna.
2 Ibid., p. 409 i urm.
8 Ibid., p. 418.
4 Bid., pp. 445-6.
Studii i doc., IV, p. 80-1.

www.dacoromanica.ro

NOUL YLADICI ARDELEAN IOAN PATACHI

39

credinta veche era apratd de VIddica de Vdrset, exarh al

Mitropolitului din Migrad 1.
Patachi tin In coltul lui de tard sinoade pentru vechile pacate de betii i despdrtenii, pentru venituri, pentru impunerea
tctichieiD 2 in portul preotilor uniti, fdra chciuld, dar l'Ar
comanac, pentru Inlaturarea superstitiilor pgd.ne, de amuguri sau alte ierbiD ce se mAndnc. la Pasti 3, de llore in
ajunul serbdtorilor, ca la Jina, de a.tdrguriD ale fetelor de
mritat, ca la Manastur, de hramul Maicii Domnului fcd-

toare de minuni ; pentru baterea cu lopetile a celor ce nu

vin la bisericd, afar de imite lucruri carele acuma nu le'm
putut da afar, iard, cnd li va veni vremeaD, se vor da in
;tire*. In Sibiiu, el se bucura de ascultare, si, la ingroparea
provincialului iezuit Rudolf Lewenberg, in 1715, protopopii

romdni si vreo treizeci de preoti furd de fatd, purtdnd si

sicriul pe umeri 5 aici catolicii cdntau i latineste In ziva
de Corpus Christi, edad preotii romdni cetiau, in oddjdii,
Evanghelia pe limba lor . La 1716 un preot romAn primise,
Cu o cuvantare romdneascd, pe Martonlfy la poarta bisericii
catedrale smulse de Guvern din maulle calvinilor, si preotii
romdni Ii cantar romd.neste ecteniile. in aceiasi bisericd
in aceiasi zi, protopopul romdn f lasat s faca slujbd dupd
ritul grecesc 7. i la Cluj erau destui uniti, gata s primeascd

legea catolica intreagd, la ale cdrii ceremonii luau parte si

ale cdrii daruri le opriserd 8 La Hateg, In 1729, protopopul
se invoid sa thInilceascd din ungure;te instructiile misionarilor iezuqi 2. Nunaai negustorii greci, din Beiu i aiurea,
1 Nilles, pp. 804-6.

2 Camilafca; cf. Nilles, p. 862.

3 Moldovauu, Acte sinodali, II, p. 108 i urm.; Petru Maior, p. 378
q't urm.; Nilles, p. 465 /ti urm.; Stingite, 1, pp. 127-8.
Ibid.
5 Ibid., p. 448.
6 !bid.
7 Ibid., pp. 451-2.
Ibid., p. 454.
p. 928.

www.dacoromanica.ro

40

ISTORIA BISERICII ROMANOTI

se tinurd strans de ortodoxie, i bisericile brancovenesti

din Ocna Sibiiului 1, din Poiana Mdrului i Smbdta-de-sus,
pe mosiile lui BrAncoveanu, cea din Porcesti, a lui Mateiu I3asarab a, puturd slu,j1 pentru addpostirea ortodoxiei. In 1715,

Cu militie dup dansul, unisionaru1 lui Patachi mee in Maramurs pentru a vizit provincia, In care stt opt luni ;
VIddica Dosofteiu ar fi frigdduit s se uneasca si el, dupd
moartea arhiepiscopului Terii-Romnesti si asezarea in Mi-

grad a unui anou arhiereu de rit grec si unit Cu Biserica

RomandT. 4. Apoi al doilea Vladich unit muri, la 29 Octombre

st. v. 1727 5, nu numai fard srt-1 planga, dar aproape t'Ara

s-1 stie nimeni.

Ardealul ave atunci patru sute de preoti protivitici

Unirii sau bdnuiti de credintd fatd de ortodoxie, cari nu
veniser s ie binecuvantare si poucenie la n'Oras. Cu
catva timp inainte de moar tea sa, Patachi insusi o spune5;
cdlugri strtini rtdciau prin tard, stenii, neavand incredere In preotii uniti, cari spuneau Intaiu oarele canonice s,i apoi, dupd. intrerupere, Liturghia 7, mergeau
&lusa pentru taine i alte nevoi sufletcsti ; in marastiri
distruse mai pe urrnd, ca acelea din Stefanca, din Plosca 8, din
Feleac, se Ostra ortodoxia neatins, i sinoadele episcopului se
alcdtuiau din accitivd cinstiti frati protopopi jurati i cu alti
preoti In teleptin 9, iar primirea hotdrarilor er. lasatd In seama
protopopilor cari lipsiau, si a asoboarelor depline)) din vechile
dar
aeparhii)) calvine 1. Nutnai etreizecip de protopopi
1 Studil i doc., XIII, p. 139.
2 lbid., p. 152.
3 Nilles, p. 444 si urm.
lbid., p. 444.
6 Cf. si ibid., p. 479.
6 lbid., pp. 463-4.
7 Ibid., p. 495.
8 Studii oi doc., XII, pp. 79, 121, 129, etc.
9 Nilles, p. 465 i urm.
lbid.

www.dacoromanica.ro

NOITL YLADICA ARDELEAN IOAN PATACHI

ischlesc abid. seisprezece

se adunard In 1728 la

41

Ma-

,nstur, supt conducerea rectorului iezuit din Clup, pentru

ca s auda cuvAntarea ungureascA a lui Adam Fitter, Iezuitul ales episcop In soborul prezidat de episcopul catolic
pstrat adirector dup ce declarase c nu primeste 2.
Ja Mnstur chiar, unde la 1722 popa Ioan seria slavoneste 3,
la ,ona, la Stilova, Joc, Cluj

4,

erau protopopi cari luptau

Impotriva papistasilor si-si bteau joc de sinoadele chemate

si strdnite de Iezuiti de alt neam, cari une ori nici

mdneste nu stiau. Ei aveau legdturi cu Tara-Romneasca
sau cu Maramurseanul Dosofteiu, l'Amas statornic In ortodoxia lui 5, si supt oblAduirea duhovniceasc a cruia un
popil Chirila de Aciva, din varmeghea Stmariului, prefaced

In romneste, dup un original slavon, un Anthologhion

san Minciu ales pre scurt (170245), addugind aceste observatii caracteristice : Noi, Rumnii, tcarii simtem lntru
aceVia Tinuturi, amestecati printre alte limbi, simtem ca
trmbita, de o rdsufld, si nu-i lntleagem glasul ei ; asi si
tocmealele svintilor le audzima Intr'alt limb..., i niciunu
folos nu luodmil, iar alte limbi au de stiu toat. Scriptura
In limba loru, adecd. cumu-s Sirbii, Rusii, Grecii, iard, dupd

aceia, jeluind si ai nostri spre Intlesulti sloveniei, au intorsu multu (len cartia sloveniasc pre limba noastrd cea
rumniasc, cu lndemnaria milostivului Dumnedzeu, si de
acma lnc avem nedeajde s ni se Inmultascd Scriptura
pre limba noastrd ; el Insemnd eh, In acele zile cdnd
se lupt s ded slujba ortodox In romneste, Ezovitii)),
apapistasib) se strduiau, cum stim si mai de sus, s surpe
aSionul cel dela Rsrittni, pentru dAinuirea cruia se
roag scriitorul a.
2

Nilles, p. 491.
Ibid., p. 487 i urm.

Studii 0. doc., XIII, p. 101.

4 Thid., p. 196.
5 Nilles, p. 494.
5 StI4liii Vi doc., XIII, pp. 435-6.

www.dacoromanica.ro

PARTEA. II-a.

BISERICA ROMNEASCA DIN PRINC1PATE

LA iNCEPUTUL EPOCEI FANARIOTE.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Moartea Patriarhului Dosofteiu. Noul Patriarh Hrisant.

In acest timp, nu numai Principatul muntean, dar si

I3iserica Terii-Romdnesti, chreia politica lui .. erban Canta-

cuzino li ddduse drepturi de superioritate asupra Ardealului, erau prea slabe pentru ca sd incerce un amestec
efectiv si folositor in aceste incurcate imprejurdri ardelene.
La 1707, intre 6 si 7 Februar, murid in Constantinopol, la

vrdsta pe seizeci si sese de ani 1, Patriarhul indreptkor al

or todoxiei si lupttor pentru dzInsa, Dosofteiu : mare orrn,
serie cronica oficiald a lui BrAncoveanu, si invstat foarte ;
an phstorit turma pravoslaviei ca un vrednic pdstor ; lumind

multd. si Bisericii lui IIristos au fost, stiut de monarliii si

Domnii mari ; toti ereticii si cdti erd improtivnici pravoslavii se temed de el, cd putere mare si tare aved, si la
cuvAnt, si la scris ; mare pagubd s'au cunoscut cd s'au
facut la norodul pravoslavnic, si rar om in chip si vred-

nicie se va pute all ca eh) 2; (multh nevointd au pus

pentru credinta pravoslavnicb, adauge un scolar al Iezuitilor, Nicolae Costin insusi, multe cdrti au scos in tipar
improtiva ereticilor, cu filosofia ddscdliei lui ; cd era un
om prea invdtat si indrdznet la cuvAnt, si nu veghid voia,
din dreptate afard, nici a Domn, nici a boier, nici a bogat,
1 Chrys. Papadopulos, o. c., p. 53.
2 Radu Greceanu, p. 166.

www.dacoromanica.ro

46

ISTORIA BISERICII ROMANEgI

nici a sdrac : pan. i improtiva Agarenilor de multe ori cu

cuvantul s'au pus)) 1. Nepotul i urmasul sdu, Hrisant, tandr
cunoscator de multe stiinti si Intelegdtor de multe idei,

In materie religioasd, ucenic al dascalor celor mari din

Apus, ascultdtor al celui mai mestesugit dintre Grecii uniti,
Nicolae Papadopol Comnenul din Padova, care era. corespondentullui Brancoveanu pentru lucrurile romane i catolice
prin el afld astfel Vodd alegerea lui Clement al XI-lea, si-1 felicita 2,- care puna. sperante In sentimen tele lui prielnice
catolicismului 3, nu mai reprezintd acelasi lucru ca energicu-i

Inaintas, care crease, se poate zice, In *Ole rasdritene o

politica ortodoxa militantd. ti gdsim pe noul derosolimitearn, adesea Intrebuint it carvi era numai Mitropolit de
Cesara in galcevile i phcile dintre cele (loa'. teri 4; el veni
la Bucuresti indath dup alegerea sa, In Maiu 1707, tocinai
cand Atanasie pribegi la Sibiiu si Ion Tara., Vladica sfintit
In Moldova, tinea Scaunul Billgradului ea non Mitropolit pravoslavnic. Dar nicio inraurire a lui IIrisant nu se poate descopen, politica Domnului lnsusi ramaiind neldniurith, din
motive de prudenta socotitoare, Intre aCraiul de rascoala
marele Impdrat al Apusului 5. Hrisant, primit ltnprateste, se multdmeste a sfintl biserica bucuresteand hichinata Locurilor Sfinte, Sf. Gheorghe cel Nou, care, In forma
pe care i-au dat-o mesterii Brancoveanului; si nu In aceia,
schimonosith, care i-a fost impusd in veacul trecut, era un
strlucit monument al architecturii muntene ajunse la cea
1 P. 53. Pentru petrecerea lui la Bucureqti in 1702, v. Doc. Cala., p.
141 si uno.
2 Hurmuzaki, IX 1, pp. 366-7, no. DXXII.
a Nilles, p. 102: el: il piu ben affezzlonato all' Uuione di tutti i
prelati grecin. Pentru activitatea lui curat literarl .1 culturall, v. Ist.

lit. rom. in secolul al XVIII-lea, tabla.

4 Ist, lit. rom., I, pp. 379-82..
5 V. prefata la Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, p. xx.
Cf. Giurescu i Dobrescu, Documente, p. 143 i un. Pentru venirea
lui la Bucureqti, Radu Greceanu, pp. 169 i urm., 174-5.

www.dacoromanica.ro

47

NOUL PATRIARH HRISANT

mai deplind, mai sigurh i armonioasd a ei dezvoltare 1.

Er Inc la noi la sfaqitul anului, i lud parte la inmormantarea Mitropolitului Teodosie si la asezarea in Scaunul
arhipdstoresc a Ivireanului Antira , pe care talentele si
hrnicia sa 11 ridicaserd 'n scurt vreme as de sus. Plecnd la Ierusalim In cursul anului 1707, el nu pare sd fl
venit In terile dela Dundre, unde-1 astepth cardtd domneascd, alaiu cu sunet de clopote, tain imbielvgat, Inchindri de biserici i mdnastiri i basmdli cu galbeni, deck
In 17t1, dud campania lai Petru-cel-Mare la Prut si stramtorarea acestuia de Turcii pe cari prea mult ii despretuise, 11
puserd In masura sa joace un rol politic destul de insemnat,
ca mijlocitor de taind 2. Mai trziu el intemeiazd la Sf.

Saya din Iasi, pe lng o scoald greceasc in stare sd ste

aldturi cu Academia din Bucuresti,dela cellalt rnitoc al Sf.
Mormant, noua mAnastire, ea chilii multe si frumoase, a
Sf. Gheorghe, supt conducerea unui Sevastos Kymenites
(1702) i a nepotului sau, Gheorghe Hypomenas din Trapezunt,o tipografie bine Inzestrata, cd.re dada in 1715 Liturghia slavo-romaneascii i Ardtarea Credintei ortodoxe a
lui Ioan Damaschin, in greceste. Hrisant insusi a scris Predici,

aparute dupd moartea lui, la Venetia, la 1734,

Invdtdturi sau Didahii, dar el (Mil teascurilor din Bucuresti editia sa, cerutd de Constantin Cantacuzino Stolnicul3,
a falsului Curopalat, despre oficiile Curtii bizantine, adausd
cu
.cu tratatul despre Taine al lui Gavriil de Filadelfia

una din omiliile lui Ghenadie Scholarios (1715), apoi, In

acelasi an, marea lucrare despre Patriarbii din Ierusalim
a unchiului sau Dosofteiu 5. Aici In I3ucuresti se asezase o
Cf. stam pa din Radu Greceanu, ed. t. Greceanu, p.154, Cu cele spuse

in Iorga, Viafa qj Domnia lui Barba tirbei,

; extras din cAn. Ac.

Rom. pe 1905, pp. 119-20.

2 lst. lit. rom, in secolul al XVIII-lea, I, p. 322 i 1.11112.
3 Bis. ortodoxei, XIV, p. 423 .1 urm.
4 V. mai sus.
6 V. lauda lui, de N. Costin i Axintie Uricariul, in Letopisife, II,
pp. 53, 461-3.

www.dacoromanica.ro

48

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

tipografie greceasch mai bunh deck toate celelalte, In mhnstirea Tuturor Sfintilor, pe care o InAltase Mitropolitul
Antim, mntuind-o in anul de duph chderea lui Brancoveanu, la '1715 1
Pe child autoritatea teologich superioard a Patriarhului
ocrotitor lipsia astfel, Insusi prestigiul Mitropolitului TeriiRomnesti, schde prin loviturile ce se dhdura lui Antim

CAP. II.

Cdderea Mitropolitului Antim.

Ca Ivirean mhcar, Antim trebui s aib oarecare simpatii

pentru Rusia ortodox.. a Tarului Petra, care proclam

gindul, ce are, de a scoate din robie pe crestinii din Rhshrit si a Intemei din nou Imprkia pravoslavnica la Tarigrad. Oricat ar li laudat pe Iezuiti cand ii dadeau plhcuta
reprezentatii de teatru 2. Tarul, care InIhturase pe Patriarh si
se facuse insusi, Impotriva orichror canoane, cap al llisericii
muschlesti, er aimphratul crestinD, cel adevhrat i neatins
de erezie. Legkurile cu NIoldova., pornite pe vremea lui Vasile Lupu i Mateiu liasarab i urmate supt Domnii ce ve-

nith Indath dui-A dansii, nu fur cu totul rapte nici duph

anii turburhrilor, in cursul Domniilor dela Turci, care veniau la rnd. Supt Antonie-Vodd din Popesti, negu tori
museali veniau pe la noi, aduchnd cu ei, de sigur, i altcev dccat mhrfuri, si cu dnsii se luau la drum, spre orasul de Scaun al dephrtatului Tar, chlughri doritori de milit 3.

Li sfaritul anului 1673, pribegii Domni Constantin Serban si Stefan Petriceicu, cari fur goniti In curnd de Turd
1 hzscriptii, I, p. 280 si urm.
2 Cf. Nilles, pp. 385-6.

3 Memoriile lui Radu Popescu, in Mag. ist., V, p. 103.

www.dacoromanica.ro

CIDEREA MITROPOLITULUI ANTIM

49

asezati de Poloni, cu mica lor oaste, la Rascov, ldnga

Nistru 1, se inchinau, printeun calugr dela Sf. Munte, Tarului Alexie, care li rdspunded cu fagaduieli mari, la 10 Mart
1674, atunci cand treckoarea lor Domnie dela crestini se incheiase acum2.erban Cantacuzino, urmarind visurile lui de

marire, ajunse la Incheierea unui tratat formal cu Tarul, la

28 Decembre 1688, prin arhimandritul Isaia dela Sf. Pavel,
alt Atonit, care duced la Moscova ceasornice de aur ; dar
acum, cand tratatul sosi, acel care-1 ceruse nu se va mai alld
printre cei vii 3. Ispravile noi ale Rusilor, luarea de dAnsii
a cettii Azovului, unde f asezat ca Mitropolit fugarul Dosofteiu al Sucevei, trezisera un rAsunet de simpatie si respect la noi 4. .5i pe vremea BrAncoveanului, veniau negustori obisnuiti dela (Moscul Imparatub), cu vesti inadins
exagerate, despre ostile, tunurile, corbii,le, ce are pregatite
pentru ca, atunci cdnd va gasi cu cale, sh gporneasch. pe
Mare la Tarigrafh. n razboaiele lui se luptau si o seama
de tineri moldoveni si munteni, cari nu gsiau de lucru cu
armele ama la ei 8 Brdncoveanu puned sa i se thlrnaceasch
din nemteste prezicerea lui Acxtelmeier, despre viitorul lui
Petru si al Rusilor si, carora alinparatul Imparatilor, Domnul le-a fagaduil domnia Rasritului 8L Una din tipariturile
muntene, qinvattura dogmatich dela 1703, iesi inteo editie pentru Rusia imparateasca, purtdnd o dedicatie catre
Tar 7' Ba ciliar, un negustor grec duse scrisori ale Domnului catre puternicul stpdnitor din Moscova 8 Cdnd, duph
o lndelungata asteptare, Petru pornl Impotriva Turcilor, la
1711, eintreband departe esta Tarigradub, i Brdncoveanu
Studii fi doc., IX, pp, 159, 168.
2 StUrd2a, Actc fi doc., I, p. 9 qi urm.
3 Ibid., p. 12 i urm.
4 Magazinul istoric, V, pp. 453-4.
5 Cr. Iorga, Doc. Callimachi, I, p. xxv gi urm.
6 An. Ac. Rom., XX, p. 25 i urm.
Bibl. Rom., I, p. 451.

8 Operele lui Constantin Cantacuzino, pp. xvi-vn; Documente privitoare la Constantin-Vodci Brancoveanu, p. 3 unn.

www.dacoromanica.ro

50

ISTORIA BISERICII ROIIANqTI

se asezd In tabra dela Urlati, pnd ce se vor lamuri imprejurdrile rrizboiului 1, Antim vorbi pentru acea unire cu
crestinii pe care Domnul Moldovei, un erudit nepractic si
un tndr idealist, o svrsise fard s cugete prea mult
la urmri. Rzboiul insd se mntul in pagaba crestinilor
si a celor ce puseserd sperante in ei.
La inceputul anului 1712, in ziva de 13 Ianuar,
de Nisa, dela mndstirea Dionisatului din Atos, se infritisd
la Mitropolit, care nu erd un dusman al Grecilor, pentru
a-i cere aparetisisD, amenintAnd, din partea Domnului, care
si apucase a frigAdul Mitropolia acestui strdin, c altfel va
scrie la Tarigrad sd-1 i cateriseascd. Doudzeci i patru
de capete de pArt. i se drtdurd in mnd, si e pacat ca nu
ne s'au pdstrat tot as ca i aprtrarea lui Antim : s'in] insa

cd i se imputd gospodaria de la Snagov, de unde fusese

scos duprt septe ani de muna., datoriile ce apasau Mitropolia, lipsa a septe pungi de bani, din care se gira trei,
calitatea lui de strain. Cererea, att de jignitoare, inclcd
si dreptul Mitropolitului de a fi judecat, nu la Constantinopol, de Patriarh si de soborul lui, ci In tard,
episcopii locali si de oaspetii ce se atlau la noi. Antim merse la
Curte, vorbind de-a dreptul Doninului, ii infatisrt in scris
desvinovatirea, pentru a se sti de urtnasi c el nu se simtitl gresit cu nimica, dar adaose c e gata a face vela .116riei Sale plecAnd din Scaun, far insd a thi formal o paretisisv, pe care o crede rusinoasa. in mentoriul sau, el
arath ch datoare e toata lumea si tara Inssi, prin Domnul
ei, ha chiar cu peste 200 de pungi, in asa de grelele intdmplri ale vremiii. ; cat priveste neatnul lui strrtin, In
Hristos sAntem toti una : si apoi n'ain fost numai eu episcop si Mitropolit strdin in Tara-Romnease, ci au fost
altii multi, precum s vdd in condice si precum se politiciaste In toatd Biserica, precum au stAtut
Cronica lui Radu Popescu, in Mag. ist., IV, p. 23.

www.dacoromanica.ro

alti Domni

CADERA MITftOPOLITVLII ANTIM

51

de tard s;i streini, ca si In toath lumea, cd. Dumnezeu au

Incut lumea slobo la pentru toti. Ildspuns care dovedeste
ek de mult scdzuse in 13iserica noastrd, pe acele timpuri
de impeotritare cu tot felul de elemente straine a vietli puHice, simtul Iegturii firesti si neapdrate l'Are neam si alcOluirea, conducerea bisericeascd. De alminterea, Antim pubese versuri grecesti de-asupra usii de intrare dela manasti:.ea sa, a Tuturor Slintilor, asezase fdra Indoiala un egumen grec in chilii si, prin testamentub lui al doilea, din
Iulie 1715, el crede c vor fi acolo (load tipogralii
au,na greceasca si alta eoincineesea 1.

Dupa dou'd sdptdmAni, Antim venia din nou la l'oda, cu

hunuriri asupra banilor ce i se puneau In sarcina, qu fai4aduiala ea-i va gds1 i cu declaratia ca o acaterisire a sa
nu poatP fi deck batjoeurd Besearicei lui Dumnezeu
t-;fintelor Taine. BrAncoveanu se Mil sa duca 011a la capat

Jupta impotriva Mitropolitului sdu, care rdmase astfel In

Siaun panrt la sinrsitul acestei strdlucite Domnii2.
Domnul iertase; Mitropolitul nu se ardth tot asa de nobil:
el lud parte la Intelegerile dintre Cantacuzini si phrtenitorii

lor, cari voiau s rdpuie pe Constantin-Vodo 3; a fost de

int si la sfatul din 1711, pentru alegerea unui nou stap:Initor, si el slinti pe Sjefan-Vocl, tiul Ini Constantin Cantacuzino Stolnicul, pentra Domnia cdruia se luptd de multd

vreme partidul de opositie. Pe cAnd Patriarhul Hrisant se

st:Adui sa scape viola lui Brancoveanu si a neamului sd.u,
Antim nu l'ad,' nicio Incercare pentru aceasta, dovedind

ed ave& mai multe insusiri deck inim si cd era

Didacitii, p. xvitt 4i urno. ; cf. Dinulescu, Antiin Ivireanul, in oan/lela pe 1886, p. 74 j urm.; Biserica ortodoxa, IX, p. 63 qi urm.; Suplitnentul Condicii
2 DenrinovAtirea se aild la cap5tul Didhalor lui Antim ; v. mai
departe.

3 V. Memoriite lui Radu Popescu, in Mall. ist., V, p. 177; cf. Crollica aceloiai, ibid., IV, p. 27-8.

www.dacoromanica.ro

52

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

mai bun meter i lupttor politic deck arhiereu i episcop

crestin.

Si Cantacuzinul murl, impreun cu tathl i unchiul sdui

autorii mdririi si nenorocirii lui, de moarte silnied din
mdna Turcilor, la 1716. in loc, veni Grecul Nicolae Mavrocordat, dar un Grec credincios Turcilor i hotdrAt s,
pstreze pentu dAnsii Principatul muntean, In rdzboiul care
se deschisese cu Germanii. De si acestia aveau scris pe
steagul lor catolicismul i tdrau dupd dnsii harnica militie
neagrd. a (cEzovitilorl, Antim, care nu se puted desprti de
partidul acrestinl al Cantacuzinilor, lucrd pentru a da Bucurestii In mkia catanelor. Gaud Vodd cel nou fugl, la 18
August, pAndi la Cdlugdreni, de frica acestora, cari se zvonid
sh se apropie, Mitropolitul trebul sh-1 intovardseascd.
La acest conac el ar fi arAtat 8crisori, dela inlocuitorul sdu,
c Nemtii au si intrat In Bucuresti, cu beizade6. Iordachi,
lui Serban-VodA. Domnul trec atunci la Giurgiu, iar Antim,
fAr
cpdta voie dela Mavrocordat, se intoarse Inapoi la
Scaunul de Domnie si Incercd o actiune impotriva... Grecilor,
ea aceia pe care o Meuse Inaintasul sdu Teodosie 1 ; fostul

predicator al Curtii supt Brkicoveanu, Grecul italian loan

Abrami, care dduse vestile cele false, erd si el In complot,
Oricum, IndreptAtirea pe care Antim o aduse, ed n'ar puted,
srt lase frd pastor turma sa, nu poate fi aruncatd ea zddarnicb.: in lipsa Domnului, dup cea mai veche datink
Mitropolitul aved puterea si rspunderea, si, dac Inaintea
crestinilor navlitori nu puted s ias. Domnul Turcilor,
er dator s. se Infdtiseze, cu scutul crucii, pentru el, pentru
locuitori si tared., arhiereul lui IIristos. StrAngerea unui
numr de boieri,--mazilb, cum spune cronicarul pdtimas
al Curtii sau ba, Wed parte iardsi din datoriile lui, chci
numai cu un Sfat de boieri VIddica puted s. cArmuiasc.2..
I V. 1st. lit. rom., I, pp. 189-00.
3 Mag. ist., IV, p. 48 i urm.

www.dacoromanica.ro

CIDEREA MITROPOLITULIII ANTIM

53

Cand Mavrocordat, care chemase pe Tatari, se intoarse in

fruntea Turcilor Pasei din Giurgiu i tai6 la fantana lui
Badu-Vodd, spre uimirea tuturora, pe boierul Brezoianu
veni pentru Antim ceasul greu al rdspunderilor (August
1716). Iarsi i se va 11 pretins demisia, si o va fi refuzat
iardsi, cu aceiasi statornicie. Atunci se cerit, cum amenitylase Brancoveanu, judecata Patriarhului, cdruia Domnul
grec trebui s lie si mai mult aplecat a-i da acest drept
necanonic. De acolo, dela Cosma al III-lea, o trechtoare
figur de inghduit al Turcilor, venirrt iute egramatele)) care
declarau pe Antim acriminalD, i chiar evrjitorD, Meandu-i-se deci procesul pe altd bazd cleat a purtdrii lui politice. Nu numai e er ecaterisib, dar, liisandu-i-se cafitatea
Lie calugar, i se hotdria, dela Poartd, si locul de pocintd,
Ja Muntele Sinai, unde peste putin fa surgunit si Patriarhul
mazil Ieremia 2. FA dat in seama unor Turci de cari
Mavrocordat putea fi sigur, i, multdmit acestora, el nu
ajunse niciodatd la noul slas ce i se pregltise : se spune
cal 1-ar fi lnecat In apele Tungei, In Tracia, si fostul medic
al lui Brancoveanu, nepotul lui Abrami, care fusese intemnitat si el, Vanderbech, scrie c Nicolae-Vodd nu s'a
mat-1.A manile sacrilege cu sngeleD Mitropolitului prigonit de clansul 3. Acestea toate se petrecurd intre
,A.ugust si Novembre, cand catanele prinserd In Bucuresti,
ingrozit

unde se credea asa de sigur in paza Turcilor cu tunuri,

pe Mavrocordat. In 1717, urmasul lui Antim, care nu era
altul deck Mitrofan, ii lud In cercetare gestiunea i, pentru
datorli, sechestr averea mnstirii Tuturor Sfintilor 4, In
care, tocmai In August 1716, fdrd niciun rand din partea
Cf. Ilurmuzaki, VI, pp. 160-1, no. Lxxxix ; Vanderbech, in Engel,
Gescia. der Walachey, II, p. 12 ; Del Chiaro. Cf. Bis. ortodoxd, XV,
pp. 388-9, 395 i urm.
2 Mag. ist., IV, p. 148.
L. c. Cf. Didahate, Prefata, p. xvii; Cipariu, Acte i fragmente, p.
p26; Condica Slant& p. 111 s't urm.; Cron. lui Radu Popescu, p. 51.
4 Bis. ort., XV, p. 397 i urm.

www.dacoromanica.ro

54

ISTORIA BISERICII ROMANETI

Mitropolitului, se tipdrise eIstoria Sacrd. a lui Alexandru

Mavrocordat Exaporitul, tatl Domnului. Afar de o instiintare Cu privire la atril, o singur publicatie straina
mai ies acolo, dupd intoarcerea lui Nicolae Mavrocordat
din surgunul sdu la Sibila, cartea scrish In acele luni
de dilui silith si de studii impuse, cunoscutul sau
De officiis grecesc, operd a unui cdrturar in spiritul Renasterii, fard niciun element mai pronuntat de religiozitate,
Cu alt mai putin de ortodoxie.
Antim n'a fost, afara de frumoasele lui Didahii, rc-

manesti, fdcute dupd modelul Didabillor lui lirisant Notaras, un scriitor, de 1111/Atase romaneste foarte bine In
cursul anilor petrec4i In tard. Aceste cuvantdri de rnustrare si sfdtuire sant pline de o elocvent energica si sisi aceasta intereseazd din punctul
gura 1. Dar mai ales
nostru de vedere ele arat hotrarea Mitropolitultii de a
curatIo o Bisericd decd.zuta ca moravuri. Pornind (lela Incredintarea lui cd. are treabil cu toti oamenii cati sant In.
Tara-Romaneascd, dela mic ptind la mare, si pana la un
copil de tat5., afard din pdgani si din ceia ce nu sant
o leage Cu noi, c de gdtul sau spanzura sufletele credinciosilor, el tine de ru pe boierii deprinsi a batjocuri
felurile pe care sdnt siliti a le manca. In posturi, verzeler
legumile, cari nu sufr ap, ci se mangaie de Infranarea
dela frupt prin abragh, beare, serbet, mied ; pe ferneile Cu
gfleacuri dracesti pe obraz i cu hiele grdmarla pe dege tele care nu mai stiu inunci, pe crestinii cari suduie,
ca de o vitejie, de leage, de cruce, de cuminicatura,
de morti, de comandare, de lumanare, de suflet, de mormant,
de coliv, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie
si de toate tainele Stiatei Bisericip, pe credinciosii cari intra
prin biserici de-si face cu ochiul unul altaia mai rau decdt

pe la carciume, pe toti cei ce nu Inchid pravdliile si nu

Cf. ist. W. rom., I, p. 430 i unn.

www.dacoromanica.ro

LEC-Un-111LE BISERICIT MUNTENE CU CONSTANTENOPOLUL

55

se opresc de a cumpr, he

si dela negustorii turci, In

zilele de prznuire si in Dumineci 1.

Spre a face dia preoti ceia ce In adevr trebue s fie,

pentru cinstea lor i pentru folosul societtii crestine, el
tipir pentru dansii la 1710, doi ani dup ce se sul In Scaun,
o invttur bisericeasca., pe care fiecare dintre ei trebuie
s o aib. In manh, urmandu-i poruncile sub pedeapsrt arhiereasc4 a. Apoi, la 1711, in cel d'antaiu an al Domniei lui

tefan Cantacuzino, el impartia in tot cuprinsul TeriiRornanesti Capete de poruncrt, pentru a vesa preotilor
ea stapanitorul cel nou i-a scutit de once fel de dare de
randu Cu tara - ramaind, fireste, darea lor preoteasca deosebitrt, asa cum o asezase i Grigore (Mica, cu patruzeci

de ani in urtna, printr'o Invoial deosebita, o rupia. Cu

acest prilej, el, Mitropolitul, invatrt pe pstorii satelor a face
testamente,
fume, a serie foi de zestre cum trebuie,

a se feri sa cunune pe cei fugitj de pe aiurea, cari ii au

poate solide pe acolo, a nu arunca in roble pe nimeni prin
ingaduirea de castorii intre Romani si Tigani, adrtugind si
hotararea sa In ceia ce priveste pe Rumanii scapati (liii
rumanie, eari vreau sti se preoteascft 3.

CAP. HL

Legdturile Bisericii muntene cu Constantinopolul la

fnceputul erei fanariote.
O alta Insemnatate mai are Ins pstoria lui Antim, Inceplud
dela incercarea de izgonire din 1712 panrt la tragedia din 1716.

De acum lnainte legatura dintre Mitropolia Terii-Romnesti

Patriarhia constantinopolitan se face si mai stransh : de
I n'id., pp. 430-2. Didaltiile au fost tipitrite intaiu de Melhisedec
(1886), apoi de C. Erhiceanu (1888).

2 Bibl. Rom., I, p. 481, no. 158.

8 Un exemplar in Ribl. Ac. Rotn.: cf. Bibl. Ro).. 1, pp. 492-3, no. 108

www.dacoromanica.ro

56

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

la Constantinopol li vine mdrirea Mitropolitului i prin Constantinopol el isi poate pierde crja, libertatea, viata. As

trebuiau s judece mai ales Domnii noi, tarigrddeni, cari,

Cu Nicolae Mavrocordat, incep a domni dela '1716 lnaintel
In Bucuresti.

In timpul petrecerii sale la Sibiiu, Nicolae-Vodd, ca un

om Invdtat, bine crescut si, mai ales, ca un om interesat
politiceste, av leglturi de prietenie cu Iezuitii din acest
nou centru catolic ; dac n'avena nicio urmd despre daruri
ce ar fi fdcut, ori ajutoare ce ar fi dat, bisericii romnesti
din acest oras, sau capelei comunitdtii grecesti, In cave slujba

se face pe limba sa 1, In schimb ni s'au pdstrat scrisorile

sale latinesti cdtre un Pater Bardia, vicariu al Romnilor
uniti, cdtre un Pater Miel", cdrora le trimete, pe lngd
vinuri bune din tara unde se intorsese, i cdrti tipdrite sau
Exaporitului ori acel
serse chiar de dnsul, ca
De officiis al lntelepciunii i eruditiei sale proprii 3. Fiul
sdu Constantin se gndi s dea Iezuitului Peterffy, recomandat pentru aceasta de colegii si, Barcina de a serie
latineste, pe intelesul Europei, i in c.t mai multe volume,
istoria Principatului muntean 4. CAlduzit de Nicolae Ruset,
care se M'ea catolic si ajunse comitele Rosetti, locuind In
Ardeal ca pribeag, apoi martirul comite Nicolae de Rosetti,
care trdi la Bucuresti supt aripa ocrotitoare a episcopului
de Nicopole, Anton Becich 6, un misionar episcop vz Bucurestii In 1745 i afl gndul lui Constantin-Vod de a
ddrui terii un Colegia iezuit, cu invtatura de o potrivd
In latineste si romneste 6; el cdut preceptori iezuiti
i doc., XII, p. y *1 urm.
2 Nilles, pp. 401, 1009 .1 tvm.
3 lbid.

4 lbid., pp. 4024-5; cf. Iorga, Haruntivuri enlose in Ungalia, Pesta,

1904, pp. 58-60.

6 ht. lit. rom., I, pp. 197-8.

lit. din Lqi, V, pp. 549-50; in aceleai notite din
Arch. soc.
Archiva Propagandei, tiri despre sentimentele prielnice catolicilor pe
care le avea Constantin Cantacuzino Stolnicul.
,;4i.

www.dacoromanica.ro

LEGATCRILE BISERICII MUNTENE CU CONSTANTINOPOLUL

57

pentru beizadelele sale. Vdrul lui Vod, Grigore Ghic,a, trimese la Roma pe fiul unui boier al sriu, de neatn francez,
Gheorghe Millo, la Roma, in Colegiul Propagandei 1

De fapt Insd, acesti Greci erau cei mai buni ortodocsi

ce se pot inchipul. In a doua Domnie a lui Nicolae Mavrocordat petrec in tard. bdtranul Atanasie de Antiohia, care
se si stnge aici 2si episcopul de Betleem, care std la Sf.
Gheorghe ca administrator al mosiilor si celorlalte averi
ale Sf. Mormnt 3. Afar de clridirile sale, despre care va
fi vorba indat.
mnstirea Vdcrtrestilor, uncle se tin
astdzi hotii, o gti pentru scopuri de binefacere : estreinii
sh-i priimeascd, pre goli

Imbrace, Ildmanzii s-i sature,

bolnavii sd-i caute, pre cei din temnite s5.-1 cerceteze cu

pan va sta. mndstireaD 4, el cheltui larg, totdeauna, pentru primirea oaspetilor dintre arhiereii Rdsdritului,
.cari veniau sd-1 vadd. Mult timp asteptat, Patriarhul Hrisant

Bog la Bucuresti In luna lui Septembre din anul

17'27.

La Vcdresti II asteptau, In casele domnesti, beizadelele

Constantin si Iancu ; a doua zi, la 14 Septembre, Mitropolitul Daniil Ii ie inainte, cu tot clerul sdu ; la Curte, in
ziva de 15, Domnul se cobori OM in pridvor pentru a-1
intampina. Dup. ce stdtii mai multe luni In chiliile dela
Sf. Gheorghe, dupd ce sluji la cununia lui Constantin-Voda,
dup ce-si Men i ctildtoria in Moldova, la plecarea spre
locurile lui rsdritene, Nicolae Mavrocordat petrecit pana
la scri pe oaspetele de cinste, Incdrcat de mila boierilor b.
Patriarhul cel nou de Antiohia, Silivestru, pictorul, predi-

catorul, se all la 1749 In Bucuresti, unde pentru el se

.clddi frumoasa bisericutd a Sf. Spiridon, a cdrii pisanie
Ibid , pp. 550-1.

2 Cron. lui Radu Popescu, 1. c., pp. 135-6.

Ibid.
lbid., p. 149.
5 Ibid., pp. 429-30, 452 si urm.: 171-0.

www.dacoromanica.ro

58

ISTORIA BISERICII ROMiNESTI

se memtuie Cu rnduri arabice 1; In Iasi

el

a tirara

o Liturghie greco-araba 2. loan Mavrocordat,

antimise si
fratele lui Constantin, fostul beizaded. Iancu, i Grigore Ghica a II ocrotir si ei. Patriarhul Mateiu de Ale-

xandria stdt si el o bucatd de vreme intre Romani 4, al

chror Domn, Constantin-Vodd, Ii cdstigase Patriarhia, facndu-se chiar In Bucuresti, la 1746, ceremoniile mutdriiD
(lela Mitropolia Libiei la Scaunul patriarhal 5. Vestitul
erudit Chesarie, In mirenie C:onstantin, Daponte, predicatorul Mavridakis, Mauroides,i;i. all rostul la Curtile Mavrocordatilor si la a lui Grigore Ghica 6.

Mitropolitii din acest timp ai Terii-Romdnesti sAnt priviti de Domnii constintinopolitani cam a cum impdratii
de odinioard ai Rdstiritului priviau pe Patriarhii lor. Toga
cinstea la toate prilejurile, Intdiul loe In Sfat, ntiul loc
la ceremonii, intiul loc In adunarile de obste pentru luarea
socotelelor sau Inlturarea cu Western a obiceiurilor rele7.
Temnita, sabia ucigasului, pe care Fanariotii Indrznesc

a le Intrebuint t'ata de boieri, nu sd.nt pentru

ei. Dar

sAnt numiti de Domn, dupd o simpla forma de alegere, si

ei stiu bine cd prin Patriarh Domnul Ii poate inlatur In
once clip. Once arnestec In afacerile politice le e oprit :
acum nu se vor mai veded Mitropoliti si episcopi de partid
mergdnd In fruntea gloatelor ridicate Impotriva Domnului
strdin, care stricd datinele i despoaie ldcasurile slinte. Arhiereul e strAns legat de rostul lui bisericesc, si, dach vrea
sti treac.d" peste lndatoririle lui de ierarh, literatura reliinscrip(ii, I, pp. 267-8.
2 Erbiceanu, Cron. greci, p. 403.
3 Scrisoare a
Patriarhului catre dAnsul, Papadopulos Kerameus,
'Isp. 116X., I, pp. 212, 247.

4 Cron. greci, p. 401.

5 Condica Sfanta.
'

1st. lit. ron., tabla.

7 V. .1 Cronica lui Radu Popescu, pp. 140-1.

www.dacoromanica.ro

GRECI

tROMINI IN CLERUL MUNTEAN

59

gioasa, tiparul de crti pentru biserici i credinciosi ii dau

o indeletnicire. Usile cmrilor si ale chiliilor s'au inchis
asupra clerului de toate treptele, care nu mai are aceiasi
voie de a se amestec. In lame pentru ca s'o Invluiascii si
s'o tulbure. Cat despre grija ortodoxiei In genere, cal
despre vechile legturi glorioase i folositoare cu alti Romani, din tara Imparatului vecin, de acelea nici nu poate

l vorba intr'un timp can(' Voevozii nostri se simt prea

(moral" primind scrisoarea generalului din Ardeal, care
chibmieste cu scumptate si titlurile pe care le da acestor
veci ni.

CAP. IV.

i Romani in clerul muntean de dupa Antim. Ilianastiri greceti in Principatul Terii-Romane0.

Greci

"Mitrofan de Nisa a fost un Mitropolit fr nicio

si a cArui arhipstorie a trecut cu totul fara urm 1.
Il mosten la 1720 2 un Daniil, Romn dela Aninoasa,
care a dat Bucurestilor biserica Vergului3 si a Tuturor
Slintilor, pe pretii creia se vede chipul su 4. Avii ca
urma;, doi ani dup moartea lui Nicolae-Vod, la 1732, pe
un t;tefan, care nu e Grecul ce fusese egumen la biserica
bucuresteana zis. Arhimandritub 5, ci un ucenic roman

al lui Teodosie, lang care si-a atlat, In 1738a murit la

23 Septembre

locul de odihn.

f eclesiarh al Mi.

Corespondenta lui lIrisant, mai ales cu privire la Antim. in Bis.

ortodoxa, XV, pp. 778-80, 782.

2 Condica sfania, p. 119; Biserica ortodoxa, XIV, p. 70.

3 Inserip(ii, I, p. 326.
4 Bid., 1, pp. 279-80, no. xv[.
6 Doc. Cant., p. 131 i urm., no. Lx.
Inscriptii, I, p. 240.

www.dacoromanica.ro

60

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

tropoliei supt acesta i apoi, dela 1720, episcop al Buzului,

In locul lui Daniil : luase Scaunul metropolitan f.ra a
trece pe la Rmnic, caci Oltenia se gisi atunci in stpEirea Germanilor 1. Numai acum un Grec, din Creta, Neolit
Kretikos, care purtase titlul Mirelor din Asia si capatase,
crescAnd fiii lui Constantin Mavrocordat, drepturi la luareaaminte i recunostinta. Domnului, urca scarile tronului Mitropolitilor Ungrovlahiei 2, pe care era s-1 tie Orla' ce alt
Grec, Filaret, Ii urma In 1754. La Buzan, Misail (4732-41),
fost dichiu la Thrgoviste, arat s'a fi fost Romn, iar Metodie (1741-8), pn la alegere eclesiarh al lui Neofit,

Filaret insusi, care sttuse ca egumen la manstirea cu

calugari greci a Sfintei Ecaterine din Bucuresti, se tin de
acestalalt neam 3.

Cum se vede, pAna pe la jumatatea veacului Scaunele

arhieresti ramn ale calugarilor de tara,
si la Rmnic,
precum se va arata in alt capitol, datina dreapta i huna
se pastreaz inca si mai mult timp. Totusi un foarte mare
mimar de manastiri se aflau acum in atrnare de Locurile
rasritene. De Sf. Mormnt, deci de Patriarhia Ierusalimului atrnau : Sf. Gheorghe Nou, ctitoria Brancoveanului,

Cu patru metoase ale sale, dintre care unul er Stelea din

Trgoviste ; Vacarestii, dati de ctitorul lor, Nicolae
vrocordat, cu dota metoase, dintre care unul mnstirea
Barbu din partile Buzului, facut., ca i Trsorul cel nou 4,
cdinti a bunului i crestinul Io Antonie-Voda Vistierie) 5;

Caluiul Buzestilor, al lui Petru Cercel si al lui Mihai Viteazul, cu schitul sau Tintarenii din Dolj ; Sf. Saya din
Bucuresti, acuma darmata ; biserica fama In Bucuresti
1 Cf. Lesviodax, pp. 441-2; Condica Sfantii, no. XLIII.
2 lbid., p. 405; Erbiceanu, Cron. greci, p. 113; cf. ht, lit. rom. in secolul al XV111-lea, I, p. 514 i urm.
3 Lesviodax, p. 442.
4 hiscripfii, II, pp. 4-5.
6 lbid., I, p. 67, no. xxxr.

www.dacoromanica.ro

GRECII

I ROMANII N CLERUL MUNTEAN

61

de aliatul lui Mihai-Voda, Stefan Rzvan, Biserica Rz vanului, care s'a impartsit de aceiasi soart ; Platrestii lui
Matei Basarab, schiturile Negoiesti i Gruiul, din Ilfov ;

Comana lui Radu-Voda Serban si a Cantacuzinilor, nepotii lui de tlica t. Muntele Sinai avea : bogatii Mrgineni
ai lui Draghici cel batrn i ai lui Constantin Cantacuzino
Postelnicul, Impreuna cu mitocul sau, Verbila, schit din al
XVI-lea veac ; Antim, arhimandritul Sinaii, fc, la 1742,
din non biserica, ce se afl. In ruine dupa un cutremur 2;
liiserica din Rmnicul-Sarat, cladit de Stefan-cel-Mare, cu

un schit, si, de mai multa vreme, din a doua jumatate a veacului al XVII-lea macar, manastirea bucuresteard a Sf. Ecaterina. La Scaunul Alexandriei er. Inchinat

biserica mai nota a Zlatarilor din Bucuresti i, In tara,

manstirile Segarcea, Stanestii, cal:tate inca din zilele lui
Chiril Lukaris, i schitul valcean Arhanghelul. A Patriarhului Antiohiei era numai bisericuta Sf. Spiridon din Bu-

curesti, de care a fost vorba chiar acum. Shrindarul din

acelasi oras, biserica lui Mateiu-Voda, cu schitul ilfovean

Balamucii si mkstirea Mislea, a lui Radu Paisie, se tineau

de manastirea greceasc. Sf. Pa' rinti din Ianina. Mdris-

tirea slavona de acolo, Jita, avea biserica Sf. loan din

Bucuresti ; mnastirea Katzikia, tot a Grecilor, schitul Dedulestii, In judetul Rtnnicu-Srat ; manstirea Velas, a
treia greceasch, schiturile Bbeni si Cordesti (RmniculSrat). Bisericuta Intemeiata In Bucuresti de Mitropolitul
titular de Stauropolis, Ioanichie din Ostanita, la 1724, a
fost Inchinata de dnsul inanstirii Gura din eparhia Pogonianei, de unde Insusi Isi trge. obrsia 3,i schitul muscelean, Valea, avnd, de bun seama acelasi ctitor, cpata
aceiasi stapani ; o alt mandstire din aceiasi eparhie avea
I De aici vine aflarea acolo a unui patrahir al egumenului de Vaclreti din 4781; ibid., p. 87.
2 Ibid., p. 93.
Ibid., p. 358, no. f..Xxx.

www.dacoromanica.ro

62

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

schitul Bradul din Buzdu, o a treia, IIanul Grecilor. Gorgota din DAmbovita, Butoiul i Bucovtul, se tineau Inca
mai de mult de mnstirile de pe stnc. ale Tesaliei, Meteora. Nucetul era al Intindstirii Duscu dela Tricala 1.
5i mai bine imprtit era in sfrsit Atosul, cu stravechile si
vestitele sale mnstiri, cace adpostiser ea pro tos pe cel
de-al doilea Mitropolit al Terii-Romnesti, Grecul Hariton ;
Cotrocenii, ca mndstirea Valeni-de-Munte i dota schituri,
erau ai obgii Intregi ; Rada-Val:A din Bucuresti, Stelea, din
acelasi oras, si Tutana argevan a Jai Mihnea-Voda erau ale
Ivirului ;
a Simopetrei, impreunil i cu schiturile Izvoranu, al Mitropolitului Luca, si Besteleiu, din
Arges ; Sf. Apostoli sau Arhimandritul din .Bucuresti se

tinca de Stavronichita ; Slobozia lui Ienachi, ctitorie a lui

Mateiu-Vocl, i schitul praliovean Apostolachi ajunsesera
ale Dochiariului ; Cscioarele din Vlasca, frumos schit din

veacul al X alea, cu pietre de mormnt ale celor

ctitori, recunostea superioritatea Pantocratorului ; Plumbuita, reparata de Mateiu Basarah, trimeted prisosul la
Xeropotam Clocociovul i Slatina, din Olt, le al/ea C:otlumuzul; Jitia din Dolj plati la Sf. Pavel ; schitul doljean
Roaba la Xenofont ; cel dela Baia-de-Aramd la Chilandariu ;

Hotaranii din Romanati la Dionisiu, iar schitul din dealul

Spirii, cldit de Spiridon doftorul, mort la 1705 2, la
Moni Grigoriu 3.

iSlobode rmdseserd Insa destule mnastiri, de care, cu

toat fajina lor cea rea, aFanariotii, cari, ca strini, trebuiau s. tie In seam multe, nu cutezau a se atinge ; ramseser destule mnstiri mai mici, care nu au deocamdat o Insemntate pentru viata cultural si religioasi,
Intre ele si Ostrovul, a lui Neagoe-Vodii, Vifordta, refacuta
de Radu Mihnea si de curnd dreas, mrith i impodobit
1 CE i Studii i doc., III, pp. 85-6.
2 Inscripiii, I, p. 336.
3 ArAtarea dependentei, dupl Lesviodax, p. 460 i urm.

www.dacoromanica.ro

GRECIT

I ROMANII IN CLERUL MUNTRAN

63

Cu chilii de BrAncoveanu 1, Cldrusanii lui Matei Basarab,

mandstirile oltene dinteun Lemn, Surpatele, Manual: cea

d'inthiu, a lui Mateiu-Vod, dreasa de .5tefan Cantacuzino,
care e ctitor i la Sf. Apostoli din Bucuresti 2; cea de-a doua,
fcut de iznoavii prin evlavia darnic5. a Doarnnei lui Constantin Brancoveanu, Marica 3, ziditoarea la Bucuresti a bisericii Dintr'o zi, Muga biserica Ienii, a fratelui ei, Pan. Negoiescu 4; cea de-a treia, ctitorie a lui Ilrncoveanu
care gAsise in loc o Nata biiericut de lemn 5.

Pentru mai multh siguranta c nimeni nu se va atinge

de ele, unii ctitori i Domni luaserd dela un titnp msura
de a face din mnstiri, chiar din cele mai vechi, mai mari
si mai bogate, metoase ale Mitropoliei i episcopiilor : de
Scaunul Targovistii se tineii un mare numar din mnstirite si schiturile Dmbovitei si Prahovei, ca Zamtira, zidita
de vduva lui Manu Apostolu 6, agentul de negot si de afaceri al lui Brncoveanu. Episcopul Ra.mnicului Isi ave cAte
o biseridi la Bucuresti
si la
Patruzeci de mucenici
Craiova Sf. loan Botezttorul 7, apoi un numr de schituri
valcene, pe cnd Scaunul Buzdului stdpani si mnhstiri
frurnoase, ca Vintila-Vod si Berca.
Neatinse de vre-o cotropire i incunjurate de alte lacasuri
supuse lor, stteau vechile i noile mansliri doninegi :
Tismana, crireia erban Cantacuzino-i dci un strlucit
aier, iar BrAncoveanu, supt egumenul Iosif, ripide de argint

si care mai primi, In aceast epock daruri dela neamul

BrAiloilor,aici se odihneste neastAmpratul calugr Dosof1 Rada Greceanu, pp. 228-9.
2 Inscriptii, T, pp. 266-7, no. 1x.
8 Ibid., 1, pp. 182-3, no. txxin : Radu Greceanu, pp. 227-9.
lbid., pp. 265-6, no. viu ; pp. 268-60, no. xi.
5 lbid., pp. 172-3, no. LXVII.
6 V. mai sus ; Inscriptii, II, pp. 76-80.
7 Actele acestui mitoc le-a publicat episcopul Ghenadie de Ramnis
In Biserica Ortodoxii pe '1891.

www.dacoromanica.ro

64

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

teiu Briloiu, numit asa In hatrul marelui Patriarh

dela Glogoveni1; Cozia, care dduse pe Mitropolitul Teod
dosie si din care mai rashrir In veacul al XVIII-lea earturari bisericesti, ca Ghenadie, traducdtor, care se incerca

si In versuri de cuprins religios2; Govora, dreas, supt

egumenul Paisie, de Brancoveanu, la 17012; Bistrita, pe
care el cheltuise s'o dreag Inca pe cnd era numai SptarMare al terii, in 16834, dandu-i apoi, ca boier i ca Domn,r
sfesnice de argint si de bronz, ripide, discuri, Evanghelii
frumos legate 5, pe cnd Andriana, sotia vrului su erban
Cantacuzino Vornicul, ctitoare si la biserica Banului din Buz6u,

(lupa moartea Intiului sot6, adngi bisericuta bolnitei7;

Arnota lui Mateiu Basarab, unde Brncoveanul Idea doaro fntn, cica sh fie de multd ajutoriti lcuitorilor In sfnta
mnstire, i Domnii Meale pomean In iveaci, supt egu.,
menul Varlaam ; Strehaia, unde el inoi, la 4693, zidurile
care nu mai cuprindeau acum un episcop 9; Brancoveniif
unde se Ingrop, lng tatl i bunul sotului ei, Stanca,
mama lui Constantin-Vod, i unde acesta dAdii proportil
marete bisericutii vechi si mici foarte a lui Mateiu-Vodri
fc din nou biserica bolnitei ; Sadova lui Mateiu, unde
iarsi anepotul su va li adaus i Innoit ; Gura-Motrului ;
Glavaciocul, unde Constantin-Vod pstr drintr'o reparatie'
vechea bisericA a lui Vlad CAlughru111; Cdmpulungul, care
tefulescu, 7'ismana, p. 112 i urm.
lorga, Douci biblioteei de miltuistiri: Ghighiut fi Argemi, p. 30'
gi urm.
3 Inscriplii, I, p. 479, no. 369.

4 'bid., p. 193 gi urm.

3 lbid.
Ibid., pp. 362-3. no. ; Buletinul comisiunii Monumentelor Iserice, an.
7 !bid.. pp. 201-2.
[bid., p. 205, no. 437.
9 (bid., p. 211.
10 Ibid., II, p. 71 qi urm.
u LA0datu, Vial Ceilugdrul.

www.dacoromanica.ro

MINISTIREA BRANCOVENEASCX A HUREZL LUI

63

er prea trainic lucrata de Mateiu-Voda, ca s fie nevoie

de o noua cheltuiala din partea urmasului su ca lung5.
Domnie, evlavie i darnicie,
cladindu-se numai la 1718,
de andstavnicul Teofan, biserica bolnitei 1; Vierqul Goles-

tilor, unde fdcusera prefaceri mai de curAnd Stroe Leurdeanul2 i unde la 1702 er egumen roman Iosaf, pe mormantul caruia e o inscriptie In limba lui si a terii 8 Arg esul, unde doar facusera daruri de obiecte pentru moaste
Constantin Cdrnul si Doamna Balasa, fiind egumen poate
acel Stefan, mort de ciumb., dupa care ven1 Teodosie, care
ridicA la 1661-2 o cruce In amintirea lui4; Rdneaciovul ;
illareuta, care fU ceruta numai dupa 1750 de AlexandruVoda Ipsilanti 5 Dealul, mult scazuta, unde se pastreaza
inch o cruce dela Matein Basarab si Doamna Ilina 6, i, In
sfArsit, Snagovul, care iesise abia de supt ingrijirea lui Antim tipografuh, de pe urma caruia, dupa sfarmarea chiliilor, dardmarea zidurilor si cobordrea sinouratatii de astazi,

a mai Minas, dela mesterul tuturor artelor, un potir, lucrat

pentru dansul, la 1694, de Ghioca zlataru17.

CAP. V.

Manastirea brAncoveneasch a Hurezului.

DrA.ncoveanu nu se mult5.ml cu prefacerea, marirea

impodobirea vecbilor cladiri manastiresti, care formeaz
gloria cea mai curata a Domniei lui, nu se multAml numai
cu baltarea din nou a Mitropoliei din Targoviste, undeli
lnscriplii, I, pp. 135-6.
2 ibid., pp. 142-3, n-le 289, 291.
8 ibid., p. 144, no. 293.
4 ibid., p. 155, no. 319.
6 Cf. ibid., p. 84.
Ibid., p. 102, no. 202.
lbid., p. 162, no. 333.

www.dacoromanica.ro

66

ISTORIA BISERICII ROMANErI

ingropd o nord, Balasa, si un ginere, Scarlat Mavrocordat,

si a bisericii domne,.sti din acelasi vechiu Scaun de stdplnire, in care-i pldced s petreacd pe fiecare an cdtevi zile
cu zidirea de biserici frumoase pe fiecare din mosiile sale
la Potlogi, de pildd, tanga strAlucitele Curti domnesti,
stricate -de vremuri si de Vandafi, cari lucreaz fArd rusine
astdzi a, ori la Mogosoaia 3, in margenea Bucurestilor, la
Doicesti 4, si in Ardeal chiar, pe pdmnturile sale, precum
la Poiana Mdrului, urmat tiind de Constantin Cantacuzino,
care a clddit la mosifie lui ; de Mihai Cantacuzino Spatarul,

care a Idsat minunata bisericd a Cultei 3, mandstirea prahoveand a Sinaii, inchinatd dela inceput Sfdntului Munte,
unde a facut drum de hagiu el insusi si mam-sa, Doamna
Elena, bisericuta dela Fundenii Doamnei, cu podoabe de
flori, lampi, puni, intipdrite 'n tencuiala ; de Toma Cantacuzino, nepotul lor, care a zidit biserica dela Filipestii-de'Aclare 6 (Filipestii au clddit la Bucov 7 si la Mdtesti 9, lar
Vdc,drestii in satul dambovitean cu acelasi nume 9). El vol
s ase, pentru ingroparea sa si a neamului sdu, ca i pentru
addpostirea unei vieti cillugdresti, care sd poatd fi indreptarja, pentru cultivarea artei religioase si a scrisului biseri-

ces; o mndstire iba *eche. tu acea Oltenie, atat de

bogatti In mdndstiri vechi, slobode, bogate i mAndre, prin

cdlugarii carora se tima munca i avntul in Bisericd, el

alese un loe singuratec, in pdduri dese, prin muncelele
Valcii,

i fc s se clhdeascd acolo, cu cele mai bune

1 Inseriptii, I, pp. 102 yi urm., 117 i urm.

2 lbid., II, p. 47.
kid., p. 5 s'i urm.
4 lbid., pp. 361-2; cf. DrAghiceanu, I. c., pp. 28-9.
5 Sculeturile din pridvor i privelitea ei generala in Istoria Romanitor pentru poporui rorndnese.
Descrierea celei d'int&iu, de G. Mandrea ; a celei de-a dona de Zigara Samurca, Bucureti, 1908.
lnseriplii, H, p. 256 t't urm.
V. ediia Iorga a Cronicei lui Constantin Cipitanul, Prefat.a.
Inscripiii, H, p. 283, no. 820.

www.dacoromanica.ro

MiNISTIREA. BRANCOVENEASCI A HUREZULIII

67

materiale i Cu mesterii cei mai destoinici, mandstirea Hurezului sau a Hurezilor. Inceput la 1690, ea puteA fi sfinIRA numai peste trei ani de zile, urmandu-se si mai departe

la infrumusetarea ei, supt Ingrijirea unui egumen rvnitor

priceput, unui neobosit gospodar, a lui Ioan arhimandritul,
care, In toat viata lui urmAtoare, n'a cdutat nicio marire
In atara de cuprinsul Idcasului ridicat supt ochii si dupd
povetele lui.
Hurezul poate fi privit ca tipul definitiv al arhitecturii
religioase a Romanilor, alctuitd prin contopirea elementelor venite din Moldova cu cele, mai putine si mai putin
Insemnate, aflatoare In principatul muntean. Frumos pridvor
pe stalpi lucrati cu o mare bogtie de podoabe ; incdpdtoare

bisericd in chip de cruce, cu un rand de alti stalpi tot asa

de mestesugit sculptati intre tinda femeilor si naos ; flori de

piatrd in jurul uii celei mari si a tuturor ferestilor, doul

turnuri usoare sprijinite pe bolti trainice, apoi chilii cu
cerdace rzimate pe stalpi de o frumuset neintr, cutd. ;
paraclise raspndite prin desisul de copaci ai livezilor, destivarsesc un Intreg de armonie bogatd, de lux cinstit
discret. Dupd aceastd capodoperd a lui Vucasin pietrarul,
a lui Manea vtitaful de zidari, Nicolae Mavrocordat a putut
cheltul din bielsug pentru mAndstirea de intrecere a Vdcdrestilor (mantuitd. la 1722), unde biserica are stlpi
mai rdbdtitor sdpati la pridvor i In cerdacurile Curtilor
domnesti, pentru frumosul paraclis al Mitropoliei 1; arhiereul de Stavropolis a putut strnge inteun cuprins mai mic
o sculpturd de capitle i privazuri care uimeste mai mult
prin lipsa aproape totald a spatiului neimpodobit ; Grigore
Ghica a putut da proportii mari Idcasului de ingropare dela
Pantelimon, in dreapta cruia se ridicA inaltul mormant
de marmurd al ctitorului
dincolo de canoanele de frumuset ale Hurezului n'a mers Insd nimeni 3.
inscripta, I, p. 242 gi urm.
2 Ibid., p. 70 gi urm.
3 V. i articolul cu admirabile desemnuri gi planga al d-lui Al. LA-pgdatu, In Buletinui Comisiunii Monumentelor Istorice, L

www.dacoromanica.ro

68

ISTORIA BISERICII RO3IANETI

Hurezul ava dela inceput multe venituri, mosli si cateva

schituri-metoase, al Polovracilor, cla lit de boieri din veaeul
al XVII-lea 1, al Ramestilor s. a. 2. Averea manastirii celei

noua nu se putea apropia Insa, fireste, de a vechilor manastiri domnesti, pe care randuri intregi de Voevozi
boieri le lmpodobisera cu daniile lor. Pentru a o pastra
lnsa bine, pentru a impiedec once amestec al ierarhilor
straini sau si al celor de tard, ctitorul cera Patriarhului
din Constantinopol sa creeze in folosul Hurezului stiu Inca
o stavropighie, pe langa a Tibannei si a Argesului. aGramata patriarhala din Februar 1702 hotaria c niel Mitropolitul, nici episcopul de Ramnic nu vor fi priviti la
Hurez decat doar ca oaspeti ; Domnul i boierii nu pot inraurl Intru nimic viata manastirii. Cu stirea si Cu sowctitorului, sau a celor cari, dupa moartea lui, 11 vor
reprezinta, se va alege egumenul. Pentru a se stl dela inceput ca nu e vorba de o Inchinare, actul spune ca Patriarhul nu va trimete niciun cleric numit de el la manastirea-stavropighie, ci va priml numai, data pe an, un
dar de 30 de oca din ceara de pe pamnturile Hurezului 3.
Asteptarile lui Brancoveanu de a se face din Hurez un
centru de cultura se dovedir insa zadarnice. Nastavnicull,
eclesiarhul, ieromonahii, calugarii de rand Isi cdutara numai
de slujb ori de gocipo larie, cand nu se luptau, Impartiti In

particle, prin intrigi si mita, pentru a se alege egumeni 4.

Un sinonr carturar se ridica din mijlocul Ion, mai tArziu,
Lavrentie. Dar nici ace3ta nu ramase Fi manastire, ci treca
la Episcopia de Ramnic.

Caci nu anume imprejurari intamplatoare sau lipsa de

oameni faceau ca manastirile, din care pornise toata miscarea de arta si de literatura a trecutului, sa nu mai poata
$tefulescu, Polovraci, Bucure0i, 4907.
2 Studii Lti doc., XIV, pp. vu-vin.
3 Mid., p. 5 i urm.; cf. 0 pp. vut-ix din Prefata acelei carti.
4 V. Prefata la vol. citat din Studii ?i, documente.

www.dacoromanica.ro

DaNASTIREA BRANCOVENEASCA A HUREZULUI

69

raspunde chemarii lor, ci faptul ca episcopiile, oprite prin

vointa Domnilor celor noi dela once politicA religioask si
Inca mai mult dela politica propriu zisa, chemau la ele toat
priceperea, toat6 rama, toata munca pe taramul bisericesc,

las in umbr4 manastirile, care din ce in ce mai mult

lAnceziau in grija dijmei de strans, a viilor de cules, a pdurilor de stapAnit si a carmuirii glaselor de Tigani.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A 11I-a

.=.

B1SERICILE ROMANESTI DIN PRINC1PATE

iN LEGATCRI

CU RUSII SI IN LUPTA CU GRECII.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Biserica moldoveneascd dela moartea lui Dosofteiu

pftna la 1750
legturile ei cu puterea domneasca.

Mitropolitul Dosorteiu, pribegind In Polonia pe urma

ostasilor Craiului Sobieski, nu luase cu dansul numai
odajdiile scumpe, odoarele vechi, folositoarele carti de stg,pnire ale Mitropoliei Moldovei, ci si sufletul ei Insusi.
Urmasul shu, Saya, n'are niciun fel de insemnAtate fost

episcop de Roman pe urma lui Ioan din Seoul, el nu si-a

legat numele nici mdcar de stramutarea Mitropoliei.
Arhiphstorii moldovenesti slujisera pdnh atunci, laugh
Curte, In biseric,a Sf. Nicolae cel Domnesc, dreash de Antonie
Ruset 1, care o hnpodobi cu clopotnit nou., cu ziduri de inounjur, cu cismed, cu sfesnice de aramh si vase de argint, cu

un mormnt gatit pentru el, In care Insa nu-i er4 dat sh se

odihneasc, mazilia grabnich aruncAndu-1 la C'onstantinopol,

unde rhbda chinuri grele, pentru a-si vadlavutia,

peste putin timp2. Facand din ea o biserich inchinath Mitropoliei sucevene i hotb..rand aca sh lije amfindouh un.
Scaun de Mitropolie, nedesphrtite, a toath tara Moldoveiv,
Antonie-Vodh Incredinth noul lacas al Sf. Nicolae lui Dosofteiu la 20 Mart 1078 3. Duca-Voda, care mAntul i zuMelchisedec, Notife, p. 252 si urm.
2 V. N. Costin, pp. 44-6.

8 Erbiceanu, /st. Mitr. Moldaviei, pp. tvut, 3-4: Sludii

p. 90, no. '65.

www.dacoromanica.ro

doc., V,

74

ISTORIA BISERICII R031111ErI

graveala la SI. Nicolae 1, nu se multamise insa Cu acme&

hisericutit Intunecoasa i Doamna lui, Anastasia, ctitora

la Agapia cea veche din deal", undo a Meat cas de locuinta, incep zidirea unai Was .anume al Mitropoliei. Pe
locul, intrebuintat ca tintirim, al bisericii de de mult stricate a SfAntului loan, Biserica Alba', elang feredeiele)
lui Vasile Lupu3, si pe altele, cumparate, 'Ana la a Mitropolia cea veche) a SI. Nicolae, S3 facil (din pajiste) a

cldire notia, care era ispravita la 1682, cAnd se sapau

In piatra dela proscomidie numele ctitorilor, IncepAnd cu
Dabija-Voda, tatal vitreg al intemeietoarei, care el-A flied. a
Doamnei (Dabijoqii), Ecaterina-Dafina, si a boierului Dimitrie Buhus4: Inca dela 1688 se ingrop aici a doua

sotie a lui lordachi Ruset, Inrudit cu Dabijestii prin

satoria lui d'intdiu cu Maria, sora dupa mami a Doamnei
Anastasia 5.

In aceast biserica a Strateniei, dusa pAn la capat

inainte de 1683, and se nintui cea din urm Domnie
a Ducai-Voda, de eiipravnicul) ei, Patrascu Jicniceru16,
se sluji. deci Inca diii zilele Mitropolitului Dosofteiu 7. In-

torcndu-se dui:a 1693, ca mama de Domn, in stapdnirea

lui Constantin Duca-Vod, care a premenit biserica dela
Copou 8, Anastasia adause apoi ctitoriei sale zestre de
Dabiji-Voda, In partite

mosii, din ale

BArladului,

din alta obarsie, smulgdnd una dela mhnastirea emai de

tot pustie a Hadmbului9.
1 N. Costin, p. 18.

Inscriptii, I, p. 29, no. 65.

3 N. Costin, p. 20.
V. Studii vi doc., V, notele la cap. I. Inscriptia in culegerea adesea
citatA, II, pp. 171-3.
5 Ibid., p. 173, no. 465.
e N. Costin, p. 20.

7 Cf. Erbiceanu, ht. Mitropoliei Moldaviei, p. 1 qi urm.; cf. ibid.,

i urm.
8 hiscriptii, II, p. 146.
9 Erbiceanu, o. c.; Studii ei doc., V, pp. 95-3, no. 87.

p. XLIV

www.dacoromanica.ro

BISERICA ISIOLDOYENEASCI SI PUTEREA DOMNEASCI

75

Supt Saya, de altminterea, clerul moldovenesc decazuse

adanc, in urma tulburarilor, a razboaielor straine- purtate
pe pamantul nostru, a sillasluirii joimirilor poloni In manstirile noastre. Saya Insusi, care era Inca la 1682 egumen al Putnei 1, nu-i apuna, la navalirile lor in acele parti,
dar In curnd A.ndrei Dymidecki, Nicolae Roguszki, Woicechowski, Dobrowski ori arohmistrull roman Alexandru
Davidel,
pe cnd starostia de Cernauti o tima alt ofiter
polon de neam romnesc, Turculet 2, poruncira. in Tinutul manastirilor bucovinene. Stim di manastirea Slatina, a lui Alexandru-Voda Lapusneanu, s'a apustiitp In
cel mai deplin Inteles al cuvantului ; In 1691 Polonii porunciau in Cetatea Neamtului, si-si poate Inchipul oricine in ce hal se va fi gasit manastirea de lan,ga dansa 8.
Suceava er atunci in manile lor ; biserica din Hallan a lui
Stefan-cel-Mare, ca si cea, din aceiasi epoca, dela Papauti
lang,a. Botosani, poart si astazi pe tencuiala lor iscaliturile
scrijelate ale luptatorilor Craiului Ion, cari veniau dela
Stefanesti pe Prut si mergeau la Cotnari 4. La Agapia ca si
la Secul petrecura catva timp ostasii straini 5. La Putna, cu
mormantul lui Stefan, veni o ceat de Cazaci, dragani si
joimiri inhltati cu dansii si cerura sa li se dea In mana turnul
unde banuiau ca se afla bogatiile ascunse ale boierilor ; nedandu-li-se, ei aprinsera manastirea si nu se Invoira a o

stinge cu apustile de apa ce aveau, decat atunci cand li

se ciadura cheile 6. Starea manastirilor Moldovei era asa de
nenorocit, link Patriarhia de Ierusalim vazii cii n'are niciun castig de la ele si dada Inapoi Moldovenilor, la 1703,
Pobrata, Tazlaul lui Stefan-cel-Mare 7, Casinul lui Gheorghe
1 Doc. Bistrifei, II, p. 36, no. ccxxv ; cf. Erbiceanu, /. c., p. Lvul.
2 V. Doc. Bistrifei, I, Prefata.
3 Ibid., pp. 82-3, no. cccxxrv ; Hurmuzaki, Supl. II 8, p. 231.
a Inscripfii, 1, pp. 7-8.
5 Cronicile Mol lovei.
6 Neculce, p. 480.
7 Inscrip(ii, II, p. 220 li urm.

www.dacoromanica.ro

76

ISTORIA BISERICII ROMANE$TI

Stefan 1 si Distrita strAveche, care ramasera astfel slobode

04 la venirea In Moldova, pe la 1743, a Patriarhului Partenle, caruia Constantin Mavrocordat ii adaugl Soveja, care,
pe vremea rhbolului, fusese un adApost al abudusIdilort,
de peste munte g.

Astfel dup, tneheiarea paca din 1690-700, Domnul de

atunci al Moldovei, Antioll Cantemir, dadfi Mitropolitului Ingrcinarea de a cerceta care e starea mandstirilor ape la munte

si pe supt munte) si ce s'a facut cu veniturile lor tuteacIaste cumpliti vremilo, cand si egumenii de pe atunci
se lnvoiau cu ostasii i hotii strini pentru a le jaful. Va
lnlAtur, cu ajutorul boierului ce i se pune la Indemand, pe
once aom hielen si fAcator de rAul, va aduce lnapoi de pe
la rude si acurtile boierestiI, (din prisacile boierestib, unde
lngrijiau de stupi, de pe la todai, unde ptiziau vitele, pe
calugarii fugan, la apost-igul ion; va lu abucateleD acel,
lora dintre ei
facuser acum gospodarie deosebitti
asi dup trebile lor Imblam) si alnherandu-le, le va trimete
manastitilor 3. Si Inca nu se insirau toate scAderile si pacatele timpului, cAci vedern pe un Mttropolit, urmas al lui
Saya, Ghedeon, cump5rand, ca multi altii, mosli vandute de
In Tara-RomneascA
egumenul, riecredincios, al Rascei
Nicolae Mavrotordat sfararn astfel de vnzdri si afurisind pe aceia cari s'ar- atinge, dup6 moartea lui, de aceastti
avere, avara numai dac o m'asura de obste ar atinge s: pe
alti Conplirtori 4. Si, Inurind, el Hisa Mitropolia datoare
cu septe pungt de bani la camtarii turci61
PorUnca tui Antioh-Vodi mai prevedea i aducerea la
Curte a egumenilor cu purtAri rele, ca as se giudece pre
faptele lor cu cual. Era o nou dovada a decdderii ,si pierderii simtului de demnitate. In adevAr, ind din 24 Februar
Inscriptii, I. pp. 25-6.
3 V. Uricariul, H, p. 400 i urm.; Neculce, p. 420.
3 Erbiceanu, o. c., p. 10; Studii i doc., V, pp. 97-8, no. 91.
4 Erbiceanu, o. c., p. 41; an. 1722.
3 lbid., p. 42.

www.dacoromanica.ro

BISgRICA MOLDOYENEASCA

I PUTERE1 DO3INEASCi

77

1649, supt Vasile Lupu se hotarase ca In rosturile cl rului

sa nu se amestece parcalabi, globnici ori desugubinari, ci,
potrivit Cu pravila, pusa de curan 1 in ciaste, arara de
moarte, oridte gresiale vor 111, niciunu judetu mirenescu s
n'aiba treaba a-i jadea.; numai carele va face moarte, den cei
de besiareca, cu acela va aya. treaba Domnia, jara la alte vine
gresiale sa nu alba nime nicio treaba cu dansii, fara numai
Vladicii. Deci acu episcopii sa aiba treaba Mitropolitul, cu
toti episcopii
prin urmare : Mitropolitul cu soborul
eiara cu calugarii si cu calugaritile i Cu preutii si cu diaconii
mirenesti i cu, tercovnicib,
ba ciliar i cu casele preotilor, gfeciorii neinsurati, cu poslusnicii rnanastirilor si cu

cnaimitii lor, zice un act din 1607, si anaimitele (1694)1,

i, in sfarsit, cu bresle In lebatura cu Biserica, precum
erau ale saracilor, sau (miseilorn, si ale cioclilor 2, .ca sa
aiba treabd a-i juded si a-i certa si a-i globl, cinesi dup6
deala sa, episcopul diecesan. Daca e graba de pedeapsa,
clericul vinovat va pute sa fie numai prins pentru a fi dus la
Scaunul judecatii episcopale. Dupa aceiasi pravila vor juded.
episcopii, de-a dreptul, sau prin protopopii lor
cate unul
de fiecare episcopie i cate unul de fiecare oras de Scaun;
toate cazurile canonice : ecuscrii, cumatrii, cununii, sange
amestecat, aceia ce petrecu din arara de lea,m), fie in oras,
fie in sate slobode, ori avand stapanul lor 8.
Tot odata, in vechile adreptatip ale preotilor din veacul

al XVII-lea se cuprinde ca ei sa nu plateasch birul de

tara, ramaind, fireste, a plt1 Vladic6i adajdea vladiceasca)
sau epoclonul episcopieb 4, a cb.rii sunitt ni-o da Dimitrie
Cantemir, domnescul istoric dela inceputul unui nou secol
200 de aspri sau bani si o piele de vulpe ori de jder 5 ji
Melchisedec, CrOn. lIttOlor, I, pp. 418 i urm., 130.
2 V. Cron. Ront., I, p. 316 i urm., 331 i urrn.; II, pp. 4, 8 i urm.;
Studii f i doc., VI, p. 428 i urna.
Melchisedec, Cron. Rufilor, I, pp. 119-20: cf. i p. 143.
4 Acelai, Cron. Ront., I, pp. 331-3.
5 Descr. Moldaviae, p. 147; cf. Cron. Hufilor, pp 144-5.

www.dacoromanica.ro

78

ISTORIA BISERIC1I ROMANErI

lacii vleidiceti, poclon in natura. Episcopii, din partea lor,

dadeau lui Voda, dupa plac, un dar 1. La 1657 inca se stia

c adesiatina de stupi si desiatina de yin) si alte dijme ele
clau si preotii, dac nu sant anume scutiti 2, dar, cdnd, la
-1707, Mihai Racovita puse pe episcopii, pe mdndstiri si pe
preoti adeseatina terane;te), interesatii protestara, aducand

inainte c tau avut scuteald, pre obiceiul carele au fost

legat dela Domnii cei batraniv. De fapt In 1706, Antioh
Cantemir declard ca preotii si diaconii din Roman snt
scutiti, intre alte sarcini, si de desetind si gor;tina3, si pe
mosiile SI. Mormant nu se Ma gostina oilor4. Dornnul
trebui sa deli privilegia cu jurdmant, in Lille, pentru ca
apoi asd-zisul abuz sa. se Intoard.6. Mandstirile Sf. Mormint aveau incd din cea d'intaiu Domnie a lui ruptet Cu
testament, iarasi 4legata Cu blesteml, ca ad (lea o singura
dajde pe an, in patru sferturi, asa cum ceruse Patriarhul

Dosofteiu, care trebuid ascultat 6, si, in a doua stapanire a

lui, Antioh Cantemir intinsese aceasta osebire de catre tara
si asupra tuturor celorlalte manastiri7. in vremea lui Dusofteiu Ind, la imprejurari grele, se luase bir si dela preoti,
pentru cheltuielile facute Cu trecerea de doua ori a Sultanului prin tara, impotriva Poloniei 8.
Astfel aceasta Diserica moldoveneasca, odinioara asa de
ingrdita de privilegii, ramase, ca si cea munteand pe vremea

eanariotilorl, si mai mult cleat dansa, la poruncile Domnilor straini. and ajunge sa vorbeasca de dnsa, in clasica
1 Si ipsi sua sponte ei aliquid donaverint ; ibid.
2 Melchigedec, Cron. Huitor, I, p. 423.
i Acelai, Gron. Rom., 1, p. 321.
4 Uricariul, H, p. 104.
5 N. Costin, pp. 56-7.
6 Concesie pentru mAnAstirile Sf. Mormint, Iunie 4705; Uricariul,
IL p. 400 gi urm. Cf. actul urmAtor, din 42 Septembre, acelai an.
7 N. Costin, p. 52.
2 Melchisedec, Cron. RuOlor, I, p. 440.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MOLDOVENEASCI SI PUTEREA DOMNEASCI

79

sa Descriere a Moldoveb, Dimitrie Cantemir declara ca

Voevodul are toate drepturile asupra episcopilor, si deci a
Mitropolitului, acele drepturi pe care Patriarhia din Cons-

tantinopol nu le-a cerut si nu le poate cere fata de o

Biserica asemenea In rang si demnitate cu cele patriarhale:
(Domnul singur are dreptul de a cerceta viata si invatatura

candidatilor si a hotari pricina de scoatere a episcopilor

sau a-i despoia de demnitatea lor . Mitropolitul are numai
ehemarea de a-si hirotonist sufragantii si a Ina act de piecarea lor. Schimbdrile bisericesti le face tot Domnul, cu
singura (Linen viintarep, aconsimtirel (consensus) a Mitropo-

litului, care, in schimb, are dreptul, curat tearetic, de a se

Impotrivi la masurile domnesti ce jignesc legea. Episcopii
au de lucru Cu preotii lor, lar, cat priveste pe calugri,
4ei n'au nici un drept In asezarea sau scoaterea egumenilor
si arhimandritilor, ca unii ce trebuie sti stea numai inaintea
Scaunului Domnieb. Singure apticatele mai usoare) se judeca si pedepsesc In cuprinsul llisericii, pe calea ierarhica.
In cazuri canonice chiar, episcopii au numai drept de raport la Domn, daca. acesta a judecat odata pe OM. In sfarsit
Domnul poate pedepsI pe Mitropolit, iar pentru pedeapsa
Mariei Sale e numai Dumnezeu in cer si pe pamant, aunealta)
lui, Sultanul 2.

i dup astfel de teorii lucrau Domnii din acest timp,

.cei de tara mai Cu varf deck TArigrAdenii, vechili imparatesti, cu simt de raspundere si frica de stapan. Varlaam, urmasul lui Mitrofan, episcop de Hui, in al douazecelea an poate de pastorie, e invinuit de Antioh Cantemir
ca. nu juded drept, si Voda-I striga in Divan : Popo, ce

nu giudeci drept, cand Ili vin cartile mete? Ti-oil rade

pletele b, silindu-1 sa iasii cu blestem din randul clericilor
I Solius enim principie est de candidatorum vita et eruditione exquirere et exauctorandorum causam dirimere sententiamque depositionis

ierre, ; p. 146.
2 kid.

www.dacoromanica.ro

SO

ISTORIA BISERICII ROAIXNEFI

inalti si al boierilor de sfat, martori ai acestei nemai pomenite rusinil, i, cand acest episcop, altfel In adevdr om
nedrept si risipitor, fard tragere de inima si harnicie, e silit
sa plece, supt Mihai Racovit, care insa n'ave aceleasi
apucdturi hrutale, se spune de dnsul apriat in carte domneasca deschish : eca cine a fostu si episcopu, n'au grijitu pe

giuru dnsa [Episcopia] nimicav 2. Despre urmasul sau, un

Saya de Pngarati, se spune, In cartea domneascd dela 19
Ianuar 1709, ca aDomnia Mea amu socotitu cu totu soborulu sfintet BesiarecI de am pusu acolo episcopu la HusID 3.
lar In vestirea catre protopopii de Tinuturi, cu data de 20:
((Bine vrnd Domnia Mea, si lmpreund cu tot Sfatul Domniei

Meale, am socotitu si am ales de am pus acolo la Piscopie

Husilor pe -Svintia Sa chir Saya, sa fie piscopl, ramind
ca preotii toti sa se Infatiseze noului numit, aca sa-I vazd
si si-I cearci pentru vrednicie preoteascd, izgonind pe cei
nevrednici, dupd. pravild 4.

Nenorocirile t,rii din anul de razboiu 1711, cAnd, pe urnr-t

Rusilor, cari se duceau indarat, Tatarii pradara cumpla.

tara, haina prin trddarea fata de Turci a lui Dimitrie Cantemir, si ramasa fara Domn, atinsera greu subreda si sdracita Biserica a Moldovei, care, inteun timp cand TaraRomneasc se umpled de biserici minunate, pute sd arate-

doar reparatia lui Antonie-Vodd la Sf. Nicolae, noua Mitropolie a Doamnei Anastasia si biata manastioat a de hotar
dela Miera Putnei, la care cheltuira pe rnd batrnul Cantemir, ingropat definitiv acolo, si fiul sdu Antioh5. De pe-

urma focului tataresc nu timase in Episcopia dela Hui

deck piatra goala, apiatra in jeristep, spune cel d'intaia
Domn din sirul Constantinopolitanilor, Nicolae Mavrocordat 61 N. Costin, p. 55.
2 Cron. Hu$ilor, I, p. 171.
3 lbid., p. 173.
4 bid, pp. 478-4.
5 V. Inscripii, I, p. 23 s't urnt.
6 Melchisedec, Cron. Hemilor, I, pp. 185-6, 198-9.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MOLDOVENEASCA

I PUTEREA DOMNEASCI

81

(atunci se va fi nimicit si mAnAstirea Clatia de tngA Iasi).

Mitropolitul Saya paretisise Inch din 1700-1, urmAndu-i Misail

de Roman, cAlugAr din Secu, tot ash de slab ca si ansul,

lar dela 1708 inainte Ghedeon, dela Agapia, risipitorul, asemenea cu Varlaam de Hui, tineh Scaunul Mitropoliei.

Pe vremea lui, un al treilea rzboiu pustil mAnAstirile,

umplAndu-le cu catane si pribegi, cari-i ajutarA. La Casin
i in alte mtinhstiri din munte se fAcurA cuiburi de ostasi
nemti, cari venirA si spre Iasi, ca sh gAteasch lui Mihai
RacovitA soarta din 17'16 a lui Mavrocordat. in CetAtuia
statil inchis Vodd, si Tatarii se luptarA cu oamenii Iui Ferent pe coastele dealului. Ei merser pe la indnastirile-cethti pentru a gonl pe dusmanii Sultanului. Tinuturile Neamtului, Sucevei, Bachulai, Romanului furh jhfuite si arse,
si la plngerea VIddichi Pahomie de Roman 1 se adauge a
Mitropolitului Ghedeon, care se tng. uieste pentru averea
lui Mata de catane si Tatari2. Episcopul Gheorghie de Roman fugise spre PAngArati, cu privilegiile Episcopiei sale,
quricele, si ispisoacele, si vesmintele, si arginturiD, dar caM'e se inecarA In Bistrita 8. La 1723 Ghedeon murl, si lash
Mitropolia impovArath de datorli.
Nicolae-VodA si-a dat toate silintile ca sA aduch in bun
stare si cele bisericesti. Punctul de vedere al sAu in ce priveste
legaturile Domniei Cu VlAdica il aduse si aici insA : oprirea

dela politich a clerului, supravegherea lui de aproape In ce

priveste cheltuirea veniturilor, supunerea strict fatA de
ierarhia patriarhalA greceascA. Astfel, cnd, in Moldova,
care primise, pe vremea batrAnului Cantemir, trei Patriarhi,
Iacov si Dionisie de Constantinopol si Gherasim de Alexandria 4, si care fusese cercetata de Hrisant, veni, la 1715,
Cron. Roin., I, p. 351.

Melehisedec,

Erbiceanu, o. c., pp. 11-2.

Cron. Ront., II, pp. 6-7.

Melchised ec,

D. Cantemir, Vita Congtantini Cantemyri, in fine.

www.dacoromanica.ro

82

ISTORIA BISERICII ROMANETI

darui
Cu manastirea Hangului 1, fachndu-1 judecator suprem intre

intorcandu-se la 1721, Samuil de Alexandria, el

11

Iorest de Husi si Ioa,nichie de Braila, chnd 11 lasa a d. In mhna

acestui din urma, ea facand parte din raiaua turceasch,

satul de peste Nistru al Dubasarilor s. Acelasi act poartl, si
alta iscalitura decat a afericitului parintele Papa si Patriarhul dela AlexandriaD, anume a unui fost Ohridan, Grigorie, care nu cuteaza a-si mai zice acum, In 1715, Patriarh,
ci numai earhiepiscopp 8.

se pare a fi de prin DoMitropolitul Gheorghie

-,
care
urma
lui
Ghedeon
la 1723-4, venise din marohoiu 4
nastirea Neamtului si pastorise sese ani la Roman, umle
fusese o bucat de vreme ieromonah pe lAnga. episcopul
Saya al 111-lea, urmasul, de pe la 1715, al lui Pahomie 5.

El se arat un bun gospodar, pldtind greaua datorie a

lnaintasului san si daruind Mitropoliei, pe care o inzestrase

Cu toate cele de nevoie, si un numr de mosii 8. Inca

dela 1723, el Intemeiase, In asfnta Mitropolie In Iasu, unde

este hramulti Stretenii Domnului Nostru Isus HristosD, o

tipografie de romneste si slavoneste, la cara lucr Ieremia
Simeon, dupa cht se pare un mirean 1. intr'un Sbornic,
aparut la 1723 8, el dada la iveala povestea trecerii prin Mol1 intAritA apoi de fiul slu ; Neculce, p. 420.
2 Kelchisedec, Cron. Ro m., I, p. 336 't urm.; II, p. 5; Cron. Hufaor,
I, pp. 490-1.
2 Acelai, Cron. Hutlilor, I, pp. 490-1.
4 t MOViia lui VlAdica Gheorghies la Saucinita ; Studii g doc., V
p. 536, no. 25.
5 Melchisedec, Cron. Rom., II, p. 1 i urm. Supt el la 4745, Patriarhul Hrisant cercetA Episcopia. Cf. Studii f i doc., V, p. 100, no. 400.
e Erbiceanu, o. c., p. 42; 24 Decembre 4729.
7 Ultima carte tipAritA inainte de aceasta a fost Sinopsis dela Sf.
Saya, a Mitropolitului Ghedeon ; v. mai sus.

8 ht. lit. rom., I, p. 437; cf. Viata prea-cuviosului parintelui nostru

Paisie, tiparit de stareNt Mardarie ; Neamt, 4836, p. 58; Minunile
Maicii Dozntclui, Neamt, 4817, pp. 448-54 ; Uricariul, I, p. 398 *1 urm

www.dacoromanica.ro

REFORMELE Mil CONSTANTIN-1'0Di MATROCORDAT

83

dova, supt Alexandru-cel-Bun, a tdnarului Impdrat bizantin

loan Paleologul, care, intre altele, si-ar fi ardtat recunostinta trimetnd Mitropolitului Iosif icoana Sf. Gheorghe, o
mitrd si Cel d'intaiu sacos, in locul felonului intrebuintat
pnd atunci, precum si diploma patriarhald a neatrndrii de orice Patriarhie a Mitropoliei Moldovei, al cdrii arhipdstor era s

vie de acum inainte a ca un Patriarh, precum este Ohridul

si Ipecul si Chipruh. Cum se vede, nu un adevAr istoric, ci
un rspuns la amestecul Patriarhilor rdsariteni in afacerile
Bisericii moldovenesti, la purtarea dictatoriala a lui Samuil
de Alexandria, sprijinit de Nicolae Mavrocordat 1. Gheor,shie

nu ardt6., fireste, unde se afl escrisorile sobornicestiv din

Tarigrad, ci spune led s'au pierdut pe vremea Polonilor,
Ja '1691; Nicolae Milescu le-ar fi talmacit la 1655.

CAP. Il.
Reformele in 13isericd ale lui Constantin-Vod Mavrocordat.

Venind Domn, in April 1733, Constantin Mavrocordat, un

nou Mitropolit, dela '1730 (?) Antonie, gds1 in acest om
luminat, care er stapnit de idei noud, filozofice, de gospo-

darie oranduitd si de rspndire a culturii, un puternic

sprijinitor intru aducerea in mai build stare a unei Biserici
as de mult si des incercate. inteun hrisov, foarte frumos
redactat intr'o romneasca desdvrsitd se stie cd al treilea
Mavrocordat trimete inapoi rapoartele grecesti ale ispravnicilor sai , Domnul evlavios si iuhitor de InvdtAturd aratd
c a fost si el, dupd datorie, la hramul Mitropoliei si cd
Antonie, la avoroava) ce au flout impreund, i-a spus In
ce rea stare se afld Biserica lui, cad nicio mila dela Domnii
cei mai denainte noastrd n'au avut Sfanta Mitropolie)). as,
1 Cf. 11.1 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 86 si urm.

www.dacoromanica.ro

84

ITORIA BISERICII R03IINESTI

incht, acu veniturile ce are, abi urneste cheltuielile CaseiD.

Plin de veneratie fath de maica bisericilor), el s'a hothrt

a o impodobl cu zugraveala, a-i face zid de imprejmuire

si a cladi chilii, in care asezh scoala slavona ce functionA pe langh cea greceasc , adugind obisnuitele scutiri si venituri mhrunte 1. Peste catev luni, la 30 Maiu,
Constantin-Vod. 'lica msura din 1715 a tattilui shu, luath

si din Indemnal lui Samuil 2, de a se scuti de once djdii

clerul mirean Intreg : ade acumil 1nainte ceata bisericeascb,
din toath t ear a Moldovlahiei, carei da de doa ori Intr'unu
anu dajde la Visterie, s fie de totu nesuparatip. ,S,tim las&
dintr'un act al urmasului shu, Grigore Ghica-Vodd, c preotimea sprijini acum scolile printr'o dajde special, de patru
galbeni pe an, pe care acesta o scade la un singur galben 8,

din care trebui sa se ajute si scoala dela Ierusalim 41 In

schimb, Constantin Mavrocordat cere clerului a-si chut de
clatoriile sale, Mil a trece din orasu In orasul, far a se
asez aln locuri fdr. bisericiD. Preoti vor fi numai oameni
cu a viatA cinstith, fhr defdimare), cu qtiind de calle,
a slujiti si pedepsiti infra 'mina petrecere, pentru eh curati
trebuie sh fie cei ce sh apropie de cele prea-curateD 5,
Peste trei ani Rusii phtrundeau In Moldova, nou.1 Doran
moldovenesc Grigore Ghica
Mavrocordat trecuse la Bucuresti se retrage6. Inaintea lor, iar generalul Mannicti

l'Ara, 1n Iasi, supuind orasul la o grea contributie de rhzboiu. Mitropolitul Antonie t'ac fath de Rusi ceia ce fkuse
Dosofteiu fata de Poloni : se dde cu ei, la 1739, 1u4nd QU
sine abucatele si altele ce au fost mai ramas a? /atropo1 Erbiceanu, /. c., pp. 13-4. Urmeazd un act din 1735 pentru preotii
dele biserica Sf. Nicolae Domnesc.
2 Studii fi doc., V, pp. 100-1, no. 101.
2 Cf. Melchisedec, Cron. M'afilo., I, p. 205.

4 ist. lit. rom., I, pp. 450-1.

5 Melchisedec, Cron. Hu,ilor, I, p. 199 si urm.

www.dacoromanica.ro

REFORMELE Ida CONSTANTIN-YODI MATROCORDAT

85

liei) 1 In Noverare din acest an, el se d'U inca la HarlAu,

lAngA Domn, impreuna cu episcopul de Roman, lnochentie,
cAruia. Ghica-i ddd voie s poarte pateritA Impodobita cu
arg-hit si dincolo de hotarele eparbiei sale 2; indrith Insa, el
parAsi tara pentru a nu se mai intoarce niciodata 3. Farti
zAbava i se cauth un urmas : Vod lasA la o parte pe Ioanichie de Roman, pe Teofil de Husi si pe Varlaam de Ra-

dAuti si numl pe un Grec invatat, dintre cei de pe lAngA

el, pe Nichifor, calugArit la Neamt poate anume pentru
aceasta , ecare era. socrir AgAi Lupuluil 4, al lui Lupu
Anastase, care er la 1748 biv Vel Stolnic 5.
CA noul Mitropolit, cel d'intdiu strain care tinti caria de
arhierarh al Moldovei, a fost un rau cArmuitor nu se poate
spune. In easezAmAntulp de reforma al lui Constantin-VodA,
dat la 1741, se prevede ca rspopii, ipodiaconii si alti clerici

faki sa fie pusi la bir ; preotii vor primi o invdttur prealabila dela (obraze invdtate, care vor fi rAnduite dela pAstorii
nAroduluip, si nu numai in dogme : (cele trebuincioase ale

pravoslavieb, ci si In datoriile lor preotesti fatA de credinciosi. Mitropolitul si episcopii, ca si manAstirile, vor aveA

sd tie dascAli pentru copii, precum tot ei vor tineA scoli si

la tArguri, la sate mariD ; programul va fi ruga si credintan, Crezul, Tainele, ((cele privitoare la Dumnezeu... pe
inlales)D, cetire si scriere. CalugArii se vor face cu voia
Mitropolitului numai ; ei nu vor puteA fi avhcari au priskcari au pAcurari si alte ca acestel, ci vor stA la mnastire.
Egumenii se vor alege de sobor, in rAndul intAiu dintre
locuitorii manAstirii ; ei vor da seama soborului. Vor fi pe
via [A, si, pentru a-i scoate, trebuie cercetare in scris 3. SA
Letopisiti, III, p. 1 ; Erbiceanu, 1. e., p. 15.
2 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 23-5.
8 O scrisoare cAtre el fa Papadopulos Kerameus, gap. 13t6L, IV, p.
1

.867 (441).

4 V. 0 Neculce, p. 413.
8 Studii f i doc., V, p. 107, no. 130.
6 Uricariut, IV, pp. 400-2.

www.dacoromanica.ro

86

IsTORIA BISERICII ROMANESTI

adaugim c pentru alegerea episcopilor si Mitropolitilor se

hotari a se face sinod, cu votare in regula: avem astfe/

actul, apraxia din 1742, prin care Nichifor, care-si ziee
ami mila lui Dumnezau Mitropolit Sucevi pr-cinstit si
exarhu plaiulub (!)
ca si Mitropolitul muntean , ara-a
ca la Hui, in locul liber, prin trecerea lui Teofil la Roman, a
chemat pe Ierofteiu, si pe pravila Cu sortuv a fost ales, de cei
ce s'au adatu la noi arhierei si de Dumnezau iubitori episcopi),

Teofil si Varlaam de Rduti, cfrati si intocma slujitori

nob, hirotonisindu-se apoi de Mitropolit 1 Abuzul numirii

de Domn si de boieri era deci inlaturat si, astfel, cnd

mai trziu locul de episcop al Rdautului ajunse slobod
prin trecerea titularului la Mitropolie, arhiereii se strnser,
numai cu eporunca, indemnarea si slobozeniav Domnului,
la Curtea Domneasca 'lusa, i nu la Mitropolie, si aici (pusera inainte, spre aliare si alegere cinstitului si vrednicului
obrazu... hotarAri canonicestiD si, din trei cAlugri : egumenul Putnei Dosofteiu Herascul, Lazr si Ghedeon, dela
alte manstiri, aleser, ftira a fi de t'ata vre-un cleric strin,
,

pe cel d'intiu2. Pentru paretisiri insa se pstr vechiul

obiceiu de a se (inchina omoforulu pe svntulu preastob,
dar apateritb, crja, data de Domn, aintru manuleD acestui
Incorunat) stpAn, cu stirea si blagosloveniia) Mitropolitului si a tot svintitului sbor si cu voia a oil blagorodnicului Seinatu al Mari Sale Domnuluip 3.
in 1742, Constantin Mavrocordat preeiz dorintele sale In
ce priveste clerul. Vor fi scutiti de djdi toti clericii. CAlugarii se vor face duph recomandatia Mitropolitului &gro

Domn, care-i va eceate dela bir lnainte ca 6 ta iiie calu1 Studii fi doc., VII, pp. 341-2.
2 Melchisedec, Cron. Iliqilor, II, pp. 431-3.

a Cf. demisia din Maiu 4728 a lui Calistru de RAdltuti I Hasdeu,

in Foita, Maiu 1860, p. 66; Studii i, doc., V, p. 405, nota 1 ; cf. Mel-

chisedec, Cron. ~ton II, p. 128

cu aceia din 1752, 40 Maiu, a

lui Ierofteiu de Hui; ibid., L P. 224.

www.dacoromanica.ro

REFORMELE LUI C0NSTINTIN-V0Di MLYROCORDAT

87

cAreasci Preotii vor invat patruzeci de zile

tainei bisericestb, vor fi ispititi de Mitropolit si de episcopi,
vor trece prin treptele de tircovnici, ipodiaconi si diaconi,

lnainte de a primi darul. Dela rAvna lor pentru stiinta va

atarrn i inaintarea lor mai departe 1.

Supt Grigore Ghica. Intors in Scaun se hotarl asezarea

de scoli slavone la fiecare episcopie, cu amen inv4ati la
siovenie ori i la rumanie, ori din cei iesiti dela scoalele
dela lasi, ori dintr'altii) ; epis.copii s fac i anecontenit certetare scoalelortn 2. La Sf. Nicolae, Sf. Vineri i Sf. Saya, din
lasi, un preot trebuia sa cerceteze apopoarale) de dona ori pe
saptamemA, pentru iitori, gamestecare de sngeD, acopii
nebotezatil si ealtele cae sAnt hisericestiD, dAnd stire si de
ce strAini se ivesc ; copiii (alela trei ani in sus, hiel care
nu va 11 de hrantb, vor merge la scoala de einvAttituri crestineiltiT.; cei de mazil, de negustor i calte bresle de tinsteD

vor urm p.na la 12, cei de preoti pAna la 20 si mai departe 3. Duca Sotiriovici din Thasos, adus i insurat in
incepir. 1110. dela 1713 o tipografie nouti.4. ta sfdrsit,
prin arhimandritul Marclui Schit din Galitia, ca i prin Pri=tul Poloniei, Ghica-Voila caut5. s capete Inapoi, ceia ce
mai incercase si Antioh Canternir, moastele Sf. Ioan cel
'Non
zestrea lnstrainata a Mitropoliei 5 .

1 Melehisedec, Cl'On. ROM., II, pp. 26-7.

2 uricariza, I, pp. 62-7; Melchisedec, Cron. Ron., II, pp. 32-3: Cron.
litafitor, I, pp. 218-9.
8 Erbiceanu, o. c., pp. 46-7.
'4 bid., pp. 23-4; 1st. lit. rom., I, pp. 447-8.

Erbiceanu, o. c., p. 17 i urm.

www.dacoromanica.ro

88

ISTORIA BISERICII R0MANE5TI

CAP. III.

Miscarea impotriva grecizArii Bisericii Moldovei.

impotriva lui Nichifor insA, ca i impotriva lui Antim

Munteanul, se alcatui o legatura de rasturnare, pe temeiul
strainatatii lui, a slabiciunii pe care o simte la batrAneta
si mai ales al calcrii, pentra bani, in folosul altui arhiereu,
a fagAduielii ce daduse la asezarea lui in Scaun ea (va
alege pre urma lui pre unul din episcopii pamanteni, sA-1
aseze la Scaunul Mitropoliei, ca sa nu se stramute obiceiul
terib). Noul Domn (dela 1749), Constantin Racovita, Roman
de obArsie, des crescut si el intre Grecii din Constantinopol,
cari-1 purtau dupd voia lor, sill in ce imprejurare anume7
nu stim, pe Nichifor sa plece. Aleg crea urmasului sau,
Iacov, din Putna, RomAn, fiu al calugdrului Aneirian de la

RadAuti si al Marianei 1, egumen al Putnei dela 1.744 la

1.745, episcop de Radauti pe urma lui Varlaam, Inceph-

toral tipograflei de acolo , incA din 17472, se fila' in

sobor, la 13 Novembre 1750 e, lasAndu-se la o parte episcopul cu drepturile cele mai multe, Ioanichie de Roman.
Domnul cel nou voise astfel.
Se strnse apoi pentru ziva de 1.-iu Ianuar 1752 un sobor
de reformA. LuarA parte la el VIAdicii de tarA : Ioanichie,
noul episcop de Roman, pAmAntean, dela Tutcanii Neamtului,

din vita Hasnestilor 4, urmas al lui Teofil, care murise la

1.747 5, 1-iu Septembre ; Ierofteiu de Hui, care, venit in Seaun

la 1744, er sA plece peste Meya luni 6; Dosofteiu de RdKozak p. 79 ; Dan, Putna, pp, 40, 120; Inscriptii, II, pp. 12-3.
no. 29.

2 wickenhauser, Radau:, pp. 42-3 ; Cron.

II, pp. 130-11

DupA Condica SfAnta a Moldovei; Melchisedec, Gran. Ifulitor, 11, p. 431.

4 MeiChiSedee, Gran. Rom., Il, pp. 30-4.

5Ibid., p 29.
5 V, pp. precedente.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA IMPOTRIVA GRECIZIRII BISERICII MOLDOTEI

89

alt Putnean, ca i Iacov, precum Putnean er sa fie

urmasul lui Ierofteiu, Inochentie. Alt dqt, dupa acesti
ierarhi ai Bisericii moldovenesti veniau egumenii dela mhndstirile inchinate Srntului Mormant : cel dela Hangu, (lela
Sf. Saya din Iasi, dela Galata, Barnovschi, Barnova, Cetatuia,

a chror vreme de inchinare o stim, deja Sf. Gheorghe din

Galati, egumen roman la 1749 1,
dela Tazlhu, Casin,
Bistrita, Pobrata, si poate eh i egumenii dela manistirile
ce se tineau de Atos : Dobrovatul, inchinat de Vasile Lupu,
dar phstr. nd egumeni romani 2. Capriana, ctitorie a lui
tefan-cel-Mare, daruita de Antioli Cantemir la 1698e; cel
dela Aron-Vodh, supusa mhnastirii din Chalke 4. Acuma, locul
intaiu, dupa episcopi, 11 are egumenul Putnei, Calistru, fostul
si actualul egumen de Neamf, Lazhr, care functiona la 1749,
Nicanor ; Misail, un arhimandrit dela Bisericani, manhstire

a chili lnsemnatate literar se va Ihmuri indath. ; Ioanichie

de Moldovila5, pe care navalirile n'o atinseserd si care rhmhsese intre cele mai vechi manhstiri slobode ale terii ; Calistru al Voronefului, si el scutit de nenorocirile vremil ;
Natanail dela Stint' Ilie langa Suceava
tot mhnaAire de
Teofan de .Hua lui tefan-cel-Mare ca si precedenta
mor. Apoi Nicanor al Bogdanei, din Tinutul Bachului, etitorie noua, a marelui boier Solomon Barlddeanul si a sotiei

lui, Ana, mdnastire binecuvktath, la deschiderea ei, In

4070, si de Dosofteili al Ierusalimului 6si adapost in 1076
Mitropolitului Teodosie : pradath de catane, ea se Mtnmuse din nou 7. Tot as rilshrise din ruinh Slatina, care-si
Arch. Rom., I, ed. a 2-a, p. 97.
2 ibid.

3 Uricariul, III, p. 272 0 urm.

4 Tn actul pentru eveciniin din 1749, iscIlesc patra egumeni grec
din aceast categorie, pe lingti doi egumeni de origine boiereascA dela
.alte mAndstiri; Arch. Rom., ed. a 2-a, I, p. 97.
5 Wickenhauser, Moldowiza, p. 136 0 urm.
5 Melchisedec, Naito, p. 117 0 urm.

ibid.

www.dacoromanica.ro

90

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

trimete egutnenul, pe Partenie, urmasul de curand al lui

Ghedeon. Egumenul Dragomirnei e Atanasie, al Solcai, Torest, amandoua ramase slobode de Incalcarea greceasca.

talnim apoi pe egumenul dela manstirea noua. a Floreqtilor, In phrtile Biirladului, pe alt Antonie, egumen de

Agapia. Numai acum se vede isctilitura romaneasch a unui

Iorest de Hangu, urmasul Grecului Atanasie, care la 1749
se iscali Cu mandrie aarhimandrit al Patriarhului Alexandriei si egumen al Hanguluil. Secul e reprezintat prin
egumenul Partenie, Petngarafii, spre care Pahomie de Roman lsi Indreptase averile Episcopiei In zile grele de razboiu, prin Saya. Mai Intalnim In sfarsit iscaliturile celor ce
stateau In fruntea mhnastirilor Ilisesti, Runcul, s. a. 1 poate
era de fata si Naftanail eptelici, neam de boier, al littcei 2.
Sinodul luh In cercetare purtarile, protivnice datinei, ale
proin Mitropolitului Nichifor 8,i, razimandu-se pe marturia
lui Gheorghie al II-lea despre autocefalia Scaunului moldo-

venesc, despre care si Dimitrie Cantemir spune ca nu datoreste ajutorul obisnuit catre Patriarhul din Constantinopol

si ca acesta are numar dreptul de a fi Instiintat despre

alegerea unui Mitropolit, pe care neaparat trebui sa-1 re-

cunoasca, hotarl ca de acum inainte (din pamnteni

se aleagh Mitropolit sau episcop, iar strein niciodata
nu se priimeaRch, nici s mai lntre altul strein la pastoria
vre unui Scaun, cu mijlocire de bani, sau mdcar ,si fara
bani, sau macar cu prieteni,
ispraveasca Inprotiva
pravilei i obicPiului pamantulub 4.

Cu aceasta Mitropolia moldoveneasch era scutila de co-

tropirea Grecilor tocmai In timpul cand, prin Neofit de

Creta, Grecii luau pe mult timp In stkAnire Mitropolia
Terii-Romanesti. Curentul romanesc pornit din multele
Erbiceanu, o. c., pp. 24-6.
2 Studii f i doc., V, p. 106, no. 427.
8 V. asuprA-i s't Neculce, p. 413.
Erbiceanu, I. c.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRE

BISEEICANILOR

mnastiri slobode ale Olteniei fusese biruit acolo, dup

alipirea din nou la trupul terii a celor cinci judete, stpnite peste doukeci de ani de ctre Austrieci. Pe cand
dincoace curentul romnesc din slobodele mnstiri buco-.

yinene biruise, pstrnd pentru Romni toate locurile de

arhierei ale Moldovei.

CAP. IV.

Mnstirea Bisericanilor, Pahomie i introducerea in MoI-

dova a noii vieti schivnicesti din Rusia.

Biserica din acestlalt Principat mai are un caracter

deosebitor. Ea se apropie cea d'intiu de Rusii muscali, cu
cari se Ab. In botar, si primeste cea
inrurirea loe,.
In acelasi timp c6'.nd ea insilsi li inraureste. Aici strabate
intiu o putere care de mai multe Gri, Cu staruinta indhratnicd ce o caracterizeaz, a incercat, nu numai intrebuintarea arhiereilor nostri pentru scopurile ei politice de cucerire in Rasarit, dar si un fel de comuniune biiericeasc6
cultural-religioas cu puternicii vecini de peste Nistru.
Bisericanii de Jng5. Bistrita Neamtului, dupa ce dec&-

zuse cu totul in yeacul al XVI-lea /, se impartasise de

binefacerile lui Miron-Voda Barnovschi, care-i Mea zid
imprejur, In zilele egumenutui Partenie, un bun gospodar ;.t
PAtrasco Basot, Marele-Logofat, i sotia sa, Grozaya, cladirti turnul despre Miazanoapte tot atunci, la /626.-7; Toma
Cantacuzino i Eftimia, jupaneasa lui, facura pe ce! dela
Rastirit ; Dumitrasco Buhus, Soldan, Dumitrasco Stefart,
ziditorul turnului dela Miazki, Iordachi Cantacuzino, fratele
lui Torna, ctitorul pridvorului i trapezariei, adaugira alte
lucruri de nevoie pn la isprvirea totala a mnstirii, in
ANTA lusa danii dela Mitropolitul Nicanor.

www.dacoromanica.ro

92

-1637-8,

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

cind, supt Vasile LupL4 tot Partenie inoitorul

pdstrd. egumenia. Daniile venira si mai tftrziu, supt egumeni

ca Mitrofan, Iorest si Serafim. Cel d'intain s'ar puted sd fie

tipo,sraful care ajunse episcop de Hui si de BuzAu. Caci

scrisul de acArti srbestb ajunsese indeletnicirea de capetenie a calugdrilor de aici, cari au lasat o Intreagd biblioteca, intr'un timp cdnd lucrul scrisului si td1mdcitului incetase in toata Moldova 1. Dacd aici s'a scris la 1652 de
Misail calugarul, poate cel ce a facut insemnari la Cronica
lui Urecbe, un Apostol romnesc 2, daca aici se va fi tillmdcit Viata lui Andrei din Greta 3, felurite Cazanii, invataturile lui Calist Catafighiotu14, cele mai multe sAnt in
slavoneste si arata eh Bisericanii au fost ultimul adapost
al culturii vechi bisericesti In acea limbd.
De aici plecd, la o datd care nu se poate statornici usor,
Chemat poate de fostul Mitropolit al Moldovei Dosofteiu,
care trecuse acuma din Polonia In Rusia Tarului, un Pabomie, cAlugr invAtat, care ajunse in noua sa patrie, alt
Tinut bisericesc de slavonie
cAzi asa puted sd inteleaga
el lucrurileMitropolit de Voronej. Mandstirea lui de postrig
nu-1 pierda din vedere, si peste cdtv timp ea trimeted in
tara Muscalilor pe Antim Cretul, egumenul ei, ca sh strngd,
mild si Cu acest prilej di. Vadd si pe afratele) de odinioard.
Antim pled. In Domnia lui Mihai Racovith, deci dupd 1716,

si el se Intoarse la 15 Tune 1722, aducnd cu sine si un

Tetravanghel moschicesc, ce-i fusese ddruit de eclesiarbul
lazdr, al lui Pabomie5.
I Lista lor cum erau odatl, la Melchisedec, Notite, p. 76 si urm.;
cele pAstrate pSnA azi i acilpestite la Bibl. Ac. Rom., In Llpedatu,
din Bis. ort. ; Bucureqti,
Manuscrisele (tact Bisericani fi Rdca,
4906. , Pomelnicul rominesc rg istoricul nanAstirii in vol. XVI din
.Studii fti doc.
2 Mss. 69, 85 ale Academiei Romine.
3 Melchisedec, 1. c., p. 79, no. 14.
4 Lltpedatu, pp. 27-8, 33.
s Melchisedec, Notite, pp. 79-80.

www.dacoromanica.ro

MiNiSTIREA BISERICANILOR

93

Pe acel timp, de alminterea, nu era lucru rar sh se vadh

In Moscova chiar preoti brasoveni veniti pentru mila 1. De
acolo veni ceva mai tarziu preotul Statie, fiul lui Vasile
Grid, care-si, zice, deci, dupd moda ruseasch, Efstatie Vasilievici, ca sh-si de la scoalh pravoslavnich fiul, Dimitrie
Evstatievici, cunoscutul scriitor, secretariu episcopal
inspector de scoli. Dimitrie Cantemir, pribeag in Rusia, unde

er sfatuitorul in ale invtithturii si stiintei al lui Petru-celi fiii acestuia, fiul, plecat din Moldova si
el, al lui Antioh Cantemir, beizadea, Constantin, Toader

Mare, tovarhsii

Corbea. din Brasov, fratele Ceausului David, omul Spdtarului

muntean Mihai Cantacuzino4
acel Teodor Corbea care a

tradus la 1720 Psaltirea in versuri romnesti, dedicAnd-o

stapAnului sau 2
acum i3pisarit i ecanteleariu al Tarului, Sevastian, nepot al lui Toader, faxa a mai pomenl
pe fugarul Toma Cantacuzino, care trecuse la Rusi In 1711,
toti acestia erau gata sh sprijineasch pe oaspetii noi? veniti
din tenle ion de obArsie 8.
Mitropolitul Ghedeon din Agapia av leghturi cu Rusii,

Innaintea chrora ies1 la Tutora, pentru a primi pe Tarul

Petru, ablagoslovindu-1 cu cruce, si cu aghiasmh stropindu-1.

Imphratul crestin merse la Trei Ierarhi de se Inchin&

moastelor Sf. Paraschive. (Acole, atunce s'au tamplat si
Mitropolitul Ghedeon, vi-1 pofti ye Imphratul ca sh seadza

In Scaunul cel domnesc, si n'au vrut ; ce tot in picioare

au sthtut 'Ana ce au cntat psaltii acsion i ectenial. El
merse la trapezare si vz pe egumenul grec. Cu Domnul, p rie-

tenul su Petru cerceth i Golia, in care gsi. (4.6 feluri de

mestesuguri lesesc, grecesc i moschicescv, i (Sf. Nicolae cel
Dornriesc, pentru a se intoarce apoi In tabdra 4. Mitropolitul
cantti un paraclis pentru incheierea tratatului de supunere,
Un caz, la 4635; Stinghe. 1st. besearecei ?cheailor, p. 20,
2 1. lit. ronv., I, pp. 436-7, etc.
V. fi Brapvta fi Romanii, pp. 335-6, no. 16.
N. Costin, pp. 402-3.

www.dacoromanica.ro

94

1STORIA BISERICI1 ROMANESTI

pe care pusesesi isc5litura lui, in bisericuta adomneasca pre

cari
poartall. Pentru aceste intelegeri ale lui cu Muscalii
fagaduiau ca Domnul nu se va atinge de boieri k fra de iscalitura Mitropolitului2, trebul s5 doseasca o seama de

vreme, cad intre fuga lui Cantemir si sosirea lui Nicolae

Mavrocordat erau in Iasi, pentru stapanire si aparare; numai aegumenii si negutitorib, fara Vladici si fall egumeni.
and Nicolae-Voda infra In oras, Pahomie de Roman singur
se afla pentru a.-4 face slujba de intrare in Domnie, si ceremonia hi savArsita, nu la Mitropolie, ruinata ori profanata,
ci la Sf. Nicolae 8.

Urmasul lui Ghedeon, Mitropolitul Gheorghie, pastra

si el relatiile cu Moscova : de aici, din tara de slavonie
curat si stricta, si nu dela Munteni, unde razbatuse 'n Biserick precum se va vedea, ash de puternic limba pro fang
a poporului, facil el 8 i se aduca d2 Mineie moschicesti,
cu doua Trioade si Liturghii canonice, de toate trebile arhierestb, si din aceiasi suma de 300 de lei mai lua si ealte
carti, care nu s'au mai pomenit) 4.
Am vazut pe Mitropolitul Antonie Putneanulsi din Rusia
Mitropolitul aBealogrodului gi Oboianuluip trimetea daruri
Putnei 5- parasind tara pentru a intovaras1 stile rusesti in
tara lor, unde si ramase. Cerut de Grigore Ghica, din Bolin,

unde se OA Cu ativ boieri ostateci, el nu vol s mai

vad5. dchii Domnului dela Turci, pe care-1 trdase, ci merse

pana la Chiev, iar de aici fil r5.nduit Mitropolit al Gazacilor, la Cernigov. Elisaveta, urmasa Tarinei Ana, 11 facil
apoi, dupg doi ani dela aceasta fuel, deci in 1741, episcop
de Bealogrod, unde mai tr51 Inca cinci ani 8, Ora la 2 la1 Neculce, p. 319.
2 ibid., p. 306.

5 Axintie Uricariul, p. 131. Cf. !flak lui pomenire, ibid., p. 156.

4 Erbiceanu, Mitt.. Mold., p. 12.
5 Dan, Putna, p. 51.
6 Neculce, pp. 411-3.

www.dacoromanica.ro

MINXSTIREA BISERICANILOR

95

nuar 1748, cand se stanse I. in timpul cat Antonie era pe

langa Rusi, protopopul de Iasi, loan, apreut domnescu i om
de triabaD, stat la inddmana lui Vod pentru slujbe 2.

Gel mai insemnat in ce priveste cultura dintre arbiereii

Moldovei acestui timp, Pahomie de Roman, a stat in necontenitti atingere Cu Muscalii. Din Tinutul Bistritei, dela
aGleditn, din printi terani, muncitori in acest vidiel al
Sasilor, el se fac intaiu calugdr la Neamt ; cu soborul de
acolo, fugi noul monah la Strmba. La intoarcere, dui:A
incheierea pacii, in 1700, el fu facut preot, apoi eclisiarh si, in starlit, egumen al Neamtului. Faima lui Dimitrie de Rostov, stantul dela Pecersca, 11 face sa alerge
acolo, lasand, dupd canoane, egumenia sa moldoveneascd,
1703-4; aici, la noul invatator de schivnicie, petrec el catva
tinap, ani intregi de zile. Intovdrsi pe Dimitrie in alatoriile

lui de propovaduire i fa mandru cand cdpata din mnile

calauzului sau sufletesc (Rostul de aurD al acestuia, carte
care gasi si la Romani destula raspandire.
Intors in tara, Mihai-Vodd. Racovitd, caruia nu-i despldceau Rusii, in toate privintele, fdc din Pahomie, care se
ascunsese 'n munte, la schitul, intemeiat de dansul, al Podela
crovului, la moartea episcopului de Roman Lavrintie
1701 urmasul acestuia, far ca schivnicul intors din Tara
Moschiceasca s fi avut pand atunci obisnuitul rost arhierese la Rddauti. Pdstoria lui incepe la 18 Decembre 1706,
hirotonia fdcandu-se indatd, la 18 Ianuar 1707. Aduse la
Roman cdrtile slavone pe care si le castigase In timpul
petrecerii sale peste Nistru i dad limbii slavone vechile
ei drepturi, pe care a trebuit s'a vie Constantin Mavrocordat
pentru a le smulge, strtimutnd cu el din Tara-Romaneascd
datina cdrtilor de slujbd in romneste. Trec MI% sa se
primejduiased, schivnic lipsit de intelegere pentru frimntdrile si preschimbdrile lumii, prin zilele grele din 171.1.: 1-am
Letopisife, III, pp. 184-5.
2 Studii i doc., VI, p. 441.

www.dacoromanica.ro

96

ISTORIA. BISERICII ROMANETTI

vazut sfintind pe Domnul aturcescl Nicolae Mavrocordat.

Mai st.tii numai trei ani in episcopie, si la 10 April 1714
el se (limed iarasi in gracia pustie a Pocrovului, pe care
Samuil de Alexandria, fiind rugat de ctitor, II declara liber
de once amestec arhieresc. Peste trei ani apoi, Pahomie,
banuit de Mihai-Voda Racovith ca a fost inteles in navalirea
catanelor asupra Iasului, fugise pana la Lemberg inaintea

Tatarilor rdzbunatori ai lui WA se duce iar in Rusia,

lsand In local lui la schit un ucenic dupa regula Sf. Dimitrie, Macarie, care nu s'a clintit niciodat de acolo. Dela
Chiev el serie in 1721 celor de aicasa, cari triau fiecare
de-o parte, in chilioara facut de dansul si Pahomie-si
Meuse una da Muncel, cu mana mea, ca multa osteneala,
si am destupat si am curtit pamantuI si tot locul, cand
am sezut eu
lui Macarie, acalugarasului popa
Nicodim, ucenicul raposatului Ghedeou, lui Sofronie si
Mihail, lui Mardarie si Lazar, ucenicii sti, diecilor (de tar&
sau streini, cari veniau pentru invatatura, aratnd ce li lasa
lor si ce lag Neamtului, unde daruise carti rusesti, pe langa
cdtev publicatii romnesti din Principatul vecin. Fostul
episcop de Roman se stdnse in 1724 la PecPrsca din Chiev,
unde se pastreaza si acum, cu tnulta cinste, in paraclisul
Sfantului *Stefan, moastele lasate de dansul 1.
Peste cativa ani, i Putna-si aved, sihstria, intr'o Injghebare de lemn a lui Ilie Cantacuzino, i calugarul Silivestru

sau calughrul Arsenie scriau acold vieti de pustnici ori

carti de-ale lui Dimitrie de RostaV, supt carmuirea (staretulub Dosofteia mort la 1754 8
Sila, ocrotitorul Mitropolitului Antonie, care Sila calatorise la 1729, cu voia Mitropoliei, la Chiev, sa vadb.
Lavra, si un sihastru Natan urmara mai departe normele de
1 MelchisecIec, Cron. Rom., I, p 322 i urtn.
2 Dan. Putnct, pp. 80-1.
ibid., p. 145.

www.dacoromanica.ro

MilaSTIREA BISERICANILOR

97

retragere studioase ale noului Sfant Dimitrie 1. Cutare manuscript de E Lestvita sau scara virtutilon, a lui loan Sinaitul,
arata si pana azi actiunea acestui curent rusesc in manasbrea lui S, tefan-ce!-Mare 2 Calugri ca ierodiaconul Venedict

Pavlincovschi dovedesc ea si oaspeti din Rasaritul evlaviei

celei mai noua aflasera adpost in Putna 3. Biblioteca, In
sfarsit, e plina de tiprituri liovene, chieviene si amoschicestil 4, ba chiar de altele din Vilna, din Cernigov. Si, cand
vedem pe un monah Antonie strangand pomeni pentru un
schit din partile Bacaului, la 1741 5, si mai bine ne putem
da sama. de puterea acestei miscari spre ascetism si la noi.
Prin Pahomie Moldoveanul ajuns episcop la Voronej, prin
apledirile catre Rusii din Moscova ale Mitropolitilor Ghedeon si Gheorghie, prin fuga cu ostile imparatesti a Mitropolitului Antonie, care-si Ola alte eparhii in pamnturile
Tarului, prin calatoriile la Chiev ale lui Pahomie si intro-

ducerea in Moldova de catre ansul a schivniciei duph

normele lui Dimitrie de Rostov, si, s'a adaugim, prin introducerea normelor liturgice a moschicesti) in anume tiparituri ramnicene, Triodul din 1731 si Molitvenicul din

1747, se incepe un schimb de inra.uriri intre ortodoxia

romaneasca si cea ruseasca, menit sa aiba si mai mari rosturi in dezvoltarea mai departe a istoriei noastre, In Moldova, ca si in Tara-Romaneasca, si in Ardeal chiar.

1 Ibid., pp, 82-3: cf. Doc. Callimachi, tabla.

2 Ibid.
8 lbid., p. 83.

4 ibid., p. 84 i urm.
5 Dan, Rana, p. 94.

www.dacoromanica.ro

PAR TEA A 1V-a.

INTRODUCEREA LIMBII ROMANESTI

IN SLUJBA SI IN CANTAREA BISERICEASCA.

www.dacoromanica.ro

GAP. I.

Opera episcopului Damaschin.

Yn cea mai mare parte din Domnia Brancoveanului, tiphriturile iesite de supt teascurile muntene sant sfloase in ceia
ce priveste inlaturarea limbii slavone. Am urmarit pe cele

iesite la Buzau si in locurile unde grija tiparului o avea

ea simplu. calugar, ca egumen, ca Mitropolit, Antim Ivireanul. i la Ramnic, unde a stat ca episcop numai putina vreme, dela 16 Mart 1705 pana la 1708 1, Antim n'a,
indraznit Ed desavarseasc schimbarea de limba bisericeasca.

Cea d'intaiu lucrare a sa in acest nou loe de munca, Antologhiul din 1705, e, se pare, slavona. Slujba Maicii Dom-

nului din anul urmtor are numai lamuriri romnesti ;

Octoihul din acelasi an e ca si cele obisnuite pana atunci
si Molituenicul din 1706 pastreaet vechea infatisare a cartilor de rugaciuni pentru preoti.
Numai catre sfarsitul pastoriei ca Mitropolit a lui Antim,
la 1712, se publica in Trgoviste un Octoih care spune in

titlul sail chiar ca e eacuma intai talmacit pre limba rumaneasca, spre inteleagerea de obsteD, si predoslovia lmureste ca intreaga carte a celor mai insemnate cantari a
fost atalmacita de pre vorba cea greceasca si sloveneasca
1 Episcop ales, nu numai de arhiereii terii, ci i de trei strAini
Condica sfdntd. Alegerea de arhierei strAini, alcituiti inteuu fel de
comisiune alegAtoare, se mai intAmpinA. Cf. Istoricut eparhiei Rdntnicului, p. 90.

www.dacoromanica.ro

102

ISTORIA BISERICII ROMINEf TI

pre limba noastr cea rumhneasch.1, si anume apentru ca

sh poath si ciata besericasch f i copiii cretinilor carii sa

nevoesca la invafeitura Sptei Scripturi sa o cagige pre

lesne 1, sa o citeasca', nu numai in Foule fi in casete sale,
ce i in sfintele beseareci, spre lauda prea-slvitului Dumnezeu. Cum se vede, pentru indreptAtirea acestei insemnate

inoiri se aducea inainte intrebuintarea Octoihului si ca o

carte de scoalh si putinta de a-1 cetl chiar acash. Cand la
4713 aphril ins pentru inthiasi data Liturghia in rom6.neste, cnd, la 1715, urm si putlicarea Ceaslovului, in
Domnia cea nouh a lui ,tefan-Vod Cantacuzino, nu mai
putea fi vorba de ingdimari si scuze : datina strhinh primise
o lovitur de moarte.

Ca savArsitor al acestei schimbhri fericite s'a ardtat 1 un

cletic care inch din vremea lui erban Cantacuzino lucri
la tiphriturile muntene
daca el este ecieromonah Damaschin, zugraf), ce shp stampe frumoase pentru Apos.1
tolul din 1683 2, ceia ce e, de alminterea, probabil cand
asamAnh cineva ischlitura artistic complicatd, in trei mo-

nograme meter invhltucite, a shphtorului in lemn cu

ischlitura tot as de frumoasa si nu mai putin neinteleas
la intaia vedere a lui Damaschin episcop de RAmnic 2. Am
vhzut vorbindu-se necontenit in Prefetele chrtilor de prin
anii 1680 de adaschlii) cari fAceau thlmdcirile, si iath ch.
Mitropolitul Teodosie serie apriat, in scrisoarea de mustrare
catre VA:Hm apostat al Ardealului, cd Octoihia din Buzau

1700 a fost e fdcut aproape din nou ca multh munc de

daschlul Damaschin al ntstrul : intrebuintandu-se de traduchtorul in latineste cuvAntul ascholiarchav, se vede usor
de ce fel de dschlie e vorba.4. Era deci daschl la scoala
1 Upclatu, Damaschin episcopal f i dascalul
XL

din Conv. lit.),

Bucureti, 4906.

2 Bibl. Rom., I, p. 259.

8 V. lstoricul Eparhiei RtImnictqui, p. 105.
4 aMilterem tibi Octoicon magno labore a scholiarcha Damasceno
nostro fere ex integro compositum) ; Nilles, I, p. 345.

www.dacoromanica.ro

OPERA EPISCOPULUI DABIASCHIN

slavond din Bucuresti

103

acea scoald pe care apoi Branco-

veanu o zidl de iznoavd la Sf. Saya dela 1707 la 1709 1,

precum in Moldova, ceva mai tarziu, la 1740, Iosif monahul er adascal in scola sloveneascb din Iasi 2.
Cum se vede Damaschin, dascAl de slavoneste, ucenic al
lui Mitrofan Moldoveanul, avea pe la 1700 mai mult grija

unei noud oranduiri dupd modle grecesti a crtilor de

care e nevoie in bisericd... La 3 Octombre 1702, el ajunge
episcop de Buzdu in locul InvAttorului sdu 8, pana ce,
la 1708, el trece in locul lui Antim la Ramnic, fr ca in
sirul tipdriturilor buzoiene sa se vad vre-o indrumare

noud. Aici el nu mai are la inddmand tipografia, pe care

Antim o adusese Cu el si pe care o duce inapoi, iar soarta
tipografiei dela Buzdu, care dela 1704 chiar, deci dela alegerea lui Damaschin, dAduse numai Apostolul slavon din
acel an, n'o stim. Cele trei crti romanesti pe care le dd
Antim cu cheltuiaIa sa in 1712 si 1713 n'au, fireste, alt
autor, deci nu Intelegem cum Damaschin, acum episcop
al Ramnicului, s'a Invoit ca lucrdrile sale s treacit supt
alt nume, ca pe vremurile cand era numai un adascdb.
La. 1715, Damaschin, afazand c Romanii nostri stau in
biserica ca boii, neIntelegand ce se ceteste si ce se canta
iese fard niciun folos din bisericip, se hotra, (din indemn dumnezeiesc, cu multh osteneald..., a preface cdrtile
din limbile greceascd si sloveneasc in limba noastrd proastd.

(simplicem) romaneasc si a le da la lumind.) 4. Ce-1 impiedeca, intelegem : dacd ostasii impdratesti, catanele,
la pacea dela Passarowitz din Tara-Romaneascd, ei rmaserd
In judetele de peste Olt, din care fiul lui erban Cantacuzino, beizade Iordachi, ntiddjduise a-si face o Domnie
Urechil, 1st. gcoatelor, I, p. 12; An. Ac. .Rom., seria I, IV, pp.
124-5.

2 Studii i doc., VI, p. 442, no. 1668.

Condica Sfantei, pp. 91-2.
4 Declaratia din 22 Novembre 1725 a lui Damaechin ctre generalul
Tige, in Lip6datu, p. 8.

www.dacoromanica.ro

404

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

nou5.. , i totodatA imprejurdrile rAzboiului fAcur ca slovele

Mitropoliei chiar sa fie amanetate la un negustor din FagAras, dela care le cere lnapoi in zdar Mitropolitul Daniil
la 1724, cdnd si Damaschin se stradui s4 capete materialul
tipografic pentru dnsul 1.
Damaschin nu er impotriva carmuirii crestinQ, Cu conditie ca drepturile Bisericii sale s r6mAie neatinse si ca
ostasii nemti sA iasA din mnstiri, din care in vremea rtizboiului 1st fAcuser cvartire si cetdti 2. DesI aceste cereri fuel
primite, Imperialii nu puteau privi cu ochi buni Biserica romAneascd din Ardeal. Aici ei nu nddAjduiau, mai ales dup experienta facutA dincolo, a pute5. Indeplinl opera de Unire cu

catolicismul, dar Guvernul intelege inc5. dela inceput sA

rup once legAtur ale Oltenilor cu Bucurestii, s-i facA a
intr in organizatia Bisericii ortodoxe a SArbilor colonizan
pe teritoriul impilrtesc, si 86 opreasca pe episcopul de
RAmnic dela once amestec in politia Manastirile aveau
s5. primeasc egumeni ornduiti de Ban si apoi de generalul comandant 3.. Se prevede si o revizie a tuturor titlurilor de stpanire In pmdnt pe care le aveau nanAstirile.
In acest sens fii redactat privilegiul impArAtesc din 22
Februar 4719.
Damaschin incerca s. se impotriveasa Urmnd exemplul
Ardelenilor, el cherna la 29 Novembre 1719 in chiliile dela
litfrez un sinod, la care luar4 parte egumenii de Bistrita,
Arnota si Govora, ceilalti sfiindu-se s. vie, iar cel dela
Hurez, care era Inca loan, nelndrznind s. iscaleasca. Se
cull ca episcopul de IlAmnic, fiind MitropolA de Amaia
si pe aceiasi treapt5. cu Mitropolitul din Belgrad, fost sufragant

al Patriarhiei din Ohrida, sA nu fie supus vecinului sAu

de neam sarbesc. Slobod de once atarnare, el ar fi hotdrAt
once numire de egumen, el ar fi reprezintat manAstirile
1 Soc. Brafovului, in An. Ac. Rom., XX, p. 157 (265): Stinghe, Doc. I,
pp. 64-6.

2 Dobrescu, 1st. bisericii din Oltenia, pp. 40-1.

2 Ibid., pp. 17-8.

www.dacoromanica.ro

OPERA EPISCOPULUI DAMASCHIN

105

lnaintea ImpAratului, el ar fi luat socoteala la Craciuu, cu

soborul, fiectiruia. Lana el la Ramnic s'ar fi asezat o
scoal de preoti, Guvernul fiind slobod s aseze la Craiova,

mide chemase, pentru Bulgarii catolici, dela Chiprovaci,

adusi acolo cum fusesera adusi la Vinti In Ardeal si aiurea,
In Banat, pe episcopul Stanislavich 1, o scoala latineascd,
pentru care er vorba, In 1731, a se aduce calughri piarum

scholarum. Vechile drepturi ale mnastirilor, vechea lor

randuial trebuiau sA fie restabilite 2 Aceste dorinti nu se
-tinur6. In seamA, si decretul imperial l'A publicat la Sibiiu,

lnaintea lui Damaschin ciliar, care fusese chemat si el

pentru aceasta Inaintea Mariei Sale generalului. La 1725 se
supunea episcopia Ramnicului Scaunului sarbesc din Belgrad 3. Poclonul vladicesc se destiint. mai tarziu. Curtea
numi pe egumeni dupa recomandatia administratiei locale

si fficea pe cate unul, ca pe acela din Segarcea4, sil se

declare unit, precum uniti erau anume oameni puternici
ai Guvernului oltean, Levantinul Nicolae dela Porta si Ardeleanul Pavel Dobra din Zlatna, vames de Ramnic, traductitorul la latineste, la 1722, a Pravilei5 si, Impreund cu
toat familia lui, care e si amintita pentru aceasta pe o
panzA ce se pastreaza Inca, sprijinitorul de capetenie, (binefacatorul si darnicul patron) al Bisericii unite de acolo 6.

Scutirea de oierit si vinariciu nu se invol, si o parte din

intinsele venituri dela targuri si \T'ami furit confiscate, cu
sau far despagubire : anume aprestatib) fur impuse manastirilor. Iar calugarii dela Brancoveni putean serie : a.Sa se
stie cfind ne-au scos Pivoda din chilii atara pe toti calugari ;
1 V. Gesch. des rum.Volkes, II, pp. 152-5 ; Hurmuzaki, VI, pp. 443, 495-7.

a Hurmuzaki, VI, 339-44.

8 Dobrescu, pp. 23-4, 51-5.
4 lbid., p. 44.

5 An. Ac. Rom., II', p. 202; Sulzer III, p. 73; Studii e doc., I-II,
pp. 451-3, no. XI; p. 453, nota 2.
6 Studii fi doc., XIII, p. 241, no. 2.

www.dacoromanica.ro

106

ISTORIA BISERICII ROMANEM

leat 172b1.1. Un al doilea sobor tinut In 1725, cu egumenii

de Bistrita, Hurez, Segarcea, Govora, Arnota si Ulula,
protestk Cu un oarecare succes, numai In chestia vintiriciului 8.

CAP. II.

Urmasii lui Damaschin.

Preotii ajunserd acum a pldt1 birul de-avalma. Iar, cAnd, la
5 Decembre 17258, Damaschin se stnse, alegerea
ce e
drept, dup datink de un sobor a urmasului sdu zdbovl
septe luni de zile, afacerile episcopiei fiind, girate de ecle-

siarhul Dionisie, pdnd ce se luard toate informatiile trebuitoare. II-Are cei trei clerici propusi, Mitropolitul sArbesc

trebul sd fac alegerea, si egumenul de Govora, .5tefan,

asupra cdruia el se oprl, asteptd, dupd Intdrirea lui de Curte*,

prin diploma latink o hirotonie care nu-i venl, superiorul

ski fiind ocupat la Viena, pana la moartea, prin otravd,
s'a spus, la 20 August 1727, a acestui biet ipopsiflos, electus,
In neglijarea cdruia se jignid lntreaga Bisericd romneascd
a Olteniei 5. Al doilea episcop ales supt regimul german,

Inochentie Tismdneanul, egumenul de Brancoveni (Septembre 1727) f luat dintre candidatii recomandati de generalul singur, si impottivirea Mitropolitului din Belgraif
aduse zhava Intririi sale de Guvernul central pAnd la '11.
Maiu 1728, si, ciliar dupd aceasta, Intdrzierea hirotoniei
pnd la sfarsitul anului 8. Inochentie merse la Belgrad In
1731 ca s iea parte la alegerea unui nou Mitropolit pentru
i Inseripiii, II, 72, no. 4. Cf. Dobrescu, p. 35 i urm.
2 Dobrescu, pp. 39-40.

8 Stinghe, 1st. bis. &heailor, p. 82; Studiti i doc., V, pp. 141-2.

4 Bis. ort. rom., XXVII, pp. 1397-9.
5 Cf. Stinghe, Ist. bes. &heailor, p. 85; Doc., I, p. 140 0 urm.;
Dobrescu, o. c., p. 40 *1 urm., 90.
6 Dobrescu, passim.

www.dacoromanica.ro

IJILMAM LTJI DAMASCHIN

'107

Srbi i Romdni 1, si lu parte la sinodul noului ales, in

Novembre 1732, aducAnd plangeri pentru acarea drepturilor sale de judecat 2

Inochentie e acela, care, urrnd anume exemple din Ardeal,

cerand ea preotii s poarte tonsura Catolicd, dn amintirea

cununii de spini a Domnului Hristos3 3.

Certe noud izbucnird la alegerea urmasului su. Neastampratul cdlugr-boier Dosofteiu BrAiloiu void pe Ghenadie Cozianul, tlindcitorul (Ithiceb i autorul de frumoase versuri bisericesti 4, care er sprijinit si de Srbi.
Administratia nu-1 vol ins, i alese pe Climent de Bistrita,
fiu de sateni din Pietrare, al lui Radu Modoran si al Paraschivei 5. Abia in Maiu 1737 Inochentie murise la 1-iu
Februar 1735 Climent isi putil u Scaunul In stdpanire,
anume dupd hirotonisirea de cdtre Mitropolitul belgrddean
care nu-1 voise 6. Rilzhoiul il apuc indath, si el, cuprinzAnd In

sine toatd nemultrnirea clerului oltean, a boierimii oltene,

a terii oltene, in de obste, Impotriva unei armuiri de

stoarcere i jignire in precise si fine forme apusene, se
puse supt scutul Turcilor. La 1739, intorcand u-se In RAmnic,

el gsid numai ruine, dar, ca mngaiere, stpdnire romaneasc si ortodox.

ta schimb pentru toate aceste pierden i se cAstig ti tlul
de cexarh Severinului si a toatd. Mehediia si altor pdrti poruncitoriu3 7, doar apoi i faptul cd Romanii din Brasov, ale
cdror legaturi cu Tara-Romneascd trebuiau s se rupd.,
Mid., p. 94; Studii fi doc., V, pp. 145-6.
2 Dobrescu, o. c., p. 109.
3 Ibid., o. c., p. 110.
4 Iorga, Doud biblioteci de meincistiri, p. 26 i urm.

5 lstorieul eparhiei Ramnicului, p. 136.

C Dobrescu, o. c., pp. 115-30.
7 Bibl. .Rom., I, p. 49.

www.dacoromanica.ro

108

ISTORIA BISERICII ROMANEgI

avara voie a infra In legatura de supunere ca Ramnicul 1.

Acum preotii ardeleni si banateni cari nu voiau sa primeasca

Unirea nu mai aveau acuma o granita de trecut pentru a

cpal antimisele si binecuvantarea unui episcop ortodox,
care nu putea fi supus la banuiala In ceia ce priveste sentimentele sale fata de pravoslavie. In sfarsit, lnteo vreme
cand un diacon dela Tismana, Logia, putea. sa Infiinteze langa
Varset la hediste, cea d'intaiu scoala romaneasca din Bnat 2,

satele ce se tineau de legea veche mai mult de jumatate

din Ardeal,
Ii avura la lndemana edil& de slujba singure, de care aveau nevoie.

CAP. III.

Nougle tiparituri muntene.

Una din masurile luate de Patada, Vldica de Rigaras,

cu deplina Invoire, cu lndemnul chiar al Guvernului nrdelean, fusese oprirea crtilor schismatice de peste munti.

In locul lor Insti, el nu era In stare sa dea altele, si cei

mai caldurosi partenitori ai Unirii printre preotii nostri
acolo nu eran di Intrebuinteze (loar la s'up crti latinesti
catolice. Deci se cumparar si de acum Inainte, cu preturi
mari, tipariturile muntene din epoca lui S.erban Cantacuzino si a Brancoveanului. Privind asupra listei cartilor Intrebuintate In bisericile ardelenesti glisim adeseori si Molit-veniee slavone din 1699 si 1706 si cel romanesc din 4713,
Apostolul slavon de Buzau din 4704, al lui Damaschin,
Triodul lui Mitro fan, din 1697, Ceaslovul romanesc din 1715,

o Psaltire slavona din 1709, Evanghelia romneasca din

Snagov dela 1697, Liturghiile romanesti din 4743; Octoihul
Stinghe, Ist. bis. &heailor, pp. 79-81, 400

i urm.; cf. Dobrescu,

pp. 55-6; 131.

2 marienescu, Petra Maior, p. 15.

www.dacoromanica.ro

NOTJLE TIPIRITIIKI MUNTENE

109

slavon din Rmnic, al lui Antim, si cel romanesc, din TAN

goviste, dela 1712, Penticostariul buzoian slavon din 1701,
Mineiele lui Mitrofan de Buzdu, ddruite bisericii domnesti
din Fgdras, pentru predici intrebuintndu-se Chiriacodromiul din Migrad.
Damaschin thndcise, precum stim, toate &lile liturgice ;
pe tanga aceasta el prefdcuse in romaneste, la 1704, Tdlcul
lui Andrei de Cesar& Capadociei la Apocalips, tradus din
elineste in slavoneste de acuviosul preot Lavrentie Zizaniiavi.
Tdlcul Evangheliilor, de Teofilact al Bulgariei, un Catechism de pravoslavie neindoielnicd 2, si poate chiar, daca
nu e vechea instructie a Mitropolitului Antim caro preoti,

Invaldtura despre eapte Taine, traducere a lucrdrii lu

Gavriil de Filadelfia, din slavoneste 3. El umbl s rdscumpere, cum s'a spus, tipografia, oprit la Fgdras, in zlog,
a lui Antim 4, trimetnd acolo pe eclisiarhul Dionisie.
La 1720 ins, Daniil Mitropolitul, care-si trimete pentru
acelasi scop tipograful, Saya, egumenul romn dela m'Andstirea

Antim4, ii lila inainte, dnd, nu fati invoirea lui, cred, o a

doua editie din Octoihul dela 1712. Am Osa exemplare din
aceast carte, ca stema amnduror terilor, pentru drepturile lui Nicolae-Vod. Mavrocordat asupra Moldovei si pentru

Domnia lui trecuta in Moldova, in biserici ardelene, si se

pomenesc si altele afidtoare prin bisericile Banatului 5. Urmd,

cdci nu
In 1721. incd, ce! d'intiu Molitvenic romnesc
cred ca in Tara-Romaneascd, unde pornise miscarea de romanizare a crtilor de slujbd., sa se fi 66Sit cineva pentru
a reina intr'o nona editie Molitvenicul slavon ; indatd., dup.
cerere, se trimeteau la Brasov paisprezece exemplare, cu

3 3 1/2 lei unu16. O nota editie iesi numai la 1729, in1 Doud biblioteci de mandstire, pp. 25-6.
2 Publicat la 1897 de Gherasim Timus, episcop ae Arges.
4 V. si Upddatu, 1. c.
4 V. mai sus.
5 Bibt. Rom., II, p. 4.
8 An. Ac. Rom., XX, I. c.

www.dacoromanica.ro

110

ISTORIA BISERICII RODIANEM

trand fiti in Ardeal. Octoirle cu obstel pe care le cerea

popa Radu din cheiu in acelasi timp, nu se putura trimete, cad, serie Mitropolital Daniil, nu se mai afl niel
inAcar unub) '
tu sfarsit, un nou tipograf, Roman si acesta ca si Saya, preo-

tul Stoica, reedit la 1723 Evanghelia romaneasc, in-

tr'un volum de o frumuset.a fara *eche, care strabatii

pretutindeni, in Ardeal, mide se gasesc exemplare cu gramada, cat si in Moldova, unde pana astazi o afli intaia
editie trebuie sh fie de prin 1712-3 asezatti pe masa altarului. Apoi la 1724 se dade a doua oar& Catavasieriul,
Cu rughciunile pentru inmormntarea aaieruluip, de acelasi
preot Stoica, in aceiasi Domnie munteanA a lui Nicolae Mavrocordat ; singurul exemplar ce se cunoaste s'a
aflat in Ardea12. Octoihul iesi din nou numai la 17268,
apoi, flind mult cerut, la 1731, iar Triodul la 1726, dup

o Slujbei a Sf. Andrei platita de fostul protopop bucurestean Nicolae. Liturghia din 4728 pune in mana preotilor cartea de revolutie din 1713. Penticostariul lui Damaschin iese intaiu la 1743. Numai Ceaslovul din 1731.
pastra textul slavon; el apArir dupa rnoartea lui Nicolae Ma-

yrocordat. Se spune chiar c teascurile din Tara-Romaneascl ar fi dat la 1725 o lucrare despre (Taina stantului
Boten 4.

Frumoasa Caxanie nouA din 1732, Chiriacodrarniul Mitropolitului stefan, incheie vrednic .acest sir de cArti inoitoare n Bens romnesc 8, adesea reeditate apoi, ale Mavrocordatilor.
L. c,
2 Bibt. Bomr, JI, p. 22, no. 184.
8 Ibid., p. 29, no. 492.
4 lbid., p. 23, no. 187.
5 Editii .11,0.14 : Psajtirea, 1735; Ootoihul, g736; Liturghiile, 1741-2,
Intrebuintate i In Ardeal: Molitvenieut, cu obeltuiala Jui Anania de
Cesar6a Paleatinei, 1741, idem,; Catavasieriut, 1742 ; Jnai bogat mult
deck celelalte; idem; Evanghelia, 4742; ,,tleaftietut Naicei Domnului,

www.dacoromanica.ro

NOTTALE TIPIRITURI MUNTENE

111

Mai tarziu i cArti de teologie incepurA sA aparA in Bucuresti, unde tipografia se avezase la VkAresti, 1ang6. scoalA,
apoi la Mitropolie precum o nou editie din anvdtAturile
reeditate
bisericestip ale lui Antim, ea VlAdicAi Antimih
i eintrebArile bogoslovestip, lAmuriri
la 1746, in Ramnic

asupra credintei adunate de boierinasul Ianache, fost al

doilea Postelnic, indreptAtoriul Penticostariului,

ambele din

1741. Minunatele Predici, Cazanii, ale lui Ilie Miniat se

tipAresc supt Neofit la 1742, iar la 1746 Mrgaritarele Gre-

cenilor au a doua editie. La 1745 se simtise nevoia unei

nouA editii din ePravoslavnica MArturisire dela Buzdu.
Mici tipArituri grecesti, ca brosura impotriva teoriilor
despre Purcederea Sf. Duh ale lui Nicolae Comnenul, sau
tratatul despre superioritatea Ierusalimului, ori Acolutiile

din 1736 ale lu Daponte penfru biserica Sf. Spiridon Vechiu

se datoresc unor cheltuitori dintre Greci 1. Dad nu Anthologhiul, din nou tiprit, la 1736, in romaneste, Psaltirea
slavon. din 1745 infAtiseazA datina.

La 1724 si Damaschin, tipAreste o Invlitturd despre ;epte

reeditatA la Iasi in 1732 2, care n'aveA niciun scop
taine,

de polemicA impotriva catolicismului pornit pe rAzboiu, ci

trebui numai sA lAmureascA pe preoti, InvAtAndu-i, intre
altele, sA nu fad rnir i sA nu stinteascA alti preoti, chemAri care sAnt amAndouA numai ale arhiereilor. Din aceastA

cArticickretipAritA la Iasi in 1732 si 1745, tibia dac a

iesit Ja ivealA un exemplar ; Ardelenii unill o discutA In
Teologia dogrnaticci i moraliceased din 1801. indatA
dup aparitia ei, directorul general din Ardeal Jceril BonotealA episcopului, care trimese la Sibiiu douA exemplare.
1742: a treia editie din Apostol, 4743,

a patra e din BuzAu, in ace-

14 an, episcop fiind Metodie ; Octoihul, 4746; Ceasiovul, 1747 ; Liturghii,

4747; Molitvenic, 4747; lialtire, 4748; Ceastov, 1749; Evanghelie,

4750.

Bibl. Bom., JI, p. 35; cf. p. 411.

2 Dup. Popp, p. 79.

www.dacoromanica.ro

112

ISTORIA BISERICII ROMANE$TI

Ca o urmare, In Novembre 1725, generalul Tige, afland

cd se pregdteste la Ramnic tiparul unei noud lucrd.ri, se
informa pe lang episcop, cerand s i se comunice manuscriptul. Damaschin asigur. In rdspuns cd are destule cdrti

de dat la tipar, dar cd-i lipseste un atipograf incercab, ca

banii trebuitori, pe care niciun patron nu e la lade'nand ca s.-i dea. Cat despre cartea de care er vorba,
nu poate ascunde nicio primejdie : In Venetia se vand IAA
nicio Impiedecare astfel de crti stravechi, i traduceni
slavone merg prin toate terile dela Dundre, prin Polonia
(Rusia cea Mare) ; el 1'1811,0 e credinciosul Impdratului
si se roagd, cu clerul sdu, pentru biruinta. Mariei Sale asupra vrAjmasilor 1. Se pare cd totusi o Psaltire romaneascd.
a iesit la Ramnic In 1724, cl.ci un bibliograf ardelean mai
vechiu o Inseamn lntre cartile noastre bisericesti2.
Dupd moartea lui Damaschin, i, In timpul cand nu era.
episcop la Ramie, Mitropolitul de Belgrad, putandu-si lu
apucdturi de stdpan, acesta trimese (1726), ca unul ce se
privia ca arhiereul cel mai Malt peste Romani si peste Sarbi
de o potrivd, pe un Sarb al WI, pe Ilie din Cernavoda, la
Ramnic, pentru ca, lntrebuintand slova de acolo, s tipkreascd o ecintaie InvdtAturd pentru tinerip, o Bu,coavnei, ca
aceia din Ardeal a Unitilor, apdrutd din mitt la 1744 In
Cluj, am tipariuld cinstiti Academii) si lttcrul Bndteanuldi
Mihai Bec1cherechi
ca (Painea Pruncilorl a lui Baranyi ; curtenind pe acela dela care er s astepte episcopia,
viitorul Vldicti Stefan, Indreptatorul ecuiintelor romanestip,
isdleste slavonqte, ea nedestoinic iernmonah), supt versuri de laudd pentru Mitropolitul Moise, al (tot poporului
crestin de supt puterea prea-luminatului Imparat Roman),
anume si al (Ungro-Vlahiei Impardtestip. Cartea ava In
1749, se pare, o 'loud editie, numai romaneascd.
LApddatu, pp. 8, 14-5, 19. Descrierea unui exemplar, foarte nelndestullitoare, in Bis, ort., XIV, p. 439.
2 Bibl. .Rom., II, p. 23.

www.dacoromanica.ro

NOUILE TIPARITURI MIINTENE

113

Dupd manuscriptele lasate de Damaschin, bune traduceni

din greceste, facute de un muncitor cu stdruinta, Rmnicenii Incepurd tipriturile lor pe vremea episcopului Inochentie. Cu laude in versuri catre a prea-sfintitulu arhiepiscopu si Mitropolitu alu Belgradulub, aprea-pravoslavnicu
si dreptu intru toateD, esveatnicu prea-minunatu) al aChesariului innaltatuv, se &Ada Intaiu, la 1730, Molitvenicul, in

aceiasi forma se pare, ca si cele doua care iesisera peste

Olt, dar cu oarecare adiorthosiriv si aintocmiril si cu adaugirea unor molitfe maid. Episcopul, care er, unul din ncenicii lui Damaschin, spune limpede c neamul romnesc
nu se mai aindestuleaza) cu cartile slavone si grecesti, ci

se cultivd acum acu talmdcituri In limba noastr rum5.neascd, cea de mosie in patriia noastrd.. Deci, spune el,
emu socotitu a inbogati santele besearici cu inmultirea
sfinteloru cdrti in limba patriei noastre rumnestil si pentru
mite osibite locuri ce s'au obidnuit cu ac1astdsu limbil. a
BA indestull). Triodul din 1731 e !ma o editie noud, eacumu
intr'acestu chipu flmcitb ; lucrarea, easezatd in stihuri si
In cuvinte) de Damaschin, tipicul e lush' schimbat dupa cel
rusesc, a moschicescuD dela 1682-3, din zilele atnparatulub

Ivan , e un aTriodu deplimn, despre care tiparitorul vorbeste astfel : de alte cArti in limba noastra s'au mai tipdritu, iaru acIast carte pan acumu mai nainte dinu tipografie nu s'au datu, in lumina limbei noastre cei rumanesti sd se fie tiphritu, precumu niel intealte pdrti, unde
sd an patriia rumneascd, nu s'au mai tiphritup. Erd cel
mai bun Triod, si de aceia toate bisericile mai bogate din
Ardeal se grabird sa-1 cumpere 1 Se pare cd. In 1731 a
iesit si un Apostol, la Minnie gau la Bucuresti.

Ieremia Atanasievici lucrase Triodul; la 1733 insd se

all la Rmnic chiar acel preot Ion Fd.g,drdsanul, care ti1 Cf. i. declaratia episeopului Climent ea Triodul a fost atAlmleit pe
ingles de rAposatul i. lubitoriul de Drunnezen chir Damasehin, episcopul R4inmieu1ui; Inscriptii, II, pp. 35-6, rm. 5.

www.dacoromanica.ro

114

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

nuse la el un timp tipografia lui Antim 1 El f pus adiortositoriu, indrepthtor al manuscriptelor si al tiparului, de
Inochentie, iar ca meter i se dhd aladuld Gherghievici
tipografulu). Liturghiile pe care le scoasera ei la ivealh
In 1733 reproduc de sigur cartea de acelasi fel care iesise
la Bucuresti in 1728. Si Catavasierul din 1734 e numai o
retiphrire. Dar Antologhiul din 1736-7, cu care incep publicatiile noului episcop Climent, cu un an inaintea tratatului liberator si totusi cu cAt ifos nu se pomeneste in
titlu annltatulu Maestat inphrat ah Romei) si drectorul
comite de Wallis !
e cea d'inthiu lucrare de acest fel :
Hurezeanul Lavrintie o a diorthosisel, o potrivise in aceasth
form rezumat, coprinznd peste 650 de foi, slujba anului

intreg. dup. (Mineiulu celu rumnescuD, gatit de Damaschin 2, care \roa sh-1 de in tipar, la 1725. !rica o carte

primita cu nespus bucurie pretutindeni si introdush rapede in toate bisericile neunite si, fdr indoialh, chiar in
multe din cele unite, ale Ardealului ; o a doua editie trebul

sa se dea inch din 1745, afland si ea o largh rdspandire

peste hotare chiar.

De acum inainte, cele dou curente de chrturhrie religioash in romneste se unesc, si Rmnicul nu mai dh, in
asteptarea altui avnt cultural, decat retiphriri ale lucrhrilor, cu care puteh s se mindreasch, fdcute de episcopul
su cel mare, Damaschin 3.

Totusi pentru intia cara se dh (1743) Penticostariul aces-

tuia, tradus din slavonh, greach si latina, pe cnd el apare

si la Bucuresti, precum Ir t acelasi an Apostolul se retiphreste simultaneu la Bucuresti si la BuzAu 4. Evanghelia dela
1 V. Iii mai aus.

2 Cf. Bibt. Boin., II, p. 53 cu Updatu, o. c., pp. 16-17. V, yi ce se

spune la editia a doua ; Bibl. Ront., II, p. 81.
8 Editii noul : Octoihul, 1111741-2 ; Evanglielie, 1746; Psaltire, 1746;
Apostol, 1747; Catavasieriu, 4747, cu cAntece de atea: esteaoa de susd
rAsares, etc.; Liturgliii, 1747; Catavasieriu, 1750.
8 Unde apare la 1747, supt acelai episcop Metodie, un Molitvenic.

www.dacoromanica.ro

NOUILE TIPIRITURI MUNTENE

115

1746 e ea o lucrare noud, pe care Lavrintie o declarh deosebith de aniscari izvoade grecelti sau i rumnesti, tiparite
mai denainte, fiind aalchtuith dup talcuiala lui Theofilactu
de Insusi Damaschin, care traduse i acest Tcilc, ce slujeste

lui Lavrintie spre a se indrepta. Molitvenicul din 4747,

tiphrit tot pe wremea episcopului Climent, nu e lucrat ca
acel din Buzgu, cu care iese In acelasi an, duph vre-un
(Molitvenicu grecesch, Molitvenicul buzoian reproduce
Irish pe acela din 1713 , ci este iarasi o nou thlmcire a lui
Damaschin, randuith din nou duph austavulu celu mosChi-

cescul. Inainte de a da carja In mana ucenicului shu Grigorie, care-i urmd, la 8 Maiu 1.748, Climent pusese in lucru,
prin tipograful shu Mihai Atanasie Popovici, o nouh editie a

Cazaniaor din 4732, spuindu-se lush In titlu ch scrierea

se tiphreste intaiai data... O chrticich de invAtAturh pentru

preoti, ca a lui Antim, Preofia, cu titlu roman i slavon,

iese in 1749 supt numele episcopului celui nou. Acesta
ddfi la 1750 si o nouri traducere a Octoihulai, mai deplin
decat lu formele anterioare, traducere al chrii autor era tot
meritosul Damaschin1,si lucrdrile de chpetenie ale acestuia
wed eau altfel mal toate lumina.

Meritul de a fi tiphrit Inthiu crti de slujbh in Moldova,

unde Nicolae Mavrocordat dhduse ultima Liturghie slaArona, in vremea Mitropolitului Ghedeon , revine Mitropolitului Gheorghie i lui Vodh Mihai Racovith. Pe cand tipa-

rul muntean se opreste, pe cand moartea lui Damaschin

line in loc pe Ramniceni, Moldovenii dau la ivealh. in 1726
un Antologhion, lucrat la Iasi de un Ieremia Simeon, mirean.
Cartea cuprinde Octoihul, in parte Catavasieriul i slujba
Maicii Domnului, dar Octoihul iesl, in acelasi timp, i deosebi ; cn tarea toatet se petstreazei incei in slavone0e, supt
Inrauriri pe care le cunoastem acum. S.i Psaltirea din 1731.
a Mitropolitului Antonie e slavonh.
Supt Nichifor Peloponezianul, la 1743, incep tiphriturile
I Cf. tti LAp6clatu, pp. 15-6.

www.dacoromanica.ro

116

ISTORIA BISERICII ROILINErI

lui Duca Sotiriovici din Thasos, Grecul insular cu numele

slavizat si cu aplecare pentru tiparul romnesc, druia-i incbind toald viata sa. Prin acesti doi Greci, Mitropolitul si
mesterul tipograf, Domn fiind tot un Grec, dintre Mavrocordatesti, cari adusesera si pna atunci destule cdrti ro!Muesli, din Principatul vecin, se publicd o foarte bund
Psaltire romneascd, sau, cum zice Duca, emoldoveneascdv,
scoas nu numai din g,receste, ci si din ajidovestev, si inzestrath cu note, despre aistoria numelor jidovestiD si cu
epashaliiv. In anul urmator, o carte de slujb, Catavasierut
arumanescD, apare, dar nu de supt aceleasi teascuri, ci la
RAdduti, unde Vladica Varlaam Meuse o tipografie, cu un
meter din Brasov, Grigorie Stan in Brasov tipdrise dascdlul Petcu oanul si cel d'intaiu Calendariu romnesc,
dup unul slavon , cu un chlugh'r din Neamt si un mirean
din Iasi, pe langd alti a drugariD si apilcariD si un aposlusnic). Urmeazd Ceaslovul din 1745 al lui Varlaam..5i episcopul ce vine dup. Varlaam lucreazd pentru aceastd rdspndire a cdrtilor bisericesti, dnd, in acelasi an 1745, cele
d'intaiu Liturghii romnesti care au Azut lumina In Moldova.

In acest timp, Duca, dela care avem si versuri pentru a

nunt domneascd la 1.749 2, tipdreste si mai departe pentru
Mitropolit. Sinopsis din 1714 apare din ncu, romneste, la

1747, in acelasi an cu un Triod dat apre limba moicloveneascd, spre desdvArsita intleagere si urmata folosinta ldcui-

toriloruD. Pentru Mitropolitul Iacov insusi el incepe apoi,

dupd aceast necompletd publicare de ctirti bisericesti, un

nou sir de tipdrituri, pornind, la 4750, cu un Canon al

Sf. Spiridon, In vederea bisericii ea acest hram pe care
pentru aceast
articica db, cheltuielile Constantin Razul Vornicul si un
in tdiu Ceaslov moldovenesc. Traducerile acestea se poate
sti le fi facut dasedlul Iosif dela scoala slavond 3.
Constantin-Vodd Racovit o incepe In Iasi

1 Bibl. Rom., II, p. 48, no. 207.

2 Ziarul Patriotic& n-1 din 22 Februar 4907.
8 V. gi mai sus.

www.dacoromanica.ro

NOUALE TIPARITURI MIINTENE

417

Cdrtile iesite in Domnia lui Constantin Mavrocordat

)si acelasi lucru se poate spune despre toate cdrtile cuprinse
In aceast. epocd,
nu erau menite numai preotilor munteni,
ci se indreptau intregii Romhnimi : sAnt fdcute, spune un

scriitor de prefata, aca sa creasca si sa s latasca cuvntulu Sfintei Scripturi, nu numai in tara Mariei Tale,
.ci in toate ferile i Tinuturile ce vorbesca inu timba runutneascd1. i mai cetim : (Ca oarece faclie fiindu, nu
pusa suptu acoperemhntu, ci in sfeasnicu si, luminAndu, nu

numai celoru dinu casd, adecd, dinti Tara Mariei Tale, ci

luturoru celorit ce vorbescit in timba runutneasca.
Dela tipariturile din veacul al XVIl-lea nu se vorbise
as. Pe langh un mare folos literar de unificare a limhii,
cdci peind la publicatiile moldovenesti incepute in 1743 toga

Ronihnimea a intrebuintat in bisericd numai aceste dirti

rhanicene si bucurestene, se chstig astfel si un altul. Daca
prefacerea de dogma din Ardeal rupsese leghturile ierarhice,
.cu attea silinti dobandite, cartea bisericeascd, menit sd

strabatd once granitd politich, duchnd identitatea de creilint si de datinti pe lAnga identitatea de graiu si gralie,
claeleh neamului nostru de pretutindeni, in alta forma religioasd, unitatea fireascd si legitimd de care el are nevoie.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A V-a.

iMPREJURARI ARDELENE DE LUPT-A

IMPOTRIVA UNIRII.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Vldica loan Inochentie Clein.

mijlocul de viatti-Impreun.
sufletul a Romnilor, pc pare-1 alchtuiau aceleasi crti bisericesti, a fost
pierdut 1110. In urma unei miscari chtre vechea ortodoxie
din partea Ardelenilor, la cari aceast miscare fusese tre-

zit tormai prin nedontenita intrebuintare a chrtilor din

(rara, prin deasa hirotonire de preoti dincoace de munti,
prin sluboda chlhtorie a chlughrilor dela mndstirile oltene
muntene la mAndstirile ce se mai pstrau Inc in Ardeal,
multe, desl mici, pu t,in locuite i eu venituri neinsemnate,

prin cilrtile de iertare ale Patriarhilor ce se salasluiau

trecator In Bucuresti si Iasi, ale episcopilor chlatori, ca
acel de Polyane 1, ha ciliar ale egumenilor dela Atos 2, si,
nu mai putin, prin phstrarea in Maramurhs a unui episcop
ortodox, stintit In Moldova, cu bate ofertele de Unire pe
care le l'Acuse Seraiiin de Petrova 8.

Aliscarea ajunse Cu putinth prin eriza ce se puteh astepti

In noua Biserich unja a Romnilor, eriza pe care trebui
s'o provoace cererea, oricat de tArzie, a drepturilor
egalitate cii alte anatiip, de mult recunoscute, care fuseser
faghduite VIAdichi i protopopilor dela inceputul veacului,
Stud i doc., XII, p. 25, no. xxxvi : cf. p. 35, no. Lxvr.
2 Scrisoare a celui din Cbilandar cAtre Sibiieni, ibid., pp. 19-20, no.
XXVI; cf. p. 32, no. Lv.

3 lb:d., p. 284 si urm.

www.dacoromanica.ro

422

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

In schimb pentru primirea, strAinh de once dezbateri si de

once convingere noud. 01:Mata prin ele, a celor apatru

puncte de prefacere dogmaticA, precurn

pentra Ora-

sirea atdtor credinciosi din sate, a unor credinciosi din

orase, asa de pretiosi prin sprijinul L darurile lor, a patronatului Terii-Ronihnesti, Iti darla, unit cu mo1i, mile
si pocloane.

Dup moartea lui Patachi, a chrui mostenire a fost confiscad, pentru motive necunoscute, Iezuitul Adam Fitter
av griji diecesei fkgArOserie. La 17 April 1728 se orAndui
dela Curte sinodul de alegere, pe care aveh
prezideze
episcopul catolic al Ardealului, ajutat de un Iezuit. Cei trei

candidati cari se infatisard Imparatului, fura loan losif Hodermarschi, fost episcop rusesc al Muncaciului (1707-15)
si, de un timp, retras la mOnOstire, apoi parohul unit din
Fgdras, un Maghiar, si, in sfArsit, un rolar in vrhst de
treizeci si cinci de ani al rolii lui Kollonics dela ShrnbtilaIoan Micu din Sadu, Janga Sibiiu. Dup moartea lui
Hodermarschi se imbulzir apoi la episcopia unid, a Romnilor

un Grec, Macarie Musachi, cu numele de familie albanez

vestit in veacul de mijloc, si un Shrb, tefan Voinovici.
Fitter eri pentru Micu, singurul RomAn dintre candidati
singurul a cArui viat trecutd nu pute trezi nicio

nuiala. La 25 Februar din anul urmator, f numit deci

dela Viena acest Mica, cdruia i se cerii ea acest prilej
tie
asculte in cele duhovnicesti de primatul lingariei,
teolog pe Muga ansul i sh pAzeasda strict aSfAnta
Nou1 episcop sau, cum se iscAli. insusi : aepiscop-numit,

nu erh mticar cdluggr, ci un simpla ro-lar bOtrn care

ddded sperante. Trebuia crescut in toat foro% pentru
demnitatea nou ce i se dhduse, ca sing,urului .dintre Rorahni care l'acuse studii mai limite de teologie, fie si numai
Nilles, p. 497 si urm. ; cf., in toate, Bunea, Episcopul loun Inocenfiu Klein, Blaj, 4900.

www.dacoromanica.ro

VIADIC1 LOAN INOCHENTIE RUIN

123

la SAmbata-Mare. Mdntuind Intiu coala, el trecit la indndstirea Sf. Nicolae din Muncaciu, mandstire unit, si dupdl
cdtd.v vreme, episcopul Ghenadie Bizantie, care izbutl un,
timp s inlAture pe VIddica rominesc neunit i nerecunoscut
de Guvern Dosofteiu, puind In locu-i peste Romana de acolo
pe fratele fostului episcop Hodermarschi, Procopie 1, II stintid
ca Inochentie episcop de n'Oras, la 25 Octombre 1730, dupd
ce Papa se Invoise a recunoaste pe acest candidat de sigurputin obisnuit 2. Impratul II t'Acuse Ind din Septembre
1729 baron al Imperiului, ca i episcopul catolic al Ardealului ; aved drept st ie parte la lucrrile dietei ardelene.

Afaceri ale diecezei si marea afacere a neamului, crearea

unei nona situatii politice pentru ansul, ca rdsplatd a

Unirii, II tinurd. la Curte pAnd In 1722. Apdril In diecesd
numai ca s'A tie sinodul din acest an, care a fost i unul
din cele din urm ale Bisericii unite, del, dupd sfaturile
teologului, acest asezmAnt vechiu se sldbl, flind Inlocuit
cu Incetul In bate, dupd moda catolicilor i dupd exemplul
dat si de Patachi, cu un conzistoriu permanent de doisprezece protopopi, alesi Mata pentru totdeauna4,si ca EA Incerce recunoasterea sa de chtre inddr.tnicii schismatici din
Brasov, cari ins nu voiau s tie de alt episcop decat de
cel pravoslavnic al Rdmnicului 5
Vdzand cd o comisiune numit, dupa cererea sa, de Gu-

vern pentru a lud In ccrcetare Ingustdrile de venituri

tdgdduirile de dreptate ce se faceau, lnpotriva diplomelor
date In anii Unirii, clerului romdnesc alipit la religia catolid, nu face niciun spor 6, Micu-Klein cdci diploma de
baronat li schimbase numele, si rie acum Inainte el nu se
V. Studii fi doc., XII, p. [AV.
2 Nilles, p. 503 si urrn.
3 Bunea, o. c., p. 9.
4 Mold ovan, Acte sinodati, IL, p. 96; Nilles, p. 520 si urm. Un ak
doilea sinod se tine In 1739; Bunea, o. c., pp. 19-20. Al treilea la 1742,.
Acte sinodati. Un al patrulea la 1744 ; v. mai departe.
5 Stinghe, Doc., I, pp. 160-1.
Nilles, p. 512 s't urm.

www.dacoromanica.ro

124

ISTORIA BISERICII ROILINEVI

mai iscall altfel dect cu acest ciudat nume nemtec,-el merse

nou la Viena ca sii sttiruie pentru multa.mireW

cuveriita clerului sdu, dar, in acelasi timf), si pentru drep-'
turile intregului su ne'am rontanesc, pe care-1 proclama'

acel mai vecbiui in tara, de pe vremea lui Traian inca

stapan pe acele locuri ce s'au dat mai tarziu ca afundus
regius), mosie crdiasca, Sasilor 1. Ralpingerea cererilor sale
de 6 a doua comisiune nu-1 facii sa-si piardd nadejdea, ci,'

fara sa tie in seamh cat de mult avea nevoie Viena de privilegiaii

i cat de putin de bietii Romani, asa
de multi, dar asa de saraci, as de neluminati i lipsiti de
erice constiint a drepturilor si a chemarii lor, el urm si
mai departe la usa Consiliilor impartesti plangeri care In
curdnd trebuiau sa culmineze in cererea fatish de a se face
din Romani, incorporati constitutional de mult, prin diploma

imphrateasca, a patra natie a terii, cu aceleasi drepturi de

amestec in Guvern ca si celelalte, mai putin numeroase,
mai noua, mai lipsite de credinta, i mai ales &Unte in erezia

luterana, calvind, unitara.2. Dieta intreaga so ridicd In picioare de dona. ori, In 4736 si In 4737, pentru a protesta
impotriva obrzniciei rara margeni, a cutezantei neingtiduite din partea Valabilor si a Vladicai lor, fie si sprijinit
de Curte. Abia. in 4738 se dadii 'un raspuns la plangerile
lui Klein, si acela asa incat Romanii nu-1 puturd prim13.

Cand, dup doi ani, in locul unui Imparat puternic si

biruitor, stpanind in liniste i cu autoritate, Ungaria aya
In frunte o principesh Variara, fard experientd, ameninNToties fata natio prae ceteris in TransilVania constitutis non modo
longe antiquissima, verum etiam numerosissimas ; Nilles, p. 519. Nos
enim, tempore Traiani, adhuc antequam natio saxonica Transilvaniam
intrasset, in terra illa regia haeredem egimus integrasque possessiones
et pagos usqueduna possidemus, licet millenis miseriis et variis oneribus,
uipote a potentioribus, oppressi... "Veri haeredes in terra seu fundo regio
sumiso ; ibid., p. 528.
2 V. Nilles, p. 549.
8 V. capitalul respectiv din Bunea.

www.dacoromanica.ro

VLDICA MAN INOCHENTIE CLEIN

125

tatd din toate partite cu armele de vecini cari se invoiseg

de mult pentru a-si impart). patrimoniul Ilabsburgilor, situatia se Will pentru episcopul romanesc, care ajunsese,
din cap al unei minoritati despartite de datina, condudtorul firesc, luptatorul chemat pentru viitorul, pentru demnitatea si cinstea unui neam intreg. Dupa ce Viau un nou
sinod de obste, la 174'2, pentru recunoasterea teologului
Balogh, de curand numit, episcopul trebul sa lase iarasi
dieceza in seama vicariului, avicardsuluip din Juc si a celui
din Bia, pentru a deschide din nou lupta la Viena, unde
nu erau urechi pentru cereri as de drepte, dar cu totul
revolutionare si putand avei urmarile cele mai primejdioase pentru interesele austriace. tiA patra natie) si usurarea sarcinilor iobagimii romanesti, lasandu-i-se slobodecinci zile din sAptamand pentru lucrul sau, introducerea in

diet a notariului, a celor doi vicari, a teologului, numirea

episcoptflui ca sfetnic imparatesc, cum fusese doar si Atanasie, figurau in programul lui Klein 1. 0,nou raspingere
era de asteptat, si ea venl. Data aceasta, se tdgadul si diploma leopoldind din 1701. Romanii cdpdtard doar ceva
scutiri pentru preoti si. dreptul de a inaint in dregatorli.
Episcopului insa Cancelaria-i dAdA sfatul sa-si numeasc
un agent la Viena si, In loe sa mai supere Gurtea cu cereri
zadarnice, sd-si caute de diecesa lui, in care cdpdtase, dela
1735 ind, in locul Fagdrasului si Gherlei, Blajul, vechiu
domeniu al principilor ardeleni, cu indatorirea de a face
o scoald si o tipografie, care nu functionau ind.2.
Guvernul impdrAtesc pdrasia deci pe Inochentie si pe
toti ai sdi in seama dietei ardelene, si aceasta, ca in 1744,
fact' sd se audd strigite de manie impotriva (Valahilory (man-

diti la vesnica lipsa de drepturi, la vesnica robie si umilintl

Omul care crezuse In dreptatea ce se afla totdeauna la

Viena, de unde n'o pOate smulge nimeni, era acum zdrobit
1 Bunea, p. 65 si urm.
2 Nilles, pp. 529, 533 i urm.; Hurmuzaki, VI, p. 569 i urm.

www.dacoromanica.ro

126

ISTORIA BISERICII ROMANRSTI

de infrngere. Odata ce Unirea nu putea aduce inaltarea

prestigiului Scaunului eau si dezrobirea poporului romanesc, pe care ravnise sa-1 capete intreg pentru Biserica sa,
din Maramuras, unde se ilia la cearta cu Bizantie
refuza sfintirea urmasului acestuia, Blajovschi, pentru ch
nu voi sh vie la dnsul ca la un Mitropolit al s.0 1, pana
Ja Brasov, unde crezuse prin infdtisarea lui s poat castig
pe negustorii din Scheiu 2 --, el incepu sh se indoiasca
nevoia teologului strain ce-i stated in coasta si de alte
inoiri, pana ajunse s deplanga poate scaderea rostului Bisericii sale, care fusese Mitropolie odata 8

O miscare se porni pentru ortodoxia printilor, a buniJor i strabunilor, i Vlhdica f *At, poate chiar de ateologm

si de altii din preajma sa, ca are un amestec inteinsa, ca

duph latineasca lui muncita vre s fach a se auzl la Viena
glasul romnesc aspru al multimilor inthratate. F chemat
sh se indreptteasca, si, dupa ce arunca, in soborul extraordinar din Iunie '1744, vorbe grele, care fur indata cudar nu numai la Ymparatul, ci indata dela Viena la Papa. De aici se apara, se ruga, starul,

lese, Inochentie pornl,

pretinse ; de aici excomunica el, la '1746, pe teologul iezuit,

In care vedea pe incephtorul nenorocirii i pribegirii sale,
pe uneltitorul dibaciu al unei catolicizri depline a Romanilor, pe intrigantul cu dou fete care lucreaza pentru a nu
le se da nimic pana nu vor phrhsi cea mai de pe urma amin-

tire a ritului stramosesc4. Apoi afurisenia cazii asupra vicariului, a cucernicului vicariu, aspru la posturi, in care
&rhea legume cu uleiu de in, &supra luminatului vicariu

Petru Pavel Aaron (25 August '1747); pe cnd in urma

lui Ardealul se aprindea de rscoalti, asupra chreia sutia
vantul vechilor suferinte i patimi, Inochentie, sftuit
Studii tti doc., XII, p. 'ay. Blajovschi se sling in vechea mAnAstire
unitlt dela Uniev, unde se tipAriserit artile lui Dosofteiu al Moldovei.
2 Stinghe, ht., besearecei $cheailor, p. 116 i urm.
Nilles, p. 592.

.4 Sate ?i preoji, pp. 240-1.

www.dacoromanica.ro

RiSCOALA IMPOTRIVA UNIRII

127

clericii din Roma, si bolnav de suparare, *Asia, In Maiu

4751, demnitatea episcopala, pentru a face, data cu despartirea lui definitiv de eparhie, pacea bisericeasca Intr'Insa.
Acolo la Roma se stanse el tarziu, la 23 Septembre 17681.

CAP. II.
Rascoala Impotriva Unirii.
Ortodoxia romaneasca din Principate nu avea aplecari spre

lupta, tinuta fiind In frau si de frica Domnului efanariob,

care nu dori nimic mai putin deck sa supere pe Luparatul vecin. Maramurasanul orb care statea ascuns In manastirea Uglea 2, er bucuros z nu fie Inchis In vre-o
nastire, cum cereau dusmanii, si egumenii Putnei,
pastrau legaturile cu metohul lor din. Moiseiu i cereau
se respecte acolo ortodoxia, precum aaicea, In tara noastra
a Moldovii, sant manastiri si biserici, si au pace, de-si tin
tog randuiala i dogmele Apusulub 2, nu erau catusi de
putia primejdiosi. Sarbii, desl se aflau in cuprinsul monarhiei chiar, erau mai neastamprati si gata de razboiu
-pentru desfiintarea Unirii. Inca mai de mult, un episcop
de Crusedol, din partile Imparkesti prin urmare, Nicanor
.Melentievici, razbat pana la Brasov, unde facii un
preot, pe care negustorii nu-1 puteau face la Rknnic, de
oare ce locul de episcop era slobod acolo*. Episcopatul
aioanopolschiD, se Intarise bine, sprijinit fiind de
1 Cf. i G. Bogdan-DuicA, Procesul episcopului Clain.

2 Studii ;i doc.. XII, p. uy.

lbid., p. 237, no. :u. Cf. culegerea de inscriptii i insemnAri ad lu
BArlea, in Studii fi doc.
4 Stinghe, 1st. besearecei ?cheailor, pp. 131-2 0 urm.; Hermana, Das
alte und neue Kronstadt, I, p. 193 0 urm.; Stinghe, Doc., I, pp. 173
urm., 188 rji urm.

www.dacoromanica.ro

128

ISTORIA BISERIOII ROMANE$TI

toata organizarea militara a Srbilor, de aober-capitanD, de

achpitanilD i ofiterii aCrainei, margenii incredintate pazei
lor. La 1724, Vldioa Sofronie de Ravanita, care state In
Atad si numi duph acest oras mai mare dieceza lui, izbu-

tise a capt pe protopopul din Chbesti si pe preotii din

cinsprezece sate ; el cherna si pe protopopul din Beius, care

trimesese sol de supunere, pentru a-1 poftl la Arad, cu doi

apreoti alesi) i doi aoameni dintre mireani, spre a priml
singhelie i numire dela un arhiereu al acredintei celei
pravoslavnice a Besearecii Rdshritului, a TerusalimuluiD, al
degii crestinestil 1. VIddica srbesc linisti pe acei cari
doriau de dnsul, spuindu-le, prin scrisori rornhnesti bine
serse de duhovnicul Arsenie, ch el nu cere alt dajdie,
la sate si preoti, deck cea obisnuith si de inaintasii sai2.
Protopopul Bihorului priml sh se Intoarch la legea veche,
de care se tineau acum i alte sate 8
la 1731 Mitropolitul Vichentie de Migrad, allator la Viena, pentru aconfirmatiel), pute cere, in calitatea lui de apravoslavnic Mitropolit al Beligradului si a tot crestinescului norod ce sh ata
supt stpAnirea Marirei Imprhtesti arhiepiscop
ceia ce trebui sh-i inalte autoritatea In ochii Romnilor,
superior al eparhiei romnesti h Rmnicului,cere ajutor
kinesc dela credinciosii shi din a orasul de Dumnezeu phzit
Marele-Varad [Oradea-Mare] si in varmeghiul biharschip, a de

curnd intrti In sta-ulul oilor adevhrate14. Vichentie, pe

chic' av e Scaunul Timisoarei Lipovei, dhduse sh-i faca
o chrticich de invhtaturi crestinesti asupra Sfintelor Taine,
care apt numai la 1765, In Iasi 6. Episcopul de atunci al
Isaia, nu-si zice numai i de Arad, ci adhugi la
titlurile sale si pe acela al Oradei, puind-o chiar In rndul
Studd t?i doc., IV, pp. 80-1, no. LXNV.
2 lbt 1., pp. 81-2, no. Lxxvr.
B .Ardeleanu, II, p. 24.
4 Studti fi doc., IV, pp. 83-4, no. LVCIX.
5 Studii i doc., XI11, pp. 8-9, no. 8; Bibl. Rom., ir, PP. 164-6, no. 343.

www.dacoromanica.ro

RISCOALA IMPoTRIVA PNIRII

129

intaiu 1, cu toate ch. In acest oras sthte, Inch dela sfarsitul

veacului trecut, un episcop catolic, care lupt din rhsputeri
pentru a VI-lei In ascultare si pe Romnii din provincia sa 6,
cu toate ch, In sfrsit, de Camillis, apostolul Unirii, izbutise a
chpat adeziunea preotilor din jurul orasului si din tot 13ihorul 9. Nici intoarcerea, la 1736, catre Unire a protopopului
Gheorghe de Beius, a celui de Orade si a doi alti earhi-

diaconiv nu aduse trecerea Intregului Tinut la legea Imphrhteasch, si neo-unitii trebuira &I vad cum supt ochii
lor se aduna la Hagymd, un sobor, al preotilor ce nu
voiau s se desfach. de Arad*: Se Incepur aici lupte, care
aduserh odath primirea cu focuri de pus* trase asupra
calului shu, a episcopului pravoslavnic din Arad 9.

Cu scrisori dela Sarbi, dela Insusi Patriarhul Arsenie, se

Intatish deci, In clip cand Inochentie Klein trece prin criza
hothrtoare, un chlughr, Visarion Sarai, asihastrulv, pe care
satele romnesti din jurul Dobrei, apoi din al Devei si Orlistiei, In sfArsit Shlistea, II primirh ca pe un Mantuitor din eresul

pierzhtor de suflet al legii anemtestb. In sunete de clopote

si incunjurat de pazitori Inarmati, dintre ostasii srbi ai
granitei si dintre terani, el trecii In voie dintr'un loc in

altul, vorbind, intro multe altele, cu si, mai ales, fhrh

rost, de drumul greu la Ierusalim pe care-1 face, la Ierusalimul credintei celei sigure si drepte. Purt icoane
prinse de comanac si spune eh adesea Maica Domnului i
se arat pentru a-i da InvAtAturi si a-i face proorocli 6. Guvernul se insphimnth de urmhrile pe care putea sh le alb&
propaganda lui, si Sarbul, care vorbid insh foarte bine ro"-

mneste, oprit de a merge mai departe, perl de supt ochii

I kid., p. 84, no. Luca.
2 Ardeleanu, II, pp. 21-2.
8 Ibid.
4 Nilles, pp. 525-6. no. iv.
5 Ardeleanu, II, p. 25.
8 Nilles, p. 558 i. urm.

www.dacoromanica.ro

130

!ROMA BISERICII ROMANEM

acelor cari crezusera ea prin el isi vor curatl sufletele de

vina cea grea ce facuser ascultand pe preotii uniti si fiind
de fata la slujba lor 1.
Dar miscarea pornise acum, si nu se putea oprl asa de
lesne ea drumul spre Ierusalim al calugarului sarbesc. Inca.
din 1,741, negustorii sibiieni nu voiau EA stie de preotii din
Bungardul vecin, cari se plang episcopului Inocbentie : (curo
am fi spurcati, asa ne tin, pentru c santem uniiatip ; faceau
sfestanie dupa ei si apoi liturghie, In acest lacas pe care-1 credeau profanat 2 Efemeriul, preotul companiei grecesti, din
Sibiiu era un &Mugar din Atos, care aducea din Tar-Romanease deosebite carti eschismatice) si er socotit ca. lnteteste
Jumea impotriva Unirii 8. Salistenii vecini erau priviti ca apaeitorii cei mai Indarjiti ai ortodoxiei 4, si calugrii dela Por-

cesti, la vama, dela Arpasul rgardsan, dela Scoreiu sant

parati ca uneltitori primejdiosi4. Si In alte locuri, starea de
spirit va fi tot aceia,i.
Plecarea lui Inochentie dadii astfel semnul unei adevarate
rascoale Cu caracter religios. Din Roma, el numise In locul
lui A.aron, vicariul-general inlturat pentru necredinta, pe
protopopul din Balomiri, Nicolae. Acesta privia Unirea ca o
masura politic numai, care se dovedise gresita. Silit de Gu-

vern sa plece, el trec muntii, si fii primit foarte bine de

Grigore-Voda Ghica, Domnul muntean, care-1 fcil egumen
la marea manastire din Arges 6. Fiind aproape de hotar, el

nu pierd niciun prilej ca fra. Indemne la lupt6 pe ArdeI V. monografia pe care d. Gh. Bogdan-DuicA a consacrat-o lui Visarion; 1896. Un fals sepiscop pe Ierusalims urml apoi, venind din
Moldova; Bunea, p. 472.

2 Studii fi doc., XII, pp. 44-2, no. txxvir.

8 lbid., pp. 52-3, no. xcix.
4 Bunea, p. 494 i urm.
5 lbid., p. 495.
8 Hurmuzaki, NI, p. 602.

www.dacoromanica.ro

RiSCOALA iMPOTRITA IINIRII

131

lenii lui, 0, pentru a lovi impotriva Unirii, el merse panh la

Petersburg, la imphrhteasa Elisaveta, care tot pe acest timp
WI din nou, cu cheltuiala ei, biserica Sf. Nicolae din S, chei 1,

0 care, aliath a Mariei-Terezei, interveni de fapt, prin ambasadorul ei, pentru a se opri once prigonire a ortodoxilor,
de aceiasi lege cu dAnsa.
Acum, In toate satele ronanesti aproape, teranii cheinau
pe aepiocopul Ion, de,spre care intelegeau eh sufere, cine

stie pe unde, pentru ansii. in zhdar trimese Guvernul,

pentru a-i linisti, pe episcopul de Muncaciu, Olsavschi, care

hi primit solemn de Iezuiti la Cluj, in cele d'intaiu

zile

din anul 1746, merse la Manstur, /I salutat romaneste de

un Iezuit ungur, Mai, impreunh cu protopopul si o seama
de preoti, slujba Bobotezei, in sat si tin chiar un sinod
local 2. El prezidd mai tArziu si un sinod de obste, care
cerii privilegii pentru cler 0 intoarcerea lui Klein in diecez5.3. Tinerii Romni intorsi dela Roma, unde invAtaserh
cu banii diecezei, Grigorie Maior, Caliane, Cotore, nu vedeau

nici ei alt mijloc de a potoll tulburArile. and cancelistii

Camerei mergeau prin sate cu asigurarea scrish a imphchtesei eh' nu e silit nimeni la schimbarea Unirii In lege
4nemteascM) ori a Neunirii In Unire4, nimeni nu voia 864
crea.dh. Dach In partile Bistritei se cere shtenilor sh jure
cele patru puncte, ei treceau in Moldova, precum din partile Sibiiului, unde mai toate satele romanes.ti erau Irnpotriva Unirii 5, ori ale Sa.s-Sebesului, lume,a, ingrozith de ivonurile ce umblau, pribegia in Tara-Romneasch6. Dach au1 pe langi Sate fi preofi, Stinghe, Istoria besearicei ?cheailor,
I, p. 219.

s Nines, pp. 572-3; Bunea, p. 193 si urm.

s Bunea, pp. 245-6; Apendicete T.
4 Nilles, pp. 574-6; Sate i preoti, pp. 245-6.
s Bunea, p. 200.
6 bid.

www.dacoromanica.ro

132

ISTORIA BISERICII ROMANIMI

toritatea Incerc sa se amestece, gloatele Indrzniau sh loveasca pe cei ce luau aprarea preotului unit, pus pe fug6.1..

De o Inbusire cu armele prin militid nu pute. A fie

vorba : omul birnic era scump pe atuncea, si i se iertau
multe, chiar dac er numai un eValah). Catanele fur. Incvartirate prin sate numai pentru paz si oprirea de turburri nou. Dar oastea er cerut aiurea : dupg mantuirea
rzboiului pentru mostenire, trecurd numai citiva ani de
liniste nesigur si apoi, la 1756, Incepa as-numitul rkboiu
de septe ani. Ardealul trebui potolit cu Incetul, fAcandu-se
si oarecare concesii, nefiind aceasta o vreme potrivit pentru
asprime.

Cad de Unire se desfcur acuma Brasovul si toata Tara

ifarsei, cea mai mare parte din satele Secuimii, care-si luau
antimise dela episcopii de Roman, Sibiiul, cu satele Incunjurtoare In frunte Silistea si Rsinarii , Tinu tul Sebesului
Ssesc, prtile Solnocului si Dobcei 3, unele phrti htegane,
In care preotii ascultau de egumenul-VlAdia din Silva, care
mdnstire veche et- unul din centrele revolutiei religioase 3,,

anume sate din *tile Balgradului, Inrurite, de bun

In sfarlit granita toga,
si, pe lng4 aim, cele mai multe orase, unde, prin avere
si dibcie, stpnian Grecii din Companie. AsigurArile pe
seam., de clugrii dela Rmeti,

care le dAdur5. In 1750-1 teranii, supt Inrurirea convingtoare a militiei asezate prin casele lor un fel de dragonade austriace In Ardeal, ca acelea pe care le Intrebuint
Ludovic al XIV-lea, regele Franciei, impotriva calvinilor
sal, aducand, nu convertirea, ci trecerea lor In Germania
nu pot ave. nicio Insemntate ; peste putind vreme aszisii Intorsi la Unire Isi fceau cruce ca groaz la vederea
1 Bunea, passim.
2 Bunea, p. 203.
2 Ibid., p. 217.

www.dacoromanica.ro

INTEMEIAREA EPISCOPIILOR NEUNITE IN ARDEAL

133

la vederea preotului unit si n'ar fi calcat pentru nimic in

lump in biserica legii sprijinite de Carmuire 1.

CAP. III.

intemeiarea episcopiilor neunite In Ardeal si la

Oradea-Mare.

faca dela 1.2 Iulie 1748, pentru a nu pierde Cu totul pentru

catolicism pe Romanii din partile Orazii, Guvernul fusese

silit a le da un episcop unit anume pentru ansii, si fusese
foarte bucuros ca poate gasl pe un Macedonean care primise dogma romana, pe Meletie Covaciu, care fusese mai
In urmh paroh la Dioszg; pentru a nu se alai crea o dieceza unita a Romanilor, Meletie DI facut episcop in partibus, de Teght, andu-i-se numai sarcina de a administra
In aceste locuri 2. Va fi facut si el ca si Klein novitiatul Jai
de calugar la Muncaciu, al eArui episcop 11 si consacra la
4750 2. Se intitula adinii mila lui Dumnezeu si Scaunului
Apostolicescu arhiereu sfintei Biserici Rasaritului Orezi-Mari

si alu Biharu varmedi, Grecilor, Rumanilora si Rusilor, iproeiv 4, dar, de fapt, Inca din 1752-3 Orddenii li smulser
cea tutti mare parte din noua sa dieceza 6 j Sinesie calAtorise

Cu oaste de neamul s5.u, care ajut s'AA dea un prestigiu

deosebit si o nebiruit putere de convertire. Comisiunea triintliA de Curte gisi c numai opt sate mai vreau sA stie de
Melotic. Silintile lui la Viena de a-si Cpala o huna organizare a diecezei rgmasera zgdarnice : Intre ortodoxia cuceritoare a Jul Sinesie si Intre bnuitorul si exclusivistul catoI Cf. Bunea, pp. 255-6.
2 Cf. Miles. p. 603 qi urm.
8 Ardeleanu, L.

c.

8 Studii f i doc., XII, p. 295 no. 1.

6 Ardeleanu, L. c.

www.dacoromanica.ro

134

ISTORIA BISERICII ROMANETI

licism al episcopului latin de Oradea-Mare nu se afla loc.

pentru dansul. La moartea lui Meletie, In 1770, Roma nici
nu vol sh-i de un urmas. Se numl doar, la 5 Novembre
1775, un sufragan roman al singurului episcop ce putea fi
In Orade, cel romano-catolic, i acest sufragan, Moise Dra-

go, sau, fiind neme, Dragosi, din Turda, fost paroh In

orasul uncle avea acum puterea episcopalh, chphth In sfarsit,
la Novembre 1777, situatia nou de episcop unit al Orhzill;
el fa sfintit de noul episcop ardelean, care venise duph Klein
duph fostul vicariu Aron, Grigore Maior, tanarul teologdin anii 1750. Bine (lama& cu venituri,Imparhteasa-i dadis
episcopia cea
intinsul i mnosul domeniu al Beiusului

nod ajunse cea mai bogath din cate le aveau Romanii de

once confesiune.

Inch din 175'1, anul renunthrii lui Klein, umbl printre

Romani o scrisoare neiscalita, care-i indemna
cearh
episcop neunit, adevarat ortodox. (Din toate satele sh mergeli la guvernator i sit rhspundeti eh nu voiti sh aveti
episcop unit, si le se spunea anume eh, dach nu vreau s'a
ajung eNemtiv, trebuie sh-si cear un episcop dela Carlovt,

vatra pravoslavniciei celei mai adevhrate. Dach strng un

galben de fiecare sat si nu merg cu emna goalb, fie sigun c vor izbandl g. Poate ch scrisoarea, care vorbeste de
struinti la eusa Imparatuluh, venia. dela Trimesii la Viena
ai neunitilor din Scaunele Sibiiului, Miercurii, Sebesului
Shsesc, Orstiei si Dobrei, cari plecaserh la Imprtie
1749 2.

Deocamdath nu putea vorba de Indestularea unei cereri asa de Indraznete. Dar rhzboiul, greul rdzboiu pe care-I

purta Imphrateasa, fad' minunea de a cApht Romanilor

neuniti un VIAdich. Inch din 1759, dup recomandatia lui
Ardeleanu, i.c.
2 Niles, pp. 601-2; Ardeleanu, t. c., pp. 401-2.
3 Bunea, p. 250.

www.dacoromanica.ro

INTEMEIAREA EPISCOPIILOR NELTNITE IN ARDEAL

135

Kaunitz lnsusi, a marelui ministru austriac, se dadii grija

pastoririi acestor oi ratacite unui pastor de Incredere, care
nu le pute aduce lnapoi la vechea turma, dar trebuifi s le
impiedece de a se risipl prin vecini. Aceasta grea misiune
se Incredintd Jui Dionisie Novacovici, episcopul Budei si al
Canapilor Mohaciului, care ajunse astfel, nu Vldica al Ardealului, ci numai Vladica. In Ardeal 1.

lnstalarea lui Dionisie, caruia nu i se pute da macar o

resedin, nici atribul venituri, ar mai fi zabovit, daca, din
satele romnesti, hotarate a-si padti legea veche, n'ar fi
ra.E3arit asfintiv de felul lui Visarion Sarai, pe care poporul,

ce ridicase cruci In amintirea lui, la margenea drumurilor

pe uncle trecuse, nu-1- uitase Inca. Astfel preotul- Ioan
Molnar Incepii sz) predice la un balciu, In versuri improvizate Iar peste pu[in, in 4760, conducerca iiuicftrii o lua
un alt preot imbrricat In haine teranesti, ducand cu el
falsa carte linparateascrt apentru alungarea preotilor uniti,
avand in juru-i straji si (turd dAnsul un alaiu potrivit cu
sfintenial. Episcopul cc! nou al unitilor, ales In 1752, fugl
din Sibiiu lnaintea teranilor rasculati, cari-1 amenintara
In Blaj a. Preotul rasculat, Sofronie, aveA fara Indoiala si
el legaturi cu SArbii, si se zicea: evicartis al Stintiei Sale dela
Carlovet? 4. Puterea duliovniceasca a fanaticului, care nu

erit lipsit de oarecare sarlatanie naiva, ajunse asi de mare

In tot Ardealul, hick Curtea trimese, In 4761, pe generalul Buccow, ca s faca pace. La 6 April, RomAnii din Sildiu

ii cerur un episcop, ori macar alipirea bisericeasca a Ardealului la Carlovt, nelndraznind sa pomeneasca numele

Rmnicurui, care se all In tara strain, da Turd, iar

Hurmuzaki, Doc., VII, pp. 49-20, no. xvIll; Fragm., H, p. 459
gi urm.
2 petru Maior. let. bisericeaqa, p. 411 i urm.
8 Sate fi preofi, pp. 252-3. Cf. mai ales Bunea, Petru Paul Aaron,
Blaj, 1902.

4 Studii i doc., IV, pp. 86-7, no. Lxxxu.

www.dacoromanica.ro

136

ISTORIA BISERICIL BOMINE$TI

Inca din 10/2, Mart, .Sofronie stid ca s'a dat voie de viata
In ortodoxie pentru Romnii In Ardeal si ca amaicav 60rateasa a trimea si un aarhiereu pravoslavnicvi. Cue ins,
Cu acest prilej, pentru popii pravoslavnici, acele privilegii
care nu se aduceau la lndeplinire pentru preotii uniti, ai
legii pe care o voia si era gata oricand sa o apere imparatia.
Capta numai asigurarea ca preotii, dndu-si portia domnului de pamnt, ca mai inainte, vor fi scutiti, poate, de
adarea pe cap), si instiintarea ca. Budanul le-a fost dat de
Vladica si trel uie s.-1 asculte. Cu o proclamatie ultima In
acest sens, cu o audienta la generalul si cu daruri din partea
acestuia, se mntuie cariera acelui care iscdlia acum numai
apopa Sofronie de rit grecesc, neunit, din Zlatna, dupa randuirea bisericii Ierusalimuluig. Temndu-se de urmarile
faptelor sale, el trecii. In Tara-Romaueased, la Ramnic si
apoi la Argesul lui Balomir 3, pe cand anorodul) il astepta
Inch' multa vreme acu dragul 4. La 14 1unie, Dionisie era
prezintat solemn la Brasov, cu militie si ospat, In biserica
Sf. Nicolae, cea lnoita de Imparateasa Rusiei 5.

Inca dela 28 Decembrie 1761 avem o scrisoare catre

acest nou Vladicd din partea lui Grigorie de 11.5.mnic, urmasul lui Climent dela 8 Maiu 1749 , care episcop oltean
li zice : apururea Intru aristos frate doritv, li vorbeste de
adatoriia cea fr,ateasca si unirea credintii si a dragostii, de
episcopia sa, dela /mparateasa, asupra aneamului rumanesc

neunit lcuitori Tranzilvanieb, de bunele tocmiril ce a

facut, si-i trimete doua exemplare dinteo carte cu biografiile arhiereilor si aImparatilorv sarbi, tiparita la el, In

Rmnic, de alt frate sarb, Sinesie din Arad, dusmanul

cel mare al Unirii. Grigorie cere sd i se ierte hirotonisirea
1 Sate 6 preo(i, p. 254 0 urm.
2 Ibid., p. 261, nota 1.
3 Studii li cipe., IV, pp. 93-4, no. L X XXVII.

4 ibid.

i Sate 6 preofi, p. 261.

www.dacoromanica.ro

1NTEMEIAREA ,EPISCOPIILOR NEDNITE IN ARDEAL

137

fiului unui vechiu prieten al shu din Rhsinari si &Mea

astfel asigurarea c de acum lnainte data ce Ardealul
are un episcop ortodox el nu se va mai amestec in hirotonli pe acolo, al chror drept 11 are Dionisie singur 1. In
1763, Grigorie mai struie pe langh vecinul shu pentrn un
BalgrAdean care fusese si panh la arhposata intru fericire
Elisavet Petrovna, marea Imprteash a toatei Rosiiap, Nicodim 2, ajuns egumen al Bistritei 3.

Pe acel timp Guvernul, oprind ca groaznice ameninthri

emigrarea peste munti, lu cele mai aspre msuri lmpotriva
vechilor tovarhsi ai lui Sofronie, ca protopopul Simion din

Migrad, Invinuit eh a dat de veste apropiata intoarcere

a tulburtorului, cu Tatari. Se Indarj1 prigonirea celor cari
mai aveau leghturi cu Romnii de dincoace sau cu chlu-

garii ale cror mnstiri fuseserd date jos !Ara erutare,

iar el, in cea mai mare parte, aruncati peste botare. Cu
durere si manie cei dela RAmeti spuneau In pisania Measului lor e ed'inthi au fost zugrhvit... In zilele lui Matiias
Crai, va leatu 6879 [1486-7] i Insemnau pe o carte bisericeasch munteand, pe care stiurd sh o ascundh : acandii au
stricatil necredinciosii mnhstirea dela RAmeti si cea dela
Geoagiu, la ani 1762, in Avgustii 23, inteo zi Shmbdth,
spre perirea lorul 4. La Prislop, la Silva, mAndstire pe care

Petru Pavel Aaron o ajutase si sprijinise OO. In 1759

eand se dAramh chiliile, izgonindu-se chlughrii,
cari fug la Sibiiu,
unul din ei 'Auge sfrsitul vestitel
obsti, care dAduse Ardealului pe ce! d'intaiu Mitropolit, si
lnfiereazh in actul Unirii partea lui In adevar dunatoare :
chiar

Sil se rAsneascA
De fratii din Tara-Romineaseit
din Tara Moldoveneascit,
1 Studii i doc., IV, pp. 87-9, no. Lxxxin.
2 lbid., pp. 90-1.
P Sate i preofi, p. 268, nota 2.
4 Studii i doc., XIII, pp. 158-9, no. 10.

www.dacoromanica.ro

138

ISTORIA BISERICTI ROMINEgi

frati cari, din nenorocire, nu sant destul de tari ca sa

opreasca asemenea jafuri profane :
Am asteptat sA vie de peste munte,

Fili mei romini, s ne ajute,

Dar leara lor er cotropitA,
De Turci i de Greci jAfuiti 1

CAP. IV.

Noua tipografie a Bisericii unite.

oprirea total a cartilor romnesti de

slujba. In sfarsit tipografia, gat de mult timp asteptata
pregatit, se orandul la Blaj, In randul intaiu pentru ca
preotimea unita sa nu mai trebuiasca a alergi la tipariturile pline de eresuri si Insufletite de spiritul shismei ale
Se poruncise

VIddicilor nostri. La 1747 Inca, tipografla putea s lucrezer

In manastirea Sf. Troite, si un meter muntean, Dimitrie

Pandovici, dadea In tipar porunca prin care se opriau banii
turcesti a. La 1750 se publica aici (Floarea Adevaruluil,
carte de polemica adunata de Insusi episcopul i calugarii,
din jurul sau, pentru a lovl In dusmanii dogmei i ai Bisericii sale, parnd totusi ca propovaduieste numai (pace&
dragostea de obste 8. La 1753, tot pentru luminarea
credinciosilor, Aaron tiparia un Catehism, care iesia din
nou supt titlul de Inveifeiturei cretineascet la 1756, iar in
1757 si latineste, cu dedicatii catre mari dregatori influenti
ai Ardealului. In acelasi an 1753 se dade i cea d'intain carte
de slujba, Strastnicul, care nu fusese tiparita inca dincoace
1st. lit. rom. in secolul al XV111-lea, II, pp. 458-64. Pentru distrugerea mAnistirilor, Bunea, o. ult. cit. Pentru a eelor din Plosca
Gioagiu, care aveau i coli, v. Sate fi preoli, p. 274.
2 Studii i doc., XII, p. 46, no. xci.
Bibl. Rom., II, p. in. E pomenitA si in plingerea cAlugArului
din Prislop ; Buciumul, I.

www.dacoromanica.ro

NOCA TIPOGRAFIE A BISKRICIT IMITE

139'

(reeditat la 1773). Liturghiile blajene sant din 1756 (Mil-01.U, cu adaus, la 1775), iar Molituenicul, lucrat, de un.
fugar din Oltenia, Ioan Ramniceanul, din 1757. Acaftistul
din 1763 (reeditat la 1774), Psaltirea, din 1764 (noult rditie
la 1780), Evanghelia, din 1765 (retiparita la 1776); Polus-

tatrul iese a patra ara In 1773. 0 ciudata Cazanie cu

litem latine si ortografie ungureasca, tradusa pentru (consiliaritan Margareta Tomeian i tiparita de David Bir Piaristul, e din 1769 1 Atanasie Rednic, urmasul, dela 1764, al
lui Aaron, ave la lndamand pe Sandu Ierimia tipograful
vean si pe Petru Pupovici Ramniceanul. Urmeazul Orologhiul din '1766 (a cincea editie, 1778), Apostolul din 1767, Ca-

tavasierul din 1769 (retiparit la 1777). Tocmai la capat:

apare Octoihul din 1770. Triodul nu s'a dat.
La 1777 Grigorie Maior, episcop din 1772, publica Arhieraticon, tradus din greceste, (si ujba arhiereascb, Inteo cart idea
de 44 de pagini,noutate Intre ca.rtile de slujba ale Romnilor.
Un Sibiian, Petru, lucr In 1759 la Pdstoriceasca datorie, o enciclica a episcopului, In cuprins lusa de '159 de pagini, pe care
o Intregia, la 1760, el Insu;i, prin Pastoriceasca poslanie san
Dogmatica invteiturd, razimat pe cunoasterea unui mare-

numar din cartile slinte i bisericesti, tiparite mai de mult

ale Romnilor ; iar Cotore, acum vicarius), prin Cartea,
pastorald din acelasi an. Pe aceasta cale se urmeaza si mai
departe 2, dandu-se la 1761, In latineste si romneste, (Adevarata mangaiere) (Epistola consolatoria), iar la 1762, iarasi
In cele dona limbi, o scriere a episcopului despre eSaborul

dela Florentiia), al vechii Uniri din 1439, iar operele luf

Ioan Damaschin privit ca sprijinitor al dogmei catolice
iese la 1763, numai In limba latina. Seria se inchide atunci

niciunul dintre episcopii urmatori nu mai dau asemenea

Cf. Bibl. Rom., 11, pp. 494-2. RetipArire, Buda, 4799.

2 Pentru o inchinare latintt a tipografilor atre episcop, v. Studit

doc., XII, pp. 10-1; Bibl. Rom., II, pp. 153-4.

www.dacoromanica.ro

140

ISTORIA BISERIOII ROMANESTI

opere de teologie si invatOtur lnaltT, panti la Vlidica Bob,

ln 1784.

Cum se vede, pentru lucrul cartilor liturgice, cu ajutorul

mesterilor de tipogralie dela noi din taril si pe temeiul
facute de Damaschin al Ramnioului, i-a trebuit,
noii Biserici unite nu mai putin de dolikeci de ani, in trei
episcopate ce se urmeaz. Gehl ce pornise Aaron, Intemeietorul mAnastirii Sf. Treime, Fd manstirii sale proprii, n.1
scolii de preotie i pentrn popor, al scolilor mai inalte In
1754 2, fit continuat de Rednic i mantuit abi de Grigorie
Maior. Certele ce izbucnirO dupai moartea lui Aaron, cand

unii yoiau pe Klein, adus Inapoi din Roma, iar altii pe

Major, cu care alesul Rednic av necontenit de lucru, neIntelegerea vesnica a acestnia al doilea A.tanasiecu cdJugrii-canonici din mandstirea sa, retragerea Jui, silit.
Guvern, In 1782, rivalitatea Intre Scaunul din Blaj si ce!
din Oradea, uncle nici Dragosi, nici urmasul su, fostul vicariu ardelean Ignatie Darabant (dela 1788), nu ajutar nici
la intarirea Unirii, nici la inzestrarea Bisericii unite, care
se feria de once atingere a sbismaticilor din Principate, cu
cArtile trebuitoare slujbei. ['and la ispravirea ocestei
lntregi, clericii ardeleni uniti trebuir s se indrepte tot la
obilnuitele tiprituri inuntene, rick de mutt le-ar fi oprit
Carmuirea. Le intalnim pe acestea tot ma de adesea In bisericile de peste munti, ha chiar mai adesea deck editiile
bljene incuviintate de Iliadic:1 i cicei mani
i cercetate
de aproape,In ce priveste dogma, de teologal care se pristr. In
preajma episcopilor pana la desflintarea Ordinului Iezuitilor.

Cat priveste pe Novacovici, un episcop ca, el, necunosator de limbl, de tard, de oameni, dezgustat de o situatie
za.re-1 fce s. rezideze Inteo chsut terneasca din ROsiSearte ritspunsui despre Uhire, hi 4780; Bib/. Rom., II, p.
RO. 431.

2 1st. lit. rom., II, p. 69.

www.dacoromanica.ro

NOUA TIPOGRAFIE A BISKRICII UNITS

141

nari 1, ad primeasch jignirile lui Aron unitul i sd-si auda,

fiind Sdrb, Raf, porecle ca acelea de rap i tratoiu) ; un Otfl
bdtrin i bolnav, lipsit de autoritate, Ingrozit de balul moral
al unui cler ce se tined de b5.tdi i petreceri, si de furia ce
faced sd se ciocneascd necontenit neunitii shi, cari-i cereau
scutul, i unitii, pe cari din porunca Guvernului er dator
n'avei rAgaz
sa-i crute, 85.-i curteneascd i linguseascd,
nici bani, niei voie, i nici priceperea 86 lucreze cdrti. Secretariul su cel d'intdiu a fost Vasile Miroliub, SArb care sti
romaneste, i aducei cdrtile din Ramnic, desi nu le platid 2;

urmasul lui e acum Brasoveanul Dimitrie Eustatievici.

E fiul preotului Eustatie dela Brasov a, scriitor, crescut in
Chiev, In cea mai stricta ortodoxie, traducdtorul tIndreptdrii pAchtosuluil, care se tipdri cu cheltuiala episcopului de
Timisoara, i pentru credinciosii din dieceza aceluia, la lasi ;
avem dela acest harnic prelucrtor o sum de lucrdri de caracter religios i moral, Economia lui Florin cel mare), o
parte din Analele lui Baronius, thlmcite de preotul brasoveau Stefan, Izvoadele pentru lucruri de obste si de chilin,
In scrisori de multe chipuril. E si alcAtuitorul unei gramatice romanesti, ceru t5. de Constantin Mavrocordat, Do mnul
muntean ; e apoi indemndtorul unui Rada Tempea, unui Rada

Duma si altor daschli si carturari bisericesti ai Brasovului.

A stat toed via ta lui In cele mai stranse leghturi cu Rusia,
In care el Inv5.tase scoala lui Petru Movild, (Academia Mcghild-Zoborostiandl, 1 cu Tara-Rom5.neascd, de unde vor fi
intrat slobode toate cartile Vedem pe daschlul din Balgrad, Ion, mergAnd peste hotar, dup cdrti, la Munteni, In
17635, pe preotul Isaia din Apoldul-Mi, fdcand acelasi drum
pentru acelasi scop, pe tipograful Dimitrie Ldc5.tus, un Ardelean, viind din Bucuresti cu Evanghelii, Molitvenice, CaV. Neamul romdnesc in Ardeal ;I Tura-Ungureascd, p. 1.81.
2 Studii 6 doc.,1V, p.91, no. Lxxx.v.

3 V. Braovul 6 Rominii, tabla.

1st., lit., rom., II, p. 271 i urm.; Brapeul i Romdnii, p. 318.
6 Studii f i doc., IV, pp. 93-4, no. Lxxxint.

www.dacoromanica.ro

142

ISTORIA BISERICII ROMANISTI

tavasiere, Ceasloave, ha chiar cu exemplare din noua editie

romneascA a lui Simion de Tesalonic, pentru desfacere
Cu toate c Sarbit dela Carlovit si cei dela Arad rivniau
Incti la Biserica neunita din Ardeal, viind episcopii lor 'Ana
la Hlmagiu pentru a smoml, cu toate c impartiau antimise
ale e vicariusului lor Sofronie 2, care se atli. in 1769 Una
Busii ce intraser in Bucuresti ,si mai trl inc6 pan dup
4774 8,Ardealul l'Amase alipit, in ceia ce priveste pe Neuniti, de episcopia. srbeasc. a Budei, i, dup moartea lui
Dionisie Novacovici, alt Srb, Ghedeon Nichitici, Ju, la
1783, si grija satelor ardelene ce se tineau de ortodoxie
i acel din Migrad 4, se
bun parte dintre preoti,
sfintesc i supt acesta in Tara-Romneasc. i supt el, ca
pana atunci, supt lnaintasul su, bisericile intrebuintau

mai departe crtile iesite de supt teasctuile din Ramnic,

Bucuresti si Iasi.

l'Ana la inceperea unei ere nona in viata bisericeasc a

Romnilor, ctre sfrsitul veacului, prin miscarea de indrep-

tare a Putnenilor, prin marea miscare de inoire a Paisienilor, prin mantuitoarea rspndire a ideilor din scoala ardeleand,
aceste crti reprezint partea cea mai interesana dm cele ce se cuprind in viata deosebitelor Biserici
ce au in seama lor grija duhovniceasc a neamului.

1 Sate i preofi, p. 267 qi nota 2.

2 lbid., p. 274 ti urm.
Gen. Cant., pp. 460, 477; Hermann, 1. c., p. 257 i urm.; Sate fi

preofi, pp. 282-3.

Studii #i doc., %HL p. 33.

www.dacoromanica.ro

PAR TEA A VI-a.

=..

BISERICA DIN PRINCIPATE

IN

ERA RXZBOAIELOR RUSO-TURCESTI.

www.dacoromanica.ro

CAP. 1.

Biserica munteana in epoca Mitropolitului Grigorie.

In ce priveste Biserica principatului muntean, ea nu se

dezvolt in alta privint decat in a publicatiilor. In Bucuresti, Mitropolitul Neofit, care a scris un tratat despre miruire catre Constantin-Vodd Mavrocordat si a redactat vizi-

tatiile sale pastorale din 1746-7, ultima In grecestel,

mantuie In liniste pastoria i lata ca urmas al sau pe alt
Grec, Filaret 2. Numai la 28 Iulie 1760, un Roman, Grigorie, fost eclesiarh al Mitropoliei i episcop al Mirelor (In
1740), iea Scaunul Ungrovlahiei,
om fara multa crtu-

rarie, del instalase la scoala greceasca impreuna cu Daponte 3, dar cuminte i evlavios 4. Av si o parte in viata po-

litica a terii, dar numai ca membru tara Insemnatate al

Divanurilor, fie c se ducd. In Rusia ca cererile boierimii
clerului, In 1770, ori ca mergea in Ardeal sa cear a se
trimete lnapoi la tata' lor beizadelele fugare 5. Era un om
de moravuri bune si simple : Ii placeau cronicile i, spune
Bis. ort., II-III, XIV, p. 654 si urm.; 748 si urm.; PapadopulosKerameus, gap. Bi6X., IV, p. 89.
2 Rev. teol., EI, p. 373 ; Bis. ort., XV, pp. 263-1.

5 Erbiceanu, Cron. greci, p. 143.

4 Sulzer, III, p. 500: cein ungelehrter, sehr alter, aber ehrwrdiger
Prlatc.
5 VAcArescu, in Papiu, Temar, II, p. 288; Hurmuzaki, Doc., VII, pp.
3434, no. 200: Fragmente, V, p. 446 0. urm.

www.dacoromanica.ro

146

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

la 1785, eclisiarhul &Mi, da masa, In loe de vorbe, poftiii

cetaniez 1

Inceput. Inteun rzboiu, armuirea lui Grigorie se luantuie in altul. La sese ceasuri de seara din 18 Septembre
1.787 2, el se stnge, si, in ziva de 9 Octombre, Cozma de
Buzu, arhiereu de moda veche 3, 11 iei locul, prin alegere
si cu obisnuita Intdrire din partea Patriarhului de Constantinopol. In cursul unui al treilea rzboiu, Cozma moare, la
12-3 Septembre 1792 4: si, la 23 din aceiasi lung, Filaret,
de Mire 8, apoi de 11.5.mnic, vicariu al Ungrovlahiei In 47756,

om sfnt, care cere lumii sh cnte acatavasii si irmoase,

iarti nu cntece curvesti si drAcestiv 7, Grec, trece In locul
lui,inlturnd pe ucenicul lui Grigorie, Grigorie al Sidei,
In ImprejurArile obisnuite 8.

Stt abi un an; primise In Oltenia cu toata cinstea pe

generalul austriac Enzenberg, ca sd-ii rzbune cA Mavrogheni, Domnul de acelasi neam cu dnsul, cgruia Turcii li
dduserd tara pe mn In acesti ani de primejdie pentru stdpnirea lor la Dundre, ti luase cu sila prea multi bani, si-1
surghiunise la Craiova e. Bnuit de Domnul, foarte crediticios
Turcilor, pe care-1 capad. Principatul muntean la Inceputul
anului 1.793, Alexandru Moruzi, Filaret al II-lea demisioneaza
In Septembre 1793, fcnd loe I ui Dosofteiu Filitis din Ianina,
fost egumen In Bucuresti, la mnstirea Sf. loan 1, si episcop,
I 1st. lit. rom., I. p. 522 si nota 3.
2 Melchisedec, in Rev. p. ist., arch. f i /ii., vol. V, pp. 148-9; Bueiumul, I, p. 144.
8 La Buzlu dela 4 Septembre 4764, dupA ce fusese protosingbel la
Mitropolie; Cipariu, Acte i Fragmente, p. 226 i urm.; Cond. Sfantd,
p. 239 gi urm.
4 18t. lit. rom., II, pp. 370-1.
5 Cond. sfeintd, pp. 225-6.
8 Sulzer, III, pp. 499-501; Cond. Sfdntcl, p. 229.
7 Bibl. Rom., II, p. 177, no. 355.
8 V. articolul mieu despre dansul, in Conv, lit. pe 1901.
9 1st, lit. rom., II, p. 370.
l0 Cipariu, l. c. ; Cond. Sfdnici, p. 219.

www.dacoromanica.ro

BISERICA. MUNTEAIT IN EPOCA MITROPOLIT. GRIGOIME

147

(lela 11 Octombre 1787, In eparhia Buzaului, ales la 11

Octombre,
si lOsand acestuia o mare datorie I.
0 rud a lui Dosofteiu, care serie numai greceste, In toate
scrisorile lui, Costandie, li urmase la Buzgu B. Cum vom vedei,

prin Partenie de Minnie, si a treia dieceza a Terii-Romainesti o avea la aceasth data un Grec.
Ramnicul pastrase insO mai bine panA atunci datina Vladicilor romni, la cari tinea boierimea olteana. Mid Climent Isi
Mgt carja, prin actul de aparetesis din 8 Maiu 1749, pentra
n se face schivnicul Cozma,
ucenicul s.u, deci alt cleric
din scoala lui Damaschin, Grigorie, egumenul Coziei, viitorul Nlitropolit, fiu al lui Gheorghit, Socoteanu , li ie. locul B.

A fost, nu numai un bun Roman, scriind numai rom5.neste si bucuros s de neamului sOu cat mai multe all'
pe care sd le lnteleagd, dar si unul dintre cei din urma
arhierei cari Incercar, luptand impotriva Grecilor, a cdror
putere se mAria necontenit In conducerea Domniei, dacl un
In carmuirea terii, s. dea Bisericii rolul politic pe care-I
avuse odinioarl. Supt Constan tin Racovit., Roman numai

en numele, el se intelese pentru o actiune de opozitie cu

bdtranii boieri de tard Constantin Dudescu si Barbu VOcAreseu si, In fruntea boierilor Craiovei, el merse cu para 0111
Ja Adrianopol. Grigorie smulse astfel lui Racovit concesii
lntinse : gonirea epitropului Domniei, Postelnicul Geanet,
si a altor sfdtuitori nesuferiti boierimii romanesti, trimeterea
Ja Constantinopol, fie si In locul, ce ingOdui mare Inraurire,
de capuchehaie, a vestitului Stavarachi, cumnatul lui Geanet ;
numirea a doi boieri romni pe langl acest reprezintant al
Domnului si despArtirea intre Vistieria terii si a Domnului,
care trebuia sd conziste numai din vAmi, ocne si un vArsdmant de 3.000 de pungi pe an.
I 1st. lit. rom., II, p. 371.
2 La 18 Octombre ; aceleai izvoare.
3 Istoria eparchiei Ildmnicului, p. 141.

www.dacoromanica.ro

148

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

In acelasi timp, se prevede i scoaterea Mitropolitului

Filaret, ca unul ce er. strin se imitau deci ImprejurArile
moldovenesti din 1750,
i punerea In loe a lui Grigorie
insusi. O solie, alctuit din Mihai Cantacuzino, viitorut
Ban, general rus si scriitor, si din epitropul mndstirii
spitalului Sf. Pantelimon, Sand u Bucsnescu, merse la Aririanoriol ca s roage de intoarcere pe prsii Domniei 1. CAncl

Irisa Racovitd, sprijinit pe puterea Jai Constantin Brancoveanu Spatarul, cpt dela Turci trimeterea In fiare a lui
Bucsdnescu, ramas capuchehaie pe Iiinga Poarth, si firman
pentru prinderea i surgunirea la Famagusta Ciprului a
Vchrestilor 2, G-rigorie ;Mi sa sufere pentru fapta sa indrttzneat, pe care de acum inainte niciun episcop nu er&
s'o mai Incerce. La 23 August 1755 11 vedem scriind egumenului de Hurez, alt boier, cu sulletul tot as: de rzboinic, Dionisie 13alkescu, pentru a-i spune
easteapta
si nadjduieste dinu zi in zi mntuirea) si a se rugA de a
interventie, (di boiarii, cu preotii, cu negutdtoriip, pe lana
Domn, Divanul su i Brancoveanu In deosebi, ca srt Iie
iertat, i s5. poatd (veril la locul saui, fie i pltitind Inca
odat cat i s'a luat i dnd chizesi pe rugAtori pentru
scoaterea lui din cine stie ce mnstire de surgun ; de
acumu Innainte), adauge el, cu cerbicia infrntd, anu voru
mai fi ceale ce ati fosta pn acurim de spre partea noastra,
ci vomu fi cu totulusi ton alu Mriei Sale credinclosa si
Cu dreptate13.

ScApAnd din aceast urgie, Grigorie se Ingrijeste numai

de lucrurile eparhiei si de facerea bisericilor. Mihail, egumen de Cozia, nepotul lui Teodosie Mitropolitul, prefkuse
la 1737 biserica din 1681 a acestuia ; negustori din Sibila
Inoiserl Inca dela 1747 biserica Maicii Domnului din BAnanio

alti negustori ardeleni Ricura mai tArziu, cu ajutorul lui GriGen. Gant., p. 124 ti urm.
2 Ibid.
8 Stud

i doc., XIV, pp. XXIX-XXX.

www.dacoromanica.ro

RISERICA BtUNTEANi IN EPOCA MITROPOLIT. GRIGORIE

149

gorie, acum mazil, biserica Tuturor Sfintilor (1762-4), si

acesta singur zidise din temelie la 1750-1, stralucitul paraclis
al episcopiei,cand biserica episcopala chiar o l'Acuse din nou,

In bun stil de tara, ce nu se mai poate recunoaste acum, in

zidirea nou din vreme a lui Voda Stirbei, inaintasul si parintele sau duhovnicesc, Climent, care e si ctitorul bolnitei. Grigorie prefac in episcopie, reparnd-o fara indoiala, biserica
Sf. Dumitru din Craiova, azi inlacuita prin alta, biserica In

.care aseza resedinta sa l. Bolnav si btran, el *aseste de

buna. voie Scaunul sau, la 21 Maiu 1764 Ins. tot inteo
Domnie a lui Constantin Racovita, si fijad asa de putin
obosit si nedestoinic, incat la 26 Iulie 1770 fi' pus de Manoli-Voda. Gianl 2 Mitropolit al Ungrovlahiei, in locul celuilalt

Grigorie, care trecuse inca dela inceput de partea Rusilor si

se AA fugar, ca si al Buzdului, Cozma 3 Fata de Grecii din
Bucuresti, cari aclamau pe Muscali, Grigorie, reprezintand
politica romaneasca a Oltenilor, primia mai bine, supt un
Domn ce fusese boier al Craiovei, stpAnirea turceasca. Fugl
odata cu Domnul ski la sfarsitul anului, dar nu trebuie sa
uitam ca puterea lui Manoli-Voda timi in judetele oltene

si pana in Octombre 1771. Acela ce, adapostit in schitul

de munte al Saracinestilor, era. numit une ori aladica
Saracinescul), putii sa iscaleasca de aici inainte g proin Mitropolit). Murind la 28 Decembre 1777, noaptea, el fil in-

mormntat In tinda Episcopiei, inteo vreme cnd carja o

linea un arhiereu de insemnatatea lui Chesarie 4

Tot un continuator al scolii lui Damaschin, Partenie,

eclisiarhul lui Grigorie in zilele grele de prigonire, traducator al Liturghiei Sf. lacov, din greceste 5, si al Slujbei
1 Istoricul eparhiei Rdmnicului, p. 443. Pentru celelalte, v. In,.
.scriptii, H.
2 Cf. Cipariu, Acte i fragmente, p. 226 i urm.
a Condica Sfintd, pp. 179-80, 192-3 ;cf. G. Lahovari, in Conv. lit.,
XXVI, pp. 4068-74.

4 Bis. ort., XXVIII, p. 1446.

E lbid, XXVI, p. 221.

www.dacoromanica.ro

150

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

Sf. Nicodim, Partenie egumenul dela Tismana, birul pe cei

din Cozia si Bistrita si se alese episcop in 4764 1. El nu
mai traia in 1770 2, cand sa spune 3 d. Grigorie n'a putut
fi hirotonisit indata, din cauza fuga lui Cozma de Buzu si
a mortii lui Partenie.

CAP. II.

Noua epoca de tiprituri rornaneti : episcopul

Chesarie de Ramnic.

Chesarie, noul episcop, fi' pus de Rusi dup incheiarea

Domniei lui Manoli Gianl. Desl unui frate al sha i se zicea,
Halepliu, State Halepliu 4, Chesarie e numit (Rom'null,
de catre Daponte, cunosatorul cel mai bun al intregului
cler contemporan. Invtase la Bucuresti, In ,scoala greceasca, pe atunci conclusa de Alexandru Turnavitul, adeca
Tarnoveanul, Grec din Bulgaria (-1- 4761) 2, si- se calugari
la Mitropolie, ramaind pe Muga Mitropolitul Filaret Michalitzi, Zantiotul, lar apoi pe Janga Grigorie al II-lea 2. Ajunse
protosinghel, apoi arhimandrit, intovrasl pe Grigorie in eaLitoria de inchinare la Petersburg, si, d upa o lungd vacanta
a Scaunului ramnicean, ajunse vicariu, prin vointa Rusilor,
Ja Ramnic, la 26 Decembre 1771 1, iar episcop de rapt nu-

mai la 26 Decembre 1773, multamit tot lui Rumfentov,

generalisimul imparatesc 2. Cunoscator de greceste, latineste,
1 lstoricul eparhiei Ramnicului, p. 146.
2 Cf. ibid., pp. 448-9.
8 Cipariu, 1. c.
4 D. Petrescu, frate al prefectului Politiei din Bucureti, mi-a co-

municat ca d-sa, ruda a lui Chesarie, are actele familiei i cit in loa
de Stan e a se ceti : State.
5 Erbiceanu, Cron. Greci, p. xxvii.
e .Ibid., p. 144.
7 Cf. Bis. ort., XV, pp. 263, 602.
8 Cond. S'anta% pp. 194-5.

www.dacoromanica.ro

EPISCOPUL CHESARIE DE RIMNIC

'151

frantuzeste, bun cuvantator, autor al unei scrieri despre

rttzboiul In care fusese amestecat? cartea ar fi fost parafrazat de dascalul-calugar iesean Ambrosie Pamperis1 ;
tiparitor de carti a dat la Venetia o editie a lui Grigore
Dialogul, tradus in apla de Daponte2; miluitor cu 150 de
pungi al tuturor saracilor, e o figura in adevr luminoasa,
avea dreptate acel simplu negustor care-i pomenik la
inceputul anului 1780, moartea in Bucuresti, cu aceste cuvinte : (Cat va sta Tara-Rum[]neasca, arhiereu ca Cliesarie
va mai dobandb 3. Marele tiparitor din Ramnic dada
un as de puternic avant cultural episcopiei sale, Inca furl
siliti sa.-1 urmeze i cei doi Greci cari-1 mostenira prin vointa

lui -Alexandra Ipsilanti si a lui Mihai-Voda Sutu, Filaret,

fost de Miralichia (Mart 1780), si Nectarie Moraitul, fost armandrit al acestuia (Octombre 1792) 4.

n acest timp, teascurile din Ramnic si Bucuresti se in-

tree and la lumina noua editii din cartile de slujba.

Intiu se lucreaza numai la Minnie, multmita lui Grigorie
Socoteaau. Preotul Constantin Atanasievici, tipograful cunoscut din zilele lui Climent, si apoi urmasul sau, Constantin Mihailovici preotul, dau din non Antologhiul ('1752;
reeditat apoi de Partenie la 1766), Catavasieriul (1753),
Ceaslovul (1753), Liturghiile (1.759; editie noua, supt Partenie, la 1767) ; ilfolitvenicul (1758; ed. 2-a, 1768), Octoihul
(1763), Psaltirea (1754; retiprita la 1764, atotti in stihuri,
pentru mai lesne cetitoriului si inteleagerea deplinal), Triodul
(1761), iar Penticostariul numai in 1767. Pe MO acestea,
1 lst, lit. rom., I, p. 525.
2 Posed un exemplar din aceastA rarisiml carte (1780). Prefata cuprinde laude pentru Chesarie.
FurnIcA, Din istoria comerfului la Romani, Bucureti, 4908, p.
105 i urm. De acolo 'se vede ci o sorA a lui Chesarie eri sotia lui
erhan Otetelianu.

4 Greci erau, la BuzAd, cei doi Filitis, dela mutara lui Cozma In
Scaunul metropolitan.

www.dacoromanica.ro

152

ISTORIA BISERICII ROMANE$TI

lasandu-se multele aslujbe de sfinti ce asteptau netiptirite 2,

se tiparl In romneste, pentru Intaiasi data, duph tipritura
slavona din vremea Branco veanului, Slujba Sf. Grigorie
Decapolitul, ale chrui moaste se VIstrau la Bistrita,
si deci
slujba sfantului de hram lncepA a se face romaneste acolo ;
o Slujba a Sf. Nicodim de Tismana se clad pentru acelasi
scop la 1767, de episcopul Partenie, care fusese egumen
acolo g. 0 gramatich slavona din 1755 nu e retiprirea celei
a lui Antim, ci o carte nouh, comandath de Patriarhul
sa.rb din Carlovdt, precum acelasi Patriarh si Sinesie al
Aradului publica la Ramnic in 1761 o aPravil de rughciunil, In limba lor, cu un cuprins curat national, dandu-se
numai Vieti de-ale sfintilor, crailor si printilor s'arbesti,
intre cari e si Maxim Mitropolitul Terii-Romnesti 3. Toate
aceste lucrari ale lui Grigorie si ale urmasului shu roman
Partenie au fost date la lumina cu a diorthosirea) Hurezenilor Lavrintie si Rafail, acesta un viitor egumen al mdnhstirii sale, stramutati pentru acest lucru la Episcopie, si,
la urmh, supt ingrijirea unui Than, unui Grigorie, ucenicul
episcopului.

Mitropolitul Filaret Michalitzi nu O., mult timp, nimio

romanesc din tipografia bucurestean. Ba chiar Intalnim o
Psaltire slavona pe care i-o lucreazh un nou meter tipograf,
Barbu Bucuresteanull, In 1754, si o editie a doua din Slujba
greceasch a Sf. Visarion, pentru mangstirea lui din Larisa, zisa

Duscu, de care tineau la noi Nucetul si biserica Banului

din Buzau,

editie pltit de Insusi Mitropolitul si de fratele

shu, S. atrarul loan 4. Dach la 1756 se publica la Bucuresti Psali Ale Sf. Nifon de Cilicia, Sc. Vasile ce! Nou, Sf. Saya, Sf. Efrem
Sirul; v. 1st. lit, rel., p. 218.
2 E cartea din a1763, a lui Partenie, care a slujit apoi lui stefan
din 1839 ca Ed redacteze Viata Sfantului; v. mai sus, I, p. 44, nota 1,
unde e a se indreptA astfel.
8 V. qi. Studiti ,,Ii doc., IV, p. 88; Mangra, Slujba sfinfirii bisericii,
Arad, 4905; Bibl. _Rom., H, p. 157, no. 327.

4 Cf. Lesviodax, p. 465; Sludil o doc., III, p. 85 s't urm.

www.dacoromanica.ro

EPISCOPIJL CHES %RIK DE RAMNIC

153

tirea romd.neascd, meritul e a lui Cozma, viitorul episcop de

Buzdu i Mitropolit, care tipAreste si la Buzdu Psaltirea din
1767 si Catavasieriul din 1768 , iar lucrarea in 1759 a Molitvenicului se face de cdtre Grigorie al Mirelor si de un Neofit,

dintre cari cel d'intaiu er eclesiarh al Mitropoliei ; ei si

pastreazd opt parale din cele 40, deci un leu intreg,care
erau pretul cd.rtii 1 In 1760 inceped Mitropolia lui Grigorie
Insusi.

Bdtrdnul boier Constantin Dudescu, ocrotitorul lui Daponte si una din cdpeteniile miscdrii din 1754 impotriva
Grecilor, indeamn la cea d'intaiu publicare, plAtith de un
Bulgar lije, oaia tirlei cei crestinesti a Ohredeiv, a Vietilor
de pustnici, Lafsaicon-ul lui Eraclid de Capadocia, tradus
odatd, cu cheltuiala lui Ioan de Hurez, in Mamie, de un
Polon ce fusese dascAl la Brasov, inainte de 1700, Alexandru

cev mai tarziu in Moldova, de Pahomie al Romanului

poate 3. Thlmdcirea a fost fcutd, data aceasta, de un Teofilact Clucer de Arie, care, in 1759, iscAlise la Iasi, ca fost
Logoft de Vistierie, brosura a Despre lemnul Crucii) si pe
care fostul Eau stapAn, Scarlat-Vodd Ghica-1 chemase In
Tara-Romaneascd.

incep acum tipdriturile bucurestene ale lui Iordachi

Stoicovici tipograful, cu Evanghelia din chiar acest an 1760.
Apoi, tocmai in 1764, cdr,ti de slujbd, un Apostol (editii
nou, 1774, 1784), un Molitvenic, foarte putin rdspAndite,
se dau la Mitropolie, supt Mitropolitul romAn ; un Ceas1 Bis. Ort., XXIII, p. 128.
2 Bianu, in Col. 1. Traian, 4882, p. 599 i urm.; 1st. lit. rom.. I, p.
434; Bev. Rom., II, pp. 448-20; Bis. Ort. pe 1887, pp. 103-5: lst. lit.
pp. 218-9. El a tradus din nou Penticostarita, In 4694, i Psaltirea,
An 1697, dar lucrArile lui n'au fost tipArite.

8 1st, lit. rel., p. 218 si nota 6.

4 BIN. Boni., II, p. 162, n-le 335, 337.

www.dacoromanica.ro

L54

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

4

lot) poart data de 1767 (ed. a 2-a, 1778), un Penticostariu

aceia de 1768 (ed. nouh 1780, 1782) ; Octoihul bucurestean
e numai din 1774, Evanghelia, dia 1775, Psaltirea, din acelasi

an (ed. nou'd 1780), Antologhion, din 1777, iar Liturghiile

din 1780 si Catavasieriul din 1781. Se db. in 1.779 si Slujba
Sf. Dimitrie din Basarabov, ale cgrui moaste fuseserg aduse

la Mitropolie, in 1774, de Rusi. Nu cunoastom Gazania

lui Grigorie, publicata in 1763 ', dar ea trebuie BA fie
tot cea din 1768, si deci numai o reeditare a Cazaniei
Inuntene obisnuite , aprut intaiu supt Mihai Racovitd,
desi alte asemenea Evanghelii cu Invdtbauri, undo anterioare
anului 1700ca a lui Stefan ieromonahul din Cozia, 1.688 2-

se aflau in manuscript.
Grecii isi tdcuser, cu banii Patriarhiei de Ierusalim, OA
tipografie, ea neamului ortodox al GrecilorD, '13copato.w, care

da, la 1767, o nou editie din alarturisirea Ortodoxtb a

lui Petru Movild, iar la 1768 o Aaacncalfce xpicrtuvoct

greco-turceascA, catehism pentru Rdsarit.

Aici erau mesteri si ediorthositori grech). Literele fusese
aduse de Domn, Scarlat Ghica, din eTara FranceascAD, deci
din A.pus. Tot in 1768, acesti straini dau Inca data brosura
din 4728 a lui Hrisant, despre eSuperioritatea Sf. Mormdrib,
adlugind hrisovul slavon al lui Nicolae Mavrocordat, pentru

darea de mile catre Ierusalim. Sind se incheie in sfarsit

cu un Comentariu la Gramatica lui Gazi (1768), ca o Talegerev din Psaltire de acelasi ierodia,con Neofit, si cu invgtatura ortodox4, a lui Meletie Pigas, despre care se spune
lush' c s'a tipArit la Mitropolie, unde noul Domn, Grigore
Ghica, stramu tase deci aceast slovA a Grecilor.

Rdzboiul ruso-turc opri, apoi, tiphriturile, si Slujba Sf,

Alexandra de Constantinopol, pe care Alexandru-Voda,
1 Bis. Ort., XI, p 7.
2 Bibl. Acad. Rom., mss. 2319, 2672; cf. 1st. lit. rel., p. 219.

www.dacoromanica.ro

EPIS OPCL CHESARIE DE RAMNIC

155

fiul lui Scarlat Ghica, o gatise de tipar, a trebuit sa fie

lucrata la Venetia, in 1771, de fratii Glykys, vestiti prin
tiparu! lor, cheltuiala flind a lui Ienachi Vacarescu poetul,
care nu era in zadar dikaiophylax al BiseTicii celei Mari
din Tarigrad si care a facut i daruri mnastirii Duscu

din Luisa
La Ramnic, Chesarie incepe a tiparl la 1776, dand un
Octoih. E o simpl retiparire, precum e si Triodul din
1777 (reeditat la 1786), Ceaslovul din 1779 si cel din 1781,

Psaltirea din acelasi an 1779 (reeditath la 1784), Cazania

din 1781, cu care el isi face numai datoria de a inzestra
elerul din eparhia sa cu cartile de slujIb trebuincioase,
acelasi timp cand Mitropolia (ladea altele, dupa aceleali
eizvoadeD mai vechi, pentru preotimea de peste Olt. Filaret

urmasul sau, care-I imita,

des Grec , in toate, asa
precum Partenie imitase pe Grigorie S000teanul, da apoi
un nou Triod i un Motitvenic la 1782, un nou Acaftist,
la 1784, nn al doilea Ceaslov din aceasta epoca, la 1784,
un Catavasieriu, o Evanghetie la aceiasi data. Penticostariul
se publica de catre acelasi Filaret la 1784-5, iar Liturghdle
la '1787, cnd iese inca o aSlujba.b, a Sf. Stelian. Era vorba
de un Orologhiu Mare, care se lucra la 17822, i o a doua
Cazanie vazii lamina dupa mantuirea razboiului celui nou
Supt Chesarie ca si supt Filaret, dela '1778 pana la 1780,
dupa o intelegere cu Mitropolia i Episcopia din Buzan

care trebuiau sa-si imparta lucrul

se dada bisericilor

romanesti, care le primira cu o nespush multamire, (lela un

capat la altul al teritoriului cuprins de ele, Mineiele, Vietile
Sfintilor cu slujba lor. Aceasta mare opera, talmacila, .nu
din slavoneste, ci din greceste , se razima pe manuscriptele lui Damaschin. Chesarie, care, inca de pe cand era
Studii 6 doc., 111, l. ult. C.
2 1st. lit. rom., II, p. 372.
8

Bid., p. 373.

www.dacoromanica.ro

15(3

ISTORIA BISERICIT ROBINNESTI

la Bacuresti, ca eclesiarh al Mitropoliei, almacise futrebdrile si rdspansurilev lui Simion de Tesalonic, tipdrite la
1763, lncepii dela capht prefacerea Mineielor dupd acea
forma greceasca autenticd, si cm.erlem cd tot el a si dus opera

la capdt, Cu toate c in titlul volumelor aphrute su pt Filaret

dela April inainte , el Isi atribuie anevointa si
talmdeireal. Grigorie Mitropolitul ar ti ajutat si el, apune

Filaret insusi, dar, de sigur, mai mult revzand, decat in

adevar cheltuind mund pentru destivarsirea scrieriI edrtilor
bisericesti. C:lerici invatati, ca Grigorie Ramniceanul, episcop
Sidis, ca Iosif, acesta ucenic al lui Chesarie, eclisiarhul

dela Ramnic, trebuie sd-si fi avut si ei partea lor In traducere, ca si In buna ingrijire a unui tipar, din nenorocire
lipsit si de slove netede si de teascuri bune 1.
In vremea cand aceste tipdrituri se perandau la Ramnic.
Mitropolitul Cozma publica numai un Octoih (1792), lar lui
Filaret, ajuns in Scaunul bucurestean, nu-i era dat sa poatd
lucra in tipografia din nou oranduit dedil Catavasieriul

din 1793. Adevaral si puternicd viatd avh insd aceastd

tipografie metropolitand supt Dosofteiu Filitis. In seurtul
timp de patru ani de zile, supt numele arhiereului, dar, de
fapt, cu priceperea si prin munca acelui Grigorie Ramniceanul, cdruia i s'ar fi cuvenit de sigur Scaunul episcopal,
pe care Grecii 11 impiedecard de a-1 chita, apdrurd sese
randuril de carti religioase si liturgice, si anume,precum
apune acest autor al Prefetei la Triodul din 1798, cel din urmd

din sir, (Molitveanice, Ceasoslove, Psaltiri mari (1796),

Liturghii (1797), Pravoslavnica Invdtturd si Triodul). Urn A,
la 1800, Cazania bucuresteand a lui Dosofteiu, zish ca si

acea din Migrad, veche acum de peste o sutd de ani si

alcdtuit in altd erh. de puternicd lnraurire greceasch. :
Chiriacodromion, precum Mol itvenicului celui nou din
1808 i s'a zis, ca si pe vremea Brancoveanului, cEuholo1 V. 0 Scriitori bisericegi, in An. Ac. Rom., XXVIII, p. 15 ;si urm

www.dacoromanica.ro

MINAREA DI NOIRE A aLUGiRILOR DIN PIITNA

157

ghiva. Din vremea acestui Mitropolit, care 16sa pe Romani

et' lucreze supt numele lui cgrtile lor romnesti, avem o

nou editie a Slujbei Sf. Dimitrie din Basarabov, la care se
adauga cu acest prilej in& una, tradusa dup6. loan Cariotil,
polemistul religios din veacul al XV1I-lea, Viata Sf. loan
Romanul, eacolutiaD lui, precum i, pentru intaia oat% in
Principatul muntean, Viata Sf. Ioan dela Suceava, patronul
Mitropoliei moldovenesti. Odat cu venirea Rusilor, se mantul

pastoria lui Dosofteiu, care, cum vom vedek inseamna)

se inteimpl, BA insemne, prin ivirea din mijlocul clerului

nostru sau prin cobotarea in mijlocul lui, a unor personalitdti exceptionale sau distinse, i aliceva decat ravna
pentru tiparirea din nou si rAspandirea tot mai larg, in
tot mai multe sate, a dirtilor de pe care preotul umil al
teranilor ceti cuvnt dumnezeiesc si cuvant de laudd a
lui Dumnezeu in auzul i cu intelegerea multimii celei
mari a credinci-osilor.

CAP. III.

Miparea de inoire bisericeasca a alugrilor din Putna.

In cursul acestei jumAtAti a doua din veacul al XVIII-lea,

Putnenii lac in Moldova ceia ce Rmnicenii izbutiserti a

face in Tara-Romdneasc5, i Mitropolitul Iacov calauzeste
pe acesti Moldoveni as. precum Chesarie c5.1Anzise pe 01tenii lui. Constantin Mavrocordat, care si pan atunci ajutase i poruncise chiar aducerea in Moldova a cartilor romanesti tiprite peste Milcov, lu masuri strasnice pentrit
cultivarea clerului su. Biserica dela Curtea domneasca

din Iasi se prefacit in scoal pentru preotimea din toga

tara, scoal de voie ori de nevoie, cu preotul Invdtrttor
In amvon i cu ciohodarul la us. Cronicarul contemporau
Ienachi liogAlniceanu, care, cam slab cArturar, pare sti se

www.dacoromanica.ro

I58

ISTORIA BISERIOrf RONANESTI

4 speriat tot asi de mult ca si bietii preoti cu suman si

opinci, de prin cele mai depArtate si singurateee sate ale
muntelui, zugrveste astfel aceast scoal a Mriei Sale :
(Alai dedese porund, de strangei toti preotii, diaconii orasului la biserica Curtii, si, dup ce-i bhgau dimineata in
bisericA, pund ciuhodari la us si nu lsi nici pre unul
s iasri afar* puindit-le un preot ce-1 avegt Maria Sa invtat la carte greeeasc5, si romneascA 1, de se sua. In am-

von de le ceta dup cum se cade a sti fiestecare preot

ornduiala Bisericii si a Botezului si a Ispovedaniei. De

care foarte se spb.riese preotii, si care nu prea sta carte,

se apuc de invt de al doile carte ; mAcar ca dedese
rnare poronc6 11litropolitului si episcopilor s cerceteze pre

cei ce vord sk se preoteasc sau s se diaconeasck si Ed

vad a, de vor stl darul deplin, si as sa le dee dual

preotiei si ulu diaconiei 2)

Prin porunca sa din 1742, Constantin-Vcd, inoind scutirea de diri a clerului intreg, orndua ca toti preotii
A se inftiseze la episcop, pentru ca in patruzeci de zile
s invete neapitrata cunostint a eintelesului tainei bisericesti, ca once candidat de preotie sa fie intAiu eispitib
de arhiereu asupra pregAtirii sale si BA inainteze pe rand
pAn la vrednicia de preot ; clugrii nu vor mai umbli

pe drumuri, si ei nu vor pute fi primiti deal de Nitropolit a.

Masuri bine venite si pe care le intregi Grigore Alexandra

Ghica-Vod, reformatorul pe atatea terenuri, care hotri,

la 15 Iulie 1764, ea nu se vor mai face preoti fr numrtr,
cA mita va aduce dup sine caterisirea, ca once numire
de preot va fi precedat de o cercetare a cunostintelor can1 Pentru situatia preotilor dela ebiserica ca mare de spre Gospod @I
biserica de spre Gospojdas in 1762, y. Erbiceanu, Mitr. Mold., op. 28-9.
2 Letopisite, III, p. 213.
3 Cron. Rom., II, p. 25 si urm. Nona scutire i. carte de diaconie, p.
74 i urm., p. 90.

www.dacoromanica.ro

MIWAREA DE MOIRE A CILUOIRILOR DIN PUTNA

159

didatului, cd nu se vor mai face biserici fdrd socoteald,

pentru trufia unuia si a altuia, cari, negandindu-se la starea

aldcasuluil adevdrat, care e sufietul, clAdesc abiserici

si

paraclisuri proaste), Ricand astfel ca altele vechi sa rdmaie

in pustiu si ruind, cd se vor rdspinge prinosurile interesate sau aducdtoare de glceav ale celor rhi, jertfele lui
Cain 1. AceIasi Domn orandul la 1765 numirea de protopopi destoinici la fiecare Tinut, aca rgi cerceteze, atat pentru

preoti ce se vorti aria pe la Tinuturi, catu si bisericile, si

sd lndrepteze toate, cate vort1 fi trebuintd de Indreptat12.
Preotii buni se cuvine Ins a fi Wile tratati de dreggtori :
ASA-i pui sa saddv, porunceste el ispravnicului, acinstindu-i

dupre cum se cuvinev, pentru a se ridica prestigiul 'derului inaintea locuitorilor 3; pand si anagnostii, cetefii, vor
fi scutiti de bir, si toti membrii clerului nu vor mai avea
s gazduiasch pe nimeni in sib'. ; lumea va fi silit a merge
Ja bisericd.

1r-A Nichifor, Mitropolitul grec, cu tipograful sdu din

Thasos, purator de nume slavizat, Duca Sotiriovici, pornise

tipdrituri moldovenesti, in care pe incetul ptrunde si

limba romneascd. Lucrate de Ardeleanul loan Simionovici,
de Grigore Stanovici si de Sandul din Bucuresti, cdrtile,
numai romanesti, ale lui Iacov, traduse in cea mai mare

parte ade pre elenie), poate cu Intrebuintarea tipdriturilor

muntene, se insir dela 1752 pand la sfarsitul pdstoriei
marelui Putnean. Atunci cand Vodd Ioan Callimachi Campulungeanul, care avea langd (Jamul pe un frate Mitropolit
de Salonic, dela April 17454, Gavriil, grecizat intru
diva prin lunga lui petrecere in Constantinopol, pe Mg&
Joan, care fusese multd vreme Mare-Dragoman al Portii,
starn1 un conflict cu Iacov, Mudc acesta nu voi sd se
1 Melchisedec, Cron. Ihqilor, I, op. 279-88.
2 lbid., p. 293 s'i urm.

3 kid., p. 295 si urm.

4 Documentele Callimachi, I, p. 399 0 urm.

www.dacoromanica.ro

160

ISTORIA BISERICII ROMANqTI

plece la inoirea vacdritului, odat, inlturat cu blestem

arhieresc, i aduse In Scaunul Moldovei, la 20 Fehruar
17601, pe acest Gavriil 2_ tiprirea cartilor romanesti
meaz. Un Leon Gheuca, Mitropolit dela 1786, un Iacov
Stamati, nepotul lui Pahomie de Roman 3, grit i ei harnici
tipritori, In mdsurd mai mare (leal Grecii din Scaunul
muntean.

Supt ingrijirea unui Evloghie, dascAl la scoala slavona

din Iasi si unul dintre cei din urm reprezintanti ai vechii
slavonesti stdpAnitoare, se adur un Antologhion, un
Apostol (1756), un Catavasieriu (1778), un Ceaslov (1763;
a 2-a editie, 1777), o Evan ghelie (1762), o Liturghie (1759),

impnat., cum marturiseste si Prefata, cu multe cuvinte

slavone, nu ing, din apricina de mndrie3, ci pentru
Liturghia anu este Cazanie sau istorie..., ci tocma
dumnezesti si de Duhula SfAntu suflate cuvinte3, un Molitvenic (1764), patru Psaltiri (1752, 1757, 1766, 1782), tipiirite i pentru folosul scolilor de curnd intemeiate 4, si
dup6, socotinta lui Iacov 5, ca si dupti, a lui Kritias, Marele
Eclesiarh al Bisericii constantinopolitane,scoli pe care Mitropolitul le Inzestr 1 cu un Bucvariu, cu cel d'intdiu

alfabet-carte de cetire, care poart data de 1755. Se retiparl Penticostariul muntean si se prefacii din elineste
Slujba Tarnosaniei. Cum se vede ing, crti as de neap5.rate ca Octoihul i T riodul, ca Min cele trebuira imprumutate si mai departe tot dela Munteni, 'pana te, in sfArsit,
Leon Gheuca dd la 1786 cel d'intaiu Octoih moldoveinscriplii, II, p. 176, no. 471.
2 Doc. Callimachi ; I, p. cxnt i urm., &t'A lenachi KogAlniceanur
I. c., pp. 241-2 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 40; Cron. Rufilor, H, p. 135,
3 Dupl Melchisedec, Cron. Rom.
4 Erbiceanu, Mitr. Mold., 44; cf. 13)c. Callimachi, 1, tabla ; Urica-,

riul, III, p. 13 si urm.

6 Uricariul, 1, pp. 67-74.

www.dacoromanica.ro

M'INCA 'DE CiRTURARI A CiLUGiRILOR PIITNENI

161

Vietile Sfintilor fuseserA traduse de Evloghie, din

porunca lui lacov, la 1758 incA, dar volumele, frumos caligrafiate de Gheorghe, fiul lui Evloghie, nu vAzurA niciodatl
lumina 2. Sjefan Bosie, un boierinas cucernic, adAusese, la
1751, o (Adunare de rugAciuniv, motive culese din Psaltire de vechiul Patriarh constantinopolitan Ghenadie Schonesc 1.

larios.

Mai tArziu, cAtre sfAritul veacului, dup Gheuca, pe

vremea Incerchrilor de amestec grecesc si rusesc pe care
le vom cunoaste indatA mai de aproape, pe vremea rAzboiului ruso-turc, precum si supt Iacov Stamate se adaugA
Psaltirea din 1.790, Ermologhiul, cartea de cAntdri, din 1792,

si al doilea Catavasieriu, din vremea ocupatiei lui Potemchin, si, in sfArsit, cArtile lui lacov Insusi : Liturghia din
4794 si Psaltirea din 1802.

CAP. IV.

Nunca de crturari a diugarilor putneni.

Cum se vede, miscarea pornitA de Iacov nu tinii decAt
supt cel d'intAiu urmas al sAu. DupA ce pArAsi cArja arhiereascA, fostul Mitropolit se adApostise la Putna, unde i
se fAgAduiserA de Domnie cele mai mari inlesniri 8. GAsi pe

egumenul Cal istru stApAnind o veche cladire pe care o

aflase aproape in rtliM, dar care se ridicase pe Incetul
Cu cheltuiala Mitropolitului, care-si (puse toatA agonisita)
pentru a Mari zidurile si turnurile, a cumpAri odoare si
icoane, fAcAndu-se astfel al doilea ctitor, ceia ce-i dAdt1
dreptul de a strAmut in pridvor oasele pArintilor sal,
6 Pentru unul tradus la 4768-9, supt Grigorie-VodA Callimachi de
e Andrei dascAlul, Braovans, v. Cernica, p. 14, no. 91.
2 Dan, Putna, pp. 81-2.

3 V. Doc. Callimachi, /, pp. 427-9, no. 29.

www.dacoromanica.ro

162

ISTORIA BISERICII ROMANErI

dintre 6,ari tatal fusese Ingropat intaiu la Radauti, si de

gatl ui Insusi loc, de odihnd acolo : supt lespedea
frumos sapata, dupa modelul vechilor pietre domnesti, i
se coborl trupul? din care viata se desfacuse pe Incetul, la
1.5 Maiu 1778, dupa ce Iacov fusese cateva zile, In rasa aspra
a schivnicilor, parintele Eftimie 1. Yntr'unul din mormintele

alaturate, in al lui Stefan-cel-Mare Insusi, acest .evlavios

bun arhiereu, care simtia numai foarte putin pentru indelungatul trecut de lupte i suferinti ale neamului, vdzuse scormonindu-se de oamenii Carmuirii, In zilele cAnd
el pdstoria Moldova, si scotandu-se pietre scumpe i margdrita.re, ce slujir apoi, din porunca. lui care nu lndrazneste tusk in scrisoare, a numl pe a mortul acelav pentru

a face cununi la sfinti. Nu numai cu acest prilej clerul

romaneso al epocei, cel moldovenesc mai ales, dovedia ca
nu poate sa yard si dincolo de margenile chemarii sale
strict religioase i c privi. Biserica lui Hristos ca una

singurd, pe care neamurile n'au voie s'o schimbe, nici

macar sa o InrAureasca, ea avnd un rost mai inalt
obarsie neashmanat mai sfantd. Cana ispravnicul scotocii

in morminte ca sa vadd ce au putut ascunde cdlugarii

ocupati la reparatie, Mitropolitul se gandi numai la ce
lucrare noud de giuvaiergiu s'ar pute face pentru sfintii
fO.ra de moarte din margdritarele ramase In neagra cent*
omeneasca, albe cum e credinta cea adevarata, din pietrele
ce Astrau dupd trei veacuri de Intunerec aceiasi flack&
pe c,a.re In once Imprejurari credinciosul crestin o Ostreaza pentru Dumnezeirea careia sirnte bucurie a i se
jertfi 2

Putnenii se temuserd ca marele lor ocrotitor, lnoitorul

bisericii i chiliilor, are de gaud sa faca din mAndstire un
mitoc al Mitropoliei ; temerea lor aduse poate
Cu blestem, din partea tuturor arhiereilor moldoveni, dat6
1 Dan, Putna, p. 40: cf. 1st. lit. rom., I, pp. 533-5.
Dan, o. c., pp. 46-7.

www.dacoromanica.ro

.MUNCL DE .CIRTIMARI A CiLlIGIRILOR PUTNENI

163

la 5 lanuar 1756 Inca, prin care se opria once supunere

a ditoriei lui Stefan-cel-Mare catre once autoritate 1. La
1757 se dhd egumenului privilegiul de a purta genuncheriu sau nabedernita, cruce la gat, mitra si carja, ca arhiereii, privilegiu care s'a respectat i pana astazi 3,- precum

se cuvine celui ce st in fruntea unei astfel de manastiri,

ce (din ceput s'au cinstit a sa numl cea mai inti, cap tuturor manastirilor pamntului Moldovii, sangur de sine
stapanitoare, nicairP supusk 3. Cand, in 1762, Iacov
In chip trainic sfilasul la Putna, cu totul ispravita, avand
pe egumenul numit de dansul la toate poruncile lui, el
Incerca, In sfarsit, s faca din mnstire, as de bine asigu-

rata si asa de mult cinstita, si un nou focar de cultura

bisericeasca 4.

Supt Calistru ca i supt Venedict, supt A.ntonie i Pahomie,

earecare munca de carturari se simte la
urmas,u1 sau

Putna. Pe Muga lucrari indoielnice sau ma putin Insemnate 435. notaria tusa Slujba Sf. Onofreiu, prefacuta din
Blavoneste, din a Trifoliul slovenescl, de egumenul (manas-

tioareiv cu acest hram a lui Stefan-Voda Petriceicu, lana

.Siretiu, Mitrofan, la 1764 6, trebuie s se dea valoarea cuwenita operei lui Vartolomeiu Mazareanu, ucenicul Mitropolitului Antonie, egumen dela 1757 inainte, cu Intreruperi,
ard-s1 face diata la 1-iu lanuar 1779, dar care a raposat numai

tarziu dupd. aceia. Er un canoscator bun de slavoneste, un

worbitor ales si bogat, care ni-a lsat o foarte frumoasa

lauda a lui tefan-cel-Mare, rostit in ziva obisnuita a pomeninii
7; era un harnic gospodar si un indrknet unel1 Dan, Butna, p., 96.
2 lbid.
8 Uricariul, XIV, pp. 179-80.
4 Dan, .o. c., p. 98.
5 lbid., p. 99, no. 142; p. 424; Doc. Callimachi, I, p. 451, no. 76.

Lip6datu, Manuscrisele dela Bisericani pi Bc4ca ; din Bis. Ort.,

4906, p. 18.
1st. lit. rom., I, la sfirpit.

www.dacoromanica.ro

164

ISTORIL BISKRICII ROMINEM

titor politic. Il vedem mergand si el in Rusia Tarului, cu

Calistrat si cu un chlugr dela SihAstrie, la 1757, cnd

d'Ata dreptul de a purt semnele deosebitoare ale unui

arhimandrit 1 ; se intoarse cu odjdii, prapuri, icoane si cu
multe carti vechi slavone si noud rusesti, pe care Vartolorneiu aved de gdnd s le traduc. Ajuns egumen de Solea,
el Mea o a doua cdltorie ruseascd, pe vremea Impratesei
Ecaterina, impreun si cu egumenul Moldovitei, care inceped
si el sa se uite spre Rasara, Venedict 2. Fdceau parte din
solia de inchinare a terii, care mai cuprinded, din Moldova,
pe episcopul Husilor, Inochentie Putneanul, fost dichiu la 11.5.-

dauti 3, care ls in loc pe episcopul de Roman, Leon 4,, iar

din Tara-Romdneasc. pe Mitropolitul Grigorie. Ca un scriitor

de chemare ce er, Mdzareanu a ldsat o scurt povestire a

acestui drum al sha, in care se incrucis cu un tnguitor
al suferintelor sale pentru ortodoxie, parohul dela San.Micldusul Banatului, Mihai Popovici, care, dup ce vhz palate, grddini, Musee, Curte imphrdteascd in toat strAlucirea
ei, se intoarse acasd, cu siguranta O ImpdrAteasa Ecaterina

nu va ldsi niediri s piar pravoslavia 6. Dupd cuvntdri

solemne si privelisti frumoase, dupd inchinarea la moastele
din Petera Chievului, care inlocui acum pentru multi
Romdni, mai ales din Moldova, Locurile Sfinte ale Ierusalimului, cei doi egumeni si episcopul de Hui se intoarserd
In tara incdrcati de darurile amaicei) 601-Mese, de Cr,
Muirea crestind a careia ar fi fost buni-bucurosi. Dupd intoarcerea din Rusia acestei (malee) milostive, Vartolomeiu fii nu1 Uricariul, XIV, 1.

c.

2 pe atunci mAnIstirile din Bucovina se treziau toate la o noui

viatit. Dragomirna l'A ridicati din ruine la 4762; Doc. Callimachi, 1,
p. 456, no. 93; cf. p. 460, n-rele 440, 442. Cf. l'i Ipolit Vorobchievici,
Sfdnta meindstire Dragomirna, Suceava, 1908.
3 Melchisedec, Cron. 11.witor, I, pp. 225-6.

4 Arch. rom., I, pp. 454-2: 20 Novembre 4769.

5 Cilltoriile lui s'au tipkrit in Tribuna poporulut din Arad pe 4901,
i de acolo in brourS.

www.dacoromanica.ro

NUNCA DE DARTURARI A CiLUG/RILOR PUTNENI

465

mit ilndreptator al gcoalelor domnesti, episcopesti i manastiresti a' Moldoveiv,

si el Insusi tima scoala de preoti, un fel

de mic seminariu putnean, In mandstire, avnd si un dascal

de psaltichie tocmai din Patmos, pe calugarul Barion 1.
Vartolomeiu Mazareanu a dat si o suma de traducen i din

ruseste pentru literatura profana: Calendare, leatopisete,

ha chiar traducen i din greceste ale Fabulelor lui Esop
unor eapoftegmeN a dat o bogata forma Merara condicilor de
manastire ; a prescris cronici moldovenesti, a cuprins, poate,
lii cuvntari i dialoguri icoana Moldovei decazute, prin lene,
dezbinare, trufie 2 A talmacit carti pentru schivnici, catre

viata carora, supt Inraurirea noului curent rusesc, pornit

de Dimitrie din Rostov, era aplecat si el ca si mai toti
calugarii carturari ai Moldovei : astfel, Leastvifa, dupa Indemnul egumenului Bisericanilor, Varlaamsupt Misail de
Bisericani se tradusera si Invecfciturile 1111 Doroteiu Staretul, ale eavveiv Dorofteiu, chiar In acea veche manastire

de munca pe terenul cultural ; e Ordnduiala chipului

celui mare ingeresc, Invdicitura dulce sau livada infloritit,
Crinii Tarinei, foarte mult cetita ; In sfrsit calugrul putnean a voit sa creasca numarul cartilor de slujba, traducand, dupa aizvoade moschicestil, Pavecernicul, Canonu/
la pavecernitd, Plnsul Nascatoarei de Dumnezeuv, PaParaclisul Sf. Petru i Pavel, pentru hramul
Solcai, Liturghia arhiereascd 8 Trebnicul lui Petru Movila,
aadech randuiala pentru izbavirea celor neputinciosi
Urecbil, in An. Ac. Rom., X, p. 183 i urm.; ed. lui Miron Costin
de acelasi, I, pp. 684-5 ; acelasi, /gorja Romdnilor, I, p. 945, nota 1
cf. S. Fi. Manan, in Revista politicd din Suceava, 1889, no. 7. Manan a
dat si o editie a Condicei Solci, serial de Vartolomeiu (Suceava, 1902).
2 Afarl de Cuvintul pentru tefan-cel-Mare in Arch. rom.,1
alte scrieri de aceastA naturl, in Arch. soc. t. i lit. din kifi, IV, p.
.327 s't urm. Cf. 1st. lit. rom., I, p. 537 i urm. Dar acestea ar puteit
fie si ale boierului IonicA TAutu din 4821, supt Inunde cAruia a si
fost lipiria una din ele intr'unul din ziarele muntene dela 1848.
V. si Melcbisedec, Cron. Huqilor, I, p. 311.

www.dacoromanica.ro

166

=ORLA BISERICII BOXANEST/

viforarea i nasalnicia de duburile cele necuratel., vechea

carte de molitve din 1646 a marelui arhiemu

Putnenii erau insa, din cauza Mitropolitului lacov, scos
Cu silnicie prefacuta de catre noul Mitropolit Gavriil,
relatii intru catva dusmanesti cu Scaunul din /asi. Dar acolo
er singura tipografte, caci la o inviere a tipografiei din
Radauti, al cara material fusese stramutat tocmai do Iacov
la Iasi, nu se gndii simeni, si cu atk mai putin episcoput
Dosofteiu Herescul. fiu de boierinas, deprins a las, viata s
se scurg lin si dela care n'a ramas nimic deck un turn de dopote, fara proportii i fara valoare arhitectonica, la resedinta
lui radautean. Er lipsa de intelegere, neputinta unei
conlucrari intre Mitropolie i manastirile de sus, in care se

trezise iari, urmand mirara Rusilor, viata calugareasca, si

dintre care Putna adposti pe Mitropolitul Iacov, Solca ave&
pe Mazareanu, Moldovita pe tovarasul de misiune al acestuia,
Snt'Onufrie pe alt egumen scriitor, iar Dragomirna, dreasa

la 1762 de Filip Catargiu 2, adapostik din Septembre 1763,

In locul celor doi-trei calugdri de tara ai egumenului Teo fan,
pe cei seized i patru de frati hotrti la avia.ta obsteascav,
la rugaciunea, la gospodaria, dar mai ales la lucrul impreuna
pentru cultura, supt calduzirea unui nou oaspete de peste
Nistru, Paisie Veliciovschi 8,, care veni lusa, cu cei mai
multi dintre dnsii, din Atos si din Tara-Rom.neasca, unde

sttuse un timp in schitul Varzaresti, de ranga hotarul

Moldo vei 4.

Acest Rus din Pultava, fiu de protopop, ucenic al rolii

din Chiev, la care invata si Eustatievici Brasoveanul, viitorui
inspector al scolilor romnesti neunite, plecase din manasV. Dan, Putna) p. 160 si_ urm.; iar mai ales lista definitivd din
Upddatu, 1. c4 p. 48 i urm.
V. mai sus. p. 164.
3 Uricariul, IX, facsimile al isctiliturii sale.
4
tirile despre Paisie, din eAdunarea cuvintelor celor pentru ascultares, Neamt, 1817, Prefata.

www.dacoromanica.ro

iNCEPUTUL LITERATURII TEOLOGICE LA ROMANI

167

tirea sa de frica Polonilor prigonitori In ajunul chderii

Regatului lor, supt pretextul tocmai al acestor vraibi confesionale intrziate, si se Intorsese la Pecersca, noul Loc
Sfaat al ortodoxiei slavo-romnesti. Trecnd prin Moldova,
unde ucenicii lui Dimitrie de Rostov i urmasii acestora

erau prea, bucurosi sh primeasch un efrate din Tara

Ruseasch, el phtrunse rana la mandstioara Poiana Marului, din judetul Ramnicului-Sdrat, unde gsl un staret
de neamul sdu, aspru schivnic dup. InvAthturile Patriarhului Silivestru de Antiohia 1, pe Vasilie, cel d'intaiu Intemeietor de lhcas pentru viata comunhD, de obtejitie
calughreasc si autor al traducerii lui Nil dela Sorsca, cetire
placuth shimonahilor i foarte rhspandith deci si al antrebhtoarelor rspunsuri adunate din Sfa'.nta Scripturb. Limba
ro mneasca o deprinse Paisie stand aici laolalt cu harnicii
evlaviosii supusi ai phrintelui Vasilie. Petrecii apoi la Atoe,

In mAnhstirea Pantocratorului, fIcAnd linguri si lnvtitand

greceste. La Atoe, In schitul Sf. Ilie si la Simopetra, se
deshvars1 el si In cunoasterea limbii elinesti, la ucenicul sau
ieromonahul muntean Macarie, scolar al lui Turnavitu, ca
Grigorie, ca i Chesarie, ca si marele dascal Manase Eliade,
lumina lnvataturii grecesti a timpului, mirean toata viata
lui, dar avand necontenite leghturi cu cei mai mari si mai
vestiti clerici ti timpului 3.

CAP. V.

inceputul literaturii teologice la Romftni.

Pe atunci un Inceput de literatura teologicci, tradush intaiu din slavoneste, dar Indath din greceste, de-a dreptul, dela
1 V mai sus.
2 Iorga, Manuscriptele maneistirii Cernica din (Bis. Ort.) pe 1902,
p. 6, no. 42; p. 42, no. 50 : Ghighiu i Argel, pp. 23-4, no. 6.
3 Cf. Ist. lit. rom. cu Scrisori de boieri olteni i cu Scrlitori

www.dacoromanica.ro

168

ISTORIA BISERICII ROMANESTi

izvorul insusi, se injghebase in terile noastre. Pe cAnd, la

Bucuresti, doar preotul Radu dela Treisfetitele traducei pe
Antihristul rusesc din 1703 2, pe cdnd cetitorii de carti religioase cb.patau dela dascAlul de slavoneste Staico Dioptra
sa Oglinda lui Filip Solitariul a, Oltenii incepuser6., supt
Indemnui lui Damaschin, care avei gata si Talcul Evansheliilor de Teolilact al Bulgariei s. Un Mihalcea Logoftitul
-de tain6., care-si zicei Litterati in loe de Litteratus, pe
latineste, porra tot acolo randul ctalmAcirilor de pe grecie) :
fusese la capuchehaielacul romnesc din Constantinopol,
impreuna cu Iorga Buicliul, autorul ziarului Campaniei In
111or6a 4, pAnA pe vremea lui Stefan-Voda Cantacuzino si a
lui Nicolae Mavrocordat, i, data Cu intrarea celor cinci

judete In sapanire germanA, veni de se asezd acolo. Orn

evlavios, el cheltui o parte din economiile sale pentru a
mol pe la 1726 schitul valcean Tarea, metoh al Titireciului, flcut pe la 1680 de un calugtir grec din Tricala, Dionisie. Dup5. intoarcerea Olteniei la Principatul muntean,
Mihalcea e imbrAtisat, pentru invtatura i priceperea sa,
de Constantin-Voda Mavrocordat, care-i d, ea' traducA Comoara lui Damaschin Studitul, de Salonic, de Sol un, lucrare
pe care o sbarseste In 1747, addugindu-i i alte epte cuvinte de suflet folositoare si un T.lc la aTatAl NostruD.

Logolltul dada si almAcirea Cuvintelor lui Efrem Sirul,

dup editia venetiana din 1720 5, iar la 1729 el Incercase
chiar o lucrare de compilatie, din deosebite acgrti
festi i duhovnicestil, celinesti, grecesti i arApesti), pe
care o intitula poetic : eMnunchiu de florb sau Chita (lorilor, inchinnd-o episcopului de RAmnic, Inochentie 5.
Cernica, p. 24, no. 174.
V. D. Rousso, Studiibizantino-romdne, Bucureti, 1907, p.9 i urm.
3 LApddatu, Damaschin, p. 18.
V. Cron. Muntene, din (Ami. Ac. Rom.* pe 1899 (XXI).
5 V. i Ghighiu pi Argeg, p. 57, no. 17; ms. din 1781.
6 Llpclatu, Bisericani i Ralea, p. 35 .1 urm. V. 9*1 Uricariu/, VII,
p. 20.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL ITTERATUHII TEOLOGICE LA ROLAN'

169

Tiparituri teologice romanesti incep intaiu in Tara-Ro-

maneas* unde Mitropolia da la lumina o nota editie

din Inveifeitura bisericeascd a lui Antim, mai mult o circulara pe inteles pentru preoti in Moldova se tiparise
pentru acelasi scop, la 1732, (Invatturi preotesti despre
Tainel1, iar la Ramnic se publica la 1740 Preofia, cu datoriile clerului mirean 2. Apoi apar Intrebeirile bogoslovefti
cu reispunsuri, culese din scrierile marelui Atanasie de
Alexandria, pe care le (talcuieste un necunoscut urmas al
lui Mihalcea, Ianachi, fost al doilea Postelnic, deci, chiar
prin dregatoria pe care o avuse, i Inca supt Domni
asa de invatati ca Mavrocordatii, un bun cunoscator al
litobii grecesti vechi si nota. Se poate ca acelasi Ianache
sa fi prefacut In romnete, duph cererea Mitropolitului
Neofit Cretanul, cuvantarile omiletice, vestitele (Cazanii de
praznuire) ale predicatorului grecesc mai nour .dela faxitul veacului al XVII-lea, Ilie Miniatul s. Apoi pana la
1750 nu se mai d aici dect o noud editie a ePravoslavnicei Marturisiriv, la 1745, si alta a (Margaritarelor, in
anul urmator.
Acum leenii, supt Mitropolitul Iacov, Incep si ei cu lu.crari de teologie. Se da. la 1.751 (Sinopsis adeca adunarea
.a celorn drepte tainii,, cu canoane i altele ce trebuie da
taina duhovnicieiv, carte care, de alminterea, se mai publicase, dincolo de Milcov, i poate chiar In Iasi, la 1747. (Adunare de multe invattituriv, din 1757 4, e ins o lucrare nota,
Bibl. .Rom., 11, p. 48, no. 206.
2 Cf. i lnvataturile pentru ispovedanie ale Mitropolitului Grigorie,

1761; Bis. ort., XI, p. 7. Pentru o Invajatura arliiereasai din Iasi,

4771, y. Bibl. Rom., II, p. 197. A treia editie din circulara lui Antim,
In Bucuresti, 1774; Capetele de porunca ale aceluia.si, ibid., 1775.
8 Cf. si 1st, lit. rom., I. p. 45, nota 1; p. 429.

4 Pretinsa editie din 1753 e o greseall a lui V. Popp, p. 79; se

apune in titlu c4 s'a tipArit supt Scarlat-VodA Ghica, i acesta nu domnii
In 1753.

www.dacoromanica.ro

170

ISTORIA EISERICIL ROMANEgI

opera a lui Iacov lnsusi, care declard el a ealcAttlit dina

multe Scripturi anima cereascil floare, adecd -cdrtulie),
pentru folosul preotilor, ca qi mai vechea Sinopsis. Tot la
1.757, predicatorul Nicolae Mauroeides isi dd in original, aici,
la Iasi, aMreaja apostolilorD, UsocrroXocov 86)mov. tim c6
Teofilact, fostul Logofdt de Vistierie, a dat o cArticicd (cl--

spre Lemnul Sfintei Cruci, si aceasta tahndcit din greceste

de-a dreptul, de al doilea boierinas cunoscdtor al limbii elinesti. Indreptarea pacatosului cu duhulu blandeylorii, dip
1765, e un manuscript slavon al lui Vichentie Ioanovici,
fost episcop de Arad, trimes spre publicare (le Pavel Nenado vici, Patriarhul de Carlo vdt.
Dar aceastd tipriturd Indemng pe Mitropolitul Gavriil s&

porunceasca a se face din greceste o noud traducere romdneascd a cartii, pe care o intituleazd, spre a se deosebt
de cealalt, andreptarea phditosiloru, adeca invdtatura.
cdtr celu ce sa pocdieste, cumii sa.' cade sd se ispoveaduiasch) ; Evloghie daschlul iscaleste numai ca diorthositoriu.

Numai In 1771, prin sarguinta acelui Toma al doilea Logofdt, Toma Cara, din care Rusii, cari ocupau Moldova,
ar fi vrut sa." facd legislatorul acestei teri 1, se lucr o.
(Alcdtuire inauria), traducere a cdrtii Evreului convertit
Samuil Rabbi, care scrie impotriva iudaismului,
Inca o
tlmdcire din grecesee, dupd textul din Lipsca, 1769, Rica
sau ieropolitica lui Vartolomeiu Ma.'zdreanu
din ruseste,
dupd o editie dela Pecersca, din 1712,
rdmase insd 'si
mai departe in manuscript, cum rdmase si altd traducere,
din 1747, a lui Ghenadie Cozianul 8.

In Minnie apare la 1760 cea d'int'aiu carte de combatere

a Unitilor ardeleni, cari deschiseserd ei rAzboiul prin publi1 V. davAtAturd a insu0 stdpinitoarei Iddriri Eeaterinii H edtrit
orinduita epitropie preste aleatuirea ardtdrii a unii noao legluitoare
Condied, almleitd..., care s'ad tAlmdeitd de Thorne 2 Logofett, ; la0,
1773. Cf. 1st, lit. rom., II, pp. 446-7.
2 Y. Ghighiu i Argef, p. 29 0 urm., no. 49.

www.dacoromanica.ro

iNCEPUTUL LITERATURLI TEOLOGICE LA ROMANI

171

catiile dela Blaj ale lui Aaron 1: Ca r t e sau lamina Cu dreapte

dovediri pentru Vavilonulu celu, tdinuitu, carele iaste la

Rdmleanb; e tradusd dupd originatul grecesc al lui Nil de
Salonic, fdrd a se ardta prin cine s'a fct lucrarea. Che,
sane, viitorul episcop de Rmnic, ischleste lusa ca traducdtor a doua Prefatd, la cantrebarile si rtispunsurilep lama-

ritoare le dogm ale lui Simion de Salouic, apdrute la.

Bucurestii In 1765. Traducerea chtii lui Nichifor Theotokisi
Corfiotul ajuns Mitropolit de Cazan, Impotriva lui Camillis
si a Unirii, scrisa duiS. 1763, aprii numai In cea d'intaiu
jumatate a veacului al XIX-lea 2. Iar Cuvintele lui Nichifor

Theotokis, traduse din porunca lui Filaret la 1793 8, nu

se publicara niciodata.

Macarie, prietenul lui Paisie si fost egumen de Bistrita,

apare ca traducator la 1775 numaif cnd se da, din manuscriptele lui, la Bucuresti, volumul de Omilii al vechiului Macarie Egipteanul, un ascet si acela. Mai lucrase versuri, o bucoavnd, un dictionariu, o gramatic6.4, un (Mic prinos) Fecioarei 6, apoi, poate, o (arte de suflet folositoareD 6, a

traducere a Tlcurilor Psalmilor de Teodoret (1787 1), Haritovreiton Paradeisos, e Tainica Flordriev si poate (Scara
lui Iacovy 8, Tipieul, cOglinda tainicd a vietii calugdrestb,
Calist; Viata. lui Dimitrie de Rostov, loan Scdrariul, Sf,
Chiril de Alexandria, Bogoslovia, rlcul Apocalipsului, etc.%.
dar lucrarea de cdpetenie --1- mAntuit. In 1782 abi a acestui
I V. mai suft.
2 Ghighiu fi Argef, pp. 17-9.
8 Cernica, p. 23, no. 151.
4 1st. lit. Tora., II, p. 275 81 urtu.
5 Ghighiu fi Argeq, p. 58, no.-19.
6 Bisericani f i Rara, pp. 12-3.
7 14. lit. rom., If., p. 391; Bis. ort., XII, p. 673 81 urm ; XVIII, p.298 8i. urm., 303 8i. urm., 695 0 urm.

8 cernica, p. 23.
g Studii fi doc., VII, pp. 309-10.

www.dacoromanica.ro

'172

ISTORti BISERICII ROBILBESTI

om Invatat si harnic, patimind Insa de multe ciudatenii,

In traiu, de sigur, ca si In scrisul neobisnuit, In stilul plin
de neasteptate si nelngaduite cuvinte, e traducerea Viefilor
Sfinfilor din greceste, lucrare uriasa, care a vazut tiparul
numai trziu, dupb." oarecare prefaceri, in Moldo va, tocmai
In tipografia Intemeiata anume mai tarziu de Paisieni, In
randul carora se Inscrisese printre cei d'intaiu. El murl
la o data necunoscuta, lasnd dupa el faima d., atunci cand
Grecii aveau pe un Manase Heliades, el er a dascalul cel
n'are) pentru Romani 1.
Aceste traducen arata sfarsitul total al influentei slavone
In Tara-Romaneasch : cel din urma destoinic dascal de aceasta

timba fusese stralucitul caligraf preotul Floru, traducatorul

Talcului Psaltirii ; lasa numai ucenici slabi, cum e Constantin dascalul, cari nu pot ata alaturi cu un Evloghie din
Moldova a. O nou legatura. Intre slavona inviata, mai ales
pentru cetirea si talmacirea Vietilor Sfintilor, celor vechi si
noi, dintre schivnicii Inchinati numai lui Dumnezeu,si limba
greceasca, acum cultivata, nu de Greci, nici pentru Greci,
si mai putin pentru grecizare, ci pentru largirea si adncirea studiilor de teologie, pentru Inzestrarea Bisericii si Imbogatirea literaturii prin carti talmacite rara mijlocire din
aceasta limba, era s'o faca Paisie, ai carui ucenici, (Sloveniv

si Romani, In curand nu mai putin de 350, asobor) fara

*eche, ca numar, ca pregatire, ca evlavie si ca fel de viata
harnic si ideal incepur Inca dela asezarea Ion In Dragomima, la 4763, rostul lar cultural In hotarele Bisericii, care
se largiau tot mai mult.

1 Cernica, p. 24, no. 162; cf. p. 23, no. 156; p. 25, n-le 497-9, 200-1.
2 pentru Floru, v. Cernica, p. 17, no. 115; Ist. lit. rom., I, pp. 421.
457: Melchisedec, In Rev, p. ist., arch. #i fil., vol. IV, p.. 523; Urechi 1.

1st. Ron., I, p. 822.

www.dacoromanica.ro

BISERIOA, DIN BUCOVINA F NOUL GUVERN

173

CAP. VI.

Biserica din Bucovina anexata la Austria

noul Guvern strain.
La sfaritul rdsboialui ruso-turc din 1768-74, Austria porunci trupelor sale Ed Inainteze pe teritoriul moldovenesc,
vecin ca Galitia de curAnd anexat, la cea d'intaiu Impartire a Poloniei : peste putin, prin conventia din Palamutca
(1776), Turcia ced, fara ad aibd dreptul ceia ce face din.
aceastd conventie un act nul In dreptul gintilor, tot Tinutul
Cernautului, un numar de-sate -din al Hotinului, ca i Tinutul Sucevei In mare parte i al Campulungului Intreg.
Se ndscoci un nume pentru noua provincie impardteasca
se Os' potrivit unul slay, necunoscut oficialitatii moldovenesti sau poporului roman, Bucovina.
in (Bucovina era cuprins cetatea Sucevei, unde stated
Inca dichiul Mitropoliei, acum Metodie, aratnd cd astfel acesta.

era Scaunul arhiepiscopal vechiu i adevdrat, apoi Dragomima lui Paisie i a soborului
; Putna, In care lacov

mai tri Inca; Humorul, ce statea poate tot supt egumenia lui Calistrat 1; Voronetul, carmuit de Macarie 2j Sant'
lije, ca alt egumen Macarie 3; Solca lui Mazdreanu, care se
bucurase la Inceputul rdzboiului, crezind ca poate Insemni
acum In fruntea condicelor sale de documente numele (pr.&
blagocestivei Insui-stapanitoarei marei Doamnei noastre Imperatritii Iecaterini Alexievni, a toatd Rosie i a diadohului
ei, bine-credincIosului Domn i mare cniaz Pavel Petrovich) 4,
Sucevita, aproape uitatd. Mdnastirea Todirenilor, din Bur1 Doc. Callimachi, I, pp. 464-5.
2 V. Condica meindstirii Voronetta, ed. Sim. Fi. Marian, Suceava 1900,
Ibid., p. 35.
Inceputul la Condica miind stirii Solca, ed. cit.

www.dacoromanica.ro

174

ISTORIA BISERICII ROMANESTi

dujeni, a lui Toader, fratele lui Ieremia Movild, inchinatd

de mult, l'Amase la Moldoya, 1.

La inceput, partea instrdinatd a Moldovei pdstrd vechea

ei alcdtuire bisericeascd, dichiul indeplinind functii episcopale, fdr a fi impiedecat de nimni, iar grija arhiereascd
asupra targurilor i satelor avand-o Dosofteiu Herdscu, episcopul de Rdduti, care nu se crezuse indatorit a rAmanea
In Moldova turceascd. El lu parte si la ceremonia teatrald
a inchindrii i jurdmantului locuitorilor abucovineni) cdtre
marea Impdrteasd crestind. dezrobitoare 2. Numai in 1781,
se lud hottulrea de a impiedec once leglturi si pe terenul
bisericesc intre partea anexat si teritoriul domnesc, si, la
24 April din acest an, Mitropolitul Gavriil trebul -sd renunte
la drepturile lui metropolitane 8. Fdr a se intreba la Cons-

tantinopol, ftird a se observa vre una din formele pe care

.tle impun canoanele, Austria proceda' In chestia
Bisericii bucovinene tot asa precum procedase Rusia de
zurand (1771) in Moldova ocupatd.
La moartea episcopului de Baila, Daniil 4, aceasta imprtise, in adevdr, dieceza raialei cucerite, pentru moment, intre

eparhiile Buzdului (Brdila inssi)i Husului (Ismail, Reni,

China, Cetatea-Albd, Tighinea-Bender) i Rddautului (Hotinul, unde, la 1765, dupd, cererea lui Daniil insusi, Pal

triarhia constantinopolitand se invoiso a numi pe Neofit,

egumenul dela Sf, Gheorghe din Bucuresti, autorul unui
.comentariu la Gramatica lui Gaz si al unei Alegeri din
Psaltirev, viitorul eflmeriu, al Grecilor din Sibiiu 8). Apoi
Manan, InSerigiuni de pe manuscripte i cirti veda din Bucotuina, Suceava, 1900; pp. 46, 49-50; cf. inscriptiio 1, no. L.
2 V. 1. GrArnadA, In Zafa Romdneascil pe 1908.
3 Wickenhauser, Radautz, P. 46 i urm.
4 Pomenit futre ctitorii bisericii basarabene dela CAugani ;
U, pp. 14-5, no. xvn.
5 Bibt. Rom., II, pp. 190-1, 193; Scriitori bisericegti, pp. 5-6. Pentru
impArtirea diecezei 4Proilavului, v, Melchisedec, Cronica Hugului, I,
p. 342 i urm.

www.dacoromanica.ro

BISERICA DIN BUCOTINA

I NOUL GUVERN

175

Guvernul provizoriu rusesc dAdit episcopia Ilotinului unui

Amfilohie, probabil Putnean, care trebul s stea si pe urmi
In Moldova, la mAngstirea lui Zagavie, langg Harldu, ori la
scriind cea d'intaiu geografie dup Buffier, tradus in
cea d'intiu aritmeticd, pe boga Gramatica
italieneste,
teologhiceasca a lui Platon de Moscova, din 1795
Tot astfel acum, dintr'o zi in alta, Dosofteiu ajunse, i prir
Lag ajung5., episcop liber, scutit de once amestec, al Bucovinei
ImpgrAtesti, dandu-i-se i drepturi asupra mAngstirii Marelui-

Schit din Galitia, intemeiatd in veacul al XVII-lea, se pare,

avand supt ascultare Sucevita. Era un fel de Mitropolit
Cu patentd dela Viena, fOrg titlu i fdrd recunoastere in cuprinsul lumii ortodoxe, un funcionar bisericesc de nuantg
rasdritean6 al Guvernului Statelor austriace. In loe ca un
arhiereu s-i vesteasch schimbarea esential de situatie,aceasta
i se semnificg prin generalul comandant, Enzenberg, care binevol SA.-1 cerceteze in chiliile din 114dAuti 2. Un consistoriu, pe

care Biserica ortodox5, nu-1 cunoaste si cum n'a functionat

vre unul In Moldova ori In Tara-Romneascd, dar cum 11
avuserg episcopii de N'Oras, inc dela loan Patachi, i se alipl,
pentru a-1 sttul si a-1 spiona 3. Dosofteiu se declarl gata,
chiar dela aceastg intalnire, sg iea protocol de purtArile preotilor i s Infraneze pe cglugri, asigurand si el pe ofiterul
strg.in cg cesti clerici triiesc in de obste moral. Enzenberg
arg.t cg are de gand s restrangg numgrul cgluggrilor, sg
serie averea mgnAstirilor, sg aleagg egumeni el insusi, inteun
sobor de cglugtiri, i cu doi egumeni vecini 4, s'O linpiedece
cOrtile bisericesti din Moldova, de1 recunostea cd n'are cu
ce le lnlocul, cele din Blaj fiind unite 5. Administratori ,strgini
erau sg intre in mAnstiri, care vor forma o singurg orgaht, lit. rom., II, p. 388 i urm., p. 519, nota 3; Cron. Ro in., II.
2 Wickenhauser, 1. c., p. 48; cf. Zieglauer, Geschichtliche Bilder.
lbid.

4 lbid., p. 50 qi urm.
$ lbid., p. 53.

www.dacoromanica.ro

176

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

nizatie economicA supt controlul Guvernului ; schiturile se

vor Inchide neaparat. Contabilitatea i statistica, regularitatea? precizia, trebuiau sa iea locul, In toate, vechilor datine

canoanelor itnutabile. Generalul era sigur c, prin decretele i executile sale, e In stare a reforma o Bisericd.

plind de *ate, ceia ce se potrivi, alminterea, cu Intregul

sistem de guvern anti-clerical al lui losif al II-lea 1. La 1783
el tara pe Dosofteiu in Cernuti, unde decretul din 12 De-.
cembre 1781 mutase, necanonic, episcopia, i unde el trebul.
ad laca din banii sdi o biseric mai cuviincioash pentru ca,

sd alba unde se inchina. Arhimandritul Meletie, proegumenul Antonie din Putna i un Gherasim primird s.
impreund Cu Bal, averea ma'ndstirilor 2.

Cu aceasta Incepa, supt bdtranii ochi ingkluitori ai

Dosofteiu, prigonirea. Egumenii de Vorone i Snt' Me a
furd izgoniti, M'EA niciun drept, ei fiind pe viat i rdspunzatori numai LO de un sinod ; coi de Solea i Humor,
atrimesi la pocdianie In mndstirile lorp. Guvernul militar
vol& o si mai aspr pedeapsd a alui Macarie din Sant' llie),
trimeterea lui aiurea, aceiai surgunire pentru Antim de
Humor i Metodie, urmasul la Solea al lui Vartolomeiu
care fugise In Moldova, ca i Voroneteanul, vecinul sdu,*'
i, pe 15.'ngd ei, pentru doi protopopi i un numdr de preotii
cAlugri 6; singur Venedict de Moldovita se invrednid de
multAmirea noilor stdpanitori6. Se cera chiar episcopului,
pe un ton de portmcd, sd pofteascd pe adomnul Mitropolit
(Herrn Metropoliten) din Moldova a ceda averea In moqii

a Mitropoliei sucevene1, pe care o mina biserica

I V. o hotdrire a lui ibid., la p. 68.
2 lbid., p. 54.
8 Cf. p. 452 gi urm.
kid., p. 58.
5 Bid., p. 74.
Ibid., p. 61.

I kid., pp. 64-5.

www.dacoromanica.ro

aSf..

BISERICA DIN BUCOVINA

I NOUL OUVERN

477

Glieorghe din Suceava) 1. i, ani de zile, se purtd cu dAnsul

luptA InviersunatA pentru a-i despoi Biserica de Cotmanul dat de vechea DoamnA Anastasia, de chiar teritoriul
radAutean si de douA sate in Mold ova 2, in schimb pentru
lead, mai mare ori mai micA, easA cum se obisnuieste

pretutindeneal. In eidar aduse inainte Dosofteiu c nu

poate aic pravila, nici pArtisl ce nu e al sAu, el care e
de treizeci de ani cununat cu aceastA eparhiel 8 si 'a
deprins ash-si afle odihna) acolo in RAclAuti, in zddar planse
lacriml calde inaintea prigonitorilor 4 : i se ingAdul numai,

de mi15, sA phstreze Rdutul in cAti ani mai are de trAit.

D.A. vorba acum sti-1 supuie Patriarhuiui sArbesc de Car1ovht2
si aceasta se si fAc, la 6 Decembre 1783, in
cbestii de dogmA mai ales, lar la 8 Decembre 1786 in toate,
episcopul bucovinean fiind chemat la sinoadele sArbesti.
I se trimesese de acolo, ca aindreptAtorp, un fel de teolog
oriental, arhimandritul dela Sistatovicl, Ghedeon Nichitici.
Se prevAz chiar sA se creascA popil tineri in studii mai

inalte si in stiinte la Lemberg 6, pe lAng cA se incepii

scoal de preotie In Bucovina chiar 7. Se hotArA apoi indata sA lipsascA cAlugArii deja economiia mosiilor), afarA doar

de o grAdinitti pentru aier 4, i sa se imputineze lAcasurile

lor mai mArunte, ba chiar s se pArdseascA unul ca Dragomirna, pentru c e ealcAtuit din as de multi oameni
strAnsi laolalta si deosebiti, cu faimA rea, si mai e si la
granitAv . Enzenberg voi s pAstreze doar Moldovita, SuI V. rAspunsul Mitropolitului, In Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p.309.
2 ibid., p. 67 0 urm.
3 lbid., p. 78.
4 lbid.
5 Ibid., pp. 86, 92.
6 Ibid., p. 90 gi urm.
7 V. Torgu Toma, in Junimea literard din Cernautt pe 4908.
9 lbid., p. 97.
9 aDa dasselbe aus so viel mglich zusammengebrachten und ver-

schiedenen, nicht woll beleumundeten Lenten besteht, und an der

Grenze liegti; ibid., p. 91. Se inchise i mAnAstirea de femei Petrluti ;

www.dacoromanica.ro

178

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

cevita si Putna 1 ; numdrul preotilor va fi restrdns, din atdtea

sute ce erau, la... 90.

O singurd mdsurd st.rni indignare si produse o energicd
protestare : aceia a secularizarii mascate. La 10 Ianuar 1784,
Dosofteiu, apoT Nichitici, acum episcop neunit al Ardealului, si

arhimandritul Gherasim ardtau c o astfel de hotdrare nu

se poate fdrd un sobor de obste si 4 daniile Domnilor

Moldovei snt fcute pe vecie 2 ; se cera ajutor la Carlovdt.
Se rdspunse cd e vorba numai de o aluare in administratie),
care, fiind voia ImpAratului, se va face neaprat. Daca

episcopul si noul sdu indreptdtor, un Ardelean, arhiman-

dritul Fldvari, (Feldioreanuly, nu ~ser in hotardrea

lor, egumenii atinsi de msura Guvernului declarard acum

c snt botarati a plec din tard si c nu vor mai ascult

de episcopul Bucovinei. E bine s cunoastem numele acestor

clerici cari fur judecati in Consistorii si surguniti, dup

destituire, in alte mAndstiri sau zvrliti peste botar: Iacov
de Putna, Antohie de Sucevita, Artimon de Solea, Venedict
de Moldovita, Antonie de Humor, cel mai greu lovit ; fii
iertat numai, pentru boald, Ioanichie de Dragomirna 4 :

Ignatie de Voronet se depdrtase singur. Ei nu cutezard

ins a duce mai departe impotrivirea si se rugard de iertare,

dar Venedict, un minunat gospodar

cum recunosc si
dusmanii 4
si Antohie treceau in curAnd si ei granita 4.
Supt conducerea Germanului Beck administratia a fondului
religionarl se organiza acum, in 1785 6. Planul de (regulare a manstirilor) din 29 Apri11780 fii isc.lit apoi de Doibid., p. 92,

cf. pp. 410, 114-5 , apoi Horecea, kfAmliestii, Zamostia,

Luca, c BOA no si a Christacek s.

1 lbid., p. 98.
2 Ibid., p. 401.
5 Ibid., pp. 103-5.
4 Ibid., pp. 158-7.
6 V. raportul, ibid., p. 194.
6 Ibid., p. 120.

www.dacoromanica.ro

BISERICA DIN BUCOVINA sI NOUL GUVEBN

179

softeiu, lmpotriva cons,tiintei 0 vointei lui exprimate, la

4789: mandstirile erau reduse aproape la nimic, In toate
privintelei. Numirea egumenilor era sd se facd din Carlovdt.
S, ese protopopi (de Cernduti, Ceremu, Nistru, Berhomte,
Vicov, Suceava ; vicari la ampulungul Moldovenesc 0 la

ce! Rusesc) 0 doi vicari erau s ajute pe Dosofteiu,randuiald care tinii pand. tarziu In veacul urmAtor. !II ace1a0
an, el Inchidea ochii In temnita-i onorabild, din Cernduti 2.
Urmas,ul lui, Sarbul Daniil Vlahovici, dela mAndstirea
Covila (t 20 August 1822, dupd o pdstorie de 33 de ani 0
dei condusese coala
ingropat la Dragomirna 8), nu tia

de preotie a Inaintaplui sdu

sd Inalte prestigiul unei

Biserici deckute. Acesji episcopi ai Guvernului nu dAdurd

mdcar noii Biserici dirtile trebuitoare, 0 Octoihul din 1804

rhindne o raritate : 0 aici cartea din Principate hran] pe

credincio0i Tinuturilor Instrdinate. Austria ruinase prestigial, valoarea culturald 0 national a Bisericii romne0i din
Bucovina, precum incerc,ase a face acela0 lucru Cu Biserica
romneasca din Oltenia, o jumtate de veac mai lnainte.

1 Ibid., p. 121.

3 Cf. fi articolul d-lui I. G. Sbiera, in (Enciclopedia Romantic din

Sibiiu.
$ Cf. inscriplii, II, p. 12, no. 28; cf. Vorobchievici, Dragomirna, p. 39.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A VII-a.

.-=

iNVIEREA SPIRIT ULUI BISERICESC

PR1N

REFORMA LU1 PAISIE DE NEAMT.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Paisie i paisianismul in Principate.

alugAri fugan i din Bucovina catolicilor, a prigonitorilor

samavolnici, a revolutionarilor mireni, cAlcAtori de canoane

si nimicitori de datine alergarb. in Moldova, trezind la o

nota viata mtinAstirile putin locuite si !Ara vre-un rost
cultural din Moldova l'Amasa supt ascultarea Domnului 1.
Un Meletie Ghica, fugar apentru c n'a gAsit de cuviinth
se trice obiceiurile terii i randuiala ortodoxieip, ajunse para
la Pitos i Smirna. n Slatina lui Lapusneanu se aseza
fugarul Macarie de Voroney, In Mica, Venedict de Mo1dovita.8. Schiteni, dela Schitul-Mare din Galitia, intemeiar6,
in judetul Botosani mnstirile nou. Colula si Zgbireni 4,
dintre care cea d'intAiu fusese bogat dAruit de boierul ctitor
din veacul al XVI-lea, Vistierul lui Rare, Teodor 5. Vartolomeiu MAzAreanu, care nu zdbovi nici el s5. *Asease&
la
ttuccrvina, dupti inceperea creformeit m'cinAstiresti

lanuar 1779, neprevAzand-o, el Ids Putnei intreaga

se adhposti la Roman, uncle er, la inceputul unui veac nou egumen al mgnstirii Precista,
lui avere6,

Wickenhauser, o. c., p. 407.

2 Melchisedec, Cron. Ha ftilor, I, p. 358 i urm.
Melchisedec, Cron. Rom., H, p. 115; Wickenhauser, 1. c.
Erbiceanu, Ist. Mitr. Mo/d., pp. 339-40.
6 V. cap. Cotiula i Vorona din Studii ;I doc., XVI.
Manan, in Rev. pot., 4889, no. 7; Urechil, in An. Ac. Rom., X, p. 208,
nota 2.
7 UrechiA, 1. c., p. 233, nota.

www.dacoromanica.ro

184

ISTORIA BISERICII ROKANErI

cutd din nou de episcopul nemtean Ioanichie, inteun timp

and Constantin Racovita cldi la Focsani mdnstirea Proorocului Samuil, inchinatd poate Alexandriei, si la Iasi mdnstirea Sf. Spiridon 1, toate trei Cu spitale. Vartolomeiu
lnsusi venise la egumenia Precistei dupd Gherasim Putneanul, care era egumen acolo la 1787, cnd preflicii
biserica 2
avti el insusi ca urmas si pnd la 1826 pe
alt Bucovinean, Gherasim 3.

In sfrsit, Paisie Veliciovschi fii printre cei dintdiu cari

trecurd in Moldova pravoslavnic,, stdpanita de un Domn
pravoslavnic, cu fria de Dumnezeu si respect pentru Biseria Ina in anul ludrii Bucovinei, la 14 Octotnbre
4775', el isi faca intrarea in mdastirea Secul, inapdtoare

clddire ca multe chilii, in care, de mult timp, nu se mai

desfdsurd vre-o muna de aici insd, din noua ctitorie a
lui Varlaam, veniserd episcopii de Hui Varlaam I-iu (1.690
si urm.), Iorest (1.714-27) si Ghedeon (1728-34) 5-, mandstire
pe care i-o ddtuise Grigore-Voll Ghica. Numdrul dratilor

din csoborull sau se inmulti insa asa de rdpede, inct

Constantin-Vod Moruzi, urmasul lui Ghica, simti, in August

1779, nevoia de a-i mai da un Ideas din cele vechi pentru

a face ad domneasa In el noul spirit de harnich muna

In scrisul si almdcitul artilor.
Neamtul, dupd petrecerea in zidurile sale a Polonilor
intku, a cdtanelor nemtesti pe unid, se alla in stare proastd,
del din mijlocul alugrilor sai, cari nu erau mai luminati

sau aprinsi de rivnd deck ceilalti, se ridia la 4718 episcopul de Roman, apoi Mitropolit,Gbeorgbie, cel de Hui,
1 Cf. insorip(ii, II, p. 156 :ti nrm.; Melchisedec, Cron. Rom., II,
pp. 64-5.

2 inscriplii, II, p. 22, no. 2.

2 Ibid., no. 1.
4 La 21 Infle eri la Dragomirna; eAdunareas, 1. C.
5 Saya, inaintan1 lui Ioresk dela,1709. fusese din. P&ngffrati ;
Melchisedec, Cron. Ilutnlor, I, p. 472.

www.dacoromanica.ro

PAISIE

I PAISIANISMUL IN PRINCIPATE

485

Varlaam, care a fnst egumen acolo dela 4716 la 1720 1,

apoi, la 1735, alt episcop de Hui, Teofil, care fusese, timp
de zece ani macar, egumen nemtean. Teofil trecii, In 1743-4,

Ja Roman si de aici, peste putin, in Septembre 1.747 el

inurise la zi 'ntaiu din aceast. luna , oasele i se stramutau
la mandstirea lui de postrig, unde, fiind el un crturar de
slovenie, ca toti arhiereii din generatia sa, o inscriptie mai
mult In aceasta
Inseamn local de ingropare, in pridvorul bisericii lui Stefan-cel-Mare 2. Ioanichie, episcop de
Roman (1747-69), e si el tot Nemtean : e si ctitorul schitului
Vovedenia, de nona viat. In sihastrie 8, si el sprijine pe cal.-turarul staret de Neamt Grigorie 4; fratele san. Nicolae
pana la capatul vietii ca monah acolo, la Neamt 6 ingropat
iiind apoi In mnastire, ca i Ioanichie insusi. E Insa, cel din
urm arhiereu care porni de acolo, caci i urmasii lui Teofil
la Hui, Ieroteiu (1744-52) si Inochentie (1752-82), si cel dela

Roman ai lui Ioanichie

unde, adaugim, Atanasie, cel
din 1724 la 17336, fusese Putnean Leon Gheuca1 sant
calugari din Putna, din r.ndul carora face parte, de alminterea, i Gavriil Mitropolitul, care petrecuse acolo Inaintea
norocului sau 8.

Intr'o frumoasa scrisoare, Paisie spune cum a primit

t'Ara voie grija manstirii sale celei nona, cum asoboruli,
san dela Secul 1-a petrecut pana la Neamt cu lacrami, cum

n'a putut adaposti mai mult de vre-o cinsprezece vechi

ucenici de-ai si 1n chiliile putine ce se patean locul aici,
1 Melchisedec, Cron. HuOlor, I, p. 206.
2 Cf. Melchisedec, Cron. Hu?ilor, I, pp. 206-14; Cron. Rom.,
pp. 28.9; Notife, p. 6.
3 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 51-5, 65 si urm., 80 si urm.
4 lbid., p. 78.
5 lbid., pp. 86-7.
6 ti urmeazi, scurt timp, Daniil de Solea; Melchisedec, Cron. Rom.,
II, p. 21.
7 lbid., p. 95.
8 lnscrip(ii, 11, pp. 175-6, no. 471.

www.dacoromanica.ro

186

ISTORIA BISERICII ROMANE$TI

cum e nevoie de lucru mult pentru a se aduce in bunA

star e aceast mai veche mAnAstire a Moldovei intregi, cum cel

d'intftiu gAnd la sosire i-a fost sA se inchine icoanei Maicei

Domnuldi fAcAtoare de minuni, pe care ilse invrednicise de
trei ori a o tine Cu pAcAtoasele lui mAniy, atunci cAnd,
IncA tAnA'r, fAce drumul la Sfantul Munte 1. AveA de gAnd
sLi zideascA bolnitA si chilii nouA, Cu douA rnduri, as cura
se vAd astzi, sA faca o notA reparatie a clddirifor bisericesti,

dupti aceia, veche de aproape jumAtate de veac, a episcopului de Roman, Pahomie. El trAl aici pAnA la 15 Novembre
'17942.

In linistea bog,atA dela Neamt, Paisie, scriindu-si epistolele

de indrumare cAtre toti cei ce tineau de regula lui, si chiar

cdtre cei de acash,. din Pultava, isi pregatl de lucru ucenicii crturari (Slovenii) : Sofronie, urmasul sAu in egumenie (1794-1.803), Ioan, care a fost si el egumen (t 1812),
seninul bAtrAn Dosofteiu 2, pe Dorofteid, ucenicul lui Sofronie, pe Stefan ierodlaconul, traducAtor (t 1. 1807), pe tovarAsii
Lt tlmAciri ai lui Stefan, cdascAluly Isaac, trecut in rAndurile schivnicilor, scolarul acestuia, Iosif, apoi Stratonic, Antonie, Rafail, dar mai ales Gherontie. Spiritul cel nou pAtrunse
la Agapia Veche, unde in 1.789 stAteA astaretult Macarie
(12 pArinti la obste) ; la Hangul, se pare, al eArui monali
Galaction se lndeletniciA cu copiarea cArtilor ; la Disericani,

unde Veniamin, arhimandraul si egumenul din 1.803, pare

a4 un Paisian 4 Vi unde ser. Mitrofan, ctilug?.trit de Paisie3;

la Rasca, unde Antonie egumenul se afl crmuind pe

acciasi vreme 6, dup" Chini arhimandritul, tAlmilcitorul celui

d'intAid Tipicon si acela- care (au adus luminata manAstire

Studii i doc., VIL, p. 159 i urm.
2 Melchisedec, Notilo, pp. 6-7.
3 ir. 1.1 1st, lit. rom., II, p. 393.

4 Lip6datu, Bisericant i Beqca, p. 31.

a Ibid., p. 33.
6 Ibid., p. 32.

www.dacoromanica.ro

PAISIE "$1 PAISIANLSMUL IN PRINCIPATE

187

la cea lui Duninezeu placuta viata calugAreascAP, fiind i In-

Attorul ierodiaconului Gherasim, tare a fost apoi cel

d'intaiu tipograf muntean 1, al lui loan i Meletie, striitori.
Un Agafton, Ruq, intemeit schitul Vorona, In pAdurile Botosanilori schit de aSloveni, din aMalorosia) i Bucovina,
Moldoveni

i Romani, stransi din toate prile. Schiturile

dela munte, Vovidenia, Pocrovul, Tarcdul, aveau schivnici

dupa vechea randuiala a lui Thmitrie de Rostov, cari se

unira la miscarea paisiana.
Munteni se adausera la asobom un Rafail din Hurez 2,

un Grigorie din Bucuresti, care se meza la Caldarusani,

manstirea lui Matei Basarab, al cArii egumen Dosofteiu
mort la 1807 3, arata sa fi ascultat si el de-a dreptul inv6taturile marelui dascal de calug'grie noua; Chiriac Ramniceanu14, care ajunse calugr la Caluiu ; Gheorghie, care
statii in fruntea manAstirii Cernica de Janga'. Bucuresti,
fundatie a familiei *tirbei. Schitul Iezer, Poiana Marului,
poate Varzrestii, Ghighiul de Janga Ploiesti, Dalhautii,
Ciolanul din BUZi1U, Chela prahoveana, din 4835-9 5, toga.

'Altea de spre Moldova a Principatului muntean suferk

binefachtoarea inraurire a lui Paisie.
pentru clugarite,care trlau la Socola, zidita de o fat a
L6pusneanului, apoi la aSoberul MRicelorp din Iasi, biserica
Sf. Paraschive care se mai pastreaza inca 2,- fati' Paisie un
Mea ales, la Varatec ; la 1802 apoi, Alexandru-Voda Moruzi,

adeta Mitropolitn1 Veniamin, mutA pe cele din Socola la

Agapia, eh sa se faca loe Seminariului 7 aici erau sa invete
Cu adascal batran procopsit la iftvat4tural atarte greceasca
elineaactip, alegandu-se si dintro .ele apoi. Adaocale, i st de,
prinda alucruri tie Entina, adicti ousaturi, hmuluri,
1 gid., pp. 45-6, 49r51.
2 dernica, p. 15.
8 $114Ciii fi doc., VII, pp. 308-9.

4 V. 1st, lit. rom., II, p. 381; nota 3.

6 V. litscriptii, I, pp. 68-9; IT, p. 247 t oral.
6 bid., II, pp. 198-9 no. XLIV.
7 Uricariul, VII, p. 128 i urm.

www.dacoromanica.ro

188

IbTORIA BISERICII RO3IANErI

si cusuturi de vesminte arhieresti i alte iscusite lucruri,

care acestea sant peittru cinstea i folosul lor i pentru podoaba PatrieiD.

De alminterea, aici un Domn chiar, fusese cucerit de

ideile reformei, i astfel la Maiu 1776 Alexandru-Vodrt lp-

silanti hotria ch in obyejitii nu vor intr deck cei aispititi Cu cercarea cuviincioasl, de vin adec cu gandil de spOsenieD, oameni maturi, Intregi la minte i slobozi, lipsiti de greu-MO de familie ; el mai addugia c fratii nu vor avea aincurditura alisverisurilorD, despartindu-se de lume cu total, printr'o

adiatA de moarten, cA ei nu vor ravni alta mancare deck

acea proasta i lesne castigatA a obstii), nici alte vesminte
deck -aceale sgracesti si lesne cumpOrateD, ct nu vor phrasl manhstirile si nu vor Ihs pe nimeni s. vie In ele am
cantece lumesti sau Cu necuvioase faptel, c. atat (chinoviarhul, adech nacealnicul obstejitieiv, Cat si skeuophylaxul,
pazitoria de vaseD, si economul sA fie de cash si aneschim-

bath), iar egumenul nici va vinde, nici va cumphra

mArgenindu-se a chivernisl bine averea ce a ghsit 1
n toate obstejitiileD, care au in fruntea lor un anacealnic) sau astaret) i cuprind multi chlugri-preoti si
calugari-diaconi, si un numr de ad uhovnici) alesi, se Tad
chipuri de-ale lncepAtorilor curentului reformei religioase :
Paisie insusi, Gheorghie de aCtildkusani i CernicaD, Dorofteiu, care urm. lui Gheorghie in -cea d'intaiu manAstire.
apoi episcopii, Mitropolitii de care va vent vorba indat.,

tritiser6 duph norma paisiank Inainte de a Ilia ln man&

paterita de arhierei. ta vechile dulapuri se mai pAstreaza,
ori se mai phstrau pan& la stramutarea lor la Academia
Romank pe 'Ana tiphrituri slavone, grecesti, romanesti,
une ori i latine, cArti de sluj136, de cetire, de teologie,
adesea i unele cOrti profane , chrtile iesite din TAbdittoarea munca a mai multor talmticitori i caligrafi. Mai
I Studii

doc , V, p. 551 0 urin., no. 4.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MOLDOVEI SUPT GHEUCA

I STAMATI

.189

mult din cele care pPivesc augdria : Sf. Petru Damaschin,

al lotdrrile pe scurb ale Sf. Vasile, aCuvintele) aceluiasi,
cRasoforulp sau cartea adespre Tundere i alte serien ale
lui Nichifor Theotokis, (Marco Pustnieull, (Catafighiotub,
aStavroillia), Iubirea Crucii adecd. , Ion Scdrariul, Viata
lui Dimitrie de Rostov, a Sf. Calist, cOglinda tainic a
vietii augtirestb, Teodoret, Chiril de Alexandria, (Ceale
pa tru cArti ale Bogoslovieip, Talcul Apocalipsului, Isaia
Pustnicul, (Cuvntul pustnicescp al lui Ni], (Scara Raiuluip
de Ioan Sinaitul, Efrem Sirul, Paterice, intre care cel (lela
Pecersca, (Capete lucrAtoare ale lui Nichita Stethat, d'u&
din mAndstirea constantinopolitand Studion, Sf. Grigore Sinaitul, Simion Noul Bogoslov, Invtdturile si scrierile lui
Pa isie

a. 1.

CAP. II.

Paisianismul i Biserica Moldovei supt Mitropoliiii Leon

Gheuca i Iacov Stamati.
Deocamdat /l'Are aceast viat vioaie a mndstirilor de
i intre oticialitatea bisericeascd nu erd o legAtur&

obtejitie

strnsh nici mcar in Moldova. Mitropolitul Gavriil tral

pnd la 20 Februar 1786 2 ; el ldsa ca schimbtirile neprielnice ortodoxiei si rosturile romnesti sd. se indeplineasca
In Bucovina rara sd se ainestece, i dada Mitropolia ca locuintd. Domnului, dupd focul ce-i mistuise Curtea,
el insusi addpostindu-se in mdndstirea Golia, unde si murl. Pe
vremea lui se fama biserica Sf. Gheorghe de langd Mitropolie, in care biseric Gavriil, ctitorul ei, sluji mai bueuros decat in adevdratul ideas metropolitan al Doamnei
1 Cf. Cernica; Lapellatu, 1. C.; Ghighiu f i Argef, Studii f i doc.. VII, Z. C.
2 Doc. Callimachi, I, pp. cLxxxv, 407 Erbiceanu, Mitr. Mold., p.

xLvni; inscriplit, II, pp. 175-6.

www.dacoromanica.ro

190

ISTORIA IIISERICII 11011iNEV1

Anastasia Duca, Stratenia, cara fiind, prin vanzarile nechib-

zuite ale lui Gavriil, ineunjurata de privalii jidovesti,ca

Sf. Gheorghe, de altfel, care avea. docuirea Jilovilor pana
aproape de altarul
fit prefacutd apoi, la 1796, in pamis al scolii inalte de greceste, al Academiei domnesti,
intemeiate de Grigore Alexandru-Voda Ghica 1. Ca a fost
bun si darnic, atatal cel prea-bland i prea-iubitor al tuturora, ca.* celor saraci, mangaierea celor intru nec,azurip 2,

nu e de ajuns pentru a-i acopen i greseala de a nu fi stiut

sa reprezinte, cu demnitatea si hotarrea cuvenita, in astfel
de imprejurari grele, Biserica sa.
Un fecior de boier, Leon Gheuca, crescut pe tanga Gai protosinghel al Mitropoliei, ajunse
pe rand episcop de Roman, la 2 Februar 4769, supt Grigore-Voda Callimachi, nepotul lui Gavriil, lasndu-se cu
voie la o parte si Inochentie de Hui i Dosofteiu de Radrt.itt 3, apoi si loctiitor de episcop al Husilor, la plecarea
vriil, care-I fac

In Rusia a lui Inochentie, in 20 Novembre 1769g, i, in sfarsit,

la 1786, inlocuitor al patronului sau statornic, ca Mitropolit,

cu toata indrazneata incercare a Patriarhului pe IONA

Poarta de a se face numire de Mitropolit prin el si soborul
BAIA 4. Era un om Inca tanar si de o crestere aleasa, care invata frantuzeste limba pe care o stia i Chesarie de Minnie, care cetia. de Mercure francaisp, Enciclopedia i Istoria
Moldovei de Carra ca episcop, care-si Meuse biblioteea

Ja Mitropolie, reparata prin ingrijirea lui i inzestrata eu

case de locuilita i paraclis in ele, cu doua mosii mug, Rotarii i Prisacanii 6, care av prieten ca vestitul fabulist si
parinte al literaturii sirbesti, Dositeu Obradovici, creseatorul
Erbiceanu, I. c., pp. mix, 41-2.
2 Doc. Callimachi, I, p. 407.
8 Mtichisedec, Cron, Rom., II, p. 95 i urm.
4 Arch. Rom., I, p. 151 i urm.: Melchisedec, Cron. Hupaui, I,
pp. 306-7.

6 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 451-2.

6 ibid., p. 'tux.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MOLDOTEI SUPT GHEUCA

I STAMATI

191

lui Grigore vi lui Alexandru Callimachi 1. Primi dela Obradovici dedicatia unei predici de Zolikofer, tradusa in sal.bevte, vi comanda traducerea unui alleliodor sau istorie
etipiceasca 2. Cand era numai protosinghel, ceruse lui Mazreanu sa-i prefaca in romanevte (chica ieropoliticb3. Voia
s dea cetitorilor moldoveni in tipografia metropolitana Cuge-

trile lui Oxenstierna vi pe Tlmague al lui Fnelon. A

talmacit insusi o carte de multe invkaturi) mai mult morale deck religioase, din limba franceza 4. Cum se vede, un

arhiereu foarte lumaret, a carui iubire pentru noua literatura franceza, revolutionara vi deista, se poate intelege cand
ne gandim c invatatul episcop grec al Cazanului vi Astrahanului, Evghenie Bulgaris, care a fost vi pe la noi, traduce& din Voltaire insuvi vi ca Charles XII al aceluiavi aft
un talmacitor calugar din Iavi, pe Ghervasie 5.

In timpul cand Mitropolitul avea grija traducerilor sale

vi a celor pe care gasise c trebuie sa le comande, tiparul
romnesc e in mina unui Rus, lega.tor, saptor, meter tipograf, protopop, econom, exarh chiar al Mitropoliei Moldovei, din timpul razboiului din urma, cnd el, venit in Mol-

dova inca dela 1764, va fi tinut locul lui Gavriii,' Mihail

Strilbitchi. Acesta daduse in Iavi o Psaltire, In 1.784, apoi,
poate, un Antologhiu vi un Molitvenic in 1785, Octoihul dela

o noua editie a Prvilioareip muntene, invatatura

pentru duhovnici, din 1781 (1784), o traducere a Alfavitei
suileteti de Dimitrie de Rostov
cea d'intdiu lucrare
47866,

asceticd ieitd de supt teascuri romdnegi , ha chiar un

1 V. Tichindeal, Fabule, ed. Russu, pp. xvt si urm.
2 Ist, lit. rom., II, pp. 383, 438-7, 448, nota 3.
8 Picot, Notice bibliographique sur le protopope Mihail Strabickij,
Paris, 4905, pp. 4-5.
4 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 442-5.
5 Cf. Sulzer, II, p. 37, nota a; Xenopol v't Erbiceanu, Serbarea ;mo-

lare; din la;i, p. pa

6 V. i mai sus.

www.dacoromanica.ro

192

ISTORIA BISERICII ROMiNESTI

Calendariu pe 1785 si Inc o brosur5.1, toate cArti binisor lucrate de Strilbitchi insusi, ca si de fiul sau Policarp, din care fAcii apoi un podporucic imprtesc, i impodobite cu planse de mAna celui d'intAiu. Nu rmne
supt noul Mitropolit, ci trece la Mohilu, pe Nistru, uncle.
face s apark in Iunie 1786, o a doua Psaltire, inchinatk
nu Dommilui moldovenesc, un Mavrocordat, ci Imprtesei
Ecaterina Insi. Rusii, nvlind in Moldova, aduc cu

In 1788 pe Strilbitchi, care er si putintel spion, purtncl

scrisori, In 1787, lntre Mitropolitul Leon, care corespundek
si cu Austriecii 2, cerAnd pe lang ei sprijin lui Dosofteiu

al Bucovinei, ca unul ce era si el (patriot acestii tidloase.

patrii 37),- Si intre Rusi 4. Catavasieriul su se publich astfel

In Iasi, la 1788, toamna, si un Molitvenic nou iese de supt

teoscurile sale la 1789.
Er6. ajutat, In lucrarea acestor clou crti,si de paisianul

Gherasim, din Neamt. Apoi singur el d Psaltirea

1790-1, Catavasieriul din 1792, Ceaslovul din acelasi an.
In acelasi timp cInd facea aceste editii in titlul carora sepomenesc membrii familiei imprtesti din Rusia si gayernatorii Principatelor, un Potemchin, un Besborodco,Strilbitchi rspndeste prin slovele sale : gramatice, dialoguri,
chrti de cetire ruso-romnesti, prin care s se deprind.
Moldovenii cu limba noilor stpint Ba chiar cr) numai
rusesti, un Apostol din 1791, o traducere din englezeste
privire la dogma crestink se public de dfinsul, pe lng.
un numr de crticele romnesti Third insemnAtate. De almintrelea, cnd dup pacea din Iasi, trupele rusesti ie*4
din Moldova, Strilbitchi nu rmase &cat pentru a-si isprvi
Psaltirea din acest an, care poart numele domnesc al lui
Alexandru-Vod Moruzi, i apoi 11 gsim la Dubasari, alt
I Picot. pp. 18-9.
2 Arch. rom., II, p. 292 i urm.
8 V. i Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 317.
4 V. Picot, p. 7 i urm.; Urechig, in An. Ac. Rom., X, pp. 19-20 ; 1stRom., III, 148-9.

www.dacoromanica.ro

RTSERICA MOLDOVEI SUPT MULTA

L STAMATE

193

tilrgusor de granit pe Nistru, de unde trimete la 1794 un

Ceaslov romnesc 1 si un Bucvar rusesc, iar in 1796 o
Alexandrie, tiprita de dnsul lii tipografia sa avolnical, are

ca loe de publicare Mobiltiul, entre hotariulil Rossiei

intre al Moldovieb, unde se intorsese deci si unde va fi
murit, caci nu mai a vem alte stiri despre dansul 2.
inca In cursul anului 1788 poate, Mitropolitul Leon, care
era greu bolnav la Galata pe vremea serbatorilor Craciunului 3, murise. El lasase, plecand din Roman, acest Scaun
Grecului Iacov, egumenul bisericii Barnovschi ; prin bani
acesta captase sprijinul Curtii lui Alexandru-Voda Mavro-

cordat, si prin bani hiruise In lupta pentru episcopia

Roman pe Venedict de RAsca si pe dichiul dela Hui, de sigur
un Putnean, Iorest ; Mitropolia fiind in manile Domnului,
alegerat se facil in biserica Dancului 4, din care Constantin

Duca facuse, prin 1703, o manastire, inchinand-o la cica

Patruzeci de Mucenicii) din Atos 5. Iacov pastorl, incunjurat

de Greci, numai pasma la 25 Octombre din anul asezarii

sale ca episcop, 1786, si moartea-1 prinse pe neprevzute la
Focsani, dupa ce trecuse asupra Episcopiei vechile sale datorii
adaugise altele noua pana la 80.000 de lei, suma as. de
Impovartitoare pentru venitul de 7.500 de lei al Romanului,
Inct nimeni nu mai vol s-i primeasca mostenirea. Dup&
o vacanta de Scaun mai lung i dup o chibzuire oficial&
pentru plata banilor fara dobanzi, se facii supt AlexandruVoda Ipsilanti, urmasul lui Mavrocordat, ce fugise In Rusia,
alegerea unui nou episcop de Roman, la 19 Iulie 4787: pe
Muga Varlaam de Agapia, un Paisian, se infatisard doi din
fugarii bucovineni : Macarie dela Slatina si un fost proe1 melchisedec, Cron. Biquini, II, pp. 467-9.
2 Pentru toate, v. Picot, o. c., passim.
3 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 319.
4 Melchisedec, Crol. Rom., II, p. 415.
6 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 330-4.

www.dacoromanica.ro

194

ISTORIA BISERICII ROMANETTI

gumen al Putnei, Antonie, un mncdcios trAndav, care

izbutl 1.

Patriarhia de Constantinopol se amestecd la vacanta metropolitand, nefiind Domn care s'o infrneze. Episcopul de
Roman si noul episcop de Hui dela 1782
Iacov Stamati, un Ardelean (n. 1748), cdlugdrit la Neamt inainte
de venirea lui Paisie (la 1765) si ajuns protosinghel al
Mitropoliei dupd alegerea lui Leon ca episcop de Roman,
primira ecdosis ca O. f ac o alegere pe care, in astfel de

timpuri de rdzboiu, eisird mai bine s'o amne2. Rusii

pusera atunci ca etiitoriu de loculu eparhiei Moldovlahiei
pe un arhiereu de-ai lor, din Ecaterinoslav, Ambrosia
si la Sf. Spiridon, in 1788, ei voira sa puie pe un

earhimandrit gren ce slujise pe flota biruitoare a lui

si, pentru ca acesta nu cunostea de loe imprejurarile, i se adaugl ca informator si cdlauz spionul
Orlov

Strilbitchi, care put sa poarte acum titlul mdret de aprotopop al Moldovei, Terii-Roma'nesti si Basarabiei3D. Ambrobie merse pAnd la Neamt, pentru a face arhimandrit
acolo pe meritosul Paisie4. Retragandu-se la sfarsitul razboiului, in 'armar 1792, fard macar o alegere formar. de
Mitropolit5, ci numai dupd vointa lui Ambrosie si a Comandei rusesti, fa sfintit Gavriil BAnulescu, un CAmpulungean din suita lui Ambrosie, care fusese deci prin Rusia
si purt de curand titlul de episcop al Achermanului 6.
La 9 lanuar 1792 Strilbitchi inchina Catavasieriul lui Ambrosie, iar Ceaslovul aceluiasi apropie numele lui Gavriil,
aMitropolit a toatd Moldova)5, de al noului Domn Constantin
i Cron. Rom.,la locul respectiv. Cf. Wolf, Beschreibung der 31oldau,
I, p. 149.
2 Cf. Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 151-2.
8 Picot, p. 20 si urm.
4 Adunarea citata.

5 V. declaratia in acest sens a lui Iacov in Erbiceanu,

Mold., pp. 321-2.
6 V. Stefanelli, in An. Ac. .Rom., XXIII.

www.dacoromanica.ro

1st. Mitr.

BISERICA MOLDOVEI SUPT GHEUCA SI STAMATI

195

Curtea Rusiei ii trimeted In April feliciari si o

cruce de briliante. Mortni nu vol ins pe acest nou arhiprtstor al Moldovei ; el Mat pe Patriarh s5.-1 inlature si s.1
Moruzi 1.

hotArasch, in April 3, o nota alegere, si data aceasta iesi, prin

lunie instiintarea lui e din 22 ale acestei luni , Iacov epis-

copul de Hui, om vrednic de Mitropolie, care primise

eparhia sa aprAdata pn5, in scAndura si aruncat in
gred datorie de 75 de pungi de bard, de Alexandru Constantin Mavrocordat-Vodd, rApitorul mostenirii lui Inochentie,

si o ]asase acum cu totul sloboda. Faptul ca el rscumparase prinsii turci din manile Muscalilor, cheltuind pentru
aceasta '16.000 de lei, si ca, la descoperirea acestei dovezi
de mild pentru pAgAni, el fusese mAnat in tahilra dela Hotin pentru a-si d seamd, 11 recomandau in deosebi Portii 3.
Gavriil I'd luat, In Maiu, cu sila din Iasi si dus la Poarta,
uncle Patriarhul vol sa-1 ded In mar-Ale Trimesului Rusiei ;

adapostindu-se totusi, la urma, In aceast tar4, el cApAta

epi8copia Gotiei In Crimeia si Ordinul Sf. Andrei 4.

lacov erd uh arhiereu invatat, stiind ceva greceste si slavoneste, poate si frantnzeste 5. A fost si aici un foarte bun
gospodar, care a zidit casa de resedint a Mitropolitilor si
a scos pe Evreii cari, cu carti de vnzare f,i de bezmen
ale lui Gavriil Calimachi, se asezaser6. In jurul bisericilor
Strateniei si Sfntului Gheorghe 6; eland Mitropolia veche
pe Ing. Academie, el lsi alese pentru slujba sa archie1 Picot, p. 27.
2 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 320.
8 Cf. Melchisedec, Cronica Humlui, I, pp. 346-7, 367 ii. urm. Mai
ales insemnata notiti de pe pp. 366-7.
4 Cf. Acte fi. fragmente, II, pp. 345-6, 348; Melehisedee, I. c., p. 367,
nota ; pomelnicul din Erbiceanu, Mitr. Mold. ; Stefanelli, 1. c.
6 Memoriul, cu idei inaintate, in chestia colilor, pe care-1 isellete
el
Uricarial, III, p. 13 i urm.. pare BA ile InsA mai mult al lui
Scarlat Ghica, boier care fAcuse studii in Apus.
6 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 42.

www.dacoromanica.ro

196

ISTORIA BISERIMI ROMINESTI

reasca biserica noud a lui Gavriil 1; o mare reparatie, in

1797, cuprhase arnndoul clAdirile si boltile negustorilor ce
Je incunjurau 2.
Pdstorl unsprezece ani, scdpnd si de intriga, care voi.,

In 1796, sd-i id. Scaunul, si de cutitul unui nebun, care-1

rdn1 In acelasi an 3. Chiar dela inceputul stpanirii sale
arhieresti, ierodiaconul Gherasim si tipograful cel nou,
popa Mihalache firqte deosebit de S trilbitchi ddeau o
Liturghie, In 4794; o Psaltire urm nuinai in. 1801, apoi
un Apostol si un Molitvenic4. Afara de aceasta se ddd o
editie not din cartea rabinului Neo fit, Infruntarea Jidovilor (1803), operele lui Amfiluhie de Hotin, ha chiar un
Calendariu i romanul Critil si Andronius, iesit de supt
teascurile Mitropofiei la 1794.
La 10-11 Mart 1803 Iacov Stamati muri de dropicd,si-i urmA

un fiu de boier mare, un ucenic al lui Paisie, un scriitor

si un om de intluent., eclesiarhul, egumenul de Sf. Spiridon,
episcopul de Husi
din 1792 si apoi dp Roman dela
Iunie 1796 6 , Veniamin Costachi, in mirenie Vasilie, fiul

lui Grigoras ,Negel 6. Cu un an Inainte, o retipdrire a cdrticelei Mit;opolitului Gheorghie despre icoana din Neamt
incepe acolo sirul tipdriturilor 7. Paisianismul triumf si
In organizarea episcopald a Bisericii moldovene si in literatura bisericeasca a Romnilor.

1 .Thid.

2 Cf. Wolr, passim i. ateza par. M. I. Michaileanu, 4895.

4 Ll. cc.
4 Picot, l. c., p. 14, nota 2.
5 Cron. .Rom., II, p. 160 s'i urm.; Mitr. Mold., p. 42 s't urm.
6 V. brosura mea despre dinsul in 013ibl. Minervein.
7 Picot, o. c., p. 15.

www.dacoromanica.ro

PARTEN A VIII-a.

.=

UNIREA CURENTULUI RELIG1OS PAISIAN,

SPRIJINIT DE

ARHIEREII DIN PRINCIPATE,

CU

NOUL CURENT NATIONAL DE PESTE MUNTI.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.
Episcopul de Arges Iosif.

Pana atunci, paisianismul reformator prin credintd, disciplind i muncd Merara' cautase alte drumuri pentru a iesi la
iveala. Paisie trimesese la Bucuresti pe unul dintre a fratii

mai tineri, pe Gherontie, dorind sd aibd, pe lng attia

cunoscAtori de slavoneste, si un traductor din limba elineascd. Ucenicul staretului din Neamt Isi fc studiile la
noul dasc6.1 grec din Bucuresti, Lambru Photiades. Aici so
imprieteni cu un Muntean, Grigorie. Din porunca Mitropo-

litulul Dosofteiu, ei amndoi dddurd la 4794 o editie rom.neascd. a (CArtii folositoare de sutlet), care se rdspndi
as de rpede, inct trebui retipkrita la 1799 si 4800 1. Ei
talmdciserd si vestitul Pile al lui Teofilact, opera de caro
se vorbeste prin anii 1790 2. Infla se hotdrr la acel pele
rinagiu spre Atas din care se intoarse numai Grigorie, cdci
Gherontie murl pe cale in Filipopol, la mdnastirea Sfintilor
Anarguri 3, ei mai gdtird i alte lucrdri de teologie dup
originale eline.

Iii acelasi timp se gsi tot in Tara-Romneasch un arhiereu, ucenic al lui Cbesarie, fost protosinghel la Rmnic,
lngrijitorul tiparului supt episcopul Filard, care, fiind ndsUricariul, XXIV, pp. 396-7.
2 Scrlitori bisericeSi, pp. 33-4.
8 Prefata la 'Encsopii sGro Oetcov aortauov ; cf. i a Checragaritc/ui
din 4844 d Bis. ort., Xil, p. 532.

www.dacoromanica.ro

200

1ST ORIA IITSERICII ROMANETTI

cut in Lovistea VAIcii, poate din neam de Ardeleni, trebuiA

Ed aibA legAturi cu Ardealul, de care-1 apropi numirea sa
ca Int.Ail' episcop al Argesului, ridicat ca Scaun arhieresc
din ruinele sale, in August 1794 1, pentru adoauA judete,
aded. al Argesului si al Oltuluiz 2. In sfArsit legaturile sale
In Bucuresti 11 fAcuserA a cunoaste pe Gherontie si Grigorie si a pretul curentul paisian. Astfel cArturAria olteaph
a lui Damaschin, Grigorie si Chesarie, noua miscare ardelea* care IncepeA, cum se va vedeA chiar acum, BA apropie
de Romanii de dincoace, si pe neunitii treziti la culturA, si
pe Uniti, scApati de exclusivismul catolic, si, In sfArsit, cAlugAria reformatA a Moldovei, se unesc in losif de Arges, ori,
cum i se ziceA, si cum isi ziceA, insusi, a A rgeul). A.supra
operei si insemnAtAtii acestui lnaintas al lui Veniamin Cos-

tachi se cuvine a ne opri.

Iosif, care a fost si un foarte bun gospodar, drep,And

minunata bisericA a lui Neagoe-VodA, in gare bAciuiserA doi

ani de zile Turcii, pe timpul rAzboiului din urmA, si clAdi

bisericuta Sf. Nifon, fAcAnd si, din nou, casele de locuintti
arhieresti, a fost un statornic patron al Nemtenilor, a cAror

Myra pentru Biseric si carte, ale cAror curate gAnduri

de imhunAtatire a vietii mAnAstiresti si de inltare a culturii clerului in de obste era in mdsurA a le intelege. Inca
din 17962 el sti cA Gherontie si Grigorie, (cdoi *Intl cAlugri din Moldova), au gata Talcul lui Teofilact, pe care
el ar fi vrut s5.-1 vac% tipArit in Ardeal, cu cheltuiala corespondentului shu obisnuit, marele negustor sibiian Haai
Constantin Pop a. FAc 85 se tipAreascA la Bucuresti, in
noul asezAmAnt privilegiat al boierinasilor Clinceanu si ToI Cond. Sfantd, pa 279 .1 urm. Cf. Zilot RomAnul, in Rev. p. ist.,
arch. Id fit., vol. V, p. 73.
2 Cond. Sfantei, I. c. Tomos-ul patriarbal pentru noua diecezi un a'a
publicat ai nici pretextul intenaeierii ei nu se cunoaate mai de aproape.
Cf. pentru eparhial3uaului, la 4544, Tunualla (Mihai Cantacuzino), trad.
Sion, p. 401 i urm.
2 Scriitori bisericegi, pp. 33-4.

www.dacoromanica.ro

SCHIMBAREA SPIRITUM IN MARICA UNITX

201

pliceanu, cari lntrebuintau pentru crtile bisericesti pe un

calugr din Neamt, Isaia, o noua editie dintr'o carte de
combatere a (Volteristilor, paganilor adeca, celor l'ara de
Dumnezeu, ai veacului acestuia), Apologhia contra celor

fard de Dumnezeu, traducere a lui Gherontie singur, dupa

Dimitrie de Rostov, se pare 1. La 1816, episcopul de Arges,
care er lnsusi un scriitor, dada la Neamt o editie a traducerii sale din Atanasie de Paros, Trwrop.il seo Oi:wv b1111"Wv,

(Prescurtarea despre dumnezeestile dogmeb. i Paraclitichi,

alta talmcire a lui, iese tot in mhnastirea lui Paisie. El

M'al pe Grigorie s traduca ThIcuirea pe scurt) a lui Nichifor Calist Xantopulo i rug pe staretul de Neamt Ghc-

rontie sa 6 tiphreasca, la 1814. Din programa' noii scoli

monastice moldovenesti, el nu primi avntul de Instrhinare de lume, setea de suferinta meritorie fata de Dumnezeu,
al Nemtenilor : se facea Mg, din toga Mima, partas la opera
lor de cultura, prin care acesti smeriti calugari si-au cks-

tigat recunostinta tuturor timpurilor.

CAP. II.

Schimbarea in sens romAnesc a spiritului in Biserica unit :

Samuil Klein, Sincai i Petru Maior ca rzvratiti religiosi.

Privirile lui Iosif se Indreptau insh, nu numai chtre

rnuncitoarele chinovii ale paisianismului, ci si catre fruntasii ierarhiei si ai literaturii romnesti in Ardeal.
Pana si In rndurile Unitilor se facuse acolo o schimbare

prielnich pentru strangerea din nou a leghturilor cu Romnii din Principate. Cea d'intaiu generatie de clerici uniti
avuse adese ori intransigenta aspri sau fanatich a neofitilor,

trufia celor cari pentru intAiasi data gusta o cultura mai

lnalth sau se impartsesc de onorurile i Inlesnirile matePentru edilia din 1803, y. /st. lit.

U, p. 403, nota 1.

www.dacoromanica.ro

202

ISTORIA BISERNII ROMANETI

riale pe care once oficialitate le are la indAmnd pentru a

smomi i cucerl. Titluri ca acelea de baron, de sfetnic im*Mese, daruri de tot felul, dela frumosul lant de aur cu
medalia stdpnitorului parid la apanagiul de domenii, relatii Cu fruntasii Bisericii catolice, studii la Unguri sau in
A pus
numai Inca din SIncel, calugdrul rlsaia, care a
tradus (Vedeniile Sfntului GrigorieD invdtase la Chievul
ortodox, iar cAlugrui Leontie Moschuna er dintre ucenicii
dascalilor greci de neamul su 2,fdcuserd din episcopii
canonicii, din profesorii bldleni de pana pe la 1770 niste
despretuitori ai vechii ortodoxli umile si srace i ai celor cari,
In Ardeal chiar, sau dincolo de munti, trdiau in acelasi intune-

rec dogmatic si in aceiasi lips de cultur sau de drepturi.

S'ar ti crezut ca tinerii, cari, pe urma unui Aaron, unui
Rednic, Maior, Cotore i Caliani, unui Meletie Neagoe, cari
prin invdtatura in strdindtate-si cAstigaserd cele mai inalte
ranguri bisericesti, mergand si ei in Apus vor duce si mai
departe aceste porniri de izolare fat de ceilalti Romni,
de adoptare tot mai deplind a catolicismului, in fond ca
si in forml chiar. Se vdzili Insd indat cd cei mai buni
dintre ei,un Samoil Klein (n. Septembre 1745), de acasa
Maniu Micu, fiul protopopului din Sad, frate al Vlddic5i
Inochentie, si al surorii protopopului Neagoe din Brosteni
si Armeniu ; Gheorghe incai (n. 1753-4), vlstar al boierimii
fagArdsene, venit din inca-Veche i purtat pe la reformatii
din Osorheiu, pe la Iezuitii din Cluj i Piaristii din Bistrita

Petra Maior (n. c. 1760), din pArtile Bistritei, fiul protopopillui dela Cdpusul- de-CAmpie, crescut la Osorheiu

i Cluj,

cauta alte drumuri. Dela inceput, daca tustrei se clugarir3 in mndstirea de viat aspr a lui Aaron, viata
aceasta de caznd pentru sfintirea prin randdri i infranare,
prin slbire i duren, in vesnice posturi cu maztire au
Cipariu, Acte f i fragmente, p. 407; Studii fi doc., XIII, p. 156.
2 V. pentru el, i. Studii ci doc., XII, p. 42, no. Lxxvin.
Samuil, la 44 Octombre 1762; incai, in 4774.

www.dacoromanica.ro

SCHIMBAREA SPIBITULUI IN BISERICA UNITi

203

fasole au finte fiartd, dar cu niciun uleiu direashn, disciplina

aceasta, pe care Vlddica Rednic o Mari inc5. atoat legean,

serie acelasi Samuil Micu, aar fi vrut sd o facd chluggri

si sd supund pe toti la viata grean 1, li displc. Incep
sd li cada greu si lndumnezeirea actului Unirii, pe care cdt
de putind cercetare istoricd II puted reduce la adevgrata
lui valoare, si nepotul episcopului Inochentie, al celui care,
l'IV() clip de deznadejde, se artase gata A taie legdturile cu
catolicismul, spune apriat ea' aManasie [Rednic] In toatd Dumineca, la exortatii, atdta Idudit scolarflor Unirea, pAnd ce unii

Isi pierdeau gustul de a-1 mai auzln g. Certele dintre calugdri, cari-si rddeau de a bdtaia lui Dumnezeun si de aajutoriul Preacestin, 11 dezgustard adnc 3. Desl Klein ajunse
aprefectn la mAnstirea Sf. Treimi, apoi eclesiarh si conzistorial pe lngd acest bun gospodar de bisericd si scoala
care erd. Rednic cel agreu la fire si nu lesne iertAtoriun,
des1 trec bucuros la Colegiul pazmanian din Viena, unde
invdtd naai departe filosofie si teologie, ajungdnd apoi efemeriu, duhovnic la Colegiul Sf. Barbara, Intemeiat la Viena

pentru scolari uniti,el nu Captad mai multa tragere de

inimd pentru calugArie, dar nici pentru Unire ca act [Dantuitor de suflet si deschizdtor, prin legea cea noud, a unui
mai bun viitor romAnesc. Isi intrebuinti vremea In a traduce
din Pdrintii rasariteni, ca Sf. Vasile ce! Mare, Sf. Dorofteiu,
pe cari-i cetiau asa de mult si paisienii din Principate si
din cari a Cuvintelen celui din urma aparurd la Rdinnir, In
17844. Peste cteva luni, el faced sa apard la Viena, cu
tiparul lui Kurzbeck, doud mici studii In legaturd cu datinile Bisericii grecesti rilstiritenen, despre Cdsatorie si
despre Posturi 5, si do! alti RomAni invritati, protopopul
1 Ist. lit. rom., II, pp. 162-5; Cipariu, dete fi fragmente, p. 124.
2 In fragmentele din Cipariu, p. 105.
3 lbid., pp. 146-7; 1st. lit. rom., II, p. 166.
4 Traducerile, din 4768 qi 4769, in msele 920 din Bibl. Serninariului
blAjean si 1366 din Bibl. Episcopiei de Orado.
5 De matrimonio, 4781
cf. ms. 4367 din Blaj
9i Dissertatio de
iciuniis graecae orientalis Ecclesiae, 4782.

www.dacoromanica.ro

204

ISTOBIA BISERICII ROMANESTI

Para, care studiase la SI. Barbara, si parohul din Bistrita,

fost elev al Institutului pazmanian, 11 parau la Gran ea
rispanditor de idei schismatice si dusman al Sfintei Uniri,
fiind pe langa aceasta un prost si aun om de nimical 1.
Cartea de rugAciuni pe care o dduse tot acolo la 1779,
aRogacioni de sera), avea mai mult scopul de a incered o
nou ortografie a limbii romanesti, intoars spre obarsia
pentru mai deplina vdire si mai marea glorie a coPi,
borarii din Romani , Cu litere latine 3.
La Viena se imprieteni cu Klein cellalt mare scriitor al
Bisericii unite romanesti, Gheorghe Sincai, care petrecuse
Ja Roma dela 1775 3 pan6 pe la 1780, luand doctoratul in
illosofie si teologie, si void acum sa invete, stand la Sf.

Barbara, dreptu14, sa lucreze in biblioteci pentru istoria

neamului si sd. Idge relatii cu inv6tati ca Benkii si Comides 5.

acest tanr unit n'ave respect pentru aUnintaD, care

lasa neamul afara credintb 6, pentru Papa si Iezuitii,
pe cari-i crede in stare a falsified si diplome, pentru
Latinii din preajma ImpAratului, cari, la inceputul veacului, dnselaserb, pentru motive politice, pe Romani,
.,,i

and ceva apopilor), dar %sand pe anobili cu buzele dramboiatel ,si uitnd ca total de ajugul bietilor prostiD, iobagii.
.5i Petru Major venise dap aceleasi studii romane
dar fdra diplome, si ea aceleasi ptireri despre alialienb) si
despre a monarhia l'apei) si infalibilitatea, anesmantnicia) lui,
despre dreptul de a convoca si prezid sinoadele, pretentiile
de stApanire universal, domeniul temporal sau a vremealnicl
de care se zpdciau alti studenti trimesi la Roma, si el scri
1 cNullius frugi homos; casinus ed Brain). AO 1-ar fi judecat si
episcopul Maior ; Nilles, pp. 317-8.
2 Ed. a 2-a, Blaj, 1801, supt titlul de Acathistu.
3 Urechil, 1st. Rom., T, p. 1172, nota 1.
4

incai, Cron. Rom., II, p. 431; Orodias, in Archivu, p. 247 0 urm.

5 1st. lit. MOM., II, p. 202 si urna.

6

incai, Cron. Rom., I, pp. 353, 417; cf. II, p. 213, 215, 354, 437;

III, pp. 285-6, 288, 297, 363, 413-4, 455-6.

www.dacoromanica.ro

SCHIMBAREA SPIRITULIJI IN BISERICA UNIT

205

astfel, nu mai tarziu deck In 1783: (0 de-ar fi al:drat

Dumnezeu neamul rotn.'nesc de acest feliu de oameni invdtati si teologi, cari numai cu autentie, cu tiful si cu
vdlfa ce au in haine si In locul Idcasului sau, vrati sd invingd pe toti ; de spun cevd. dela Roma, s taci, sa inlemnesti, sd casti gura. De arti din Sfintii Parinti, din Soboare
si din istoria cea veche a Besearicii asupra pdrerilor lor,
indatd esti schismatic, si mai Mu decdt ereticii... Romei

'Inca din vreamurile ceale de mult incepuse a-i rasdri

coarnele !1).
Urm. Indata abdicarea episcopului Grigore Naior, in 1782
si in locu-i fil numit (21 Octombre ; consacrat 6 Iunie 1784)
Ioan Bob (n. 1.709), fiu de neme s chiorean catolic si de Unguroaica, Candida Titnandi, si ucenic al Iezuitilor din Cluj; fusese
novice la Blaj numai cAnd aved 25 de ani si mdntuise toata Invdtdtura ; functionase ca profesor de sintaxa si gramatich. In locul lui Grigorie Maior si plecase iarasi Intre Iezuiti, pdnd cnd i

se dadurd functii administrative la Blaj, pentru ca sa mearg

apoi la noud studii In Sdmbta-Mare. Acesta tined strdns la

Unire si nu veded mai departe deck cercul datoriilor sale

de administrator al averii bisericesti. 0 dusmnie fireascd
se starni deci intre bogatul, maretul, pomposul episcop,
care se incunjurd la 4807 de un corp de canonici asculttori 2, si intre cei doi tineri csalugdri, cari-si autard de
acum Inainte o altd. indreptare.
La 1784, Klein cered sd fie scos din rAndul calugarilor.
Aceia,si cerere o fac si Sincai, care, venit In Blaj Inca dela
1780, mAntuise de tiphrit Catechismul cel Mare, aprobat de

teologii *tefan Sabo sj Ioan Halmaghi,carte de scoala, el

1 Procanonul, ed. C. Erbiceanu, Bucureti, 1894; extras din iBis.
ort.s, p. 47.
Aceste idei le exprima el intr'o cercetare de drept asupra canoanelor
td stormelii bisericetis, espre folosul mai cu sama a Rominilors,
Procanonul.
2 Nilles, p. 665 i. urm.

www.dacoromanica.ro

206

ISTOR/A BISERICII ROMINE$TI

Insusi, fiind catechet, apoi director al scolii de;Stat de acolo'.

Acestalalt conduchtor sufletesc al generatiei sale se pusese

in serviciul scolilor ceior noud pentru popor, pe care le

deschisese armuirea cu spirit laic, anti-religios a lui Iosif
al II-lea, i dduse Romnilor fria dela 1781 Bucvariul
fb.rd colorit religios din Viena, Aritmetica din '1782 (ed.
noud, Blaj, 1785), Bucomma romano-germana dela Sibiiu,
din 1783 (ed. noud, 1188; Blaj, 1795), chruia-i corespunde
un Alphavit blajean din acela.si an. .5incai, care lucrase cu
Samuil Klein o gramalla romneasa In limba latin, apdrut tot pentru proclamarea nobilei origini a graiului si a
neamului, In Viena, la 1780, pregati pentru aceleasi scoli
noud ee d'intaiu gramallc latina-romnd, aspre folosul
scolilor valabico-nationaleD, ce aparit, Cu traducen i nemtesti
si unguresti a exemplelor, la 1783, in tipografia Seminariului.
O aIstorie a Naturii sau a FiriiD er gata de tipar 2
Doisprezece ani intregi, Sincai av grija invatamntalui laic
in limba romneasca, lng,d Eder, directorul Sasilor si Eusta-

tievici, al neunitilor, intemeind vre- o trei sute de scoli in

orase si in sate 8. De Vladica nui pas
rada. fdrd. Incunjur de dnsul la '1792 4. Numai la 1794 Sincai f rdpus
prin judecatd de Bob, care facit s i se iea locul i s fie
chiar inchis, pAnd. in '1795, incepndu-se astfel ratdcirea lui
printre Unguri cu scurte popasuri la Oradea lui Darabant

ni la Viena , care-i tinit pand la moarte.

In acelasi an, Petru Maior, iritat de incercarea, ce fdcuse
Bob, de a smulge protopopilor -- in cari Maior, el insusi
protopop la Reghinul-Sdsesc, dela '1784, dup ce fusese pro-

fesor de logia, metafizica i drept natural la scoala

alta cu acest titlu i litere latine apitruse la Buda, in 4780, odatl
zu un Catecbism, prescurtat cu acelea.,i litere; Bibl. .Rom., II, p. 250
cf. /st. lit. rom., II, p. 205 gi nota 7.
2 1st. lit. rom., II, p. 205.
/st. lit. rom., II, pp. 204-5; Hurmuzaki, VII, pp. 443-4.
4 Ciparill, Archivu, p. 480; Papiu, $incai, pp. 403-4.

www.dacoromanica.ro

SCHIMBAREA SPIRITIMUI iN BISERICA IINIT

207

din Blaj 1, vede pe urmasii a chorepiscopilon de odinioarh,

ultimele drepturi ce mai ptistrau, scri (Protopopadichiap,
Nedreptatea fdcutd protopopilor, tratat despre (putearea,drepturile sau privileghioaneleD lor, carte ascutith in polemica
impotriva (papistasilor. Cu Biserica romana n'a rupt-o niciodath, si si-a pstrat pan la sfArsit corespondenta cu Propaganda, dar, and 11 vedem numind pe Bob (V1hdica Uni-

ti]on, iar pe pstorul sarb al Romnilor de legea veche

aepiscop al Neunitilor 2, intelegem bine ch nici Maior nu
mai er legat cu inima de Biserica bljeanh.

Cererea de a prdsi cdlughria, pe care o fcur. Sincai

si Maior, fusese primith, dar se refuzase, in Ianuar 4785,
cea fa.cuta de Klein, indemnndu-1 la aliniste si poruncindu-se ca el esa fie pstrat in mnstire))3. Nu i se add
acestuia nici parohia din Sibiiu, pe care o ceruse, dar in
1790 el trecii In acest oras la o rudh a sa, Efrem Muntiu14.

Pe atunci Samuil cel invtat dedic lucrri de ale sale

Patriarhului ortodox din Carlovht, cu care ar fi stat in
leghturi inch. din 1784 5, si se pute crede eh a Orbit
Cu totul Unirea. Cand Guvernul ardelean trimese, in 1794,
spre cercetare Istoria Bisericeased, tradush dup a lui Fleury,
de Klein, impreunh cu dedicatia incriminatil, i se zice preot
neunit 6, si canonicii lui Bob, consult* declar a in ade-

var cartea, lucrat si duph eautori catolich, cuprinde in

sine azgura neunirii) (schoriam disunionis). Se crede chiar

ch el vrea s se fac episcop al neunitilor, pentru care

Bob 1-ar fi inchis bucuros, cum a si cerut Guvernului, in
.4797, la mnstirea din Muncaciu 7.
1 Ist. lit rom., II, pp. 234 si urnk.
2 istoria Bisericii Romdnilor, Prefattl; cf. p. 360.
5 Ordinul, in bibl. din Orade, ma. 1336.
4 Ms. 885 din Blaj.
5 Archivu, p. 717.
5 Ibid., p 715.
7 Ibid., p. 675 qi urm.

www.dacoromanica.ro

208

ISTORIA BISERICII RONANESTI

CAP. III.

Biserica neunit i cea d'intku organizare a ei.

Vrdica neunit Dionisie Novacovici murise In Scaunul sau

unguresc la 8 Decembre 1767 1, dupa ce statuse pand la

sfArlit mai mult In Ardeal. Cu prilejul mortii celui d'intaiu
Silrb care a avut grija sufleteasca a Romanilor din aceastt
tar, se hotari c este o episcopie a acestora, i anume una
co.xempt5.1, cum se declara si episcopia Radautylui chip&
ruperea silith a legaturilor cu Biserica metropolitana a Moldovei. in Octombre 1768 administraren ei provizorie se
dada episcopului srb din Vare, Ioan Gheorghievici, care
fil chemat intiu laViena pentru a priml instruetii 2. Urmasul
lui Dionisie ca episcop de Buda, Sofronie Chirilovici, fostul

stilt vicariu budan si fost staret la manstirea Sf. Mihaii

clin Grabg, cpatil apoi grija Episcopiei neunitilor ardeleni
si ungureni, la 1-in Decembre 1770: dupa cererea intregului

der ortodox al Romnilor, i se ingadul a-si lu resedinta

la Sibiiu 8. De Pasti 1n 1772, el er6. la Belgrad, i avem
in care-si zice numai
asmerit episcop neunitilor In Ardealp 4. Dupa dnsul, del&
care nu ni-a ramas, se pare, niciun antimis 5, yea

scrisoare a lui cu aceast datti,

(6 Novembre 1783; instalat 1-iu Iulie 1784) al treilea.

Sarb, Ghedeon Nichitici
ca protopop In prtile Abrudului, 11 gasim pe la 1780 , care statuse deci un timp
P. Maior, 1st. Bis., p. 131.
2 Bunea, P. P. Aaron fi Novacovici, p. 258 fi nota 4.
8 ibid., p. 254, nota 1.
4 Studii fi doc., XII, p. 86, no. ct.,xn.
5 Pentru antimisele deosebitele Biserici i diecese romAnefti, v. Studii 0 doc., XII, pp. Lxv urm., 297 i urm.; cap. respectiv; XVI, p.
423 f't urm. fi cap. Sinaia.
6 Studii 0 doc., XIII, p. 28, no. 6.
Pentru numire i instalare,
Mateiu Voileanu, Momente din viata biser. a Romdnitor, Sibiiu, 1902,
1

pp. 25-6.

www.dacoromanica.ro

RISERICA NEIINIT V CEA D'INTAIIJ ORGANIZARE A EI

209

mijlocul Romnilor din Ardeal, apoi pe Muga cei, de curnd

luati in stapAnire, ai Bucovinei, si a carui aduci re in Ardeal
a folosit ,si in rascoala de iobagi a lui Horea, in care i se pastr
si Ini un rost de impticiuitor prin predica si blestem 1; antimisele lui, care poarta datele de 1781 si 1780, li dau titlul,
mai limpede, de apravoslavnicu episcopu alu Marelui Printipa ta alu Ardealulub a. Mari la 6 Decembre 1788, si, pana
la numirea succesorului sau, vedem preoti romni mergnd
pentru hirotonie la episcopul sarb al Timisoarei 3.
Al patrulea episcop ortodox de neam sarb, Gherasim Ada-

inovici, trai si el supt conducerea directorului scolar Eustatievici, care intocmi la 4790 Cazaniile, adezvoaltile si
ta lcui tele Evanghelii a' Dumineciloru, a' sarbatoriloril si a'
oarPscarora zile, spre trebuinta catehetiloriA si a' dascalilorti

uniti, tiparite la Bart, in Sibiiu cea d'intaiu tiparitur

oficiala a Bisericii pravoslavnice ardelene, pe cnd 011a
atunci avem numai cele dou tiparituri sibiiene, din 1789,
ale clascalului brasovean Rada Duma, Preotia sau indreptarea preofilor, o nou editie, si inc un catehism pentru
scolilc, anormalicestip neunite. Er in legaturi strnse cu
ierarhia srbeasca, si-1 vedem luAnd parte, in August 1790, la
alegerea, in Timisoara, a Mitropolitului srbesc. Ave arezedentiev la Sibiiu, si grija ei rmnea, cu prilejul unor asemenea
lipse, tot in seama carturarului preot din Rsinari, caligraful
Sava: Popovici 4. Gherasim iscall impreuna cu Bob, care, in

acest caz deci, il recunoscii, acea (cartel, de plangere a tuturor Romanilor catre Imparatul drept si milostiv, acel
Supplex libellus Valachorum, pe care-1 redacta Iosif Mehesi din Cluj, fiul protopopului din Manstur si ajuns prin
meritele sale sfetnic imparatesc. El murI in 4796, la 13 April,

si clerul romnesc isi arata si acum, ca si dupa moartea lui

1 V. mai sus, cap. despre Biserica bucovineanA.
2 Studii fi doc., XII, p. 301, no. xx.
$ 'bid., XIII, p. 78, no. 189.
4 Studii fi doc., XII, p. 412 Ili urm. ; XIII, p. 156.

www.dacoromanica.ro

210

ISTORIA BISERICII ROMNESTI

Nichitici, dorinta de a nu mai aveA un SArb ca episcop 1,

si astfel silintele lui Dimitrie Sercovici de a cApAtA Scaunul
sibiian ramaserA zddarnice ; preotii si protopopii voiau nea-

pOrat pe Vladica (din neamulu si sangele seta, in locul

strAinilor cu cfoarte putina pentru binele cel de obs,te tragere de inima si purtare de grije) 2.
Locul lui Adamovici 1-ar fi voit Klein, si Guvernul spune

lAmurit, la 30 Maiu 1796, ca el ar fi vorbit cu unii din

clerul neunit, fgaduindu-li ca, dupa alegere, a.r lepOd
Unirea3-. Lucrul n'ar fi de mirare intr'un timp cAnd unul
din canonicii uniti dela Orade, invtatul Nichita Horvat,
lAudat ca scriitor si de Klein, rced 8'a' aparA la Viena o
Poslanie asan dreapta oglina a pAcii, dragostii si unimii,
prin carele cu dreapte dovediri cei uniti sa mAntuescil de
hulele carele lor li sA aruncA, laya J.Veunifii, niel iritici a

fi, niel shismatici, mai ales in neamul romeinesca a nu

sa putea aeve zice, pentru a neamului rumeinescu folos
fi meingdiare 4. Asa credea. si Klein, care, in marea sa istorie a Romanilor de pretutindeni, rAmas netiphritb., n'are
un singur cuvAnt rbiu despre Neuniti si deplange, dintre
toti RomAnii supusi ImpAratului, numai pe cei din pArtile
SAtmarului, cari ascultA de un episcop rus, al Muncaciului,
si pe cei din Banat, cari au in Biserica lor stApAni sArbi 5.
SA nu se uite apoi cA, Scaunul din Sibiiu rAmAind mult timp
neocupat, vicariatul II avii, dupa ortodocsii Ioan Popovici de
Hondo! si Nicolae Hutovici (1805), unitul secretariu de Camer. Aron Budai (t 29 Mart 1847), fratele poetului, grama1 Cipariu, Archiva, pp. 719, 737. Data mortii in Siebenbilryische
Quartalschrift, V, p. 479.
2 Cf. lila stefan 1-16rAgu Preofimea romand in veacul al XVIII-lea;
din aTelegraful Romana pe 1907: Lupa, Az erdlyi gar.-kel. egyhciz qi.
Mateiu Voileanu, Momentc din viala bisericeasca a Romdnilor ortodoxi dm Transilvania, 1780-4787; Sibiiu, 4905; Ilarion Pueariu, Documente pentra li ba tii. istorie, Sibiiu, 4889, 1897, 2 vol.
a Cipariu, Archiva, p. 717.
4 Studii f i doc., XIII, p. 16, no. 27.

5 Ist. lit. rom., ii, p. 493.

www.dacoromanica.ro

LIICRIRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 2H

ticului i lexicografului Ioan Budai Deleanu 1. Klein se duse

peste putin la Oradea, unde i Darabant i canonici ea Samuil
Vulcan si Corneli li erau prieteni si la lntors tin predica In

biserica neunit a Turzii 2. La 1798 Ins i se poruncl de

Guvern s nu pkbeascii Blajul, unde va fi bine tinut la
mAnstire : din partea lui, el Muse totusi asigurarea ca In
Sibiiu si In Imprejurimi a sfAtuit pe tkgoveti i sateni sA
treac4 la Unire 8 si cA a izbutit sa distrugA ura fat de
Uniti, rugAndu-i a trAl eca
; el aminti ch a fost rugat
A. predice la Rasinari i Saliste, cela ce n'a putut face Insa

DecAt s ste Melds, voi mai bine et treacA la ritul ca'toile 8. De fapt 1114 el er, cum spun si
In certificatul lor, iscAlit de Ioan Popovici de Hondol, ca vicariu, si
de Aron Budai, ca notariu, numai ahulitoriu de lnparachierile intr neamul nostru In rdridul legal) 6 Abi peste vre-o
patru ani put el sh apIece, dup ce, predicand ultima oarti,
spuse cuvintele, grele pentru puternicii din Blaj, ca aniciodat n'a cugetat di din piatr va stoarce apal T.

CAP. IV.

lucrrile de teologie ale celor trei marl scriitori ardeleni.

inainte i dupg aceste Imprejurki de ptimasci prigonire,
Lei doi tovarasi de lucru ai Jul Klein lucrau, unul,
la dirtile de scoal si apoi la greaua operd a Cronicei sale,
cipariu, Archivu, pp. 749, 737; Organui uminarii pe1847,no.14.
cipariu, Archivu, p. 748.
8 Cei din Gura-RAului declarl cl ar face i asta, dacA ar fi ajutati
proces Cu Saga; ibid., pp. 719-20.
4 Ibid., p. 720.
5 Ibid., p. 7:36.
6 Ibid., p. 737.

i in 4805 Romnii neuniti igi cerurA episcop de

-anationula lor, pe Nestor loanovici, care fusese efeclor InvAtat, darA
-sArac de averes i invAtase in stritinAtate (Stinghe, Doc., 11, pp. 263-6).
7 Ibid., p. 739.

www.dacoromanica.ro

212

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

iar cellalt, Maior, la tratate de polemicA ce rAmaser netiprecum i la culegerile-i de predici : (Propovedaniile
ingropAciunea oamenilor morti, aDidachiile, Mich Invatdtu rile pentru cresterea fiiilor, la ingropticiunea pruncilor
morti (1809) si (Predice sau invtturi la toate Duminicile
serbAtorile) (1811), la un Tlma que romAnesc, ce se tipii.r/

In 1818, la scrieri lilologice1, apoi la o lstorie a inceputurilor

romAnesti, (Pentru inceputul Romnilor in Dacia, care se
publica in 1812 abia i, in sfrsit, la lstoria Bisericii Ro-

anume eatat a acestor din coace, precum i a

relor din eolo de Dunare)), care, inceptind a Se tiprirl la
1813, f oprit i confiscat pentru criticile ei Indrknete
spre a fi preschimbata apoi i irnprirtita sau vandut6 numai In aceasta formrt

Cum se vede, Maior aducea servicii din cele mai mari

predicatorilor, dandu-li in mAng cuvntari alcAtuile inteoasd de curghtoare limbri. Iar, in Istoria Bisericii Romdnilor

de pretutindeni, carte fcut numai in scurtul spatiu al

noptilor de iarnd din eunsprezeace sriptrirnani)), dar foarte
larg conceput si cuprinzatoare, el trateazA vechile timpuri
de viatti religioasg, fAr osebire, epoca VIAdiciei de Btilgrad

In Ardeal, Unirea, care e de (credint5), si nu de eleager

si are in vedere scopuri materiale ce n'au fost atinse, ajungindu-se In schimb la rusinea tiraniei (teologuluip si la
prigonirea impotriva Neuniilor, ca si cum nu s'ar st1 (di
mai multe mute se prind cu miiare decAt cu otet) 3. Se
ating, In partea despre credintA, ca i in a doua, despre ierarhie, ImprejurArile mai nou la Blaj, la Orade, la Muncaciu i la Sibiiu, care urmeaz5, dup el, vechiului Scaun
blgrAdean ; critica nu lipseste pe alocurea, dar Maior MOduise a spune si mai multe despre efaptele cele scAlciate

ale celor putearnici)), ce trriiesc inc. Toata urmarea,

1 V. 1st. lit. rom., tabla.
2 Cf. i Cipariu, Acte i fragm., p. 145 i urm.: din partea
8 P. 55; cf. Cipariu, Acte f i fragmente, p. 163 i urm

www.dacoromanica.ro

LIICRIRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI

213

privire la istoria bisericeasca. a Principatelor si a Romnilor

din 13alcani, lipseste.

Dar era de sigur o nona, n'are si binefacatoare ideie

aceia de a trat la un loe istoria Bisericii Romnilor de supt
toate stapanirile, i ivirea acestei opere aratd cat de mult
slbise in acest timp antagonismul zadarnic, excluzivismul

fanatic, oarba pornire de a invrjbl oamenii din acelasi

neam in numele aceluiasi Dumnezeu 1. Studiile de limbh,
de istorie, coborandu-si rezulta.tele si in judecarea evenimentelor religioase, indreptasera astfel, in parte macar, raul

eel mare pe care-1 t'acuse pofta de traiu bun, ambitia de

drepturi, vanitatea de onoruri, frica de once Guvern, a
preotimii de dincolo.

In acest timp, munca fara preget a lui Klein, la Viena,

la Blaj, la Sibiiu, la Balgrad, la Orade, da Romnilor de
dincolo o intreagd literatura bisericeasca.
Cercetnd ca luare aminte textul biblic in originalul grec
si in cel latin, el incepa o talmacire noua a Bibliei intregi
dupa Septantd, inoind fata de Biblia din 1688, mai ales in
Vechiul Testament ; o mantui singur in trei ani la 1786, si
cartea enorm fa publicata, dupa o revizie, probabil
mult rabdatoare deck competentd, de Bob, in tipogralia
metropolitana, la 1795 2, - monum en tal. lucrare, desl de o
valoare Merar mai mica decat vechea traducere, dar totusi

In stare si singura sa dea un vesnic nume acelui ce a sdvarsit-o. Pe Janga' aCuvinteleD Sf. Vasile si ale lui Dorofteiu,

Klein mai traduce pe Anastasie Sinaitul, pe Ioan Gura de

Aur, pe Chiril de 1erusalim, pe Pahomie, Grigorie de Nazianz, Ioan Damaschin, Sf. Epifanie, Sf. Erren' i Sf. Cle-

ment,mai toti parintii pe cari un rand Intreg de scolari

ai lui Damaschin, Grigorie i Chesarie ale chror lucrhri
le cunoaste Klein si le lauda

Ii talmdcisera dincoace de

1 Cf. /st. lit. rom. II, p. 259 0. urm.

2 Cf. Cipariu, Archivu, p. 700.

www.dacoromanica.ro

214

ISTORIA BISERICII ROMANEgl

munti. Astfel el fa lndemnat sh serie insusi Propovedangle.

sau invaiatitri la ingropaciunea oamcnilor morti, care Idzurh lumina Inainte de ale lui Maior, la 1784, lucrare
pentru popor, facuta, spune Insusi scriitorul, nu Cu (clubstrie ritoriceasch, nici cu graiu de vorb lnnalta si addnca,
ci mai de josu si mai prostu, ca si cei prosti sh intaleaga,
si sa se foloseascau, vrQdnich Insa de toata luarea aminte prin
limpeziciunea acelui stil familiar pe care Klein singar, intre
tovarasii sai Invatati, II are. Spre sfarsitul vietii sale el preghtid o noua editie mhrita sau o carte noua de predici, de
Contii (conciones)1. A dat cea d'intaiu traducere (4803) a

Imitafiei lui Hristos, pe care Bob o tiparl la 18t3 supt

titlul ri licul de A Thomii dela Cmp (Kempis!) de Urmarea

lui Hristos patru cartiu, fara a pomeni numele taltnacitorului. As se intAmpla si cu alta lucrare a lui, adesea retipariti, lin Segneri, vestitul predicator iezuit, (Povatuire
chtre cel ce se pocheste.
Lucrhri de teologie, prelucrari si traducen, fuseser. Incepute si de altii : se citeaza, de Cotore, Despre schismaticiia Greciloruu 2, (Cartea de religia si obiceiurile Turciloro, o aIstorie a schismei Grecilor chipa Maimbourg 8,
o noua Pravila de canoane, rAncluita alfabetic ; loan Halmagbi teologul scrisese eInvatatura pentru prostil ; prepozitul Stefan Popp un tratat despre Botez4; Ioan Margineanu aPildele si invataturile Sf. Scripturiu ; loacbim Popp*
Tcologia dogmatica, de care erd profesor la Blaj ; Dimitrie

Ivasco, canonic si protopop la Muncaciu, o Teologie dog,

matico-morala; Chiril ropa, parohul de Sibiiu si protopop
de Hateg, alta Teologie momia 5.
1 Ist, lit. rom., IT, pp. 174, 176.

2 Als. 921 din Blaj; cf. 1st. lit. rom., II, p. 178.
3 Klein, in Cipariu, Acte f i fragm., p. 404 0 urm.; cf. in lnstructia
publica, II, p. 72.
4 lbid.
3 V. Ifi. Studii $i. doc., XIII, p. 111. Pentru Adunarea de rugaciunt
din slavonl, a lui Nicolae Popa din Cimpeni; ma. 926 din Blaj.

www.dacoromanica.ro

LUCRXRILE DE THOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 215

Klein dadii Ins cel d'intaiu un curs sistematic de invdtaturi inalte bisericesti, prelucrand Logica, Dreptul

firii, Etica, Politica, illetafizica 1 mantuite Inca inainte

de 1796, Teologia morala, amoraliceascar

dupd Wen-

ceslas Schwanz , pe care Bob o opreste intaiu, pentru

a o tiparl pe urma, la 1796, retinand inca la el exemplarele, de frica unei noua editii a autorului 2. A lucrat, in
iarna lui 1789, la Orade, Canoanele s fintelor sobo ara a .
(Praxis consistorialisp trebuie sa se adaoge, (Praxisul forului bisericescD. Un tratat despre revelatie, acredinta cres-

tineascd cea descoperitd), e citat si el in notele lui Sincai

Ja cOrodiasL Vasile Filipan lucrase o Istorie bisericeasca dupa

uri original latin. Tot Klein insa, dupa truda de multi ani,
ispravi traducerea marii opere a lui Fleury, care er gata la
4799, dar nu se publica niciodatd.4. O prescurtare, alstoria
bisericeasca pe scurt pentru folosul iubitorilor de invdtaturap, era. gata In 1790. I se ceruse de Bob si un Talc mai
larg al Vechiului Testament, pe care-1 refuza, ca toate ca
intovardsise ca mici lamuriri Biblia tradusd de el b.
O viata de on', ()rick de lunga, nu se poate intrebuint
mai bine : cel putin, Om la dansul, nimeni nu facuse atata,
niel mdcar, mai de curand, harnicul Macarie din Caldarusani

i Cernica.

Cu atatea, as de bune si asa de telurite manuscripte,

episcopia din Blaj si-ar fi putut cas:tiga un mare nume si

o Insemnatd situatie culturala, punand tiparul sau intru

ajutorul celor trei insemnati scriitori ai Ardealului, si mai
ales al lui Klein, care-si trichina toata priceperea si munca
1 lnatr. Publica, II, p 72.
2 Arch ivu, p. 715 si urm.
3 Papiu, incai, p. 120, nota.
4 MSS. in Bibl. Seminariului din Blaj. Insirarea lor, in 1st. lit. rom ,
IL p. 169 s't urm., p. 408 s't urm.
6 Traducen i profane (Linda din Marmontel, B lizariu si din Lactan,
veris narrationibus.

www.dacoromanica.ro

216

ISTORIA BISERIOII

sa fara pdreche Bisericii. Din teascurile lui Bob cel

intelegere pentru cultura mai Inalt i menirea ei apare
doar, la 1786, un frumos Acaftist. Ani intregi de zile apoi,
tipografia blajeana nu mai d. nimic.

Pe acest timp Guvernul ardelean parasise Sibiiul, care

pasta ins o mare insemntate, nu numai In ce priveste
negotul, cam deckut, dar mai cu deosebire in domeniul
social si in al spiritului. Stim c Vladica neunit izbutise a
se stramuta acolo. aGrecil bogati, din Compania de negot,
Cu efimeriul lor aduei de peste Dunare, vorbiau i scrim,"
totusi mai mult romneste. Un Avram Mebesi, un Teodor
Aaron, un Popovici de Hondo!, fruntasi ai inteligentei romfmesti, locuiau statornic aice. Din Sad pornise, pentru ca
sa invete medicina la Viena, unde se fac oculist, un frate

al agitatorului neunit preotul Molnar, zis Tunsul pentru

ca i se thiase pletele, Ioan Molnar 1. Dupa o calatorie de
afaceri in Tara-Romneasca i dupa un rol de pacificator
In numele Guvernului fata de rascoala lui Horea, el
numit protesor de specialitatea sa la Universitatea de curand
Intemeiata In Cluj. Era ocrotitul baronului Bnffy, guvernatorul Ardealului, si-i dedica o gramatic germana a limbii
romnesti, singura intinsh i practica, si care pentru aceia
av mai multe editii (cea d'intaiu, la Viena, in 4788.) Er
si un bun gospodar i, pe langa Retorica lui i Istoria universal. dup. Millot, menite scolilor romanesti mai inalte,
ca si o parte din prelucrarile lui Klein, el ttilmaci i potrivl
dupa nevoile poporului nostru carticele despre cresterea al-

binelor (Povatuire cu praxis catre sporirea stupilor)) :

poate i alte lucrari de economie vin dela dnsul 2.

in 1789, Molnar, care era efilosof) dupa noua retet

franceza a lui Voltaire

i,

inch' mai mult, francmason

Cf. Hurmuzaki, Fragmente, II, pp. 434-5; Petru Maior, 1st. Bis.
Rom., p. 140 g't urm. ; Popea, Mitr., p. 143; Cipariu, Archivu, p. 625;
1st, lit. rom., II, p. 286 i urm.
2 V. 1st. lit. rom., II, p. 246.

www.dacoromanica.ro

LIICRARILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI

217

doctrina pe care o aflau si Romnii din Principate prin

cate-o traducere,
se gandia a tiparl pentru Romanii sal
un ziar, de cuprins economic si moral, supt forma poporala
a Invataturilor unui popa. Miron din Valea-Frumoasa 1 Voia
sa-I tipreasca la tipografii sibiieni de pe vremuri, HochIneister sau Petru Bart, care, acesta din urma, Ili poftit In
curand s vie la Bucuresti, de Mitropolitul Filaret, pentru
a conduce tipografia metropolitana 2. Neizbutind cu acest

proiect, desl Guvernul Isi dadii aprobarea, numind ca revizor pe directorul Eustatievici, nici cu acela, mai tarziu, al
unei foi de noutdti politice pe vremea rzboaielor Revolutiei fRanceze (1793), Molnar, pe care Impratul II facuse nobil :

de Mallersheinn, atunci in 4793, forma indata planul unei

asocietati de invatati din Valahia) si al unei biblioteci literare
supt supravegherea episcopulai neunit Gherasim, bibliotec
la care aveau sa colaboreze scriitori romni din A.rdeal si
din Ungaria, ca si cei din Principate, spuindu-se chiar, in
petitia lui Petru Bart, ea' e vorba de o societate bucuresteana. Apoi schimba numele, dup observatii oficiale, in
acela de aSotietate filosoficeasca a neamului romnesc in
Mare-Printipatulu Ardealuluil. Un apel catre Romanii din

ara, publicat la 1795, pune in vedere aparitia, cu bani

de boieri si arhierei bogati, a unor tratate de Geografie,
Fizick Matematica, Filozofie, Istoria Romnilor, de a Teologhie moraliceasca a Rasarituluil, precum si (mite istorii
bisericestip. Acestea sant insa manuscriptele lui Klein, si
nu trebuie sa uitam petrecerea In Sibiiu pe acest timp a
marelui traducator religios.

Biblioteca rmase lush in stare de proiect. La Sibiiu se

tipa.ri numai, pentru specula, pe langa unele marunte carti
1 Ilarie Chendi, Inceputurile ziaristicei noastre, OrAtie, 1900.
2 Scriitori bisericefti, p. 22: eRAposatul a inceput corespondentA cu
tipograful de aici, ca sA vie acolo i BA aseze tipografia lui la Sf. Mi-

tropolie ; cum a i. venit, dar nu vi-a ajuns scopul, pentru el a &it

paretisit din Scaunul Mitropoliei pe rAp. chir Filaret.

www.dacoromanica.ro

218

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

profane, o nota editie din Pildele filosofleeti (1795), din

Alfavita sufleteasea (1803) si Liturghia, cea d'intaiu carte
liturgic pentru Neunitii Ardealului, la 1798 (ed. a 3-a, 1809),
Klein Ii da aici Acaftistul, la 1801,
Ceaslovul din 1809

iar Hagi Constantin Pop tipareste pe socoteala lui un Acaftist al Sf. Cruci, In 1802 1. Brasovenii, cari aveau crturari

ca Rada Duma si Radu Tempea, dela 1797 director al

scolilor neunite i gramatic 2, dau la fratii Boghici, dela ei
de-acasa, carti de cetire sau de slujba, ca retiparirea Florii Darurilor sau publicarea Randuielii Mortulub (1807-8, 4810).

Era lnsa la Buda o mare tipografie, din veniturile areia

se hrani Universitatea i, pentru a folosi acesteia, Guvernul
II daduse privilegiul de a tiparl carti cu litere cirilice. Pentru
revizia din punctul de vedere al ideilor cuprinse lntr'insele fa

numit la 1803 Samuil Klein, care scapa astfel de temnita

mOnastirii din Blaj 2. El l'Amase aici pana la moarte, In 13
Maiu 1806 4, ingrijindu-se, intre altele, de vestitele Calendare, In care-si tiparl si o parte din Istoria Romnilor. Prin
prezenta lui Klein la Buda, stapan peste cel mai frumos
si nu cel mai scump tipar, prin ravna pentru religie a lui
Molnar, pe care Insa incai il batjocureste data ca schismatic pentru ca sprijinise pe alt concurent la local de corector, Onisor 5, prin asezarea la Arges a lui Iosif, pastatoral mostenirii marelui Chesarie i patronal paisianilor, se
bisericesti a Romanilor
statornici o leghtura prielnica
din toate Tinuturile. Tiparituri-model, care se cumparark
dincolo ca si dincoace de munti, o semnalara lndata.

inca din 1793, prietenu! lui Iosif si al lui Molnar, Bagi

Cf. Scriitori bisericegi, p. 42.
2 Ist. lit. rom.. H, p. 290 qi urm.
Ibid., II, p. 173 toi urm.
IH, pp. 429-30; Cipariu, Archivtc, p. 739: ingropat Ja 15
in cripta parohiei catolice din Riczvros.
3 1st, lit. rom., II, p. 212.

www.dacoromanica.ro

LITCRXRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 219

Constantin Pop, bogattil negustor siblian, cerei voie sd retipareascd Mineiete lui Chesarie, dar el primi, pe Ifinga
binecuvntarea, cerut prin Iosif, a Mitropolitului Filaret,
si Instiintarea ed acesta se gndeste Insusi la o a doua editie.
Filaret lsi pards lug, peste catevd luni, Scaunul, si Mitropolitul Dosofteiu Filitis, care public din nou, prin shrguinta
singhelului Grigorie Rmniceanul, fostul egumen de Vieros,
Pravoslavnica mrturisire, apdsndu-se, In Prefata, asupra
biruintei ultime a pravoslaviei In hotarele Terii-Romnesti
si ocdrnd abuzele impirtite ale hulitorilor celor ce mdseso
In urmele incepatorilor de dejghindri, carii cu coada lor au
tarat dup sine attea multimiD, nu aril niciun fel de intelegere cu Ardelenii, cari si pentru cdstig se pregdtiau de
lucrul Mineielor celor noua. A_bi. In 1795 Hagi Constantin

Pop isi face iarasi oferta. In vremuri grele de ciumd, ea

nu aduce nicio urmare, dar Iosif, care nu prea era bunul
prieten al Mitropolitului, tipdreste la Sibiiu, far a se arat
locul, o Alegere a rugdciunilor din Psaltire, pe care o cunoastem din tipriturile moldovenesti, si o Slujbd a Sf. Nifon,
ocrotitorul Argesului 1 Era vorba ca Min eiele A fie lucrate

Cu banii lui Pop la Mitropolie a. Anul urmdtor aduce propunerea de a se tiprl ins la Sibiiu Tlcul lui Teofilact,
pe care Chesarie incd-1 ave gata dupd izvodul lui Damascbin3, iar cev mai trziu i se dd de stire negustorului cd,

dad. vechiul Mc trebuie Indreptat dupd greceste, Gherontie si Grigorie au altul, tradus tocmai din acea limb5.4.
La aceasta datti. Molnar intervenise, caci losif sti. acum,
In 1796, rdivna ce are pentru procopsirea si intemeiarea
neamului nostru romnescD 5. Afacerea se tot zdbovi. si in
1800 nu mai era vorba de publicarea aMineelor de luna),
I Scriitori bisericeti, pp. 23-5.
2 lbid., p. 27.
2 Ibid., pp. 28-9.
4 lbid., pp. 33-4.
5 lbid, p. 31.

www.dacoromanica.ro

220

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

Ja Buda sau la Ramnic, la Bucureti, ci de o alegere, un

Antologhiu, in trei volume, avand numai la sfintii cu asrbAtoare pe deplinD slujbe, iar la ceilalti a stihirile vecernieiD 1; Bart fcil insemnarea cheltuielilor pentru o mie de
exemplare.

lbid., p. 40.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A IX-a.

I=1

UNIREA TUTUROR CURENTELOR

RELIGIOASE iN OPERA
LUI VENIAMIN, MITROPOLITUL MOLDOVEI.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Noile tiprituri iwne.

Inca diu 1796, Iosif asigur6. pe Pop ca o parte din ereo-

filacta ar li gata O. o ie aunu episcopu alu Romanului

dela Moldova 1, cu care erau In lep,atur5. Gherontie i Gri-

gorie, traducatorii. Episcopul nu e altul cleat Veniamin

Costachi, care, copil liind, fugise de-acasa pentru a merge

la Neamt, dar fusese totusi calugirit, nu in lampl dorit

al lui Paisie,care avei cu el si un fecior de boier din familia Ruset 2,-c1 la Hui, de episcopul Iacov. Ajuns Mitropolit, in 1803, si deci stpAn al teascurilor din Iasi, Veniamin isi incep tipAriturile cu vestita Apologhie a lui Dimitrie de Rostov, care ies1 tot In acest an. Alta carte cAluggreascti, tradusa de Gherontie i Grigorie, (Intreb6rile
Aspunsurile oarecare bogoslovestip ale Sf. Atanasie, iese de
supt teascurile iesene tot In 1803. Si la 1805 Nemteanul
lerodiacon Gherasim dde acel Mc al lui Teofilact, pentru
tip6rirea cAruia peste munti vorbisera aceiasi almAcitori
nedespArtiti, prin Iosif, la 1796. In acelasi stil curat, curgtor,

plin de perioade frumoase dupa sintaxa originalului i cuprinzand numai azieeri de obste uneltite i cunoscute intre
amAndou terilep, er tradusa i (Descoperirea Cu amAnuntul
pravoslavnicii credinte, de Ioan Damaschin, In prefata
ereia cei doi cAlugAri numesc cu recunostintb. pe Venia1 Scriitori bisericeiti, p. 34.
2 studii i doc., VII, p. 162.

www.dacoromanica.ro

024

ISTORIA BISERICII ROMANEVI

min actitor al limbii noastrel (1806). Incti o carte despre cele

epte Taine, o nticuire a lor, ponte tipdrit i mai inainte

dup un text slavon, e tradus din nou de Veniamin Insusi
gi tiparit in mijlocul noului rdzboin ruso-turc, la 1807. In
aceastd din urm carticicit e, pe nedrept, urd impotriva
Unitilor, tAlmdcindu-se in tipariturile lui Bob gresit cuvantul

de athrenh, intrebuintat de cauonicul Vaida, pentra a se

In sei nna : locuitori din Tara-Romneascd ; dar, cand Veniamin,

alaurt astfel, pelara c ar fi zis ortodocsilor din Principate

atrani i prosti, el flind asa), pe un (din Blaj oarecarele,
desi t de s)coteald si plin de fumurip, el arata cd pnd la
Iai ajungeau i tiphriturile Birijenilor
astfel vechea
circulatie a dirtilor In tot cuprinsul clerului del lintbrt ro neasc si, restatornicise acum.

Planul lui Veniamin era si mal mare : el yola sit se lea.

la intrecere cu acei Uniti despre cari gorja as de aspru
In Socola eran s se aseze escoale de pararlosirea bogosloviei si de thlmacirea Sfintelor Soripturiv, adascali procopsiti In limba moldoveneascdp, pentru a Invdt Adogmele)
pe a feciorii de preoti i liaconiD. Tot odath. al ti adascali In
depline gtiinte) eran asa tlmdceascd crti bisexicesti, ca,
eetind upenicii, sd se invete stiintele i dogmele bunei Credintip, In acelasi timp, Moldova se facea adpostul callaretilor reformei in Psaltichie : Veniarnin prild pe protopsaltul
dadit, la 1805, 300.
Bisericii celei Mari Petru din Efes,
de lei pe lund, apentru ca sit paradosasca muzica) 1, si o a.
treia categorie de dascAli trebuia ad pregteasc pe viitorii
preoti si in aceastd privintd 3. Astfel, inainte de Munteni, cart
se gandiau ingt i ei la un asemenea institut 3, Moldovenii.
!si avurd Seminariul.
Erbiceanu, Mitr. Mold.. pp. 345-6.
2 Uricaritil, VIT, p. 428 si urm.; III, pp. 39 43: Foaia pentra minte,
inim;i literatura, 1848, pp. 25-6; Erbiceanu, Mitr. Mol4, pp. 345-6
Cf. N. Popescu, Dascaul de canteiri Macarie ieromonahul, Bucureltb
1908.

Bis. ort., XVI, p. 109.

www.dacoromanica.ro

NOILE TIPXRITIJRI IEENE

225

Rzboiul aduse oprirea publicatiilor iesene. Rusii, stpni

dela sfrsitul anului 1806 pe amndoul terile, credeau ch

nu vor mai trebui s ias din ele, provincii incorporate la
imprtia lor si din care goniser pe consulii si agentii
Puterilor, ca unii ce nu mai aveau niciun rost In teritorii
definitiv anexate. Gavriil Banulescu fii adus din Rusia, unde

fusese Mitropolit de Chiev, dar trdia bolnav si retras, inch

din 1803, cu pensie de 3.000 de ruble pe an 1, pentru a fi
fcut exarh peste Moldova ca si peste Tara-Romneasca.
Partida Bals din Iasi si partida Filipescu din Bucuresti cerur., odat cu scoaterea lui Constantin-Voda Ipsilanti, regent

al Principatelor, si chemarea dela Dubasari a lui Gavriil.

Dup multe dovezi de neincredere si dusmanie oin partea
autorittilor rusesti, Veniamin se retrase la mnstirea Neam-

tului, si, In Februar 1808, el demision aratnd el are nevoie s petreac la munte, a pentru mantuirea suiletului si
din pricina slbiciunii sntatii s. Trebui., dupti chiar cererea sa, sa-si iea locuinta in mnastirea Slatina, dar el rtimase la Neamt, unde petrec pn. la 1812.
in locu-i veni, dela Dubasari (Maiu), Gavriil, si, dup ckeva
saptmni, el trece, la 10 Iulie '1808, si 1n Tara-Romneasca,

ande se cptase prin aceleasi mi jloace plecarea Mitropolitului aturcesc Dosofteiu Filitis 3; era intovrsit de (miracul lui Veniamin, arhimandritul Filoteiu 4 al Mitropoliei, si
de Cbiril, Mitropolit al Proilavului 6.

Gavriil incerca O. faca o mare reform a clerului ron:Mese din amndou Principatele : Incep, vestindu-i
acutirea de once dare catre S tat si in 1809 el hotari, cAlugrilor s nu se amestece la clucrurile politice si ale lumii,

eh nu cate mosii In arend, s nu locuiasa in casa mirenilorca dascali sau in alt calitate, iar egumenii fura
1 Cf. si Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 339.
Ir /bid., p. 45 si urm.

Cron. lui Naum Rimniceanu ;Erbiceanu, in Cron. ved., pp. 279-80.

lbid.
b Gavril stltd alci pina la August ; Bid., p. 280.

www.dacoromanica.ro

226

ISTORIA BISERICII ROMANMI

poftiti a nu face imprumuturi cazul lui Chiril dela Mihai-Vodd, osandit si in Divan, care pradd mandstirea Cu
300 de pungi si care scdp de rdspundere fticAndu-se ...
asupus francez, er recent 1, MIA iscAlitura exarhului
insusi 2. Iosif de Arges, cel mai vrednic dintre toti clericii
munteni, fit pus cefor al tuturor mAndstirilor din lard, si
inchinate si neinchinate, la 23 Mart 4809 3. Gavriil mdrgen1 numdrul preotilor de sate si al chluggrilor, num1 protopopi de judete si era. conzistorii. Se luard si cele d'intdiu
mdsuri impotriva egumenilor greci.
In Moldova, el nu s'a gAndit a face alt Mitropolit, pe
and in Tara-Romdneascd, prin ucaz al Tarului, S.ef al
Disericii rusesti, in care acum prin dreptul de cucerire er
cupring si a noastrd, Dosofteiu fil ascos si trimes in
surgun la o mAnstire din Moldova, iar in locul lui fit numit

un Grec din Mitilene, fost de Arta, Ignatie 3, la 15 Ianuar

4810. Gavriil pstrd lug si dupd. aceasta drepturile sale de
exarh al Sinodului, si astfel slujba la incoronarea Tarului
n'o Mat in Bucuresti Ignatie, care yen! numai la 5 Maiu,
ci tot Gavriil 5.

in vremea lui Gavriil, mesterii de tipar din Jai dau

numai cartea de rugdciuni din 4809, pe cAnd in Bucuresti, Ignatie nu cheltuieste nici pentru Octoihul din
1811,
reeditat dupd. ce! din Minnie, 1810, al lui Iosif
Argeslul. In urma Oa din 4812, el treat in Italia, la Pisa,
unde vedem ed. i se dedicd un Sogno di Scipione, din greceste '', i uncle se afl. i dupd 4821 7. Gavriil rdmase
exarh pe jumtatea de Moldova care se smulse de Rusi cu
acest prilej, dandu-i-se numele, fals si far niciun rost, de
1 lbid., p. 283.
2 ibid., p. 285. Pentru reforme, ip. Arbure, Basarabia, p. 742 gi urm.

$ lbid, p. 286. intorsul lui Gavriil la Bucureqti, in ziva de 8 Ianuar 4840; p. 289.
3 Ibid., pp. 289, 294.
5 Ibid., pp. 294-3.

I Papadopol-Calimalt, in Rev. p. ist., arch. i fil., IV, p. 426; cf. Bis.

ort., XVI, pp. 347-8.

/ Biaau, In Revista nouii, I; Scriitori greci, p. 40.

www.dacoromanica.ro

NO1LE TIPLIITURI IE$ENE

227

Basarabia 1. Mostenitor al episcopiilor de Cetatea-Albd, de

Hotin, de Proilav si Dristra care, de spre partea Turcilor,

se pdstr si la 1.825 2, episcopi fiind in acest timp Calinic
si. Antim e, el rAmase aici pand la sfdrsit (t 30 Mart 1821),
cu titlul de aexarb, Mitropolit al Chisindului si Hotinului 4/I,
avdnci ca a vicariu)) pe un episcop de Acherman si Bender,
Daniil, Dimitrie Sulima 2, fost evicariu si la Iasi e.

0 sinapld hotrdre lmdrdteasd, un nou aucaz, ajunsese si pentru aceastd spdrcuire a teritoriului metropolitan
.al Moldovei, aldtuit canonic de vechii Domni earl lutemeiaserd Biserica. 0 aduhovniceascd tipografiel a Basarabiei,

se Meuse si un Seminariu , filled ind. din 1815

noua Liturghie basarabeanti, apoi un Ceaslov, si la 1820

Molitvenical si (Rnduiala sfintirii Bisericii. Simi drtilor
romnesti se oprI aici destul de rdpede, si, ceia ce eri si
mai du, nu se Ingidul mdcar ptrunderea celor din Moldova, credndu-se vesnicul cordon de carantind Impotriva
lbolii periculoase a comuniunii sufletesti Intre membrii unui
neam frd noroc 7. CAnd Nemtenii Isi cerurd mosiile din Basarabia, Mitropolitul Gavriil, care primise In dar o Psaltire
de-a lor, li Indrepta la abundvointa Impdteascdp 2, iar
1 La inceput, in 1807, locuitorii Basarabiei reale, ai foastei raiele tin..cesti fuseserA supugi provizoriu Mitropolitului Moldovei; Erbiceanu,
Mitr. Mold., p. 349. Pentru schimbul mogiilor din Basarabia ale Migropoliei ca un Iordache Vartolomeiu, ibid., pp. 355-7 gi urnt, 390:
2 Melchisedec, Cron Hiqilor, II, pp. 464-5.
3 Inaintagul lui Chiril din 1788 gi urm. fusese, la 1777, un Joachim ;
ibid., p. 460.
4 Scrisoare a lui Gavriil cAtre staretul Silivestru de Neanal qi Secu ;
ChiginAu, 6 Novembre 4847; in Studii f i doc., VII, p. 349.
5 Melchisedec, Cron. Hufilor, II, p. 161; cf. Arbure, Basarabia, p.
550 gi urtn.
6 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 352; Arbure, p. 747.
7 Un mare numdr de schituri firA cArturari, clAdite In veacul al
XVIII-lea, trecurl astfel la Rugi, pe MO minAstirea lui tefan-cel-Mare,
Chipriana, mAnAstirea HAncului de pe vremea lui Duca si schitul aba,
anterior anului 1700.
3 L. c. in nota 4.

www.dacoromanica.ro

228

ISTORIA BISERICTI ROMINESTI

colonia lor, a Noului Neamt, pe care o intemeiard pentru

a nu le pierde, nu-vi castiga un rost cultural romanesc.
In addpostul lui sigur i fericit dela manastirea Neamtului, Veniamin va fi dus cu dansul mevterii sal dela Mi tropolie, cei cinci zetari, zece drugari, patru pilcari, patrus
probari, doi prefacatori si pistorul de chinovar I, cari-i lucraser. in Iavi. Cu ei, utipografull Gherasim putir s tipareasca i aici carti din acelavi izvor. Astfel incep, supt ochii
acelui care dusese paisianismul la triumf, lucrarile tipografice nemtene, si inca din Iulie 4807 apare volumul
pentru luna Septembre, de lnceput al anului in vecbea socoteal., al Viefilor Sfinfilor, pentru prefacerea din grecevte
a carora intaia lucrare de acest fel duph a lui Dosofteiu
Mitropolitul Moldovei se ostenise un calugar asloveamy
ce nu mai era in viat acum, ierodiaconul Stefan. Anul ur-

mator dad apoi dona carti de Psaltichie, dup sistemul

cel non. In 18H Gherontie publica apoi Cazania, Chiriacodomion, pe care Veniamin insusi o talmacise.
Peste un an Moldo va intreaga 11 cherna sa-vi iea inapoi,
Scaunill in primire.

CAP. II.

Tipdrituri ardelene i noul vir de tiprituri al lui

Veniamin Costachi. Veniamin i tulburrile din 1821.

Inca dela 1807, se implinia gandul lui Iosif de Arges de

a da la iveala Nineiele indreptate dupa ale lui Chesarie,
vi anume inlaturandu-se :Vietile de sfinti luate dela
cele culese de prin [ilade i aducndu-se alcdtuirea lor
in potrivire cu originalele grecevti 2. La 'Buda 'Fin intelegere cu Klein! se fac tiparul, dup ce vi Molnar revizuise din punct,de vedere al limbii textul, indreptat in.toato
Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 44-5.
2 V. Scriitori bisericegti, pp. 24-5.

www.dacoromanica.ro

TWARITURILE LUI VENIAMIN COSTACHI

229

privintele de Iosif 1. Din aceasta stralucita carte, colectii,

atrupurip, se vandura indata pana in Moldova, cu 80 de

florini nelegate si 94 legate 2 Pretutindeni se intalnesc

imarile volume pe hartie alba, tare, cu frumoasa Merl
mascata i titlul inflorit cu chinovar,

poate cea mai fru-

inoas lucrare tipografica pe care, In desfasurarea ei, a

avut-o Biserica noastra.
Pe dud Mineele din Buda

carora li urma la 1807 un

Acaftist, tot al lui Klein de sigur, si la 1808 o Psaltire,

pentru slujb, nu pentru scoal, erau primite cu bucurie
pretutindeni unde se sluji romaneste, ca o adevdrata binelacere, la tipografia din Blaj se lucrau brosuri ocazionale,
Logica
ea pentru instalarea lui Vulcan, In 1807 3,
Dreptul Firii de Klein aparura la Sibiiu
cate o mica

lucrare a episcopului Insui, precum (Forma clerului si a pastorului celui burn (1809), volumele din care se alcatuieste
cartea de concurent a canonicilor, Teologhia dogmatica
moraliceasca, dupa Tournelly, opera din care 01.0 iesira
deosebit la 1801, 1802, 1804, eke un Catechizm in editie
noua (1815), (CATO de invtaturi crestinesti despre desertaciunea lumii i datoria lumii in fiestece dab ('1807), iar,
dintre cartile de slujba, Triodul din 1813, Evhologhiul din
4815, Strastnicul si Evanghelia din 1816. La Orade, Samuil
Vulcan (n. Blaj, 1758) fostul profesor la seminariul SI. Barbara, seminariu dus pe la Erlau si Lemberg inainte de a fi
inchis
foarte mult serbtorit de scriitorii timpului,romani,
dar i straini, cari aflau la el masa Intinsa si prietenoasa
gazduire, precum i, intamplator, ajutoare in bani, mai fac

pe langa seminariul sau si o tipografie. Dar, dintre canonicii cari-1 incunjurau, numai unul, Gheorghe Farcas 4, lucra
1 Cf. 1st. lit. rom., II, pp. 175, 212, 289 nota 1, 377 nota 7; Studii
.0 doc., XII, pp. 162-3, no. cccxxxvin; Scriitori greci, pp. 9-40; Bis.
Ort., XVII, pp. 32-4.
2 studii si doc., l., c.
3 Cf. 1st. lit. rom., H, pp. 416-7.
4 Orodias, in Archival lui Cipariu, pp. 295-6; Schematismul featly
.al Oradiei din 4900 0 I. Ardeleanu, o . c., II.

www.dacoromanica.ro

230

ISTORIA BISERICIf ROMANETI

pentru Bisericd, (M'id o Istorie bisericeascd, pe langd un Tale

al Psalmilor si altul al Noului Testament, care lusa ramasera netipdrite. Iar, cat priveste pe Neunitl, nu poate fi
vorba de un tipar al lor pentru carti de slujbA, fie si la
tipografii particulare : Psaltirile sibiiene si brasovene din
1.810 (Boghici), 1811 (Sibiiu), 1812 (ibid.), cate un Paraclis
(1815; tiphrit de Constantin Manzovici) ori Acaftist (Sibiiu,

1821), nu constituie literatura religioasd de care poate

avea nevoie o Bisericd.

Deci crtile de slujb rdmaserd a le lua Ardelenii din

Buda. Octoihul, din nou tradus din greceste, la Neamt, (de
oarecarii pdrintil si corectat de Iosif al Argesului, apare la
1811 1, dup ce o altd editie se d'ad use la Ramnic 2, In anul
precedent, cu mai putin lux. Evanghelia din Buda are data

de 1813; Triodul se publicd la 4816, cu binecuvantarea

Patriarhului din Carlovt, care o dAduse si unei frumoase
Cazanii de Viena, dela sfarsitul veacului trecut (1.793)3.
Apocalipsul apare acum Intaia oard ca o carte deosebitd. Teologia pastorald a lui Klein (1817), cdr ti religioase pentru scoli

sau cantdreti se adaug In timpul cat axil locul de revizor

Petru Maior, care si murl aici la 4821. Lid. din 1816 Indemndtorul si corectorul cdrtilor liturgice din Buda, Iosif
de Arges, tipdrise la Neamt, In Moldo va el avea legaturi si cu Gherasim, urmasul lui Veniamin la Roman *
Epitonit Tsilv Ostoro Soyp.duov a lui Atanasie din Paros, caro-

nu se puteau publica la Buda pentru cuprinsul ei de dusmanie l'ata de catolicism si pentru polemicile cu tsebrnirile strdinel si a necurtiile apusenesti afumatep.
Atelierul cel mare de lucru pentru Bisericd e Irisa In
1 Cf. vi Scriitori bisericegti, pp. 45-8.
2 Aici urma&sul lui Filaret, episcopul Nectarie, un Grec din Mor6a,
dela 16 Decembre 1812 Mitropolit, d Moltvenicul din 1793, Apostolul,

Evanghelia din 1794 si Psaltirea din 1796.

3 V. Bibl. Rom., II, pp. 350-1.
4 Scriitori bisericegti, p. 45.

www.dacoromanica.ro

TIPiRITURILE LIN VENIAMIN COSTACER

231

Moldova, la Neamt, unde 1 Veniamin public cel d'intaiu

Tipicon, tradus de Nemteni din greceste (1816), un Octoih
ca acel din Minnie, datorit acelorasi traductitori (dou editii),
Ceaslovul mare si mic (1817), Psaltirea, Evan ghelia din 1818
(ed. noua, 1821), Rugeiciunile (1819), Liturghiile, pe care Insusi Mitropolitul le Indrepta, In 1819. Psaltichia ese a doua

oara acum. Cartile folositoare clugarilor se imbulzesc la

tipar : gasim Scara Sf. Ioan Sinaitul (1814), Checragarion al
Si. Augustin, opera a lui Gherontie si Grigorie, incbinata
Mitropolitului ca unui eVoevod ravnitoriu si ca cu foc sufltoriu lmpotriva eresurilor si a nedumnezeirib ; Indeletnicirea iubitoare de Dumnezeu, a lui Evghenie Bulgaris
CAtoXgaxfa epul6Oso0 (1815), Raso foral (tot 1815), Intreba-

toarele raspunsuri din S f. Scripturd ale staretului Vasile

dela Poiana Marului, eAdunarea cuvintelor celor pentru
ascultarev a lui Paisie, Efrem Sirul, tradus de Nemteanul
Isaac, Cartea folositoare de suflet din 1819. ., i Impotriva
Unitilor, pe cari trebuiau sa-i atace Cu lnviersunare acesti
clerici cari stateau supt lnraurirea intolerantei rusesti, se
dau tratate de dogma si polemi0, dela mica traducere din
frantuzestev, din egallicester, a Mitropolitului, eCarticica ln-

demanateca In potriva celor ce bolesc la ceal pentru adeyam' si covarsirea Sfintitelor Scripturiv (1819), pana la
eAdunarea dogmelorv, Apologhia din 1816, tratatele lui
Nichifor Xantopulo, intre care si Antifoanele. Urate carti,
pe bartie vanat muscaleasc, dar opere de lmbogatire a
literaturii religioase a Romanilor si de prefacere a scrisului Ion prin elimba noao romneascav, pe care traduchtorii
o pun Cu mandrie In fata elimbii prea proaste si neuneltitev de pan atunci.

Revolutia greceasc. dela 4821, tulburarile pe care le

produse si intre Romani, ocupatia de catre Turci a Principatelor, Impiedecara deocamclatd urmarea acestei opere
1 La Iai iese o aingurA lucrare neinsemnad.

www.dacoromanica.ro

232

!STOMA MEWL( ROMANETI

folositoare, care pune la dispozitia cAlugdrilor traducdtori

inijloacele Idnesti si sprijinul Mitropoliei Moldovei. Veniamin Costachi, care, dupd datina terii, luase cdrma unei
ChimacAmii dupd fuga peste Prut a lui Mihai-Voda Sutu,

inteles cu eteristii, in mnile cdrora Idsi acuma puterea,

nu put sd vada pe loctiitorul Pasei de Silistra si pe ostasii acestuia. AsteptAndu-se, ca multi altii, la un arnestec
hotdrator al Rusiei pentru a aduce o noud ordine de lucran,
el treen in Basarabia si, stiind cb.", de fried, a fdcut molitf.
lui Ipsilanti, cdpetenia Grecilor rsculati, in schimb, Isi
trimesese ierochirixul, pe Ghenadie Roset, la Brdila, ca

sd asigure de credinta terii pe Turci , el rdmase in addpostul sdu basarabean din Cofineduti pan destul do trziu

In noua Domnie de tali a lui loan Sandu Sturza. Avei

cu dansul pe protopopul de odinioard al Hotinului, ocupat

de Nemti, Leon Asachi, invdtat preot galitian, din care

Veniamin, urmnd exemplul dat mai inainte de Gavriil
exarhul cu Strilbitchi Rusul 1, Meuse un aprotoprezviter a
toat. Moldavia, cu unele drepturi arhieresti 2 Ceilalti doi
episcopi ai terii, Gherasim de Roman
fugar bucovinean
si Putnean, fiul preotului Clipa din Vicovul-de-sus 3 .0 fost

dichiu la Slatina, si Meletie de Hui, trecuserd si ei granita, dar pentru a merge In Bucovina, pe nand Grecul
Grigorie de Heracl6a, unul dintre arhiereii cu titluri in
partibus cari se addpostiau dela un timp pe Ing unul
sau altul din Mitropolitii nostri, fAcea uneltiri politice la
Chisindu. Bietul dichiu, Isaia, Mat singur la Iasi, nu sti
cum s mai impace necontenitele cereri ale ostasilor strdini

si pgani. Cel pntin el era ldsat acolo sd Ingrijeascd de

eparhie, pe cand Gherasim de Roman fd mazilit de coI Cu privire la tipariturile acestuia, sA se adauge la cele spuse mal
sus gtirile noul si indreptArile cuprinse in fase. IV din vol. II al Bi.
Oliograliei Ronutnegi, pe care o primesc in cursui lucrArii.
2 1st, lit. rom., II, p. 512. El se gindiA, in April 4822, fugar la
Grozing, a merge in Rusia pentru inchinarea moastelor; Erbiceanu,
Mitr. Mold., pp. 230-1.
8 Melchisedec, Cron. ilufilor, I, p. 389. A fost la Hui dela 4796 la 1803.

www.dacoromanica.ro

TIPIRITURILE VIII VENIAMIN COSTACHI

233

mandantul turc, care puse sd i se fach un nou episcop,

Meletie, la Tarnova, atentat neauzit de grosolan impotriva
care nu av
datinelor si drepturilor Bisericii noastre I
insh, fireste aite urmari, chci Gherasim isi l'A mai tniu
Scaunul in sthpnire, cargosind)) si prigonind OLA la moartea
sa, in 1826, pe acela care indraznise a-1 inlocui in asemenea
imprejurAri g.

Calad Veniamin put sh vadd fr nicio teamh Moldova

sa, Mitropolia er aproape ruinath, ca si biserica Sf. Nicolae
Domnesc ; Seminariul dela Socola stdtea pustiu si, dintre

daschlii de curand adusi din Ardeal, un Fabian-Bob, ruda

a episcopului unit, un Costea, un Manfi, un dr. Vasile Pop,
Brasovean, pe cari-i chutase de-a dreptul acash la ei invdtatul fiu al protopopului Lazhr, Gheorghe Asachi, numai
cel d'intliu se intoarse a. La munte, Slatina lui iubith, unde
se gandise a se retrage si unde-i preghtise ultimul adhpost
si locul de ingropare, ca si Secul, cel d'intaiu ideas al lui
Paisie, erau in ruine : cea din urmh mnhstire fusese cethtuia
de aprare deznadAjduith a eroului chpitan Iordachi, care
se arunch in aier impreunh cu turnul de unde improscase
cu gloante pe Turcii urmAritori. La Neamt, Gherontie (tipografulD trebul s-si ascunda teascurile, ca si colile trase din
Evanghelie 4, i sti-si ingroape litera. Trebuia multa munch
preghtitoare innainte ca Mitropolitul, care si in surgunul
ski basarabean lucrase, traducnd tIstoria Scripturii Vechiului Testament, alstoria Scripturii Noului Testament
si (Funia sau frAnghia intreitb o discutie a dogmei ,
sh poath incepe tiphriturile sale. Nu treceau insh decat putine
luni, si, inch in 1823, teascurile, mutate la Iasi, porniau
lucrul.
1 Melcbisedec, Cron. Rom., II, pp. 187-8.
2 lbid.

2 V. ht. lit. rom. in veacul al XIX-lea, I, p. 103 0 urm. Pentru

dascAlii ruld precedenti, Arbure, pp. 745-7.
4 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 228.

www.dacoromanica.ro

Tt4

ISTORIL

ISERICII ROMINqTI

CAP. III.

Biruinta curentului paisian in Principatul Terii-Romnesti.

Pe aceast vreme Scaunul muntean ajunsese si el, printeo
adevrat revolutie national, in stpAnirea Romnilor.
Urmdnd traditia Mitropolitilor greci, Ioan-Vod. Caragek
noul Domn al Terii-Romdnesti dup retragerea Rusilor In
1812, nu chem inapoi pe Dosofteiu, a cdrui viat se ncliei
trziu, In ziva de 14 Decembre 1.826 1, la
Brasov,
unde a fost si el ingropat In biserica flcut
de bogatul boier Grigore Brdncoveanu, in cetate chiar,
Inzestrata prin testament cu rnosiile Poiana Mrului
Sambdta-de-sus. Dar Garaged hi cdutd alt Grec. Er foarte
potrivit Moraitul Nectarie de RAmnic, si el f ales. Nectarie uit.d cu totul exemplele date de Inaintasii si i tipdri
a lui Dimitrie de
un mare Molitvenic i o Apologhie,
pe cand Grecul pe care-1 lasase In
Rostov, se pare,
Scaunul ramnicean, Galaction de Govora, nepot al lui Nectarie, dde Liturghiile, o Inveileiturel pentru spovedanie i
traducerea, de cdlugdrul Rafail, a Viefii Sf. Vasile cel Nou 2.
De oare ce la Buzu erd Costandie Filitis, nepotul fostului

111itropolit Dosofteiu, Iosif al Argesului se gad a Inftisd

singur elementul romnesc In Episcopat. Multi boieri cu
iubire de neam socolir, c aceasta nu se poate ingddul.
Ei cerurd i izbutir a cdpat dela slabul Domn bdtrAn
Alecu Sutu jertfirea Mitropolitului manc.0 i trndav, ca
si a episcopului buzoian, lmpotriva crtruia nu se puteau
aduce Invinuiri de imoralitate. Pe and Buzdul er. cpatat
Lesviodax, pp. 407-9; Bragovul i Romdnii, pp. 247-8, 266 i urm.
Urmatsul eau, Nectarie, se stinse tot acolo, la 43 Octombre 4825. BraRomnii, pp. 247-8; Studii gi doc., XIII, pp. 68-9.
fOVUI

a Ca ucenici ai lui Nectarie trebuie al se insemne un Daniil, un

Ioanielaie de Stratonichia ; v. testamentul sau, in Bragovut gi Romanii,
p. 266 i urm.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA CURENTULUI PAISIAN IN MUNTENIA.

235

de un Romn dintre boierii Ithtelti, Gherasim, a crui

Mitropolia o lu, poate nu
falsa bani, un alt Roman, un tallar arhimandrit, fost pina
atunti egumen de Tismana, Dionisie Lupu, titular de Sivas
(n. 25 Februar 1769) pe care contemporanii sal II lauda
pentru vorba neteda, dezinteresare, iubire a culturii si pricepere In ale Bisericii ca si In ale Statului 2.
mamg fus ese o Balkeane6.1,

Dionisie lacea parte din scoala Ramnicenilor. Era aspru fati

de egumenii ce imprumutau pe socoteala rnanstirii lor 8, CU simoniacii, cu preotii l'ara carte. N'a facut, ce e drept, si el un seminariu ca acel din Moldova,exarhul Gavriil planuise unul ,
dar a trimes in strainatate pe cei d'intaiu bursieri meniti a fi
profesori la scoala mai inalta romaneasca, deschisa de Gheorghe Lazar, si intre ei se all, si un tallar cleric, Euftosin Poteca,

ucenic al Academiei domnesti, care inca din 4818 tiparia

Ja Buda o traducere a sa, (Mal nainte gatirea spre canostiinta lui Dumnezeu 4. Cu banii Eforiei mersera in Apus
pentru a studi muzica Nil Nicolae Poponea si Macarie,
care-si zicea (Portare) al Mitropoliei, si acesta din urm,
un inoitor In nota)a psaltichiei, stapanit de ideile reformei
bizantine a lui Petra Efesiul, care l'Acuse la Bucuresti tipqr
de psaltichie greceasca, publica la Viena in tipografia Arme-

nilor mechitaristi, Cu privilegiu pentru lucrarile In limbi

rasaritene, trei e:11i de baza ale miscarii de prefacere:
Theoriticonul, Anastasimatariul si Irmologhiu15. Din partea

lui lusa, Mitropolitul n'a putut sa dea altceva decat un

1 Zilot, Cronica, in Rev. p. ist, arch. f i fil., V, p. 75.
2 lbid.,; cf. Bis. Ort., XII, p. 271; XIV, p. 410; UrechiA, in Tinerimea romana, noua serie, I.
5 Bis. Ort., XIII, pp. 274-2.
4 Cf. 1st, lit. rom. in veacul al X1X-lea, I, p. 61 d urna
5 N. M. Popescu, Macarie ierornonahul, passim. Mai arziu a lucrat
Antologhiul, Stihirariul, lrmologhiul calofonic, Poicestniarul, Liturghia, alte cintAri 0., pentru episcopul Chesarie, Prohoclul, strArnutat,
pentru intAia oarti, poetic, din greceqte. care s'a tiparit la Burla la
1836; v. N. M. Popescu, Editia Prohodului ieromonahului Macarie
i ediiiile altora, in tBiserica Ortodoxis pe 1908.

www.dacoromanica.ro

236

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

(Cuvant) al lui Hrisostom si o Prescurtare a Psaltirii, de

Sf, Augustin (4820).

Dionisie fugl in Ardeal dupa retragerea din Bucuresti

a Mi Tudor, caruia i se supusese mai mult de frica, lacalind In buza tunului indreptat asupra casei din Belvedere
a lui Dinu Galescu memoriile de plingere si indreptatire
catre Poarta ale Domnului pandurilor. Ca si Veniamin, el
astepta in exilul sau de huna voie inceperea printeo noul
eucerire a erei rusesti definitive. La chemrile staruitoare
ale Domnului numit de Turci In 1822, Grigore Dimitrie
Ghica, el raspunse ca e greu bolnav de picioare si nu
poate ven11. Vod trebul sa-1 inlocuiasca, si, chipa multe
tanguiri umilitoare catre Tar si cei de pe Janga dansul,
Dionisie, asezat din marinimia lui Grigorie Ghica in la.nfistirea Dealului, se stinse In Bucuresti 2.
Dintre ucenicii lui Chesarie, Iosif de Arges, de candidatura caruia la Mitropolie fusese vorba in 1819, murise la
27 Octombre din anul urmator, fcand loe unui spiritual
si intrigant Grec, cu spiritul voltairian, Ilarion dela Dealu,
care sti al inteteasca la rascoala pe Tudor, dar nu f in
stare sa-1 si scape a. El Irisase un ucenic, pe Nicodim Gre-

ceanu, dela Caldarusanii paisieni, care face la Sibila in

1811 o tiparitura, dupa Polizoi Contu, anvataturi de multe
stiinte folositoarel, revazuta de insusi Iosif, caruia i se si
dedica opusculu14.

El declara' ca s'a ostenit aspre folosul neamului romaileso), precum Veniamin in lucrrile lui din 1822 aveh. In
I V. i. Erbiceanu, Prefata la Cron. Greci.
'a VI Hurmuzaki, X, tabla. Murl la 7 Februar 1831, In casa-i dela
Bucureti, in mahalaua Batiatii, i. a fost ingropat la Mitropolie ; Lesviodax, p. 410,
8 Bis. Ort., XIII, pp. 208 gi urm.; 274; XIV, pp. 419-22.
4.. Cf. Fapiu, ffincai, p. 81; Bis. Ort., XIV, p. 444; Scriitori bisericeti, p. 50.

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA CURENTULM PAISIAN IN MUNTENIA

237

vedere aintrebuintarea romnestil tinerimi. A.stfel de Wei,

luate din cetirea unor scrieri ale ArdelenilorIndat vent

le ave
Istoria originilor romanesti de Petra Maior
un chluggr dintr'un neam de terani venit din Jina Ardealului, langd Sibiiu (n. In Corbi, 27 Novembre 1764), Naum

Ramniceanu, care stdtuse pe langd episcopul Filaret, 0,

inainte de a-s1 incepe lucrdrile scolare, morale si literare

si de a au* dup o lung carier de cantret

odihna la Cernica, unde mur1 dupd 25 Novembre 1834, didtorise 'n Banat, venind din Sibiiu pana. la Lipova si la manstirea Hodos-Bodrog (1788).

n Sibiiu fusese asezat in Septembte 1810 (si sfintit la 21

Apri11811), ca episcop romnesc parohul Sas-Sebesului, Vasile
Moga, om cinstit, bun bisericas, dar cu totul lipsit de Insusirile
mat inalte ale preotilor. El ingriji de o mai build crestere a cle-

rului Au, dar nu still 86-1 inzestreze cu arti, fiind poate

prea slab, prea sgrac pentru aceasta. Moga, care nu sti s Os-

treze pentru Ardeal pe Gheorghe Latdr, ave oarecare lega.turi cu Principatele, si in 1820 el &ade voie dasalilor
de latineste sd piece la (Iasi, in Tara-Romaneascd) lar,
and el gospoddri ticnit pe neunitii lui, in Banatul supus
ierarhiei sarbesti, miscarea literard noud dd i lucrdrile pented
bisericd ale preotului din Becicherecul-Mic, Dimitrie Tichindeal (n. c. 1755), care, In dorinta lui, &eased la un profesorcatehet al scolii pedagogice, de a face ca si clerul roma-

nesc bAndtean sd stie mai mult deal almbrdcarea si dezbrticarea, zicerea Evangheliilor, deschiderea i inchiderea
dverilor, iesirea Fa oarineni, artarea i intrarea In altariuv,
tipArl la '1808 (Epitomul sa scurte artri pentru Anta
besearica, pentru ve0hinte1e ei i pentru durnnezeiasca
turghie care' se Avarsaste Intr'Insa, asijderea si pentru
preotul si slujitoriul lui Dumnezet, prin scurte intrebdri-si
rspunsuri) i a'Ve"gata un trgat despre setbdtori dilpd
Studii fi doc., XII, p. 209, No. Lv.

www.dacoromanica.ro

238

MORI/ BISERICII ROMINEM

SArbul I. Muscatirovici, o Teologie Pastorall, una Dogmatied si o Istorie a Bisericii, care nu vdzurd. lumina 1.

Dar .marea osteneald pentru a d chrti de slupd, de teologie, de polemicA, se cheltuid tot la Jai. Nici alegerea ca
Mitropolit muntean a lui Grigorie Nemteanul (n. Bucuresti,
c. 4765), pe care Ghica-Vod6-1 descoperl in pacea-i studioasd dela alddrusani 04 WU in (loud. zile, din diacon,
preot si episcop 2, la 40-1 Ianuar 1823, nu strainutd tiparul
In alt parte. Cele mai multe lucrdri fdcute de Grigorie cu
nedespartitul sdu Gherontie iesiserd. la Iasi sau la Neamt,
ori si la Bucuresti, lnainte de aceasta, afard de cele ramase
In manuscript : Chirlacodromiul In 1801, Teofilact (1.805),
Teologia lai loan Damaschin, in 1.806, Adanarea de dogme
a lui Atanasie, in 1816, Antifoanele, in 1817, ea si o Aniirisis greceasc impotriva lui Neofit Duca, marele dasehl
bucurestean, apentru fecioria chlugreascd ; Cavintele Sf.
Casian, Exaimeron al Sf. Vasile, in 1827, aPentru preotie)
a lui Grigorie de Nazianz si a lui loan Hrisostomul, Cu.-

vant al lui Ghenadie Scholarios, In 1827, Patericul in

4828, Cuvintele lui Fotie si lui Grigorie Palamas, despre
Purcederea Sf. Duh impotriva Latinilor, Cuvintele lui
Bryennios, Fatal i imparfirea de grdu ale Sf. loan Hrisostomul, care, acestea cloud, apArurd la Buzati, in 4833e.
Ca Mitropolit el WA doar ckev. prea putine
carti de
shijba" : retiprirea Viefilor Sfinfilor dela Neamt, precum
vi o cArticid de polemicd lmpotriva Armenilor, mai mult
o curiozitate bibliograficA, deck o scriere menit sd poarte
luptd reald irnpotriva unei primejdii gerioase, Pentru eresurile Armenilor (1824), apoi Pravoslavnica Ma'rturisire
(1827), Spifele neamurilor i, Sfdtuiri cdtre duhovnicl
(1827)'. Pan& la noua IAN/lire a Rusilor in 1828-9, cam'
I 1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, H, p. 422 0 urm.
2 Hurmuzaki, X, p. 209 0 urm., n-1 mama.
3 V. Leaviodax, 1. c.
2 lbid.

www.dacoromanica.ro

BIRIIINTA OURENTULUI PAISIAN IN MUNTENIA

239

.el nu vol s se plece voii lor si fu expediat, la 40 Februar

4829, In Rusia, de unde se Intoarse zdrobit si aproape de
moarte 1, pastorind numai dela 22 August 1833 pnd. la 22
Iunie 18342, Grigorie a fost, ceia ce nu er tocmai de as,teptat, mai mult un mare moralizator prin exemplu, decat
1111 lumindtor al clerului su. &Merl dau altii, ca Euf rosin
Poteca, lntors din Apus, dupd studii de filosofie si stiinte,
care traduce Discursul asupra Istoriei Universale al Jul
Bossuet, apoi Cuvntdrile lui Massillon, opere de-ale misticului rus Alexandre de Stourdza, trata te de scoald, si pre-

&i chiar o lucrare asupra mandstirilor muntene, dup

ce, luAndu-i-se catedra de filosofie dela scoala romAneascd.

a Sf. Sava, unde lucrd dupd linia trasd de marele su

dascal Gheorghe Lazdr, el se addposti ca egumen la GuraMotrului, unde se si stinse la 1859 abi 3. Si protosinghelul
Mitropoliei se face .cunoscut prin vre-o traducere din grecete.

Dacd deci pentru Invdtdtura innalt a limbii grecesti Academia din Bucuresti rmase pn la Inchiderea ei, In 1821,
cea mai bund s'i mai cercetat scoald, Mitropolitul Veniamin, care-si avii si el bursierii : la Chalke pe Gheorghe

Sdulescu, crescut supt umbra lui, mai tdrziu In Apus un

grup lntreg de tin eri, pentru carierd profesoral In domeniu

laic, trimese si el la Bucuresti pe un Iancu Nicola, si alti

chid tineri, lnainte si dupd 1821, cArtile pentru tinerimea
tromdneascd si pentru clerul romdnesc ortodox, a moldo-v1aca un Petru
Meese)), aromano-dachicescD, spune Veniamin,

Maior, un Naum Ramniceanu, in Prefata eFuniei intreitev,

apar in Moldova 4. Astfel, pAnd la rdzboiul din 1828-9, Ve1 Hurmuzald, X, p.625 i urna.
2 Lesviodax, p. 413.
3 G. Dem. Teodorescu, In Rev. p. ist., arch. t fil., II, p. 1 i urm.;

cf. ht. lit. rem. in veacul a/ XIX-lea, I, p. 61 *1 urm.

6 i In timpul tulburArilor dela 1821, Neml.enii apucA a da In lagi
Ina'. teitura peirinteascii a Patriarhului Antim de Ierusalim, supt IngriArea episcopului de Hui, rAmas vicariu metropolitan.

www.dacoromanica.ro

240

'STOMA. EISERICII ROMINE$TI

niamin publica Psaltirea, Antologhiul, Evanghelia,

rile tilfaicei lui Dumnezeu, Liturghiile din 1834, In forma
de (Evanghelistariu), un Molitvenid, pe care-1 intituleaza,
(WO ruseste, aMolebnic), apoi cel d'intaiu Ermologhiu de
cantari nona, care razbate, pe cant]. al lui Macatie,
totusi pentru toti Romanii i recomandat pretutindeni, se
cumpara foarte putin si se pastreaza mai mult ca o curiozitate 1. Cacti nou de literatura noastra religioasa sant
alte publicatii iesene, ca Maslul i Aghiazmatariul.

Dar, in acelasi timp, se da o literatura teologica, not&

Cu desavarsire, din nou talmacita de parintii din Neanit,
In manastirea lor sau In cele ce erau legate cu Musa, orli
de Mitropolit chiar, In care se destepta tot mai mult
mare de scriitor, ravna de luminator al legii, la Iasi. P8
la.nga cele trei lucrari de traducere facute la Colincauti,
inua(aturile hristianicegi privesc mai rnult clerul mirean ;
Cartea folositoare, Nevazutul reizboiu, Invafatura ereeiL
neascci, un Catechism explicat, Apantisma, care spune lupta
si In titlui sau, reprodus de-a dreptul din greceste, alcatuiesc
un Intreg arsenal de discutie dogmatical. Cea d'intaiu Provila pentru judecata canonica e aceia a lui Veniamin, si tot

el d Bisericii romanesti culegerea intreaga a canoanelor,

Pidalionul. Un aIubitoriil de IntelepciuneD, lucrare a Mitropolitului, apare apoi, pe vremea octpatiel rusesti, la 1831.
Din Ilie Miniat traduse el, dup 1828, Piatra Scandelei,
pentru combaterea catolicismului, care, de curand, cu toata
lmpotrivirea Mitropolitului si a boierilor, capatase un inWa episcop de Bacu rezidand In tali, care pu cunostea
multa vreme (leek modesti Prefecti franciscani sati parin
Dupa Evghenie Bulgaris el d' Indeletnicirea spre
buna murire. Er fr pareche aceasta. indelungata nuinca,
facuta eu at:Ma tragere de inima, Intre oameni cari-1
bisericeti, p. 51 i urn".
?Studiti fr doce, I-IL, p. 4.63 i ark'. Pentra dorinta catolicilor din Cerni
de_a-ai face hiserick in Hu0,./Afelehisedeo, Coon. Rio, I, pp. 29344;.
v. td pp. 428-9.

www.dacoromanica.ro

EIRUINTA CURENTULM PAISIAN IN MUNTENIA

241

geau de multe ori, dar alt data indrtizniau, sal ridice insulta

si pn la curtia cugetului si la rodnicia faptei sale 1. La

urm6. el 16s, dup attea ti:166H, i (30," lucrari In manuscript, Talcul Psaltirii, tradus, cum vAzuram, si la Orade, si
Trimeterile Sf. Pavel a. Astfel Veniamin pute serie frd laudA
de sine aceste cuvinte : (115.dejdea care am hranit si brPmesc
in sufletul mieu cA, inmultindu-se Oirtile si stiintile in

limba natiei, dacA nu eu, dar urmasii mei se vor invredniel a se folosi de euros invtat si incuviintat si a cAstig4
norod luminat in stiiuta hristianicestilor invataturi, m'au
fcut neadormit si neobosit in talmcirea sfintelor cArti,
din care multe stau netipb.rite, pentru neinlesnireD.

1 V. Doc. Callimachi, II, p. 74 tii urm. li ciad sil la Roman, episcop

liar, cutare poet de cenacul boeresc a luat in batjocurfi viata lui privatA.
2 Publicate, acestea, mai dlunAzi, de pAr. Atanasie, episcop de RAmnic.

www.dacoromanica.ro

}.

PARTEA A X-a.

LUPIA BISERICII CU STATUL SI LUAREA El

,

IN STAPANIRE DE ACESTA.
OROANIZAREA

BISERICILOR DE PESTE MUNTI.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Sfaxsitul vechilor curente de cultura bisericeasca.

Cei trei mari ierarhi din acest timp, Veniamin, Iosif si

Chesarie, avura ucenici si urmasi, cari se intAlnesc si pAna
pe pragul vremilor noastre. Dela marii lor dascali ei mostenira smerenia calugareasca Veniamin a fost ingropat
afara' din manastirea Slatina, iar Grigorie al Terii-RomAnesti afard din Mitropolie, si nici dela unul nu s'au pastrat

epitafe , iubirea pentru cartea bisericeasca, pentru tiparul

to isericesc, pentru cultura speciala a clerului, fiind toti doritori de tiparituri si sprijinitori de scofi, macar in mdsura
pe care li-o ingadui un nou veac, indreptat spre alte tinte.
Ca si aceia, ei fur buni gospodari, cari stiau la ce trebuie
sa se cheltuiasca banul Bisericii. Ca si dAnsii, In sfArsit, mai

ales in ultima faza a manifestarii lor, acesti arhierei furl

strabatuti de acel spirit apatrioticD, de care er stapAnita
intreaga societate contemporana, spirit care Mee pe lancu
Nicola sa dedice inca din 1829 lui Veniamin, ocrotitorul
dup ce lucrase o a Culegere de IntelepciuneD, cu
sail,

doi ani lnainte , un Manual de patriotism, In care amesLed. lauda Mitropofitului Moldovei si a Mitropolitului muntean cu amintiri emotionate ale obArsiei romane, si care se
simte as de puternic in spusele lui Macarie emuzicantulD

despre apatriotii rAvnitoriD ce trebuie neamului, despre

dorinta ce ar aveA-o el (de a-si Impart1 cartile de pomanaD

www.dacoromanica.ro

246

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

intre Rominii din toate partile, despre lumina pe care oateapta inca poporul sau 1.
A. BISERICA MOLDOVEI.

De lnga Veniamin se desfacil fratele lui Alexandru Beldiman, autorul poemei despre Eterie, acel Filaret, impodobit cu titlul de onoare de Mitropolit Apamias, al Apameii, care, dupa ce fa aproiestosp al Slatinei moldovenesti 2,.
trecii in Tara-Romaneasca supt Grigorie paisianismul desfiintase acum hotarele religioase ;si ajunse acolo egumen
la manastirea domneasca a Campulungului, pe care a 1,i reparat-o fa 1833 ca sa
...lase nemuritoriu

Al slu nume pre pAmint la cei ce-s vietuitori,

apune el insui pe o tabla amintitoare 8

Un al doilea ucenic al lui Veniamin, &T'a vrasta, e UD

fiu de boier cum se vede, exemplul Mitropolitului facuse
1 pe alti urmal ai famillilor nobile ea se duca la manas-

tire pentru a se pregatl sa fie arhiereii Moldovei , Sofronie Miclescu (n. C. 1790), care luk Scaunul Hus,ilor la

1-iu lunie 1826', (lupa tfncerea la Roman a lui Meletie

Brandaburul, Bucovinean din Suceava (la 114, 1803). So-

fronie era un arhiereu care primise Mina invatathra, i

avem deja dnsul scrisori greces.ti bine stilizate ri frumoscaligraliat-e. El a ajuns, in 1851, Mitropolit al Moldovei pe
urma lui Meletie (TI- 1848)1 cel d'hit* succgsor al ha Veniamin, pe care nici pe departe n'a fost in stare sa-1 ajunga,
i in nicio privhita.
Veniamin R6set, alt cohorator al unei mari familii, rudacu copilul ca.reli faca. la 1775 indtfttura pe* langa Paisie
In mtin5stirea Secul, fusese egumen In noul schit paisiani
1 Scriitori bisericefti, pp. 51-6. Cf. Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 414.
a Inscriplii, 1, p. 'M, no. 14. De carind s'a glsit, imi spune d. Al,
Upgdatu, corespondenti lid vi Veniamin in aceastil califato.
s inSCripiii, I, pp. 184-5; cf. Erbioeanu, Mitm Mold., pp. 418-4.
4 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 269.

www.dacoromanica.ro

SFARMUL VECHILOR CURENTE DE CULTURA

247

al Doljestilor 1, dup ce Veniamin Mitropolitul 11 va fi facat

insusi cAlugar, dandu-i numele sau si oprindu-1, un timp,

pe lIngh dnsul ca arhidiacon si arhimandrit. Pastoria-i la
Roman incepe dupa stramutarea lui Meletie Brandaburul,
la 2 Februar 1844. Inlocuit un timp cu Chesarie Sinadon, de
Mihai-Voda Sturdza, impotriva eruia uneltise cu tinerii
boieri, rudele sale, el se Intoarse indata in Scaun, pe care-1

ocupa apoi rara intrerupere pana la moartea sa, care se

intmpl putin timp dup ce candidatura sa la Mitropolie
cazii in 1851 2, fata de a lui Sofronie Miclescu.

Un alt Roset, Ghenadie, er egumen la Slatina, arhimandrit si ierochirix la 1825e.

Pana la sfrsit stt pe lnga Veniamin, dupa demisia

acestuia In Ianuar 1842, Meletie Istrati, fiuI unui razes
din prtile Romanului si fratele scriitorului, al agitatorului
politic impotriva Unirii, Nicolae Istrati. Dela Slatina el trecit

la 1851. In randul arhiereilor, patru ani Incheiati dup4

moartea, In 18 Degembre 1846, a lui Veniamin 4.

Si inlocuitorul sau, ca vicariu, Iustin de Edesa, apoi

Varlaam Cuza, dela Sf. Spiridon, Nectarie Hermeziu, care
Di ales ea aI doilea vicariu la Roman In 1856, Atanasie
Troados, si ciliar Calinic Miclescu, nepotul lui Sofronie (n.
Suceava, 16 Apri11822), Mitropolit al Moldovei dupa izgonirea

lui Sofronie (1865), iar apoi ce! d'intaiu Mitropofit al Romaniel. (1875), se ridicasera tot supt ochii lui Veniamin Costachi.

DesI ultimi reprezintanti ai unui curent in deddere,

nicio lnsusire a sufletului lor, nicio rvna la munca Merad

nu aminteste aceasta crestere de dtre cel mai mare din

dascalii bisericesti mai nol ai Moldovei.
I V. r;i'l Erbiceanu, Mier. Mold., pp. 289 ei urm., 463-4. Chipuri de
ale lui la Seminariul Veniamin din Iaai.
a Melchisedec, Cron. Rom., II, p. 203 l'i urm.
3 Inscripfii, I, p. 51, no. 16.
3 V. Melchisedec, Cron. Hugilor, I, p. 456 qi urm.

www.dacoromanica.ro

248

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

Dedderea noii vieti calugresti oranduite de Paisie se

vede Inca mai bine la obarsie chiar, In ma.nastirile surori
Neamtul si Secul. Tipografia se inchise in curand, dupa
ce mntuise Viefile Sfinfilor si daduse Octoihul si Psaltirea
din 4836; ea lucra insa, si in 1847, cand da Triodul ce!
nou. S. coala care era vorba s se fad. in 1843 Inca, fiind prevazuta prin casezamntul) domnesc din acest an, razimat el
insusi pe testamentul lui Paisie,
la 1832 se vorbise chiar,

pe aceast cale, de amestecul Guvernului, de un spital si

o scoal 1 , nu se deschise deck la 1853,

si

calugarii,

cari uitasera toata datoria si tot trecutul lor, n'o Ingaduira

In manastire, ci-i &Mull fiinta, mai mult pentru mireni
deck pentru clerici, la Targu-Neamtului. Planul cel mare
din 1855 de a se face doua grade, dintre care ce! superior
gimnaziul
cu opt ani si, mai presus de ele, si o Facultate teologic de patru ani, cu profesori doctori In teologie, cu internat, cu colectii de tot felul, cu bibliotec si
ferma-model, ramase In proiect numai. Dela o vreme (din
1856) iarsi se trimeser la Targu-Neamt toti ucenicii, afara
de acei cari voiau s asculte lectii de curata teologie, ca
sa urmeze zadarnicele aclasele facultative) dela trei necunoscuti clerici, dintre cari doar unul avea diploma de doctor.

Dupa iesirea din Domnie a lui Voda. Ghica, se declara

mngstirea lipsit de mijloace, si, dedfiintandu-se scolile din

targ gar de una primara, se redusera anii de studiu ai

seminariului. Acesta fit apoi completat papa la opt clase
printeo porund a Caimacamului din vremea razboiului Cri-

meii, Bals, dar numai pe hrtie, el ramaind numai co

umbra). Biata scoala de preotie cu patru clase numai, se
tara apoi pana la focuI din 1862 2
Tot in zadar ceruse Guvernul provizoriu, in 1858, ca
Nemtenii s faca scoli pe mope manstirii, fie si cu dascali
1 V. Dobrescu, Studii de letona Bisericii romclne contimporane,
I, Bucuresti, 1905.

2 Dobrescu, 1. c.

www.dacoromanica.ro

SFIRSITIM VEDHILOR URENTE DE CULTURA

249

dintre cAlughrii ecei mai bAtrani, cuviosi si Cu stiintA de

cartel), In stare a da feciorilor de terani cunostinta cetitului,
scrisului, a socotelilor si a catechismului 1. lar fagAduiala lui
Grigore Cuza i Mihai Kogglniceanu c5. din partea Carmuirii
,se va avea grija unei eradicale reforme :o 2, nu avit urmari.
B. BISERICA MUNTEANA.

rn Tara-Romaneasc5, urmasul lui Grigorie, pe care-1

lnlocuise in timpul petrecerii suite peste Nistru, e Neofit,
egumen la Sf. Gheorghe Nou, episcop al Ramnicului dela
1824, cnd se retrage, silit, Galaction, pana la 1840. Era
un Bucurestean (n. 1-iu Ianuar 1787) si fusese grAmAticul lui

Galaction8, ceia ce inseamn o crestere grecedsch,

niciun ideal de muncd literara ori tipograficA in folosul
/naintasul ski d5.duse dou Liturghii (1813, 1817),
o Viat5. a Sf. Vasilie si invafatura Tentru ispovedanie (4843);

supt Neofit nu se mai lucreazti nimio la tipografia din

Ramnic, precum in Moldova nu mai lucreaz nimio urmasii
lui Veniamin in Scaunul metropolitan.
Urmasul ski, ales la 14 Septembre 1850, Nifon, ndscut
In Bucuresti, dinteo familie de b15.nari,

Bulgari de obArsie,

spuneau dusmanii lui*, titular de Sivas, a fest egumen la

Cozia (1844), bun urmAtor al datinelor de ctitorie i cultura. In muntii Buzului, el Mal, din marea avere.pe care
o str'nse cum il l'Asa constiinta, un schit de cAlugri, si
dAdii cAlugritelor din Tara-Romneasc, pe care le gdsim

i in alte mnAstiri nou de langli. Bucuresti, Tigkesti,

Padrea, fcutd de Cernicanul Timofteiu la 1813 5 si adausa
Acte oficiale

atingatoare de starea de acum a monastirilor

Neamful f i &cut, f. an.

2 Broura eitat, p. 52.
8 Bis. Ort. Rom., XXVII, p. 491.
Bolintineanu, L'Autriche, la Turquie et les Principauts danu.biennes, Paris, 4854.
6 Inscriptii, T, p. 73.

www.dacoromanica.ro

250

ISTORIL

ROMINETI

de Insusi Calinic, In 1847, si porogarla frutooma biseriea

noua dela Zarnfira In Prahova Nefiind aestule carti bisericesti, care se adueeau acam lin Molgova i din Ardealf
iar tipografia din Buzau fiini socotit ca enecompleta),
Nifon hotrl facerea din nou a tipograflei metropolitane,

asa de pustiita, !neat mai ramasesera doar avre-o cateva

oc de slove ruginite, care nu se mai pot Intrebuintal. Se
adusera la 1850-1 douti teascuri, o masina din Viena si
'Artie de 5.000 de lei. La 19 Februar 1852, Mitropolia nea tipografia e (Intru tot gompleta si a
tUn
Inceput cu ajutorul lui Dumnezeu tiparirea cartilor bisericestiv2. Aid se daqura Apostolul din 1851, Liturghiile
din 4853, Molitfenicul din 1854, Triodul din 1856, Evanghelia din acelasi an, Chiriacodromiul, dupa cel din Buzau

i acesta dupa cel din Nearnt , la 1857, Mineiele In

sfarsit, la 1862,
cele mai multe din aceste carti supt
privigberea. lui Dionisie Roman, despre roatul ctiruia
fi vorba mai departe.

Nifon a Intemeiat Seminariul Regulamentului Organic,

eu mult innainte de a prevedea prin testamentul sat' Seminariul personal care-i poarta numele. El a prezidat si la
intregirea smpt $.tirbei-Voda a operei de reparatie, gospodareasca, dar absurd si criminala din punct de vedere al
istoriei si artei, pe care o incepuse la Bistrita, total prefacut, la Tismana desfigurata, la Dealu, Bibescu-Vod. La
Arnota, Mislea, Mitropolia Targovistei, la Stelea, la Tailor,
la Vieros, stilul veghiu nu fit schimbat, dar la Curtea
Veche din Bucuresti, la Sf. Gheorghe Nou din acelasi ora,.
la Antim, la Sf. Spiridon Vechiu, tot caraeterul bisericilor

f nimicit, Cu o inconstienta paid, de un Villacrose, un

Tabai si deosebiti Unguri sau Nemti 3.
1 Ibid., 11, p. 76 i urm.
2 vkzia 4u1 tirbei-Vbdii, II, pp. 28, 400.

8 inscripiii, II, p. 80 0 urm.; Viala lui

urm.

www.dacoromanica.ro

tirbei-Vpdd, H, p. 118

SFIWT1114 NECHILOR CURENTE DE CULTURA

251

Un bAtrAn Cernican (n. Bucuresti, 1787), fost egumen al

manAstirii Cernica multi ani de zile, Calinie, ales la Ratnnio

in 1850, fiind si candidat de Mitropolie al Rusilor, fAcei

parte dintre Paisieni : el se insearnna doar printr'aceia
aduce inapoi Episeopia dela Craiova, mide se mutase, spre
marea multAmire a lui Neofit, dupA focul din 1847, si re-.
pul toate clAdirile, aducAndu-le in starea, cu totul prefAeuta, de astAzi 1. EI intelegeA sA pule in miscare tipografia,
pentru asezarea cAreia hotAri casele ce slujiser odinioara

ea bolnita a ealugarilor. Vechi lucrAri apar astfel din nou,

si se dau in mAnile preotilor : Cartea foarte folositoare de
saflet, Preofia, Mdrturisirea Ortodoxa', ha chiar i cAte Q traducere mai nota, ca Jura'indaul preofilor, fdr a se mai
semnA un nuniAr de earti de ritual 2. Ca un bun ealueree er, _Calinic repara sehitul PopAnzAlestii i inaltA din
nou FrAsineii 3. Ca i Grigorie, ca i Veniamin, el duceA viati
aspri de schivnie -,si nu vtia pretul banului, pe eare-1
prasti. darnic In faceri de bine'. TrAind in stintenia munen
si a infi.AnA.rii, el era inchinat ca stAnt de eredinciosii din
eparhie, si pArerile de rail ale tuturora se indreptari muit
timp catre mormnttil sAu, pe eare-1 voise la Cernica, !mil
lui de invb.tAturA si de pregatire duhovniceascA, unde
retrAsese (t April 1868). Traind pana departe in timpuri
nona pe care el nu le mai intelegeA, nici pentru a le comlbate, preeum ar fi lost datoria sa, erutat de dAnsele, ve.,
nerat pentru o vrAstA ea a sa i pentru o astfel de viati

chiari de cei mal antireligi4 din noul curent apusean,

care st5.0.n16. Statul cel non, el inclieie cu vrednicie virui

euratilor eAlugAri i.arginti, al etitorilor de eArti si o.din de indhinare, al suiletelOi de arhietiei eari o clipl mg
Corespondenfa dui 'tirbei-Voclii, tabla.

i V. Bis. Ort. Rom., XVIII, p. 10; Istoricul eparluei Rdntssicalui,

p. 168 41 urm.
8 Istoria eparhiei .Rdi muicului, pp. 164-5. Cf. gi cartea protoireuld
ralmnicean Meletie fliluttf 1908, fentiu iluktratil.
4 lbid., p. 165.

www.dacoromanica.ro

252

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

inchipuit c4 fapta ori gandul lor /leap& de supt ochiul

priVighetor al lui Dumnezeu 1..

Grecul Ilarion de Arges trebui 854 prseasc episcopia,

pentru grelele sale *ate politice din 4824; Grigore Ghica
fc 3 se aleag In locul fugarului dela Brasov, care nu
voi s se mai intoarc5., pe Grigorie Rmniceanul, aridmandritul Mitropoliei, care lucrase pn atunci la publi-

carea de arti, dar nu mai ave putinta de a o face In

noul su slas. Murind el pe vremea Rustlor, In 1828,
acestia adusera inapoi pe Ilarion, care duse tot viata lui
vecbe de Voltairian frondeux, IAA pricepere pentru intereseIe deosebite ale neamului nostru. El a tinut, fr folos
pentru cultura romAneasca, Scaunul Argesului pand la 7-8
Ianuar 1845, cAnd mud. Dup locotenenta unui Samuil de
Sinai (Sinadon), Argesul cpt in sfrsit un arbiereu
sensul vechimii evlavioasa si muncitoare, pe Climent, care,
(patriot dela mnstirea Spitalului Sfantului Pantelimon,
cum 1si zice insusi, fusese dela 4827 egumen la Giseni,
unde, dup aceiasi mrturie, cs'a ostenit de a fcut multe
lucruri vrednice de pomenire, i anumecum e cazul cu
Viefi/e Sfinfilor din 1830, acu bani din simpriia sa, iar nu
cu bani din rezerva 2. La Arges, 11 vedem pe Climent ingrijindu-se de starea dark:di-1ga a bisericii lui Neagoe, ca
pietrele din turnan i (miscate, Invelisul spart, zugrAveala
Btricata, marmura de jos sfrmat, llorile de piatr czute,
si numai intelegerii Caimacamului Alexandru Ghica-Vod,
care-i rdspunse cA cartisticele sculpturi i podoabe trebuesc
pipite cu respect, si de artisti superioril, se dato rete
Wintistirea Argesului n'a fost si ea prefAcuth dup5 modele
apusene2. Aici la Arges er s pstoreascA In sfArsit cAtvA

timp, dela 1873 la 1875, acel Iosif Naniescu, In care pai1 V. i Istoria eparitieti Rtimnicutui, pp.

465-6,

mai ales dupit Bis.

Ort., XXII, XXIV.

2 Inscripfii, II, pp. 50-1.11loare la 7 Octombre 1862. Dobrescu, p.114.

Domnia lui ?tirbei-Voclel, II, p. 420.

www.dacoromanica.ro

SPARITUL VECHILOR CURENTE DE CULTURA

253

sianismul da o ultima floare tdrzie de netntinata viati si

de Inchinare catre Dumnezeu si lumina ce se revars de
la el asupra sufletelor omenesti.
Si Gherasim Rtescu, dela Buzau, ales 1n 1819 de dusmanii G-recilor, er dintre Paisienii cei mai adevarati, frd
Ba alba Ins niel invdtatura lor, nici rAvna lor de a rdpan& lumina asupra celorlalti. Dupa cinci ani de pastorie

nula din punctul de vedere al culturii bisericesti, el pd..rasa Scaunul sau pentru a se face schivnic la Midarusani, manastirea de obtejitie care fzuse abia pe Grigorie
parasindu-si chilia de sardcie si munca : aici a rabdat el asprimile ashimei celei maril pana la 1844.

Un Bucurestean trecut prin obisnuita pregatire manasti-.

reasca, Chesarie, crescut In spiritul lui Iosif de Arges, edpdta. eparhia Buzdului la plecarea spre schimnicie a Itti
Glierasirn. O piatra de mormnt la episcopia Buzaului apune

cine i-a fost mama, si inscriptia e as& de frumoasd, ea oglindeste as de bine pietate fiasca si credinta absoluta. In
sutletul care singur traieste si nu se stinge in lumina desitvdrsitd a cerurilor, incdt ea merita sa fie reprodusa : (MI
Intrebi, o cetitorule), dictase Chesarie, (cine sAnt eu : SALA
mica episcopului de Buzdu Chesarie ; zac supt aceasta rece
piatra, asteptand judecata cea mai de apoi. O vai si vai! 73 ani
am trdit : am venit, am vazut ; am plecat ; naluc toate mi s'au

parut. S.i tu dar ceteste si intelege cela ce cetesti; vino-i

In simtire, si, abatandu-te dela rau, fd binele, caci si tu
mdine poimdne vei fi asemenea ca si mine; 1839, A.prilie 1 2,

Nascut In Saliste la 1784, trecut, ca multi tineri Ardeleni

s'Ovni din aceste sate ale marginenilor mocani, la manastirite mai apropiate din hotar, poate la Ciolanul spre care
se Indrepteaza evlavia lui, el ajunse vdtav al Mitropoliei,
1 Inscriptii, I, pp. 364-5.

www.dacoromanica.ro

254

iStORi

LaERICII RONktinTI

apoi, In Noll 1826, episeop de BuzAu, dupd -ce se vzuse

ea Gherasina nu cugeti sase mal intoare din adapostul su 1.
Chesarie nu era un scriltor, si mimic nu ni-a limas seria
dela clnsul. Nu er un om invatat, un cunoscb.tor de greeette, de frantuzerte, poate de Jatine,ste, ca tJarion. N'ave,
ea acesta, care a tinut o strlucit euvAntare la mormntul
Mitropolitului Grigoriei darul cuvntrii retorice Inflorite.
Nu eri nici un schimnic cu viat cje sfnt prin infrunta rea
tuturor suferintelor, prin instrina,rea le toate 13unurile
vietii celei mai modeste, ea Rarnniceanul Calinic, ori chiar
ca Gherasim, pe care-I inlocul. Dar activitatea lui inteligent& gospodria lui ehibzuit, clugaria lui cinstit, spi-

ritul lui de organizatie, talentul lui de armuire, lute

lung pastorie de douleci de ani, care tinii pn la 30
Novembre 1846, toate aceste insusiri fac dintr'insul o
figur deslusit, puternica i dau drept celor ce 1-au vzut
lucrnd i prezidnd lucrul initiat de dnsul a-1 numl aenJosald umbrD, a-i pomenl emultele in putin timp jertfiri
spre gloria Domnului, patrei i eternei sale memorii), a-
privl mormntul unde totusi astzi 1 se arat. craniul
expus la aier liber ! ca asacru) 2
Episcopia din Buzu a fost ridicat de clansul din ruine,
fiindu-i aturlele slabite de cutremure i cldirea intreagh

tdespodobit de toat frumuseteal, ba inch si prdat de

eteristi in 1821. Se poate zice c. el a fticut aici ceia ce
Meuse Iosif la Arges, ori Veniamin la Husi. Din nenorocire
prin drmared vechilor turnuri fAcute la 1740 de episcopul
Metodie, prin inlturarea stalpilor ce desprtiau pronaosul
de naos, prin inlturarea vechii catapitezme, a vechilor pri-

vazuri dela feresti, Acute acum, spune cu mndrie insusi

episcopul, acu mestesug arhitectorescl, prin distrugerea
vechii zugrveli, aceast reparatie radical, ineeput cu a;4

Hurmuzaki, X, p. 348, no. ccccxin.

2 inscriptii, I, p. 365, no. 5. Cf. Viata lui Oirbei-Vodcl,

www.dacoromanica.ro

SEIR$ITUt VECHLOE CIIRENTE DE (.IILTURi

255

de bune iiitentii vi urmata Cu lata a'rvna si grea d'eltulald.), a stricat cu total Vechiul caracter al Bisericii lui
Matel Basarab, inoit in veacn1 al XVIII-lea 1. Pe vremea si

prin indemnul lui s'a fleta In 'Thikn vi Biserica Sfidtilor

A.postoli, pe tare el o gfinti. l 18332. MIndstirea iolanul
a fost ridicat din nou, ddin temelie) chiar, cajtitnd, numai
apb.rintii schituluil, ori apravoslavnicii creltiniv, la 1828 a.
Supt el s'au clb.dit vi bisericile din Brdila, cdpdtatd. de TaraRomaneascd prin tratatul dela Adrianopol, in 4829, vi Mi-

pit la episcopia Buzdului, Impreund cu toga foasta rai4.

In acelavi timp, pe Janga Semipariul Intemeiat de dnSul

vi al cdrui rost in dezvoltarea ulterioard a Bisericii 11

vom vede. , Chesarie aduce. dela Neamt pe cdlugrul
tipograf Gherontie vi incepe, cu d.nsul vi ucenicul su,
Meletie, un nou vir de chrti bisericevti, in intelegere Cu
Mitropolitul Grigorie, de care er, vi trebui s fie, strns
legat. Traducerile acestuia din loan Gurd-de-aur se publica
aici in 1833, si tot In Buzdu se dau Viefile Sfinfilor, noudle
aMineie) din 1830-6, dupd cele nemtene si Theodoretul din
1840. In aceleavi minunate litere, aduse din Ung,aria, episcopul

de Buidu tiphreste, pe DATA o Evanghelie, cea de-a patra

editie a Bibliei, dup a lui erban-Vod, a lui Clain vi a
Ruvilor, ca.ri o publicaserd la Petersburg, de curnd. E o
editie revzutd, cu anumite schimbari la un text care hltrebuinteaza de o potriva pe cel bucurevtean vi pe ce! bidjean 5.

Ucenic al lui Chesarie a fost, in sfrvit, Iosif Nanie sau Na-

niescu, de loe din Rklu, in Basarabia, care, dupd ce priml

cinul calugresc dela Chesarie, care-i dli numele invdtdtoi lnseripfii, I, pp. 3634, no. 929.
2 Ibid., p. 363, no. 928.
8 lbid., p. 67-8.
5 Cf. ibid., II, pp. 52-3.
5 V. obeervatiile d-lui Gh. Cobuc, in Viata literard pe 1907.

www.dacoromanica.ro

250

ISTORIA RISERIII ROMINErI

rului si a modelului sdu Iosif de Arges, precum insusi primise dela Iosif numele marelui Chesarie de Minnie, care-I
formase , ajunse egumen la ,S, erbdnesti peste Olt 1 De aici
trec la Giseni, fiind acum protosinghel, ii gdsi urmele bunei gospodrii a lui Climent ; si astazi se vdd acolo,
in simpla bisericti de sat, cu locul cotropit de brigadiril
silnici ai Eforiei Spitalelor Civile, policandrul si sfesnicele
daruite de egumenul Iosif. La Bucuresti nu se mai ptistreazd
nimic din frumoasa bisericd a Srindarului, in care acest
minunat bisericas a stat ca egumen, cu rang de arhimandrit, dela 1863 inainte, fiind si profesor de religie la liceele
bucurestene ,si chiar, cdtv timp, director al Seminariului.
L-am vdzut episcop de A.rges, inviind vremurile cuvioase
ale lui Iosif cele d'intaiu.
Ales Mitropolit al Moldovei la 1875, acest Basarabean,
care a Wait pAn la adanci bdtrnete in chiliile gradcioase de lngd mreata Mitropolie a lui Veniamin Costacbi,
zidita dup planurile lui Glieorghe Asachi insusi si sfintit
de un Rege al Romaniei, a fost, ca si marele Veniamin,
cel vesnic milostiv si darnic, pzitorul cinstit al uverii r5.mase Mitropoliei, in clddiri, odoare si odjdii, slujitorul credincios in biserica Dumnezeului gu si, neasmdnat iubitor
de culturd, a fost inel de aur intre bronzul vechilor timpuri
de carte bisericeascd si fierul aspru al noii culturi laice revarsate si asupra Bisericii. Care a fost Ieseanul, Moldoveanul, Romnul cu iubire pentru legea strmosilor sdi care s,
nu fi vdrsat o lacrima calda cind trupul bdtrdnului de optzeci si doi de ani se cobord, la 1902, clugreste, afara
din zidurile bisericesti, in care el, sfnt viu, stdtuse inchinndu-se treizeci de ani intre chipurile sfintilor nemuritori ? 0 epocd din istoria Bisericii romdnesti s'a incheiat in
clipa cand genele lungi albe se aplecarl pe obrajii supti de
viatd asprd., pecetluind pentru vecie lumina ochilor vii.

1 V. Inscripiii, I, pp. 465-6, no. Lxiv.

www.dacoromanica.ro

CULTURA LAICA

I STATUL DUI NORME APUSENE

257

CAP. II.

Cultura laid i Statul dupg norme apusene in lupta

lor cu Biserica romaneasca.
A.

COLILE NOUA..

Alte scoli decat mdnastirile, alte cetiri cleat ale vechilor

volume de ascez, alt mediu decat al afratilor) din obgejitie, al LA traditie decal aceia care printeun lung sir de ierarhi se urea pan la Alexandru-cel-Bun al Moldovei si
pana la Alexandru fiul lui, Basarab al Terii-Romanesti dadura, in forme prescrise de un Stat, incalcator in puterea
altor doctrine de &armoire decal ale Voevozilor, o alta, generatie de arhierei Bisericii romanesti.
Actiunea scolilor celor nou trebuie urmarita intaiu.

Dad ar fi trit, Seminariul din Neamt, In chiliile insufletite de Paisie, cu profesori purtand rase de calugri, ar
fi pregatit clerici potrivit cu datina. Seminariul iesean insa,
nu. El avuse, Inca inainte de 1821, profesori ardeleni, ca
Bob, poet, nepot de Vldica unit, fost unit el insusi, ca
Vasile Pop, doctor in filosofie, autor de scriere latin asupra
obiceiurilor poporale romanesti, de bibliografie, de articole
prin foile din Brasov 1; ca Mama si Costea, crescuti in ace-

Iasi spirit national si laic. Ei nu-1 putusera da nici Bisericii unite, din ce in ce mai izolate, i nici Bisericii neunite a lui Moga ( 1.1 Octombre 1845) 2, care, supt conducerea seminarial a lui Gheorghe Haines, fostul preot la
biserica brasoveneasca a Brancoveanului 8, nu gsia legapregati preotii numai
tura cu cultura timpului sau
cu acetanie curat fr opinteale sau poftirire sau roper
a cuvintelor.... cu lovirea cuvantului la actent sau
1 V. 1st, lit. rom. in veacul al XIX-lea,
2 Se anima la Sas-Sebeq in zina de 19 Novembre 1774; Stud ii i
doc., XIII, p. 181, A, no. 10.
Ist, lit. rom. in sec. al XV1I1-lea, II, p. 470.

www.dacoromanica.ro

258

ISTORIA. BISERICII ROMINESTI

Cu a scrisoare dezvoaltd si slobodd..., priiveghind tare dascalul

la aceaia ca sd nu despartd slogurile, cu acathihisisul cel

mic, de rost bine, din tabld in tabld.), cu cetirea Apostolului,
Evangheliei si Liturghiei acu glas-cuviincios, cu a patru parti
ale arithmeticii, cu (61110.61e bisericesti si asezarea slujbelor

dupd tipic, cu norme de crestere ca starea cu trupul

drept, pdrul pieptlinat, unghiile Mate, fata si manile spdlate 1, educatie ca aceia a vechilor nostri ucenici de mdnstire, cari totusi o dddeau si pe agreciev, invdtau Octoihu 1
tot s'i aseamnele psaltichiely, heruvicul, priceasna, rnduiala
Vecerniei si a Liturghiei, aaxioanele de preste an si aghioasele, deprinzandu-se a cAnt a de rdsun mandstireav, dar
nesocotindu-se aindestulati cu atata Invataturd 2. a Cursupl
scoalei candidatilor de preotie din Sibiiu nu addugi mult
la aceastd invb."tturd, si putini iesiau lnainte la venirea ar-

hiereului in paraclis, In a capelb, pe cnd cei mai multi

ase trgeau la usd de frica ignorantei lor 8. Ca la Blaj,
scolarii dela Socola invdtau teologie inaltd, filosofie, limbd

greac si latind, lar pe urma toate ramurile culturii superioare religioase se introduserd In program.
Regulamentul Organic din 1832 prevedea studii pentru once
preoti, si el hotdri prefacerea Seminariului intr'o A.cademie or-

todox4 ca la Chiev, cum si ajunse de fapt prin reforma dela

1839, care dupd. dreptate-i (MA numele de aSeminariu Veniamin 4. BAndteanul Damaschin Bojinca, scolar al Semi-

nariului ortodox din Arad (dela 4822), jurist, Ingrijitor

al aBibliotecii ce apdrea pentru toti Romanii la Pesta, ca
si urmasul s.u, Bucovineanul Vladimir Sohupan, vre-un
ucenic de-al episcopului Isaia Bdlosescu, erau oameni apuseni, In stare s condued dupd cuviinth. o astfel de institutie. Dar calitatea inferioard a profesorilor ce se puteau
aved, un preot Teodorescu, un Lupu David, un Olarescu,
1 Stud ii fi doc., XII, p. 201; cf. p. 209, no. Lv.
2 Scriitori bisericegi, p. 28, nota 2.
2 Studii i doc., XII, p. 208, no. my.
4 V. Adamescu, /storks Sentinariukti Veniantin, Bucuresti, 1904, si
lucrarea mai veche a d-lui C. Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro

CULTURA LAICA

1 STATUL DUPI NORME APUSENE

259

un Veniamin Popescu, si chiar a celor adusi din Bucovina,

Cu cultura laica si fard credinta in natie a Ardelenilor,
Procopovici, Nasiovici, Mandicevschi, impiedecara inaltarea
unei scoli, pusa totusi in as de bune conditii materiale 1
Bojinca aduse, de alminterea, si profesori de peste munti,
pe Dimitric Stoica si pe Maramuraseanul Gheorghe Vida,
calugarit ca Gherman, care incepii cea d'intaiu editie a lui
,incai 2. Dela 18518, Seminariul aved opt clase.
Cand, pentru a satisface anume vechi prejudecati, numarul

anilor de studii si al materiilor se imputina, doritorii de

culturd dintre preotii cari facuserti mai mult deck scolile
de catehism dela episcopie sau cele organizate cu acelasi
indreptariu prin ordin domnesc in anii '50, aveau la indemana

marea scoala ieseana a mirenilor. Cu venitul a trei mosii

smulse Greeilor dela Trei Ierarhi, ea se intemeiase prin
Asachi, prin Saulescu, intors de la studii, si supt ocrotirea
directa a lui Vcniamin si a boierului Mihai Sturza. Ajungand Domn la 1834, Mihai facil din aceasta mare scoal
de romaneste Academia profana, zisd Mihaileanb, dup
numele aceluia care mai tarziu numai, trebuia s'o loveascti,
prefacand-o acum intr'un pension francez pentru nobili, in

care clericii ridicati din popor nu mai aveau ce A caute.

Pawl atunei link portile Academiei erau larg deschise fiilor de preoli sau de steni cari voiau sa-si desavarseased
studiile. Iar cine voi sa mearga mai departe in domenii
Bpecial bisericesti era trimes de Veniamin, care pastr
stranse legtituri cu arhiereii rusi, care purta pe piept Orflinul SF. Ana si care aduceA mirul din Rusia*, la Chiev,
unde, si acuma ca si supt Petru Movil, ca si pe vremea
lui Teodor Corbea si a lui Eustatievici Brasoveanul, SO'
nfla cm mai Malta scoal de abogoslovie a Romanilor.
1 Adamescu, Ist. Seminariului Veniamin, pp. 62 3.
2 Erbiceanu, Ist. Sem. Veniamin, pp. 59, 75.
8 Urechiti, 14. ;ecocideIon III, p. 29.
A Alelchisedec. Gro n. Ifitt:ilor, 0 Cron. Rom. V. gi mai sus.

www.dacoromanica.ro

260

IbTORIA BISERICH BOALINE$TI

CAP. III.

Biserica Bucovineand in acest timp.

A. Noll CLERICI : SCRIBANII SI GENERATIA LOR. EPISCOPUI,
MELCHISEDEC.

LI acest amestec al apatriotismuluil de acas, a! ideilor

de origine romand, de simpatie pentru A pusul francez, pentrir

limba, pentru civilizatia lui liberald, pe de o parte, cu ortodoxismul strict, pe de alta, ce se rdzim pe nestrdmutate
canoane, se fort-rid un alt rnd de conducdtori si reprezintanti de cdpetenie ai Bisericii noastre.
Do1 din ei sunt fiii unui preot din Burdujeni 1, trgusor
la care s'au gndit in zilele lor de mdrire, ddruindu-i,pelngh vechea mndstire a lui Teodor Movil si a lui Miron
Costin, stdpinitd la 1785 de Grecul Anania de Sivas si zugrd-vita atunci de alt Grec, Veniarn in din Troia sau a Troaclal 2,
biserica lor, care, facutd de Filaret, cuprinde mormntut

lui Neofit 3, si un spital de pomenire. Fiul cel mai mare al

preotului ban, NicGlae, calugarit ca Neofit 4 In schitul paisian GoroveI, noud fundatie a cdlugrilor din Neamt, vent
la Iasi ca preot romn la Trei Ierarhi, din care arhimandritul
grec trebui Ed piece cu vremea ; el predich la Mitropolier
Cu titlu oficial, bled din 1838, dup.' ce mntuise cursurile
Academiei. In acest an el indrizneste a tiprl cu litere la-tine
sti si italieneste , Iran) ortografie indreptat de
profesorul ardelean C6inpeanu, adus la Seminariu de Bojinca, un Catichis sau invldturi de cdpitenie a' Bisericii
ortodoxell. Cu Eftimie Murga, Bandtean, care fusese chemat
si el ca profesor la Iasi, tndrul cleric merge la Bucuresti,
1 aFiu de Levita, II zice lui Filaret un articol de- ofense publicat in
ABucovinas, no. 29.
2 Sate 1 mcitaistiri, p. 6.

8 kid.
A V. Erbiceanu, Neo fit Seriban, sin Bis. OM.) pe 1888.

www.dacoromanica.ro

BISsRICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP

261

ea s urmeze cursurile dela Sf. Saya. Intrk In conflict, el,

preot care traducei pe Luciantradus Mg si de alti clerici,
lnainte de dnsul , care cetii frantuzeste, admir pe Voltaire ca si a filosofulo Mitropolit Gheuca, si Meek versuri
!nationalistecu Filaret Beldiman, reprezintantul vechii scoli
paisiene, ba chiar cu Mitropolitul. Fa Inchis la Neamt, unde
Ise

crede el se poate pocki mai bine. In surgun, face

flea, la Folticeni, la Neamt chiar, unde Indreapt manuscriptul

Pidalionului, ca sk se imbuneze ca astdpanul) 1 In 1846

el erk paroh la Sf. Vasile din Ias1 si director al scolii mirenesti inferioare din Trei Ierarhi, In care calitate, precum
ti In aceia de profesor la Seminariu, el serie cArti de coall.
Mai tkrziu a fost unul din luptb.'torii pentru Unirea Principatelor 2. Biruitorii, pentru cari luptase cu o neobisnuit
energie, 11 facurd episcop titular de Edesa si loctiitor al Ar-

gesului, uncle Inlocui pe un strict cklugAr fkr amestec

In politick si fard idei conductoare luate din Apus, biment (-1865). In lupta pentru organizarea canonick a Bisericii Romniei, lupta de care va ii, vorba In deosebi mai
departe, el fii nutnit episcop al acestei eparhii, dar, supt

lnrAurirea fratelui ski bate, el refug carja care i se Intinde cu simplu decret domnesc. Inteo serie de lucrdri,
el combtitit lntreaga politick religioask a lui Vod Cuza 3.
In (Duplul paralel intre Bisericile ortodoxe si confesiunile

apusenev (1852), a reprezintat punctul de vedere strict

ortodox fata de unii tineri indiferenti supt raportul confesional, iar In (Istoria Mitropolitilor Moldoveiv (Paris, 1857)
Indrkznise a se atinge de puncte grele din istoria Bisericii
nationale. A tracias din nou Meirgitritarele lui loan Gurei
de aur si a compus Cuvinte bisericefti (Bucuresti, 1868),
ba chiar o Calatorie la Patnclatul Sfeint (ibid., 1875). A
I y. Ili Ist. lit. rom. in veacul al XIX-lea, I, pp. 176-8.
2 V. bropra aa Unirea tii neunirea Principatelor.
8 TiLlarile broprilor i. la Dobreacu, o. c., pp. 424-5.

www.dacoromanica.ro

262

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

mai scris Epistolii (1843) si InvcIfetturi. A murit retras in

Burdujeni, unde sttuse dela 1872 la 1884 2.
Fratele lui Neofit, Vasile (n. 1811), scolar al lui Bub, incep ca profesor laic al Academiei, scriind o retorich, o gramatich francez, o geografie 2. In 1838, e trimes la Chiev
pentru studii teologice; aici 11 face chlu,c0.r, in 1811, Mi-

tropolitul Filaret, Cu un an lnainte de a-si isprdvi studiile

supt auspiciile lui A. A. Stourdza, ale chrui opere mistice
le traduce, duph. Efrosin Poteca, in acelasi timp chnd pregateste, inthia cell duph Petru Maior, Cu gAnduri epatrioflee), o alstorie Bisericeasch a Romnilono 3, care, redactath
In ruseste, se phstreaza intr'un manuscris de (400 de coalt) 4.

Ca egumen al Socolei, el sth in fruntea Seminariului Ode

la 1848, and, el fiind socotit om primejdios, iar Seminariul a
pepinierd de revolutionari, Filaret fii izgonit, numhrul claselor

reducandu-se la patru. Supt revolutionarul Domn Grigore

Ghica el alchtuieste o lege prin care clerul mold ovenesc ar
fi chpAtat, pe ing seminarii eparhiale, un mare Seminariu
central, cu un curs de gimnaziu, si o Facilitate, o Academie
ca aceia in care invtase el. Nu izbuti sh o realizeze, dar
conduse cu destoinicie, impodobit si cu titlul de arhiepiscop
Stavropoleos, seminariul, pand in epoca Unirii. Atunci purl&

lupta canonica langii fratele shu, refuzand a fi episcop impotriva canoanelor.

Din seminariul lui Filaret si al lui Neofit Scriban au iesit
un mare numAr de tineri preoti cari puteau st pe aceiasi
treapth a culturii cu mirenii cari facuser studii mai bune.
sa amintim pe fratii Erbiceanu, dintre cari unul, Gheorghe,
1 V. asuprd-i il'i D. Lascar, Neofit Scriban, tezd de licentii, BucurPti,
1898. Cf. articolul arhimandritului luliu Scriban, in Enciclopedia Romina., III, pp. 917-8.
2 1st lit. citate, I, p. 174. Cf. teza Or. C. Vasilescu despre el.
8 ist, lit. citatd, I, p. 478; Hurmuzaki, Supt. I, vol. IV, p. 228.
4 Cr. Iuliu Scriban, in Enciclopedia RoInclna, III, p. 918.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MICOVINEANI IN ACEST TIMP

263

er bun cunosctitor de greceste, iar cellalt, d. Constantin

Erbiceanu, fost profesor al Faculttii de teologie din Bucuresti si membru al Academiei Romane, a imboghtit prin
nenumrate contributiuni documentare cunostinta trecutului nostru bisericesc ; a poi pe Ioan Mandinescu, autorul
unei Istorii Universal foarte pretuit pe vremea ei. Prin
Socola a trecut Ghenadie Endceanu (n. 6 Februar 1837 In
Iasi), care caldtorl pentru completarea studiilor, la Atena,
dela constituirea Regatului grecesc, lncepe a fi si ea
cereetat de teologi --- si la Chiev, f profesor de greceste
la seminariul Statului In Bucuresti, apoi director la Seminariul a Nifonv, profesor la noua Facultate de teologie din Capitala Regatului romdn, In sfarsit, dela 1887, episcop la Minnie, unde gospoddria sa a ldsat urme. El a scris, pe ldriga arti

de sward, si un numr de studii istorice folositoare, despre

Petru Movild mai ales, si a pastrat, In vizitatiile sale 1, multe
inscriptii de peste Olt. E editorul (Condicii sfinteD oltene si
tipdritorul multor documente din colectia, foarte bogatd, pe
care si-o alcdtuise si care se OA astdzi la Academia Ro-

'nand (t la Neapole, 14 Ianuar 1898) 2

Inca un episcop muntean ies1 din scoala Scribanilor : Iosif Bobulescu, tot din Burdujeni (n. 15 Decembre 1818),
preot Insurat Cu nepoata lor ; profesor la Seminariul Socola

pe vremea Unirii si tovards de lupt al lui Neofit si Filaret ; arhiepiscop de Sivas, egu men la St. Spiridon din Iasi,
dela 1880 episcop al Rdmnicului deci Inaintasul direct
al lui Ghenadie ; retras la 1886 si mort patru ani mai
tdrziu.

Sti addugim pe protosinghelul Teoctist Scriban, profesor,

pand la 1856, la acelasi Seminariu, pe Romul Scriban, al cdrui
nume chiar e o proclamatie de nationalism cu bazd romand,
1 Visite canonice, insotite de note istorico-arheOlogice ; Bucureati, 1892

2 V. C. Erbiceanu, In Bis. Ort. pe anul 4889; Rutu, Geogralla eclesiastica a judefului Vdtcea, p. V. a'i urm.

www.dacoromanica.ro

264

ISTORIA BISICRICII ROMANKTI

redactor la (Dacia Romacull .prin anii '60, un August

Scriban, un Ghenadie Sendrea 1, un Marchian Folescu, egumen la Copla si Intemeietorul celei mai vechi si mai bune
scoli primare din Botosani 3, cum se vede, tot clerici din
prtile de sus ale Moldovei, in apropierea Bucovinei.
Acolo ins bunul episcop Isaia Bhloseseu, nscut in Putna
si crescut In scoala de mnstire de acolo, egumen al Dragomirnei in 1793, apoi al Putnei, iar dela 1823 episcop,

fAcii in adevr un cInstitut teologic) la Cernuti si un

cseminariuv superior si Veniamin trimese acolo pe la
1826, pe atanrul Iordachil, dandu-1 in seama episcopului
si a superiorului dela Seminariu, Ardeleanul Melchisedec
Lemeni 8, - dar nu stifi s.-i insufle acel pronuntat spirit
national care a facut mrirea Seminariului moldovenesc
din Socola.4. lar urmasul su, Eugeniu Hacman (n. 1.793),
nepotul egumenului de Dragomirna, student la Viena, unde
invt romneste pe viitorul imprat Ferdinand, cAlugar
la Carlovt (1823), profesor la (Institutl si, la patruzeci si
ceva de ani, episcop in locul simplului s.0 predecesor, a
fost un organizator de scoli romanesti cu caracter confesional ea in Ungaria , un Roman militant, care a introdus
limba sa In locul celei latinesti in scoala cea Inalt de teo-

logia. Dar nu poate fi vorba de un rol al Mi, care sa se

poata compar eu acel jucat de fruntasii generatiei patriotice a clerului din Principate, si mai ales din Moldova 5.
lar, cat despre politica pe care a urmat-o in organizarea bisericeasca a Romnilor din monarhia vecina, aiurea se cu-

vine a o inrtis si a o juded din punctul de vedere na1 V. Neofit Scriban, Cuvdnt la inmormantarea episcopului Ghana.
die $endrea, Iasi, 4861.
2 BotusAnenii i-au inchinat dupl moarte o brourd, azi foarte rarit,
3 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 415-6.
4 Tarnavski, in Enciclopedia Romdnel, I, P. 377; V. qi Erbiceanu,
Mitr. Mold., pp. 464-6, 473-4.
5 Cf. Sbiera, ibid., II, pp. 639-40.

www.dacoromanica.ro

BISERICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP

265

tional, permanent si ireductibil, cAci de un punct de veclere canonic ortodox nu se poate vorbl la niste episcopi
cari dela inceput pand la sfarsit au mers dupd indicatiile
tatului.

Dar cel mai insemnat dintre clericii formati in noul

med in national, care ave legturi insd cu Rusia, prin Paisie

Insusi, prin Inaintasii sai din veacul al XVII1-lea, si, de

eurand, prin Veniamin, e Melchisedec.
Si el un fiu de preot, din pirtile Neamtului, unde dragostea pentru aughrie era de vre-o jumtate de veac In
inima tuturor tinerilor de prin sate cari se credeau chemati la alta menire decat lucrul cmpului. Ndscut la 45
Februar 4823 1, In casa, binecuvantatd cu unsprezece copii,
e. parohului Petra Stefdnescu din Garcina, Mihail invdtd la
coala Sf. Ioan, apoi la a Trei Ierarhilor din Piatra vecind,
hisericd nona, facutd in cursul anului 4837 si sfintita numai

tarziu, peste zece ani, de Iustin al Edesei, care a mai fost

pomenit ; iconomul Vasile Stefnescu, care se ingrijI de
xidire, poate s fie o rudd a preotului din Garcina g. La
4834 intrd in Seminariul Socolei. Il pdraseste pentru a fi
dual de sat in Serbesti, pe mosia Cantacuzinilor din ramura lui loan Canta cronicarul, care e si ctitorul din nou
pi bisericii,plind pand astdzi de bune chrti din veacul al
XVIII-lea a, impreund cu un Tipicon care fi' dat satului
de insusi Mitropolitul Veniamin. Mihai Stefdnescu se Intoarce apoi la Seminariu dupd inmultirea claselor acestuia,
i la 4843 el era profesor la aceastd seoald inaltd a clerului
moldovenesc. La 4848, dupd Mey luni de surgun in mdndstirea Neamtului, unde, adeck ar fi fost trimes in vederea
Intemeierii unui seminariu 4, el pleacd la Chiev, ca data
1 V. C. C. Diculescu, Episcopia Meldasedec, Bucureli, 4908, p. 4,
potro. 4.

2 V. inscripta, II, p. 24 no. 50.

3 Cf. Melchisedec, Noafe, pp. 432-3: Inscripta, H, p. 233 i urrn.
A Diculescu, pp. 7-8.

www.dacoromanica.ro

266

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

dascalul sdu, Filaret Scriban, si Cu acelasi sprijin al puternicului Alexandre de Stourdza ; In trei ani iea titlul demacristru
in teologie, pe care numai Filaret 11 cdpdtase pang
0
atunci ; ca si acesta, e fcut calugdr de Filaret al Chievului,
Se Intoarce la catedra sa, si la 1852 Mitropolitul Sofronie,
care urmase vicariului Mardarie de Aparn6a, 11 numeste pro-

tosinghel. Trece la Hui ca sd conduc Seminariul inceput

de Meletie Istrati la 1856, cand capdtd si rangul de arhimandrit. Rdmne si dupd moartea lui Meletie, pe care-I
plnge pentru peirea inainte de vreme, pe urma amrdciunilor produse de politica nenorocit a fratelui Eau ; e
acum pe lngd Ghenadie de Tripole, Sendrea, care tinelocul de episcop ; captd dela acesta, dela ministrii Dimitrie
Cantacuzino si Milmi Racovith, Imbunttiri la Seminariu 1,

In 1860 e ministrul de Culte al lui Kogalniceanu, dar numai trei zile, Ad unarea nevoind a suferl ca aun ctilugary
s ste pe banca ministeriald 2 Dela 1862, dupd Sendrea,
tine el, tot cu titlul de Tripoleos, locul de episcop, lar la
1864 e numit titular la Dunrea-de-jos.
Deprins din Rusia s asculte de voia stpAnului terii si
cunoscand din studiul istoriei bisericesti a Moldovei, cu
care se ocup de un timp, desele amestecuri ale Domnilor
In rosturi religioase, care dup canoane nu-i puteau privl,
el nu protestd impotriva tiraniPi necanonice a lui VodCuza. Ajunge episcop la Roman in 1879.
Aici a trdit el treisprezece ani (I- 16 Maiu 1892), in ve,
chile chilli ddr.mate de lngd biserica lui Rares, frd a se.
plnge de Ingustimea traiului sdu, nici a-si cere clddiri mai
potrivite si cu demnitatea lui de episcop si cu valoarea luI
personald. Imbrilcat simplu, strin de lumea mireand a
claselor mai lnalte, purtand cu mndrie vesmntu-i rosietec
de saiac miindstiresc, Melchisedec a d us o viata care poate
fi un exemplu oricui. Odatd a mers In Rusia, cu o misiune
1 Cron. Hufilor, I, pp. 458-60.
2 Diculescu, pp. 42-3.

www.dacoromanica.ro

EISERICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP

267

a principelui Carol, pentru a incredinta pe cei marl de

acolo cat de falsa e calomnia ca Romania e o tall prigonitoare de ortodoxie, care-si pregteste trecerea la catoliCiS111 (1868)1. Motive de partid 1-au tinut de-o parte de
Mitropolie.

Opera lui Melchisedec se tine intaiu in domeniul stiintei

teologice. Pentru Seminariul dela Hui prelucreaza el, dupa
izvoare rusesti, o Liturgicet (1853), un Tipic (1854), o noud
2'eologie dogmatica, la 1855, apoi o Scurtd introducere in
tiintele teologice (1856), in sfarsit, dupa cererea lui Meletie 'strati, Catehismul ortodox (1858). A publicat In 1860
o Introducere la Biblie, la '1863 o Tcologie pastorald i la
1883 Cuvinte ale Sf. loan Gur de Aur. Dela un timp ins,
studiile de istorie a Bisericii romanesti .11 castigti, si el da
pe rand pretioase documente, cu note archeologice si ld-

muriri Inteun stil limpede si lipsit de once pretentii, in

Cronica HuOlor (1869) si Cronica Romanului (1875), la
care voia sa adauge o Istorie a Mitropoliei, rmasa In manuscript, precum si, de sigur, Istoria episcopiei RAddutului.
Vizitatfile si le-a Intrebuintat pentru a strange inscriptii de
biserici si mnastiri, care alcatuird volumul su de .Notife
istorice i archeologice. E editorul unei parti din opera lui
Tamblac, caruia i-a Inchinat un studiu. Ca membru al Academiei Romane, el a publicat In Memoriile ei inscriptiile
bucovinene, pentru intaiasi data intr'o forma corect, si,
trecand In domeniul istoriei bisericesti muntene, a tratas
parti dintr'insa In biografiile lui Aiitim ('1886), lui Filaret al
II-lea si lui Dionisie Roman de Buzau. Atentia lui s'a oprit
In sfarsit si asupra legilor strdine care au avut credinciosi pe
phmantul Principatelor, si actiunea catolicilor, a calvinilor,
a unor secte ortodoxe ratacite, ca Lipovenii, au allat In el

un cercetator destul de obiectiv. A scris si o lucrare de

polemica, ecPapismul si starea actuald, a Bisericii ortodoxe
1 Cf. Dobrescu, in Cony. lit. pe 1907, i mai ales Diculescu, Utt epizod

diplomatic, 1907 0 o. c.

www.dacoromanica.ro

268

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

In Romdnia) 1 Mai putin fericit a fost Cu incercarea lui

de a introduce neologisme In cdrtile liturgice, pe care le
revizul 2.

Activitatea lui Melchisedec a provocat emulatie In rdndurile clericilor Inalti ai Romniei. Ghenadie Endceanu si-a

dat silinta de a se tine de colegul sdu In Episcopie. Iar,

dupd Ghenadie, episcopul de RAmnic Atanasie, Moldovean

din partile Vasluiului, a crezut eh' nu se poate serbd, din

parte-i, mai bine jubileul regal din 1906 decAt dAnd, cu
ajutorul celor mai bine Inzestrati dintre cei ce-1 Incunjurd,
o foarte bun carte cuprinzand dstoricul eparhiei RdmDiCUILli) 3.

B. SEMINARIILE MUNTENE.

In alte Imprejurdri se dezvoltd noua viata de culturd a

clerului In Tara-Romdneascd.
Aici seminariile superioare prevdzute de Regulamentul

Organic se intemeiazd Incd de pe vremea lui Alexandru

Ghica, col d'intdiu Domn al noului regim. Intr'un timp cnd
In toate ramurile invdtAmntului se cautau profesori ardeleni, cAnd Damaschin Bojinca er adus pentru a cid o noud
viatd Seminariului din Socola, se Intelege de ce scolile de
preoti ale Muntenilor Incepurd si ele cu director], catecheti

si profesori In mare parte de peste munti. In Seminariul

din Bucuresti, care-si deschise cursurile la 2 Septembre
1836, putin timp dupd *moartea Mitropolitului Grigorie, Al

numit (profesor primariup Nicolae Ballisescu, mai tdrziu

cdlugrul Nifon (intrd. la Cernica, Inainte de a pleci din
nou gdincolop, pentru un rol in revolutia dela 1848), dela
Hasag in Tinutul Sibiiului. Acest autor al celui mai bun
I V., pentru lucrArile lui inedite, Diculescu, o. c., pp. 97-8, 119-21,
123 ili urm.
2 V. Ghibu, Limbo ccirfilor bisericefti, Sibiiu, 1905.
i V. Kalinderu, Discurs de intrare la Academia RomAnA.

www.dacoromanica.ro

BISERICA BIICOYINEANA IN ACEST TIMP

269

dictionariu latin-romn, din nenorocire neisprAvit, er ajutat

de Zaharia Boerescul, profesor de teologie dogmatid.

pastoralrt si de limba latina, si el, duprt cat se pare, tot
Ardelean 1. Er vorba pe atunci si de o publicatie religioas
a lui Bltisescu, care e cunoscut si ca un bun cuvdntlitor 2.
Seminariul Mitropoliei muntene aved numai patru clase

si er asezat in chiliile vechii tipografii dela Antim, unde

sttit Oat la 4840; in 1842 i se face loe in acelea dela

fundatia Banului Mihai Cantacuzino zis M5gureanul, c15.dita la 17:56 de egumenul Sarindarului, Sofronie, la (Schitul-

Mdgureanului)8. Incerckile de a-1 asezd statornic, lnteo

cRidire proprie, nu izbutird ; supt urmasii lui Raldsescu,
scoala aved, pe la 1850, vre-o sut de interni, afarA de
externii gi de simplii ecandidati ce se hirotonisesc dupA
acestia alti cinzeci4. O indreptare
grabnice trebuinte)
se aduse numai in Domnia lui Vocl Stirbei, cnd, dupa
ocupatia strainti, Seminariul se deschise solemn, cu 50 de
scolari, la 24 Main 1851, dar numai cu dourt clase 5. Veniamin Catulescu erd, ainspectorp la 1852 6; Ardeleanul Dioniiie Romani:), director i profesor de religie, in 1855 7.

La Minnie, pen tru Seminariul apreparandiab al lui Neofit

se incepur lucrri Inca din 1835, potrivit cu legea din 2

Novembre 4834; ele se mAntuir6. numai In '1837, si la 8
Novembre
un an mai tArziu cleat la Bucuresti Incep
cursurile, cu 30 de scolari interni i numai doi profesori.
Unul din ei, cel de cApetenie, era vice-protopopul de pAni
atunci al Brasovului, Radu Tempea, care-si ziced. Templan,

adus anume pentru aceasta in tara. Tempea er un bun

2

Gazeta Transilvaniei pe 1838, p. 38.

V. 18t. lit. rom. in veacul al X1X-lea, I, p. 288.

Viata lui ?tirbri-Vodci, II, p. 101. Peiatru biseric5, v. inscriplii,

I. pp. 297-8.
4 Viala lui ?tirbei-Vodci, I. c.
5 Vestitorui roinnesc pe 1851, no. 43.
6 ibid., pe 1812, la no, 89; cf. no. 55.
7 Ibid.

www.dacoromanica.ro

270

ISTORIA IIISERICII ROMANESTI

cuvaatator, si el a tipdrit d'iscursurile sale da sfintirea steagurilor Terii-Romanestip (1834) si la deschiderea. Seminariului (1837); cel tinut la examenul scolarilor sai in 4845 a

ramas in manuscris. Alai e cunoscut prin prelucrarea sa

Oglinda statului politices 1 bicericesc, aparutd. ceind era

inca la Brasov, in 1835, si prin opera sa de Pravild

tnanuald din 1841 1. La 1844 el er incd (inspector si pro-

fesor al teologhiei moralel 2; peste un fIll se retrdgelt

Ja schitul argesean Flmnda, unde a si nmrit. Pe lngti
acest Brasovean, dinteo vestir famitie de cdrturari si infleta de cele mai frumoase sentimente pentru neamul shu,
intalnim si un preot, Vasile Teodorescu, ctiruia i se zice
eArdeleanulD 3. Si Ioan Procopie, al treilea profesor, e Ar-

delean. Seminariul a fost mulat, dupd focul dia 1847, la

Craiova, apoi dupd. arevolutiel (1851) in miintistirea Buco-

vt, a doua oara In Craiova, pdnd ce episcopul Calinic

fdcii din nou locul in Rdmnic.
La Buzdu, Ardeleanul Chesarie chemd pentru Seininariu
pe Gavriii I. Munteanu, un vr al profesorului Florian
Aaron. Munteanu, ndscut in Vingard, la 1812, f profesor
poate dela deschiderea scolii, In ziva de 15 A.ugust 1836,
cu doutizeci de candidati la preotie. Er si un bun scriitor,
Cu dorint de a folosi natiei i Bisericii prin chrti; el, care
a tradus aPatimile lui Werther) (1842), e si traducdtorul
unor Meditatii religioase in doud. volume (1838-42), al
unei nota versiuni din aUrmarea lui Thistos) (1845), al
unui manual de aSinopticb (1846). Tot prin initiativa
Episcopia incepe a tipri cea d'intdiu foaie bisericeasca In
romaneste, (Vestitorul biser.cescv, foaie religioasd i moN. lstoria eparhiei .114mnicului, p. 287 si urm. ; Baiulescu, Nonografia comunei biserieefti gr.-or. rometne a Slintei Adorntiri din celatea Brapvului, Braov, 1898, p. 422.
2 Cf. i 1st. lit. rom. n sec. al XV111-lea, II, p. 294, nota 4.
$ 1st. eparhiei Reimnicului, p. 290.

www.dacoromanica.ro

BISERICA EUCOVINEANI IN ACEST TIhiP

271

rala, care a dat, pe laugh' materiale amestecate, i cuvantari

ale lui Ilarion de Arge

i Poteca 1.

La aceasta publicatie tovarasul lui Muntean era un cleric.de obarsie din Sliste (n. 1806), care trecuse t3i prin manastirea Neamtului, prin tipografia lui Clinceanu i Topliceanu,
prin scoala dela Sf. Saya i prin camarile episcopului Ilarion,
aici la Buzau se Ingriji. de Seminariu ca i de tipografie,
Dionisie Roman g. Profesor Inca din 1832, el lsi tinit locul
pana in 1842, cand, Inainte de moartea lui Chesarie
i Mun-

teanu prsi Buzul trecnd la Minnie, In 18158 - el treat

la Seminariul Mitropolitului, ca director, post pe care-1 avil
pana la Revolutie. nc inainte de 1845 el scrisese Catihisul i alte carti de scoala pentru seminarii, ctirti pe care
le complectara apoi doi Bucuresteni, Anton Pann, cunoscutul scriitor al poporului, prin eartile sale de cantari dupa
sistemul nou, Anastasimatariul i Teoreticonul,si Alexandru
Geanoglu Lesviodax, prin Istoria bisericeascd pe scurt, talmacita din greceste, cu multe si Insemnate adausuri, i dupa
documente, privitoare la eparhiile romanesti muntene si la
ltropolia Moldovei, precum i cu extrase din Condica spintd.

Dupa 1848, Dionisie Incep sa dea la lumina to mica biblioteca religioas si morala, adunare de rugaciuni 4, In care

se Oa traducen i de un Ilie Benescu, un Plesoianu. Tot

Ddata, din lndircinarea Mitropolitului Nifon, el tipareste, un an

.de zile, a doua. revist pentru preoti, F,coul eciesiasticl.

Stahl un timp la mandstirea Sadova, i apoi merse Inapoi
la Ne,amt, unde av, ctv timp, i staretia si de unde
scos samavolnic de Guvern, la Septembre 1856. Supt Cuza-

Voda e loctiitor de Buzau, In locul stersului Filoteiu,urmagul lui Chesarie, i Ardelean ca i acesta , pe care Miht. lit. rom. in veacul al XIX-lea, 1, pp. 287-8; Gbibu In Telegraful ronteln, LIV, pp. 397-8.
2
p. 365 no. 933.
8 htoricul eparliiei lielmnicului, p. 290.
Viala lui $tirbei-Vodd, II, p. 100.
0 ibid., p. 54; cf. asuprn luI, ten d-lui Gh. Popescu.

www.dacoromanica.ro

272

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

nisteriul Il inIturd pentru nebunie (a murit la 16 August

1860 numai 1). Numit la Hui ca episcop, el trece la Buzduf
unde a rdposat la 1873.
Dionisie, care a strins si o mare bibliotecd, ce se pdstreaza

astbzi la Academia Romn, a ldsat un mare numdr de

manuale, c,are se pot pune alb.turi cu ale lui Melchisedec
a tradus Con f esiunile Sf. Augustin, strlucitul G eniu at
Cretinismului de Chateaubriand, dourt lucrdri cdlugdresti,
Aranualul adevii ratului religios, Mdngdietorul celOr in-,
tristql, celor bolnavi i celor balrdni, din frantuzeste se
pare, ca si cdrtile lui de scoald. Unionist ca si Filofteik
[talle iubitor de neatn, ultimele lui cuvinte nu cuprind rugticiunea sulletului ce se desface din legAturile sale, ci
aceastil singurd cepere ctre Dumnezeu : aDoamne, nu pedepsi Romnia dup pdcatele fiilor eh) ; aceste cuvinte
sdpate si pe mormdntul su a.

Din aceste seminarii muntene, cu cele patru biete clase

ale lor
seminariul metropolitan cu septe clase, prevdzut
de legea din 1847, nu se internel decat in vrernea noastrdf
Cu gospoddria lor slabh3, nu rdsdri o asemenea pleiadd de
clerici cul ti, patrioti, constienti de acei din Moldova. O singurrt

personalitate mai insernnatd si mai distinsti, lese din ele

ami Atanasie Stoianescu, din Bucuresti, fost paroh la capela

ortodox din Pesta, director la Seminarjul din Ramnic,

egumen la Sadova si Firundnda, pe care Neofit voi sa-1
aresteze la 1848 pentru amestecul in Revolutie 4 Si care,,
scdpnd de aceastrt urgie arbiereascd, ajunse el insusi ar,
hiereu Troados la 1859, apoi, In 1865, episcop necanonic,
treator, la Roman, iar la 1873 statornic si canonic episcop
Inscrip(ii, I, p. 366, no. 934.
2 lbid., p. 365, no. 933.

3 Un scandal la Buzdu supt Filoteiu, la Viata iui

pp. 103-3.

4 V. Cuvantul Adevdrului pe 1903

www.dacoromanica.ro

tirbei-Vod1

ORGANIZAREA BISERICILOR ROMANEM PESTE HOTARE

273

de Ramnic : el a fost acela care, Cu trei ani lnainte de

moartea sa
e Ingropat ca un Paisian, la Cernica , a
binecuvntat Vile Romniei nou5, care la Corabia treceau
DunArea spre biruint 1

1 lstoria eparhiei RcImnicului, pp. 166-7.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A XI-a.
.

=4.

AMESTECUL STATULUI IN BISERICA

DIN ROMANIA.

ORGANIZAREA El. ALCATUIREA DEFINITIVA

A BISERICILOR ROMANESTI
DE PESTE HOTARELE ROMANIEl. TNCHEIERE.

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Lupta 0 infrangerea Mitropolitului Veniamin.

Cu acesti oameni, atatia dintre ei foarte luminati, unii

bine inzestrati sufleteste, si toti

garb.' de acel Neofit care,

urand Revolutia dela 1848, a fost silit sA o serveascA, a

trAdat-o, i-a prigonit afiliatii, pentru ea pe urmh sa cadl

tot pentru pkatele sale revolutionare (27 lulie 4849) ,

desvrsiti patrioti in eel mai vechiu si mai frumos inteles
al cuvntului, Biserica rommeasca ar fi putut Ilia un nou
.avant si serie un bogat capitol in istoria timpurilor noul.
Ceia ce a lmpiedecat-o dela aceasta, a fost amestecul Statului, care, dela Chiselev Ora in timpurile de azi, a luat-o
In stApanire, une ori incetul cu incetul, alte ori prin lovituri
mari neasteptate, smulgandu-i pe rand mosiile, averea cealalt,
drepturile, autonomia sprijinit pe canoane, cultura proprie,
scolile speciale, autoritatea si prestigiul, urmand intru aceasta,

cand exemplul Rusiei cu Biserica robit, cand al Apusului,

cu Biserica pe alocuri cu totul izgonit afara din viata

oficiala, dupa ce !ma i s'au luat mai toate mijloacele care-i
pot ingklui BA se tie de sine.
Acest proces de interventie, incAleare si aservire, de care

fnu sant vinovati oamenii, adesea plini, dad. nu de cre.dint si de eunostintele necesare, mdcar de bundvointA, ci cu-

rentele generale, ideile europene, si nu mai putin exemplul

fiituatiei Bisericii neamului In provinciile romanesti pierelute,

rgmne OA studiem in dezvoltarea lui.

www.dacoromanica.ro

278

ISTORIA. BISERICII ROMANESTI

Mitropolitul Veniamin pare s fi avut si o conceptie superioara despre drepturile sale, despre chemarea sa ca sef
al Bisericii. Din corespondenta sa cu Sofronie de Hui, 11
vedem luand dela sine hotarri in chestiile cele mai insemnate privitoare la dansa. El hotarste, fard sii mai intrebe
pe cineva, aducerea mirului dela Chiev 1, el dd norme in
caz de despdrtenie, inlaturand vechiul sistem al ecartii
prin care pe cale de contract privat un so t pute ingtidut
pe celalt sa plece 2; el se pronunta pentru botezarea din
nou a neortodoxilor cari se convertesc, veche discutie
rezolvit astfel in trecut , sau, daca' se impotrivesc, macar
ungerea cu mir si postirea dupa norma ragriteana 3; el opreste
dupa porunca din Constantinopol insa
casatoria asuditilorD, a supusilor strainT, Cu pamntenii 4 ; el cauta sa

aduca la ortodoxie secta ruseascd a scopitilor 5; el prevede

ca un barbat insurat sau o femeie maritata cari voiesc sa
mearga la mandstire, sa faca' trei ani de incercare 6; el cateriseste pe preotii cari cununa pe cei inruditi de sange /,
si pe preotii cari ieau chezasie asupra lor 8. El porunceste epis-

copului sa nu faca speculd cu schimharea antimiselor pe

la bisericile de Bate 9, si micsoreaza pretul lor.
Cand egumenii greci, din neamul vinovat de tradare, snt
scosi din tara, cum ceruse si o partida dintre boieri ", se
opri si publicarea scrierilor Sf. Vasile si Grigorie, cu comentariile profesorului Vardalah, cum se indatorise prin
1 melchisedec, Cron. Ilufilor, I, p. 437. La 1823 el se cera. din
Constantinopol, ca i dezlegarea in unele cazuri cdnonice ; Erbiceanu,
Mitr. Mold., pp. 402-3.
2 melchisedec, Cron. Hufilor, I, p. 431.
8 lbid., pp. 428-9.
4 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 259.
8 Melchisedec, o. c., pp. 431-2.
8 lbid., pp. 435-6.
7 Ibid., p. 435.
8 lbid., pp. 427-8.
9 Erbiceanu, Mitr. Mold., p 274.
lo Cf. Hurmuzaki, X, p. Lux yi urm.

www.dacoromanica.ro

LUPTA

I iNFRINGEREA MITROPOLITULUI YRNIAMIN

279

Veniamin numeste pe egumenii cei

noi, romani, ai mbastirilor Inchinate a si pe preotii-iconomi
contract Mitropolia 1,

dela bisericile din orase care fuseser OA atunci puse In

randul mrmastirilor. El alcatui singur regulamentul cel nou
de viata calugAreascA In cuprinsul lor, hotkand sA fie acolo

un duhovnic, un diacon, doi cantareti, un eparaclisiarh,

un eprescurariu), un chelar, pe MO slugi 8, introducandu-se si slujba ca ea mngstirilor care sant cu sobor de
ptirintip si oranduindu-se epanahizi sau pomenirip pentru
ctitori, oprindu-se once imprumut, once cheltuiala neinvoitb. de Mitropolie, inchizandu-se portile mAnstirii pentru
locuitorii ei, oprindu-se cAlugArii de a lu prin sate rostul
preotilor de mir .

Once incalcare din partea Guvernului intamping Impotrivirea lui. Astfel de Incaldri lncep IncA supt regimul
turcesc din 4821. Astfel Caimacamul S,tefan Vogoridi, grans
de nevoia ocupatiei turcesti, porunci lui Meletie de Hui,
loctiitor de Mitropolit, &a' adune veniturile Scaunului me-

tropolitan, pentru a le da ca ajutor terii, cum se cer si

episcopilor ; tot atunci se 1u si jumMate din venitul ma-

nAstirilor neinchinate, scutindu-se obtejitiile cele mari:

Neamtul, Secul, Agapia si Varatecul. Mosiile Mitropoliei
NIA arendate la mezat, in cursul aceluiasi an greu, 1822 5;
Meletie f silit chiar sa facA Imprumuturi pentru a sc5.p
tara de nevoile Intretinerii Turcilor . Clerul fil supus unei
dajdi pentru a jutorul Carmuirii stramtorate1, dar nu ezapciindu-sel prin dreg-Mori mireni, ci prin oameni arhieresti.
Dela mAnstirile Inchinate, trecute, cum vAzuram, In seama
1 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 281-2, 433-4.
2 ibid., pp. 262-3, 264 0 urm.
2 ibid., pp. 265-6.
4 Cf. i. ibid., p. 434.
5 ibid., pp. 239, 242.
e lbid., pp. 244, 399-400.
7 lbid., pp. 247, 254.

www.dacoromanica.ro

280

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

adurelnicilor egumeni de tara, se lila cea mai mare parte

din venit, liisandu-li-se numai un aanalogonldeocamdata
de o treime, pentru tinerea In 'puna stare si
pe doi ani,
pentru reparatiile de nevoie 1. Veniamin se planse la 1825
1n ceia ce priveste felul de administratie, de catre Stat, a mosii-

lor, pe care acesta Intelegea, si supt noul Domn Ioan Sandu

Sturza, sh le exploateze pentru trebuintele sale. Grija lor

se dase In adevar unei comisiuni din care facea parte Mitropolitul cu doi mireni, Gheorghe Buhus si Dumitrachi
Ghica.9, si se adugi ca ersarcina trebuintelor ce are Prea
Stintia Sa Parintele Mitropolitul, nelasandu-i vremea de a
sta deavalma lucratoriu impreuna cu boierii randuiti, i s'a
cerut a numl un inlocuitor, pe egumenul Isaia Giusca, dela
Socola 3, si aceasta impotriva socotintei clerului Inalt si a
boierilor c trebuie un comitet la Mitropolie, alcatuit din
doi boieri, dar si din Mitropolit, din toti episcopii, (t'Ara de
nicio amestecare particularnica sau a Domniei, 1:lastrandu-se la Mitropolie si partea pentru (Intrebuintari a pamntului, ca In sanul patriei, spre a se cheltul dup anaforaua zisului comitet14. Nu data el, a intrat in conflict
Cu Domnia supt acest non stb.panitor 5.

M'id Rusii ocupa tara In 1828, ciocnirile Intre autoritatea politica. si Biserica nu Inceteaza, ci cresc, noii cal.muitori flind deprinsi de acasa dela ei cu stpanirea prin
ucazuri si reglemente a eparhiilor si a manastirilor supuse
tu totul Tarului-Patriarh. Veniamin poruncl ca oamenii bisericesti sa se Indrepte mai Intaiu catre el si apoi catre
Guvern, ca aanaloghia, partea ce revenia clerului la chel1 Ibid., p. 264 .1 urm.
2 /bid., p. 405.
3 Cf. i ibid., p. 406 i urm.
4 /bid., p. 208.
5 Sturza a ingiduit lui Veniamin mitnilstirea Floretii pentru a pune

acolo malee; ibid., pp. 452-6 i a dat bani pentru faCerea Mitropoliei
celei nota.

www.dacoromanica.ro

LUPTA

I INFRINGEREA MITROPOLITULUI VEN IAMIN

281

tuiala draturilor pentru oaste sa se hotareasca de autoritati de Ltd Cu protopopii sau, cum se zicea acum, profoiereii cari aveau, lute organizare mai complicata, dupa
_ea ruseasca, a Bisericii, supt ei pe proesto0 sau blagoeini 1
si preotii BA nu primeasca astfel tidulele de plata decat
-dela superiorii lor 2. Nu se dad ascultare cererii generalului

prezident Palin de a se strmut garb.' din Iasi cimitirul,

pentru motive de santate si abuna politieneasca oranduialb3.
Va fi fost silit insa a urma ainvitarii) lui Palin de a face mi-

lostenil saracilor de ziva Impratului, ha chiar de a strange

bani pentru statuia lui Caramzin 4.
Pentru averile manastiresti inchinate se num1 alta comisie
mixta, in care exarhii Atosului, Ierusalimului si Sinaii stateau laugh' Teodor Bals si Costachi Conachi poetul 5 si langa
doi arhierei ai terii, numiti de Mitropolit, si cea d'intaiu

grija a Rusilor fusese a declar c drepturile de proprietate ale Sfintelor Locuri skit restatornicite , potrivit si cu
firmanul pe care-1 capataserd la '1827 7, dar pe care Domnii,

intelesi cu Tura nu-1 observaserd 8; prisosul rezultat din

exploatarea mosiilor treee in pastrarea Liana din Odesa 2.
in sfarsit, lui Chiselev li revine indoielnicul merit de a
a voit sa prefaca intaia oar mnastirile de rugaciuni si
culturd ori arta bisericeasca in adaposturi pentru lepadaturile si naufragiatii societatii : In adevar, plictisit de vederea cersetorilor pe strazile lasului, el oranduise trimeterea la manastiri a intregii calicimi ; Mitropolitul Veniamin
1 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 355.
2 melchisedec, Cron. Hufilor, I, pp. 429-30.
3 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 278-9, 282-3.
4 Ibid., pp. 287-8, 481.
5 Ibid., pp. 440-1, 442-4.

3 tAverile statitoare a' Sfintelor Locuri s'au dat iarAi precum ell
din ceput rinduites ; ibid., p. 449.
7 Hurmuzaki, X, p. 608.
8 Uricariul, I, pp. 372-6.
9 Erbiceanu, Mitr. Mold., l. c.

www.dacoromanica.ro

282

ISTORIA BISERICII ROMINRSTI

zdddrnici insd aceastd mdsurd, propuind ca episcopiile sii se

cotizeze pentru ca sd asigure celor ce nu pot trAl cleat

prin pomand un ajutor de treizeci de bani pe zl 1
in Tara-Romaneased stim In ce chip sdlbatec s'a purtat
acelasi Guvern rusesc fatd de Mitropolitul Grigorie. Generali grosolani ca Joltuhin, efllosofi fdrd religie, avand urd
lmpotriva cdlugarimii, ca Pavel Chiselev, nu puteau respecta vechile privilegii ale Bisericii noastre. Cand o noud
comisiune incepii sa lucreze viitoarea Constitutie a Principatelor, Regulamentul Organic, Minciaky, fostul consul,
prezida boieri luati intr'ales, dar niciun cleric nu lud parte
la dezbaterea proiectelor, pentru care Neolit, loctiitorul de
Mitropolit muntean, protest. In fruntea protipendadei, ldsate

si ea la o parte 2.
Astfel alcdtuit, Regulamentul poartd pecetea anti-clericalismului francez si a stdpanirii Bisericii de Stat ca In

Rusia. Viata canonicd deosebit pe care o dusese pand

atunci Biserica romneased, e initituratd fdr crutare si
fr pietate, fdr simt istoric si fall intelegere a drepturilor ce derivd din prescriptii cu caracter nestrmutat si
dintr'o practica de atatea veacuri. Episcopii si Mitropolitii
se aleg de adundrile obstesti extraordinare, cuprinzand un
num.r covarsitor de laici, si clerului nu i se mai vine cleat sarcina de a-i sfint1 dupa datind. Randuiala seminariilor
se prevede prin lege, ca si titlurile pe care trebuie s. le
Ad viitorii preoti. Se preggteste In sfarsit o noud ad ministratie a Intregii averi bisericesti si crearea unui Ministeriu al Bisericii, cLogofdtul trebilor bisericesth.
in spiritul legii celei noud de organizare vedem In Principatul muntean pe Logofatul trebilor bisericesti) Barbu
Stirbei inlturand pe preotii sfintiti In Bulgaria si pum1 Melchisedec, Cronica Hufilor, I, pp. 430-1.
2 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 457-8; cf. si Bis. Ort., XVII, p. 482
XXIII, p. 1013 si urm.

www.dacoromanica.ro

AYERILE EPISCOPIILOR LUATE IN STXPINIRE DE STAT

283

du-i la bir cu teranii, hotarAnd cA In niciun sat nu vor fi

mai mult de doi preoti, dAnd numirea lor In puterea protopopului, dar si a proprietarului si a juratilor, asezdnd
eforii la bisericile din orase, cu raspundere fat de a maghistratl, Impuind arendarea averilor lor Inaintea acestuia
si a ministrului I.

CAP. II.

Luarea in stpAnire de catre Stat a averilor episcopiilor

0 mnstirilor de tara.
Inc5'. dela 1835 S tatul cel nou lu asupr-si grija mosiilor
ce se tineau de mAndstirile neinchinate : nu se gdsi nimeni

di proteste, regimul rusesc impunAnd tdcere si lui Veniamin, iar Mitropolia munteand fiind vacant dup moartea lui
Grigorie,

rAmseserA vicari amAndoi episcopii, pnA la ale-

gerea, tocmai in ziva de 29 Iunie 1840, tot supt AlexandruVodA Ghica, a lui Neo fit, care nu era dintre cei cari vorbese, cu primejdia lor, In folosul institutiei pe care o reprezint.. Nu se fc mAcar, ca in Bucovina, un fond special,
din care sA se acopere IntAiu cheltuielile pentru Biseria. ;
averea ddruith de ctitori numai pentru rugdciuni mAntui-

toare de suflet si pentru pomenirea numelui lor trec la

un loe cu celelalte izvoare ale Vistieriei. MAnastirile cu
csobor), In Tara-RomAneascA : CAldArusanii, Cernica, Ciolanul, Sinaia, Poiana-MArului, DAlhAutul, Ghighiul, Chela,
Predealul, Nifon ; cele de calugdrite din acelasi Principat
TiOne,stii, Rdtestii, Pagrea, MnAstirea dinteun Lemn, SAmurcAsestii 2, mAnAstirile corespunzAtoare din Moldova a.
avurA 5.ceiasi soarth ca si celelalte.
1 Viata lui f'tirbei-Voda-, I, p. 11; dupi darea lui de seam5 din 4840.
2 V. Rev. p. ist. arh. f i fil., va. II, p. 40. In Foaia din Brapv, pe
1848, pp. 280-1, se atac sietemul saristoeratics al gaatelitilor egume-

www.dacoromanica.ro

284

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

Dupd aceastd d'intaiu mdsurd venl, in 1840 la Munteni,

i averilor eparhiei
dela Mitropolit si dela episcopi, dandu-se in mana capului
aDepartamentului Credintei). Pentru a se putea face acelasi
a doua, luarea abdministratiei mosiilor

lucru in Moldova, unde Veniamin ave nevoie de toate

veniturile Mitropoliei pentru tipografie i pentru binefacerile

sale, er nevoie sd se de la o parte marele i sfantul reprezintant al Bisericii de odinioard, slobod in a face bine
stdpand pe toga mostenirea trecutului. E1. nu se impotrivi, si la 18 Ianuar 1842 1i &idea dealisia 1, zicandu-se a
fi impovdrat de ani, dar mai ales cu totul incapabil de a
lua asupra-si rdspunderea unei schimbri care lovi in canoane. Pe cand el plec spre mandstirea Slatina, unde se
stinse, impacat cu gandul cd atoate mijloacele cate imprejurdrile 1-au inlesnit, le-a intrebuintat spre renasterea
sporirea natieb, pentru einflorirea Sfintei Biserici si patriei)
chemand aindurarea lui Dumnezeu asupra acestii crestine
teri 2,

Domnul, acelasi Mihai Sturza cu care lucrase

aldturi pentru intemeiarea scolii romanesti, inainte i dupd

4821, lua, in 1844 Veniamin muri numai la 28 Decembre
4846 , msurile revolutionare pe care vecinul sdu muntean
apucase a le lua inert din 1843.
Averea Scaunelor arhieresti

spune legea munteand

ne0i i aproisto0lor coltatis din manastirile muntene. Se cere con-

centrarea) in citevi manastiri cu numar that de 100 de caluggri,

dintr.e cari 20 de frati. Cere ins i esa ni se ieh moiile din mauile
moastre i sa. ni se randuiasca o leafa potrivita chemarii noastres, pe
langa. smasA comunAs i uniformA cAlugAreascA.

I V. id mai sus, cap. precedent.

2 tiri foarte interesante in Foaia din Bralov, pp. 193-5, 205 0 urm.
E vo. rba 0 de un episcop care nu e anitscut paminteana 0 care raynete pe calea simoniei mo0enirea lui Veniamin, pazit eu oaste in Slalina, cerut de popor 0 de Rusia 0 amenintat cu moarte. Acolo p.
207
i in iBucovina din Cernauti se ataca violent 0 Scriban, directorul Seminariului. Scriitorul din eFoaias il declara clipsit de cunotintele unui teologi, pe and cellalt li ataca numai caracterul.
V. 0 Andrei Vizanti, Veniamin Costachi, lai, 1881.

www.dacoromanica.ro

AVERILE EPISCOPIILOR LIIATE IN STIPiNIRE DE STAT 285

se impArti. In septe, si numai patru septimi erau s fie ale

Mitropolitului sau episcopului, care va tined, ca once functionar rspunidtor, estate de personal) pentru esimbrii) pe
care Adunarea va trebui s le recunoascti (in cea d'intdiu
sesie) ; va avea, pe Inga alp eamploiati), un evicariu) si

un (Consistoriu), lntarit de Domn, fiinded tare Inclinare

Cu partea mireneascd). (State ) se vor inaintd, se vor eaupune) si pentru SeminareMitropolitul trebuid s tie cloud ,
care vor aire neaphrat de dou ori mai multi scolari deck
pand atunci. Banii pentru reparatii se vor vrsa intr'o eCasd

de rezerd) ; si pentru milostenii se va face co listd Intlrit Cu pecetea Mitropolitului). Pddurile se vor vinde ein
Obsteasca Adunare), In folosul aceleiasi Case. Darurile cre-

dinciosilor se vor trece eintr'o condic snuruit), pecetluird cu pecetea Mitropolitului si adeveritd de Logordtul
trebilor bisericesti) 1. In Moldova se reproduser intocmai
aceste mdsuri de umilint si jignire, and doar In mnile
Mitropolitului, dator cu o contabilitate in reguld, nu patru
septimi din veniturile averii ce i se confisca frd drept si
MA indreptAtire, ci mai mult, cinci septimi 2. 0 Cas. Centrald primi de acum inainte banii pe cari In acestAlalt Principat li socoti si control Vornicul averilor bisericegi, noul
ministru de Culte.

Aceastd stare de lucruri cere o singurd lntregire : secularizarea averilor mandstirilor inchinate, cu privire la
care Regulamentul ordnduise cd o parte din veniturile Ion
va fi datd Statului pentru opere de culturd si binefacere.
inca dela 1835 ar fi voit-o Stirbei, care zugravi starea lor
ticdlositd In cuvinte energice de revoltd : iHalal de mdndsUrea In care se mai gdseste o candeld apring inaintea alta-

rului 1 Halal de biserica In care ard cdteva Mai si unde

un preot in zdrente, nepldtit, mai vine sa ceteascA liturI Ti. in Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 490-2.
2 V. Manualul administrativ, II, pp. 261-7.

www.dacoromanica.ro

286

!STOMA BISERICTI R0MANqT1

ghia) 1. Se hotara., neputandu-se MA o masur pe care n'ar

fi ingaduit-o Rusia, sprijinitoarea statornica, pentru scopuri
curat politice, a Grecilor abuzivi, cari nu mai reprezintau
acum o singura lege ortodoxa. In forma ei cea mai curata,
ci un neam osebit de celelalte i avand scopurile sale lumesti bine definite, ca moiiIe manastirilor Inchinate sa
se arendeze pe cate trei ani numai i fara." a se da bani

d'inainte, ca egumenii s nu mai invoace protectia i srt

nu mai ceara judecata consulatelor, ca ei sa nu distruga,
din lticomie de bani, padurile 2. Multamitti Rusilor, manas-

tirile din Rasarit, imbogatite prin situatia privilegiata pe

care noua organizare o Mee proprietatii mari, putura,
bovI zece ani observarea prescriptiilor regulamentare, rat
toate silintile Dom,nilor din acest timp, mai ales ale Jul
Iroda Bibescu 3. Supt Voda Sjirbei numai, se ajunse la
arendarea mosiilor manastirilor inchinate, prin Stat, care

voia ridicarea unei parti a pretului de arenda de cat.

avand in vedere Insa mai ales grele nevoi budgetare
momentane 5 Sfntul Mormant si Patriarhia din Alexan-

dria incheiara o invoiala cu Guvernele Principatelor, dar

la incasarea sumelor prevazute nu se ajunie niciodata,
Atosul tiindu-se In atitudine de dusmanie ; Rusia facand
sa i se auda glasul poruncitor, i chiar agentii la Constantinopol ai lui Stirbei Ghica din Moldova se multainise
deocamdata cu o mica subventie tradnd interesele acelui
care-i numise si-i plti 6. In zadar afirma Domnul muntean ca, de fapt, anici nu mai sant, ca sa zic asa, manastiri pe pamntul muntean, ci numai biserici ruinatei. In
1855 se dadii un nou asalt, tirbei cerand numai sfertul
cuvenit, iar Grigore Ghica, prin C. Negri si D. Ralet, car'
1 Raportul lui, citat, din 1840.
2 Viola lui tirbei-Vodii, I, p. 11.
V. .ligne de Bibesco, H.
4 Corespondenta lui $tirbei-Vodd, passim..
5 Viola lui $tirbei-Vodd, I, p. 36.
Ibid., pp. 38-9.

www.dacoromanica.ro

AYERILE EPISCOPIILOR LUATE IN STiPiNIRE DE STAT

287

merser in misiune la Constantinopol, nu mai putin de

dona treimi 1 Indat Domnii cdeau, i Conventia de la Paris,

dAnd o nota l'ata tuturor lucrurilor, zdbovI, prin art. XIII,

tolutia, fcnd astfel necesar lovitura lui Cuza-Vod5., secularizarea violenta si far despggubire, dup traditiile Revolutiei francese, din ideile creia se inspir. noul Domn.
De acum inainte, supt Domnii regulamentari, umbre sficase se urmeaza, dup placul partidelor din Adunri sau,
dupg Revolutie i conventia de la Balta-Liman 2, din Divanurile ad hoc, ca acelea care, alcAtuite din boieri mari
Rusia ceruse un colegiu de sese mireni si sese egumeni,
dAdurd, in 1850 1, Moldovei pe Mitropolitul Sofronie, pe
episcopul de Hui Meletie Istrati, iar Terii-Romnesti pe
tuspatru arhiereii : Nifon, ca Mitropolit, Climent la Arges,
Filoteiu la Buzu, Calinic la RAmnic. Jocul boierilor, influ-

entele consulilor 1i aveau partea lor In aceste alegeri cu

abilete), in care ai fi gsit once alta decAt cohorarea, afirmata de Biserick a Sfntului Duh. Cel putin Stirbei
Ghica avur curagiul de a face alegerile, pe cand
lor,ferindu-se de lovituri din partea unei opozitii, vesnic rzvrtite, de boieri neastAmprati, cari, In cadrele
strAinte ale Regulamentului, se jucau de-a Conventionalii,
Masera peste once msura i cuviint Scaunele arhieresti
vacante 3.

Ct de -departe eri de la acesti slabi episcopi sraci, plecati cAtre societatea mireang care-i alesese dup6. lungi va-

cante, i indusidmiti intre sine prin aceiasi ambitie de a

kid., pp. 40-1.
2 Viata lui Oirbei-Vochl, II, p. 26 ei urm. ; Melchisedec, Cron. .Rom.,

II, p. 216 ei urm.: Cron. Hiqilor, I, p. 456.

Un cleric moldovean Se plange de aceasta in Bucovina pe 4809,
No. 22: Episcopiile rAmii . vacante cite cinci, zece ani, atit pentru
candidatii se intrec care si dea mai mult pentru darul ce-1 vzIneazi,
pentru7ca Iticomia alegitorilor nu mai cunoafte nici o margine,
pa poate fi multamiti nici cu cele mai insemnate sume de aurs.

www.dacoromanica.ro

288

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

ne mai fiind acum vechea normd de lnainpana la idealul pe care-I avuse Veniamin f
cln tot anul indagar odatd a se adun arhiereii eparhiilor
impreund cu Mitropolitul lor, a se sfAtul si a face chibzuirile putincioase pentru sporiul theoseviei si cresterea bunelor ndravuri sau moralittii evanghelicesti lntre credinciosii
Bisericii, ca nici credinta fdrd fapt, nici fapta fdr credintri
sd se vaca rmasa.) 1 1
fi Mitropoliti
tare normald

De la noul regim al lui Vod-Cuza se astepta si o noub.',.

trainied organizare a Bisericii. Domnul Romdniei-Unite nu
era om s'o zdboveased. Avea in gand secularizarea averilor
mdndstiresti inchinate, dar, in acelasi timp, stdpanit In toate
de ideile franceze, sftuit de oameni cari n'aveau, cu ace-

leasi idei, cunostintele speciale de istorie si canoane care

s'ar fi cerut, el voi sd desvarseascd opera, inceputd de
Alexandru Ghica si Mihai Sturza, a dezbrdcdrii de once
autonomie, putere si auto ritate a Bisericii, surgunitd in regiuni pur spirituale care sant, bisericeste, vecine cu moartea,

ti mai indemna si putea sli-1 indreptteasca la asemenea

mb.'suri inca ceva : situatia creatd de curand celorlalte Biserici romdnesti, de peste Carpati si de peste Molnita.
CAP. III.
Organizarea cea noui a Bisericilor romanesti de peste munli,
A. BISERICA UNITA. SUPT VLA.DICA LEMgNY.

La 7 Octombre 1830 nimia In Blaj Ioan Bob, ori, curni

se seria el : Ioan Bobb de Bapolnok-Monostor, bogatul epis-

cop al Romnilor uniti, si era irigropat cu pompa, cuvanand romneste o atristd predicare unul din.tre canonicif
sdi, traductitorul din nou, din evreieste, al Psalmilor (4835)r
1 Melcbisedec, Cron. Rufilor, 1, p. 439.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MINT'

289

>

Teodor Pop de Ujfalu 1. isi Asa toata averea cclerului

OW saracl 2. AM dup doi ani, In 1832, Episcopia capata

un titular, pe fiul de neme s Ioan Lemny (numit la 23

August), stipt 'Astoria cdruia curentil de cultur si de
inaintare politica a neamului unguresc patrunse si In Biserica romimeasca a Unitilor, fixandu-se chi'ar si un soroc

dupa care limba ungureasca trebui sa se introduca in

slujba. Episcopul tinuse un discurs magi-11hr la lngroparea

Inaintasului ski; el se simti c face parte din clasa sta.panitoare de limba ungureasca ; interes pentru cultura nea.
mului din care totusi Mee parte, lntelegere pentru menirea lui fireasca, pricepere In a gasl drumul firesc pentru

progresele lui nu se puteau cere de la unul ca dansul,

Ceasul absorbirii in Biserica romano-catolica a midi eplscopii unite ardelene nu 'Area ad fie departat.

in gimnaziul bldjean, unde erail profesori un Simion

Barnut, un Timoteiu Cipariu, eprofesor de teologhiel si la
Seminariu, care cetia cartile lui Radu Tempea si traduceni
de-ale Mitropolitului Veniamin si care Mai bucuros drumul la Bucuresti pe vremea lui Alexandru-Voda Ghica 8,
acolo era spiritul cel nou si dorinta de lucru pentru neam.
Seminariul cu patru ani de curs sau scoala emoralitilorp
de adou ierniz ori cbiar Facultatea de teologie cu patru
profesori nu erau strabatute de Insemnatatea momentului.
Doar In scrisul unui loan Rusu, care alcatuieste o geografie
In trei volume, In prefata careia face nationalismul cel mai
rdspicat 4, se vede ca si printre clericii uniti erau oameni

gata de o lupta nea*ata 5. Lemny o vaz Insusi cAnd

scoase pe o parte din pro feseri de la locurile lor.
1 Studii si doc., XIII, pp. 23-4.
2 Nilles, p. 672.
3 Scriitori mireni, pp. 28-30.
4 ht. lit. rom. in veacul al XIX-lea, H, p. 229; cf. I. Raliu, in iFoaia
soolastian din Blaj, 4907.
5 Despre scrierea de caracter religios a unui Sigismund Pop, profe-

sor la noul gimnaziu episcopal din Beius, Foain din Brasov, 4846,
pp. 367-8.

www.dacoromanica.ro

290

ISTORIA. BISERICII ROMINESTI

Cipariu e, de fapt, personalitatea conducatoare aici, si, -cu toate protesthrile din 1842 ale clerului din Blaj 1,in domeniul bisericesc. In 1833, dupa cinci ani de profesorat la
Seminariul teologic si cu un an inainte de a lui si catedra
de studii biblice acolo, tanarul preot (n. 21 Februar 1805),
viitorul canonic (dela 1.1 Ianuar 1842) ie si conducerea
tipografiei diecez2tne, pentru care-I vedem 2 comandnd litera

prin Eliad. Supt privigherea lui, care in literatura religioasa

a dat numai thrziu, la 1.854, f tiinfa Sf. Scripturi, iar la
1859 Istoria biblicci a Testamentului Ve,chiu, se publica,
dupa normele sale de ortografie, cea d'intaiu carte de rugaciuni cu litere latine, care era menita sa se imprastie

larg, Orologhiariul din 1835, caruia-i urma abla la 1870

un Liturghiariu.
B) BISERICA NEUNITA. SI ANDREI

,S, AGUNA.

Dincolo, la Sibiiu, Moga isi trhia ultimii ani de bathneta, ajutat in conducerea diecezei si sfatuit de sotul fiicei
sale Angela, Moise Fulea, protopop al Sibiiului Oa. la 1850,
dela care avern doar o carticic a anaravurilor bune si o
nouh Bucoavnd P.

Nici in Banat nu se zria o licarire mhcar de vremi mai

bune, si suprematia Shrbilor ramdsese neatinsa. inca. Iar in
Oradea-Mare a Unitilor, dupa Samuil Vulcan (t 25 Decembre 1839)4, care-i capatase, dela episcopia unit ruseasch
a Muncaciului, cele septezeci si cloud de parohii din *tile
Shtmarului, baronul Vasile Erdlyi, rectorul Seminariului,
facut episcop la 2 August 4842 si instalat la 1843, null
1 Foam pe 1846, pp. 367-8.

3 Scriitori mireni, 1. c.
3 Pentru cea d'intaiu, v. i. Studii f i doc., XII, p. 202, no. XXXVIII.
4 Srhematismus historicus venerabilis cleri dicecesis Magno- Vana.
diensis, 1900.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MIINTI

291

insemnA stapanirea duhovniceasa mai mult de cum a fAcut

Lemny, vecinul fail de eparhie.

Numai prin neasteptatul fenomen al numirii in fruntea

.cliecezei neunite a unui om ca Andrei S, aguna, i anume
In ajanul anului de crisa 1848, se datorete, in legatura cu
puternicul curent de viata ce domnia intre tinerii scolari
ai lui BIrnut, ai lui Cipariu, cari erau i cetitori ai foilor
lui Barit, iar, pe langa aceasta, fuseser6. Inrauriti de curentul nationalist unguresc, Invierea spiritului romanesc
.liamndoui Bisericile si definitiva lor organizare.
La 13 Iulie 1846, Guvernul ardelean Instiinti pe Andrei
aguna, arhimandritul de Covila, cd e numit administrator
al diecezei ramose vacante prin rnoartea octogenarului Moga.
Noul numit, nAscut la 1-iu Ianuar 1809 st. n., In oraselul un.44 uresc Miskolcz, era fiul unor negustori macedoneni i fu-

sese crescutdupa ce marna-sa, vkluvA, 11 Mai, o clipa,

din interes, catolic - de unchiul stiu dup6 mana, Atanasie
Grabovschi, care-si avea. Casa de comert In Pesta. Pe acel
limp, printeun Boiagi, printeun Roja mai ales 2, intre Aromanii asezati in viitoarea Capit 115. a Ungariei i Intre scriitorii romani cari se mandriau Cu obArsia romana a nea-

mului si cautau a o pune in lumird prin lucrrile lor de

gramaticd i istorie, se statornicise o strans5. legiturg. Lui
Grabovschi li dedica Alexandra Teodorovici-Teodori, preot
In Pesta i unul dintre alcatuitorii marelui Dictionariu din
_Buda, Istoria Universal!, tradus chip& originalul sarbesc
al egumenului dela nanastirea banb."tean6 a Sf. Gheorghe,
Pavel Chenghelat, i, In ainstiintareaD sa pentru o ebiblioted romaneascA lntocmit In dou6sprezece pArtip, Carcalechi, indraznetul editor de arti romanesti, lnseamna pe Atanasie si pe Constantin Grabovschi ; Elena Grabovschi facei
Lupa, In Cony. Literare, 1909, no. 1,

2 V. ht. lit. rain. in sec. al XVIII-lea,

www.dacoromanica.ro

292

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

parte dintr'o societate a femeilor romane din Pesta la 18151,

Aceasta crqtere explica graiul curat romnesc al lui Atanase *aguna,caci Atanase i-a fost, ca i unchiului, numele
frumoasele lui sentimente pentru neamul rod'intaiu
manesc pe care trebui sa-1 in teleaga ca i acei bogati
cedoneni, jertfitori de bani pentru cartea romaneas* dela
Tisa pana In departatul Pind al obarsiei famillei lor.
Dup gimnaziul facut In Pesta chiar, aguna merge la 1829

pentru studii teologice la Varlet, unde era episcopia oarbeasca, i pentru Romnii din aceste parti. D. Atanasie
aguna, theolog in Vare, dar stand si In Pesta, e insernnat la 1830 intre prenumerantii la Antropologhia lu
Vasici-Ungurean. Patriarhul de Carlov61, .5tefan Stratimiro-

vici, dela care Macarie Bucuresteanul cere Vele sa-si ti-

pareasca cartea de cantari si care statei in leghtura cu

bogatul MacedoUean Sina 2, II lua ca notariu consistorial si

profesor. La 1833 se WA &Lugar la Hopova, In Sirmiur

m6nastire de Sarbi, unde rezidase vicarit episcopului din
aceste prti a. Inaintancl repede, prin meritul sau ca si prin
excelentele Telatii ce avek tanarul Andrei trece fin gradele de diacon, protodiacon i archidiacon, singhel si protosinghel. In 1842 era arhimandrit, si ajunsese ca profesor la Varset, unde era episcop Maxim Maximovici, dar
unde, intre scolari, unii prin nu mele lor chiar, Popescu,.
Scumpie, arata obarsie romaneasca, i unde se rataciau si
Romani olteni, ca acel client al lui Vasici, dumnealui
Gheorghe Hagi Pedestrasescu, robul Muzelor si al poeziei, din
Valachia Mica). La 4845 Incep egumenia lui Saguna la Covila,
calugb.ri romani. De aici II lua numirea lmuncle erau
parateasca In locul de administrator al episcopiei Isleunitilor%
Neujahrsgesehenk den Herren und Frauen; 132rgern und Bare,
gerinnen walachischer Nation, zu Pesth, am Abend des 31-tea December
1849, dargebracht vom Petrowitsch K. Pier. (sic) ; cf O. Lugoianu, in
Bevista Noud, VIII, pp. 278-84.

2 scriitori bisericeei, p. 54.

B Nilles, pp. 749, 754.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARE). BISERICILOR DE PESTE MUNTI

293

peste vre-un an (le zile, in sobQrul Jin Turda (2 Decem-

bre 1847), el capatk 27 de valid pentru episcopie. impai, de Durninica Tome in anul 1848, cand er
acum foc de rscoala la tara, noul Viddica er stintit la Carlovat, spre marea multalnire, nu numai a supusilor gihi ortodoxi, ci 0 a Unitilor, 4intre cari cel mai mare cu miutea,
Cipariu, cuuoscan3lu-1 dup p lucrare a 1u tiprita in Foaia
lui Barit, raluta. calciuros, In Organul LuminFiil? pr acest
virtuos tmare barbat rorn,an)o. In Sibiiu era prima (24 April)
ratul 11 num

cu fade, ca un erou biruitor.

Istorief politice Ii apartine conferinta nationala din Blaj,
initiata de cancelistii, de tinerii functionari romni din cancelarii, dela Muras-Osorheiu,
chiar ziva sfintirii lui
aguna, afara din Ardeal
acea mai.e zi Ae 3 Maiu 1848,

tare

vazit

S.agima?

abia miruit ca episcop

,4

pe

mandrul neme s Lemdny slujind alaturi la marea serbare

de pe Trnave, unde teranimea chemata de 13arnut arata prin
numarul
htitudinea sa ea Romnii din Ardeal si Ungaria
vreau sa fie iieam deosebit meritul ce! mare 11 ave5. de

.6igur deel episcop care venia de departe In resedinta riva-

lului sau firesc, diva fetal de a intelege til unui Bob si

Moga. Trebuie sa se spuie numai ca, atat Lemtii, cat
Consistoriul 6ibiian, in lipa episcopului, hemasera, clupa
intelegere tu auvernul, numai pe protopopi i cativi fruntasi
kpriceputil si adesteptiv, pe cart acestia aveau sa-i aleaga B.
Pentru istoria Bisericii 4 Sing de cel mai mare interes hotararea mnteronfesionaht privitoare la Musa : allatiunea rofie
mana prrtinde c. Pisericd romeinci rcird disti4cf&
sa raman de confesiune liber, independent'd dela oricare altd Bisericd, egala In drepturi si foloase cu celelalte
Biserici ale Transilvanlei. ta cere restabilirea Meiropolizi
romdne si a sinodului general anual dupd vechiul drept,
In care sinod s fle deputafi bisericeti i mireneftiL In
Cf. Ist. lit. rom. n veacul al XIX-lea, II, pp. 242-3.
2 Gaz. de Transilvania, 4848, n-le 31-2; Popea, Memorialul,

www.dacoromanica.ro

294

ISTORIA BISERICII ROMANRSTI

acelasi rand sa' se aleagel si episcopii romeini liben prin

maj oritat ea voturilor, fcirei candidatiune. La aducerea-aminte

despre vechiul drept al Romnilor de a avei Mitropolie s

sinod general anual, s'a proclamat de popor Mitropolia romana transilvand cu aplause unanim 1).
Supt aceastd hotdrare iscdlia Lemny intaiu i dupd el
Saguna, pArnd cd arat astfel vointa lor de a face parte
din aceiai Bisericd romaneasc liberd, ca titlul legiuit de
Mitropolie. Amandoi furd alei, cu Cipariu, mi Fulea, cu
canonicul Vasile Rat i protopopul Popasu, pentru a merge
la Viena cu actele adundrii.
Episcopul cel nou al Sibiiului fusese primit la Mdarade de
o deputatie de canonici i stAtuse in gazdd la colegul Fati 2 lar,
dacd spusese cd se va apza in a mijlocul pieteb) Blajului, aceasta
nu venia din exclusivism confesional, ci ca riispuns unor stu-

denti bljeni cari nu-1 voiau la Curtea episcopului lor, dusman al profesorilor s. Adunarea fusese deschisd cbiar de
S.aguna, ca el dea nota prudentei i a ordinei.
i el, In circulara sa, a Idudat-o, pe c,and Lemny i-a dezaprobat urmdrile i a gdsit cu cale ad aminteascd deslusit
cd sant doud legi i doi patriarbi 4. E de observat insd cd S,aguna serie din Blaj, la 4 Maiu, iar Lemny din Cluj, abia.
la 14 Iunie.
De alminterea inspiratorul adundrii, Brnut spusese ldmurit cd toate cuniunile)), politice ori religioase, au fost
nadd strdind spre ea strica. pe Romani, cari au nevoie doar

ca se uni intre sine. i, dacd, din prudentd, cuvantatorul

adause,-- innainte de a trece la aprozelitismulp episcopilor
pana la Bob, -- co crimd in contra pilca nationale,
i la
I Se prevedeid dreptul de prezenil In diet pentru episcopi, si chiar
pentra canonicii lor. V. actele In Papiu, Istoria Romdnitor, II, qi in
Popea? Memorialut, p. 56 li urm.; prezentarea la Viena, de agunar
Popea, p. 432 i urm. V. qi lucrarea pAr. Ilariu Purarin despre Mitropolia sibliani.
2 Popea, o. c., p. 71.
3 lbid., p.*76.
4 lbid., pp. 77,-.9.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MUNTI

295

certe ca a lui Atanasie Vladica i lui Popa Sofronie, unul

Cu cicoana sinodului de la Fiorenta), cellalt cu apaldria In
batb, i de a semnala cum Bob a renegat libelul de aparare
al Romanilor ca (fat al unor spirite neastamptirate)
ca
nu e vorba de tuniune dogmatica confeaionala, religionara)

ci enationalav, terk,imea arati desluOt ce crede despre

dezbinarea religioasa strigand (Da, s ne unim ; sa nu mai
fie uniti i neuniti i neuniti Intre Romani I)
lad* judecatorul istoriei politice e chemat a spune daca
legaturile lui *aguna cu Ru0i in dezvoltarea unei revolutii,
care mana pe Lemny la dieta, de unire cu Ungaria, din
Cluj, 11 spaimanta cu amenintarile de moarte ale plebei
MA peste putin
paraseasca. Scaunul, murind, despretuit
In manastirea Franciscanilor din Viena, -- au fost prielnice
sau neprielnice neamului. Aceste legaturi puteau fi mteptate
din partea unui ucenic al colilor de teologie sirbesti.
Dupg restatornicirea prin Rugi a autorith.tii unui t'nar Impa.rat, dela care ,*aguna qtepta, fait al se fi inplat cu totul,
binele Romnilor, se gandl Guvernul din Viena, care avei, nu
numai o datorie de platit Romanilor, pentru loialismul lor, dus
pana la primejduirea averii 0 la jertfa vietii, dar 0 interese de

servit prin acest popor, la organizarea lor bisericeasca definitiva. Biserica unita, creatiunea lui Leopold I-iu, trebui
sA mearga innainte. Aceasta se 0 hotark cu toata politica
anti-imperialista a lui Lemny 2, in conferinta din Viena,
la 18 Novembre 1850, aprobandu-se de imparat la 12 Decembre din acela0 an. Pa0i de nevoie se facura la Roma,
aici se redacta, In Novembre 1853, restabilirea pentru
Unitii de limba romaneasca (linguae romenieae), inoirea
vechii Mitropolii de Balgrad, and u-se noului Mitropolit
titlul de aFgra i Alba-Iulia) 2. Biserica Orazii-Mari se
rupse din legatura cu Scaunul primatial unguresc ; pentru
Ibid., p. 423.
2 Ibid., pp, 208-7.
Bula, in Schematismui dela Oradea-Mare, p. 73 al lulu.

www.dacoromanica.ro

296

ISTORIA EMRICH ROMINESTI

Banat se fad" noua episcopie a ,Lugojului, iar pentru partile maramurasene, in rostui episcopiei Vadului de odinioara,

episcopia dela Gherla, cu un vicariat permanent in Sighet,

unde, cum stim, In chip statornic statusera, in. tot veacul
al XVIII-lea, vicar& romani ai episcopului rusesc unit din
Muncaciu (15 Decembre) 1. Roma coma doar noului Mitropolit Alexandru Sterca S. ulut (n. 18 Februar 1794 la Abrud,
fost paroh in Bistra si S. imlau ; episcop dela 1.8 Novembre 1850,

dup vicariatul lui Simion Crainic.; consacrat la 22 Iulie 4851)

sa faca, inainte de a-si lua demnitatea arhiepiscopala, profesia de credinta impusa Orientalilor de Urban al VIII-lea
si sa se indatoreasca a da raport serie la fiecare patru ani
despre starea diecezei catre Cong,regatie 2.
Alexandru Sulut, om bland si pagnic, a pastorit pan& la
7 Septembre 1867, avand grija fundatiilor imparatesti si a
noii gospodarii metropolitane. Chiar dupa ce Saguna ajunse
si el Mitropolit, nu av nimic de lmpartit cii dansul, si,
precum se vazusera alaturi amandoi episcopii romni la
actul de ctitorie al natiei politice romanesti, tot alaturi statura la hctul de ctitorie al culturii neamului, prin intemeiarea, la 1860, a unei (Asociatii) menite s'o reprezinte si s'o
dezvolte in aceste toarti libere 8.
Urmasul Rau? Than Vancea (n. 48 Maiu 1820; preot in Vasad si

Macau ; Profesor in Orade ; in Iulie 4865 episcop In Gberla ; la

21. Octombre 1868 mamit Mitropolit), vestit prin fundatiile sale,

a dat, dupa crearea, in 1867, a une! Ungarii autonome, dela

care se puteau, astepta fireste prigoniri din punct de Vedere national maghiar , din nenorocire o directie romand
1)o1iticii sale, In loc A se apropie cal mai 4.nult de puterea

realat4 poporului Au si, in lupta &easc ce er sa se

descluda, sa intinda mama frateasca. Bisericii din Sibiiu.
Totusi, precum, supt temny, cugetarea tinerilor, a fruntasilor intelectuali ai Bisericii unite, a scrliforilor si pro1 Cf. ibid., p. 70 s'i. urm.
2 Cf. Nilles, p. 675 si wan.
2 Iorga, in Prinos Sturdza.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BISERICILOR_ DE PESTE MUNTI

fesorilor? 'treee departe peste ingustul cerc confesional,

care nu e tras niel in ceruri si a chrui brazdh nu se vede
niel pe pamnt, in tarina bun a sufleteloi. simple? astfel,

&c din curentul strict catolic a rhshrit o personalitate

nesimtitoare pentru neam, i guvernamentala On& la dezgust ca episcopul Ioan Szab6 din Gherla, urmasul bunului
,chrturar loan Alexi (autor de gramatich romneasch ;
1854 1.862) sau o personalitate pompoash i deprins prea
rnult a ced in fond, ca episcopul de Orade, Dimitrie Radu,
venit dupd smeritul binefchtor prin scoli i danii Mihai

Pavel (dela 1879), ori un bun bisericas si un primitor

prieten ca episcopul Vasile Hossu din Lugo, sau personalitatea atat de corectd, in strictele margeni? ale Bisericii,
a Mitropolitului Victor Mihdlyi de Apsa, urmasul lui Vanua
kdela 1894), in schimb oameni ca I. M. Moldovan, chnonic,
membru al Academiei Romne, autor de serien i polemice,

editor al Actelor sinodalh, ucenic al lui Cipariu si continuator al spiritului liber din vremea lui Sincai? Klein si
Major, ca Augustin Bunea, canonic? membru corespondent
,a1 Academiei Rom:1m, istoric bine informat sr sigur, care

nu se supune tuturor prejudechtilor confesionale, ci se

gAndeste si la neamut sau, cuvantator inzestrat, in glasul
..cdruia vibreazd, chid trebuie, 1 SiMtIll national, aphritor al
drepturilor romnesti ale Bisericii sale, astfel de oameni

se ridich la acele Inltimi morale, spre care singure, once

s'ar zice din punct de vedere bisericesd? merge recunoasterea si stima unui popor.

Planul conduchtorilor mischrii dela 1848 de a face din

tot neamul romnesc din monarhia austriach deci socotindu-se t 13nhtenii, chiar Bucovinenii credinciosii unei
singure Biserici metropolitane
ei cereau chiar batrAnului
Imphrat Ferdinand Ed se pro-dame Mare-Duce al Romanilor, pe cand noul suveran Francisc-Iosif adause in burand la titlurile sale numai pe acela de Mare-Duce al Pu-

covinei , nu fusese phrdsit odat cu entuiiasmnl celor

www.dacoromanica.ro

298

ISTORIA RISERICII ROMANESTI

d'intaiu cupe. La 25 Februar 180, Saguna insusi, moral

proprietar Mocioni din Banat, loan Stoica, Malt functional'

ardelean, protopopul din Brasov Ioan Popasu, Treboniu

Laurian, care reprezint o politica liberald laid., une ori
deosebit de a episcopului de Sibiiu, un numdr de fruntasi
din oficialitatea ardeleand si bdndtean, dar, impreund cu
ei, si Eudoxiu Hurmuzachi, cel mai ales dintre sefii romni
In Bucovina, viitorul istoric al poporului sdu si membrul
bucovinean al dietei impdrAtesti Mihail Butnariu (Botnar)

cereau, intre altele, deschiderea econgresului general al

intregii natiip pentru a-si alege, pe land. un (set* national
(Nationaloberhatipt), un asenat roman) (romeinischer Se-

nat), un ag,ent la Viena, si un sef bisericesc neatrnat,

intdrit de Maria Sa si cdruia sd-i fie subordonati cei-,
lalti episcopi nafionali ((wines selbststndigen, von Ihrer
Majestt zu besttigenden Kirchenoberhaupts, dem die
fibrigen Nationalbischfe untergeordnet werden sollen) 1,
Se aminti cti (Romnii au avut odata un cap bisericescf
chruia ceilalti episcopi li erau supusi, si anume
nu la
Blaj, sau la Fagdras, ori la Sibiiu , ci la Alba-Julia 5) Co,
mitetul na)onal din Sibiiu, in care unitul Timoteiu Cipariu
si unitul Bdrnut stdteau lngd neunitul Nicolae Baldsescut
fostul director al Seminariului din Bucuresti, aprobd aceste
cereri 8. Deocamdat se ceril, la moartea lui Sjefan Popovid, episcop sarb la Vrset, alegerea unui urmas romn,

cu privire la majoritatea romneasc a credinciosilor si

aducandu-se inainte si cererea Malta de adunarea romaneasca interconfesionald din Lugoj, in 1848; se recomand
tot odatti ca administrator staretul Patrichie Popescu 4. Romanii voiau o Facultate romneascd de drept la Blaj, cu to
catedrd pentru InvatAtura legii grecesti neunitev 5. Se con1 Ibid., p. 249.
2 ibid., p. 263.
3 ibid., pp. 254-6.
4 ibid., pp. 355-7.
5 lbid., p. 361.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MUNTI

299

testa dreptul sinodului sArbesc, chemat la Carlovdt, de a

discuti si afacerile bisericesti ale Romdnilor, afirmdndu-se
el Biserica neunitd e, prin limba ce Intrebuinteazd excluziv,

ca si prin vechea traditie metropolitandl o Bisericd naioBald 1 si amintindu-se purtarea intreagd a episcopilor sdebi,
dintrA cari Stratimirovici spuned limpede cd nu urste nimic mai mult adecat graiul romanescp. Bdratenii, din
partea lor, cereau sd fie scosi din Voevodina din nou creata
si uniti cu fratii lor de peste Murds 2, pe cand Ordzenii

voiau un Prefect al tuturor Romnilor la Blaj a. agtuia,

lntors la Sibiiu .In cursul anului si ghzduit In casa Bruekenthal, negoci prieteneste peutru chstoriile mixte, cu
Muncaciul si cu Blajul? Para a priml lnsd rdspuns prielnic
din ultinvil centru bisericesc unit, (care din toate puterile
se nevoid a sustined starea sa suprematizAtoare d'Inainte
de 1848, serie ,Saguna, asi nu vrea IA stie de jurdmntul
dela Blajl 4. Dar Sulut, atunci vicariu 1n Minh', li min
toata prietenia si-1 numid eneinvins atletv, dorindu-i izbAndd

(In arena natiunii noastre) 5.

in sfarsit, In 1850 se deschiserd la Viena conferintele

pentru organizarea ortodoxilor supusi Austriei, si ele tinurd

zece luni de zile, si in cursul anului urmAtor. Ele nu duserd. la niciun capdt 6. In curAnd Guvernul retrase patenta
imperiald din 4 Mart 1849, care, odatA cu Constitutia, dadei

Ilecdrui popor Indreptdtirea sa nationald pe toate terenurile. In curand III chemat sinodul pentru alegerea de episcopi la Vdrset, la Timisoara si la Arad, unde Romnii rdzbdtuserd Inc& din 1829,multdmit silintilor fdcute de fostii
scolari, crescuti In spirit national, ai preparandiei (1ntemeiate
5 Ibid., p. 388 i urm.
2 ibid., pp. 391 i. urm.
3 Ibid., p. 398.
5 lbib., p. 363.
5 Ibid., pp. 363-4.
6 V. Purariu, .Documente, II.

www.dacoromanica.ro

300

ROMANMI

Ja 1813) si ai In'stitutalui teologic (care dateazd din 1822), In

frunte ca interesanta personalitate a lu Moise Nicoard 1,

prin episcopul Nistor Ioanovici dela mdastirea Bezdinului

apoi, dupd moartea acestuia, la 1830, prin Gherasim Rat,
care stdpanl. Scaunul pand la 1850. El nu f primit
ca dusman al Sarbilor? sd ie parte la congres.
In 1860 ,Saguna era In Senatul Imperiului, cu Mocioni
pentru 'Banat i baronul Nicolae Petrin pentru Bocovino.
noufi confetintd, chemath la Viena In aceat an, cer larki, la
21 August, un singur sinod bisericesc pentru toti Romanii,
sinod din care g fad parte si mirenii ceia ce ar fi fost
un adevfirat Parlament al' neamuluil a si o singurd Mitropolie a futurora ; ceia ce Insemna msd acum? dupd crearea
Etropoliei difi Blaj, numai o Mitropolie ortodoxei. Pe te-

meiul acestui acta tmpdraful orandul, la 27 Septembre,

adunarea sinodului din darlovdt pentru a 4A. modalitatea
despdttirii biseticesti de cdtre Sarbi.
Bucovina era, cum stim, supusd acestora. Deci i episcopul Hacman fii poftit la Sinod. El se fleclarase la 1849,
pe vremea canfl corespundea prieteneste cu ag,nna, pentru
Biserica romneascd unicA. Acuma insd, vkand cd ea nu-i
poate reveni ll, epigcopul, care astfel reducea. p chestie
de aceasta Inseinnatate la o mizerabild afacerer de gloriol
tsersonald si de egoism local, fAcii se declare printr'un
sinod preotesc c doreste Mitropolie i pentru Ardeal, dar
si pentra sine.

Sinodul ceI mare din CarlovAt a p-utut fi strng numai

in August 1863, si Hacman vbrbi aid In sensul de mai sus.
Se boar' In adevdr Mitropolia lui Saguna, pe care imp&
ratul o recunoscii la 24 Decembre ; iar mai pe urind
1 V. Mangra, in Tribuna pe 4908.
Ideia participArii mirenilor da conzistorii i la apelatopies &Odra
in dorintele dela 4848 ale Sirbilor ; y. Foaio din Brapv pe 4849,
p. 36.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA DISERICILOR DE PESTE MONTI

301

cel d'intaiu Parlament maghiar o inmatriculd, la 1868. Tot

odatd se Mai din Caransebes UTI caun .episcopal romanesc, In paguba episcopului sarbesc de Varset, unde Kos-

suthistii numiserd pentru scurt timp ca administrator al

diecezei vacante pe Romanul Ignatie Vuia. Cel d'intaiu
ocupant a fost, dela 6 Iulie 1865, una din personalittile
conqucdtoare in timpul Revolutiei, protopopul Brasovului
si organizatorul scolilor de acolo, loan Popasu (n. 20 Decembre 4808, din pdrinti dela Valeni-de-Munte), care in-

vdtase la Blaj si la Viena 1 El 0. pdstorit pang la 5 Februar 1889.

Eparhia Aradului ajunse acum slobocia de once legaturd
Cu Sarbii si se incorpor la noua Mitropolie romaneascA.
Procopie Ivacicovici, episcop Inca din 1850, trec astfel
dela ascultarea fata de Carlovt la subordonarea fata de
aguna. Stapanirea lui arhiereasca tine pand la 1873. lar,

pentru Bucovina, Hacman av s poarte o indelungati

lupta cu mirenii din dieceza sa, cari voiau si ei participarea la sinod castigat de Ardeleni. Numai In 4870 se Elcura in Cernuti pregitirile pentru proclamarea autonomiei.
La 23 Ianuar 1873, Hacman ajungea arbiepiscop si Mitropolit, capatand ca sufraganti pe episcopii de Zara si Cattaro. in bucuria triumfului mescbin, el murl la Viena, in
ziva de 12 April st. n. din acelasi an. Congresul bisericesc,
pentru care se &Mull atatea lupte nu se stranse nici supt
Teolil Bendela (1873-5), nici supt Teoctist Blajeviciu, ci
numai in, 1882, dud, fostul paroh si invdttor Silvestra
Morariu,Andrieviciu, ajuns Alitropolit (la 12 Mart 1880), ll
stranse pentru a da un statut ca al lui aguna, care ins&
n'a fost nici, intarit, nici inlocuit, pand astzi. De curand,
pentru vicariul Bucovinei a fost inviatd episcopia de 415.,
1 Andreiu Ghidiu i. losif BAlan, Monografia orafului Caratisebep,
Caransebe, 1903, p. 121 0 urm.; cf. Andrei BArseanu, 1St. fcolitor

Prafovului, passim.

www.dacoromanica.ro

302

ISTORIA BISERICII ROMiNESTI

anti, lnsd numai ca un titlu onorific : cel d'intaiu 'Artator a fost par. Vladimir de Repta (Novembre 1898).
aguna a fost din toate punctele de vedere Intemektorul
diecezei sale. Cand a va.zut intaiu Sibiiul asa cum I/ lasase
Moga, cuvinte de plangere-i sunarl de pe buze : (Stam ca
un nemernic Si nu zariam nici mdcar un semn, cat de mic
neinsemnat, al unei episcopil romanesti In Sibiiu. Unica
cas numitd a clerului, dar si aceia In starea cea mai primitivd, era totul ce se putea. zice : al nostru I. O simpla
scoall de catehism, care MAIM un invatilmant de sase luni ;
niciun asezamant pentru pregatirea lnva.tAtoriior dela cele

cateva scoli de sat rAmase din zilele lui Eustatievici si

Tempea ; nici m'acar inceput de tipografie. Saguna facii un

Seminariu de un an, ale carui cursuri fur intinse apoi

pana la doi, la trei ani (1863), si care poarta. astdzi, In
semn de amintire recunoscatoare, numele de Seminariul
Andreian. Prin el s'a prefacut vechiul cler incult, capatand
puteri noua care cunoste,au mcar practica bisericeasca.
Preparandia de Invattori e opera lui, care a Intins foarte
mult Intreaga organizatie scolard confesionala, supusa parohilor i protopopilor sai. La 1852,cam in acelasi timp
Cu a lui Nifon, Mitropolitul muntean,tipografia sa diecezanA Incep sa de clerului ardelean neunit cArtile pe
care le astepta de mult. n formatul i Cu litera tipariturilor din Buda, se publicara, dupa o revizie a textului stabait de inaintasi, Euanghelia, Psaltirea, Mineele, etc. Mitropolitul a seria lnsusi, prelucrand din sarbeste, pentru ca
Seminariul Ban sa aib o Istorie bisericeascei (1860). Cu
parti consacrate Romanilor, un Compendia de drept canonic (1868), un Manual de canoane sau Enchiridion (1872),

o carte de Pastoral&
Acesta e rolul sau bisericesc, cdruia-i st alturi un rol
politic si national de care n'avena a ne ocupa aici.
Popea, o. c., p. 5.

www.dacoromanica.ro

MIMENIREA LIII AGIINA

303

CAP. III.

Mostenirea lui aguna.

aguna, mort la 16 Iunie 4873 (e inmormntat in II&

inari) a ldsat doi ucenici, ca si dansul strict ortodoxi, ea
si dansul de o corectitudine exemplard in viata privatd
si in administratie, ca si dansul, in sfarsit, oameni culti si scriitori buni. Unul, fiu al preotului din Sdcele, e Nicolae Popea

(n. 1.7 Februar 1826) ; student la Cluj pe vremea turburdrilor din 18's8, teolog la Viena, apoi cancelist la Guvern,
e luat de aguna ca secretariu la moartea Brasoveanului
Grigore Pantazi, in 1854. La 1870 f numit vicariu in noua
faletituire a Conzistoriului, si apoi arhimandrit (1871), dupd

ce jucase un rol politic in dietele ardelene si in Senatul

din Viena. Scrisese cartea de istorie si polemie (Vechea
Mitropolie a Romnilor din Transilvania si Ungaria) (1800),

menit sl ardte ed Scaunul sibiian e singura Mitropolie

adevratd istoriceste, apoi Viata lui Saguna (4879) si dUse culegerea de documente aprut supt titlul de (Memorialul Mitropolitului Sagunal (I, 1889), cand, la 1889, el
fi,i ales episcop de Caransebes, dupd ce de doud ori czuse,

la alegerea de Mitropolit, din partea unui sinod, care nu

pretuieste totdeauna insusiri ca ale sale : in 1873 fAcuse
loe Jul Procopie Ivacicovici (n. 1809), episcopul de Arad
(dela 1.853), care, crescut intre Sarbi, av curajul de a
trece Pa.triarh de Carlovat, iti 1.874 (t 1881), iar in 1874
lui Miron Romanul (Bihorean, n. 1828), fost e:Mugar la
Hodos-Bodrog si profesor la Arad, unde f episcop dela
1873 (t 43 Octombre 1898). La Caransebes venl adanc
dezgustat si nu mai avil inima s lucreze ea organiza-

tor sau scriitor, pentru a continua opera inceput de

Popazu prin Seminariu si Preparandie. La alegerea din
4898 a izbutit episcopul de Arad, pl.. loan Metianu, din
7Arneti (n. 4828), care si-a fdcut studiile in Seminariul lui

aguna si fusese mult timp protopop la Bran, iar, in cele

www.dacoromanica.ro

304

ISTORIA BISERICII ROMANESTI

politice, deputat la dietele ardelene 1 Popea a raposat la

Caransebes, duph ce Academia flomanh-1 primise intre
membrii sdi, la 1908.

Al doilea rolar al lui Saguna se afld in viata. E ph.re

Ilarion Pu4cariu, din Bran (n. 5 Septembre 1842), arhiereu

foarte cult, care a scris un mare numar de lucrhri pentru

scoalrt, o Islorie bisericeasc pe scurt, o Islorie
Metropolia Romanilor ortodoxi din Ungaria i Transilvaniap
si a dat materiale pretioase in doud volume de documente,

De cand Guvernul unguresc bhnuitor poate aprob sau

rAspinge pe alesul Sinodului si are, prin adausul a leafa
preoti/or, salariul de Stat sau congrua, dreptul de a N

amesteca in viata ,Bisericiii romnesti, a chrii gestiune financiar o poate i controla, situatia unui episcop s'a fAcut
foarte grea, si nu e de mirare, deci, daca personalithti
putin rspicate iese la lumin in rangtirile oficiale ale cele
douh. Biserici, ca unele ce nu atrag fulgerul prin prea marea
lor innhltime.

CAP. IV.

Biserica bucovinean in cea din urm a ei fazi.

Biserica metropolitanh bucovineang, o Mitropolie intr'a
tarh de 500.000 de oameni, dintre cari o treime de peor,
todoxi, cu sufragani, mai impovaratori decat folositori, tocmaf

in Dalmatia, trebui sO se invart inteun cerc stramt, frtr

sh poath atingq, supt paza .neobosith a Guvernului, vre una
dip chestiile mari are o asteptau : soarta fondului religionar, administre, de strhini in spirit strain si pentru strini
chestia sinodului mixt, dorit mai mult pentru vanitate sau
1 Locul dela Arad i-a lAsat pAr. loan Ignatie Papp.

www.dacoromanica.ro

BISERICAI SUIT VZAVODA. SECULARIZAREL

305

pentru egoiste scopuri de partid de dtre laici ; chestia pretentfflor neamului rusesc; care, inmultit in tara prin va-

gabondagiu, reclami pentru sine, dad nu Ind toata

ceza, macar o parte din ea, sau o nod eparhiepe aceasta
Cu juma.tate din averile daruite de
bucatica de pamant
Dumnii i boierii Moldovei romanesti. Dela Blajeviciu, poet

pana la bfitrneta, avem, pe langa o gramatica, un Tipic

netiprit, n Viat a lui Isus, o Istorie biblica- a Aezeimantului celui vechiu, o Cretineasc invcibiturci a nravurilor,
toate ieite la Viena, in lipsa unei tipografii diecezane.
n zadar Incerca sa o intemeieze statornic Mitropolitul Sili-

vestru (n. 44 Novembre 4818), care dada inainte de alegerea sa un ir de bune cacti pentru coala, tinCumtnta'ri,

pe care le tipari In 4860, alcatul Psaltichia bucovineana

din 4879 si noul Tipicon din 1883 Energia sa i spiritul
meticulos de randuiala, ca i bunul spirit romanesc de care
era insufletit, Ii creiaza o situatie exceptionala In randul
sefilor bisericesti ai Bucovinei, situatie care 1)1 innltata prin
comparatia, fireasca, cu urmaul du, Arcadie Ciupercovici,
care mantul In despretul public. Actualul Mitropolit, Vladimir de Repta, fost profesor de Universitate (dela 1904
tdiete numai pentru Biserica si Intelege prea bine greutatea situatiei sale pentru a Incerd, In stralucitul sAu palat
din Cernauti, vre-o actiune caracterizata in once

CAP. V.
Biserica din Romania supt Cuza-Voda. Loviturile date Bisericii
moldovene. Secularizarea averii manastirilor inchinate.

Divanul ad-hoc din Moldova, supt conducerea de fapt a

lui Kogalniceanu i avand ca sfatuitori bisericeti pe Scriban
si pe Melchisedec, sefii partidului national lntre clerici, ceril
eau tocefalia bisericeasd a Moldo-Romniei, flid i membra.
I

V. n-I jubilar al

Candelei

din CernAuti.

www.dacoromanica.ro

306

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

a unei sfinte i sobornicesti

apostolice Biserici de R-

sttrit..,4 conformndu-se in totul cu credinta Bisericii

ritului, infiintarea unei autoriteili sinodale centrale, pentru
trebuintele duhovnicesti, canonice si disciplinare, unde va
fi reprezintatel i preofimea de mir a fiec5.rii eparhii,--care

jertfise atta in lupta pentru Unire si care avei atatia represehtanti In adunare , caracterul roninesc al Episcopatului, neprimindu-se nici cimpmntenitii, crearea unor
seminarii depline i pentru clugltri, reforma pe baze Canonice a monahismului, alegerea episcopilor de Adunarea
Obsteascit a terii, dup canoane si adrepturile clerului ab
antiguo), ca si dupg legea fundamental in vigoareiadaugindu-se la ea sinodul si areprezintanyi extraordinari ai
clerului monahal i n'airean din fiecare Tinut al eparhiei
velduves ; asalariare de Stat a aservitorilor Bisericii, p6-

mant pentru preotli de sate, intretinuti inc de proprietari,

plat si pentru parohii catad ; cfcmd clerical], pentru toate
averile bisericesti, care vor alctulao singurei Casa, administrat de Departanientul averilor biserice0i) ; budget facut
de sin.od gi ministru, si controlat de Adunare ; egumeni nationali la toate mndstirile ; drept de apel dla episcopi la
sinod ; ceruditie teologic cerut la episcopi; rezolvirea
prin Guvern a chestiei mnstirilor inchinate
Cum se vede, un inceput de etatificare, de laicizare, de
descalugeirire a Bisericii, pe care numai clerici foarte indrzneti o puteau iscli.

In acest sens si, lireste, mergAnd ceva mai departe, a

lucrat Cuza-Vod5.

Inca din 1859, noul Guvern al Principatelor-trnite art

a e dispus s trateze Biserica in acelasi chip ca once serviciu de Stat, Episccpul ,Filoteiu le Buzu, stApnul unei

mari averi, era nebun ; pu numai C i se Mil un inlocuitorj dar averea lui f4 luat In administratie de puterea
civi15..

V. Dobrescu, pp. 93-6:

www.dacoromanica.ro

BISERICA SLTPT CIIZA-VODI. SECULARIZAREA

307

10'

Mitropolitul Sofronie, care de sigur ca nu juba pe VodaCuza, nu era Insa om al deschida

cu nimeni. Dar,
cand, ca In Bucovina Imparatutui Iosif, o comisiune mixta
cercetA felul de administratie In obtejitii/e moldovenesti,
II gial r i dad prilef Mrnistrului sa pronunte Iuarea
In posesie a Intregii br averi. Cand cea mai mare parte din
schituri f lnchisa printeuti simplu vot al Aduriiirii moldovenesti 2, chemandu-se cerletori sau colari In chilile goale,
Mitropolitul trebul sA vorbeasd, prin intinsa, Intemeiatai fru-

moasa plangere, pe care, nu numai ca arhiereu, ci i ca

bun patriot roman, iubitor de neamul sau, o seria' In Sep-

tembre 1859. Ca armare, el fa bruscat grosolan i apol

suspendat pentru neascultare, trimitandu-1 si In surgun la
'Satina lui Veniamin. I se aduse invinuirea ca s'a jucat cu
anatema lmpotriva functionarilor terii, administratori la
manastiri ; ca n'a vrut sa scoata pe staretul din Neamt, d
provocase o mid rascoala In manastire 4 staretul, un uitat
de sine si un agent rusesc, rupsese pajura terii de de-asupra localului de scoala, de care stim ca de mult yola sa
scape 3_; ca nu vrea sa. fad. Te-Deum de ziva Domnului ;

vinde desparteniile pe bani, d. face preoti far studiile din

scolile de catechism, care fusesed arganizate In toate eparbulle, la 1855.
Decretul pentru confiscarea averii chinoviilor ie1 la 19
Octombre 1860. Inda& Mihail Kogalniceanu, care era atunci
i care confund dreptul de a urrab pe calea Ingaduit de lege, care In acest caz nu
poate decat sa se inddacineze in canoane, pe nn cleric

ministra al Cultelor

vinovat de rebeliune sau de rea carmuire cu masura, Incalcatoare i nejustificabila din punctul de vedere al drepCf. protestarea lui Melchisedec, Cron. Husi/or, I, p. 460.
2 V. [Varahiil Late], Documente foarte importante pentru istoria
Bisericii i a nofiunii romline, Iasi, 4866.
3 Cuvintarea lui KoglIniceanu, 30 Iunie 4860; in Monitorul Oficial
al Moldovei pe 31 Octombre. Cf. s't n-le 49, 45 din acest an. La Dobrescu,

pp. 99 si urm., 442 s't urm. V. si Riispuns la petiliunea Sf. S. Sofronie

Varnav de staretul Timoteiu [1860].

www.dacoromanica.ro

208

ISTORIA BISERICII ROMASESTI

tului bisericesa i al oricarui drept? al oricarii dreptati, de a

d Biseripii nationale 1nsei, injosinp-i prestigiul i rapindu-i
rostul, lovituri.din tare nu se ,mai ppate ridicd, inc.epti
ancheta impotriva surgunitului din Slatina, care, asteptnd
poate sprijinul Rusiei, nu void ad primeasca de bune legile
decretele Domnului. Se convoca de Guvern
Arlunarii
un sined de doisprezece arhierei, potrivit cu Regulamentul
Organic, care erd Inc& legea erii, ca s judece pe un MiImpala batran, cazut Ip. pacate fata de un Domn tdnar 1.
,Scandalul se curmd prin demisia pe care, cu Mel/ sptrnni
stiurd s i-o iea lui Sofronie prieteni ai Bisericii, cari nu erau mai r'di patrioti deck chiar,Cuza-Voda
si Alihail Kogalniceanu.
Nimeni nu se gasi, nici chiar clericii cari scriau la revista

iesana Preotul, pentru a Ind apdrarea lui Sofronie. Nectarie Hermeziu, loctiitorul de episcop de Roman, Melchisedec, c,are cdpatase de curnd acelasi post la Hui, II12
puteau porni razboiui CII o Carmuire care ardtase ca nu se
teme de nimic. Numai opozitia, conclusa de Lascar Catargiu,
cauza Mitropolitului, i, adaugindu-se si alte atacuri,
in chestii politice, Ministeriul cdza la 28 Ianuar 48612, fard
a se schimbi o politica pe care o yoid Domnul 11184. So-

fronie rmase singur in nenorocirea sa, i in curdnd, in

Maiu 1861, el, treced innaintea altui judeckor, mai chemat

sa-1 intrebe cum a *twit turma ce-i fusese incredintata.

macar cea mai simpld piatra de mormant nu arat&
uncle se odihneste acest fiu de boier mare, care statuse
multi ani de zile Jci fruntea Bisericii moldovene.
Greseala si-o plti in oarecare masur Kogalniceanu prin
legea din 4860 a Seminariilor. Se imbogati programul scolii
inalte din &cola si se incercd. o Facultate de Teologie, cu
Scribanii si cu Sohupan.. Legea din 4864 trecii insa seminariile In organizarea general& a ,Invatmdntului, rupand
Monitorittl din 1861, no. 83: cf, no. 87.
2 Xenopol, Cuza-Vodci, 1, p. 477 i urm.

www.dacoromanica.ro

BISERICA SUPT CUZA-VOD1. SECULARIZAREA

409

si legkurile lor flrbsti tu epistopatul i dandu-li o indre-tare mireanA, cu profesori luati, n'umai pentru stiinta,
&Are Weil.
La cei doi vicarl din, Homan i Hui, se adAugi astfel noui

vicariu metropolitan, Chesarie de Sinai, dintre arhiereii ticu nume de eparhii r6sAritene, pe cari, dela Veniamin
lncoace, Patriarliii din Constantinopol ii decretau bueuros,
In schitnb pentru un mic venit actual, dup6 cererea Mitropolitului .Moldovei sau al Terii-Romneti 2. La retragerea lui Chesarie, Guvernul, MA a intrebi vre-o instanti
hisericeascknumi ea locotenent al Mitropoliei pe nepotul
de frate al lui Sofronie, tnarul i mldiosul Calinic Miclescu,
care apartine mai mult clasei sale deck cercului calugtiresc in care intrase prin inraurirea uncbiului.

tu Tara-Romneascg, Guvernul princiar Iti a se poke

zdrobi sau castig5. nand sufletul sovMelnic al lui Nifon.

El mi putei s inampine niciodatil impoirivirea unui

schivnic deprtat de lume ca episcopul de Minnie Calinic,
vedem pe Cuza, care sti s pretuiascA insusiri suflete$ti
crick de deosebite de ale sale, facand omagiu, intr'o scrisoare personal, religiozitt4ii i pietatiip hija. Climent
Arges, care trAl panA in 1861, ert dintre aceiasi episcopi
can nu vreau 86 vada dincolo de margenile competintei
lor locale. In Dionisie Romani), care treat apoi la Hui, se
gsise un bun administrator al Scaunului buzoian.
Astfel puterea laic puff' resolvi singur chestia mantistirilor inchinate, prin acelasi Koglniceanu care Muse in
1861 lovitura Impotriva lui Sofronie si a veleitAtilor de
1 lirechil, /st. &oalelor,
2 Cf. Melchisedec, Cron. Hatiilor, II, pp. 170-5. Tocrtiai pe atunci
mor, dintre ace.gtia, Mardarie, al doilea de Apamea, Atanasie de Sivas,
dela Sf. Spiridon, Irinarh, de Diocla, i Ghenadie endrea, de Tripolis
ibid.

kt. eparitiei lidmnicultii, p. 464, nota 1.

www.dacoromanica.ro

310

ISTORIA BISERICII ROMINEVI

neatarnare ori de autonomie a derului calugaresc din tara.

Se urmara negocien i la Bncureti, In '1860, cu delegatii tuturor

Locurilor Sfinte ; din comisiune faca. parte i juriscon-

sultul C. Bozianu, apoi, dupa demisia lui, un Brezoianu

reprezinta in noua comisiune pe omul de Drept, iar Melchisedec pe omul Bisericii. Neajungandu-se la un capat, se
impun toate averile biserienti muntene la o taxa. de 10%,
peste darea funciara obisnuita i se poruncele o, ancheta
asupra starii In eare Greeii tin manastirile lor. (A. patra
parte din venituri e inscris acum in budget, cerandu-se
pentru trecut 1
Negocierile ar fi trebuit sa inceapi din nou, cu Scarlat Falcoianu ca specialist In materie de Drept i cu Melchisedec,
pentru canoane, in primavara anului 1862, dar Locurile Sfinte
cereau arbitragiul dupa Conventia dela Paris, arbitragiu care
nu veni. Anul 1862 inca aduce masura de a se varsa In Vistieriezatul arendelor 2. Peste ctev luni se scoate limba greceasca din bisericile i manastirile stapanite de straini 5.

Odobescu, ministru de Culte, poruncete a se upri once

incercare a Grecilor de a instraini comorile de arta ce se
mai pastrau In manstirile ocupate de dnii4 ; Brezoiahu,
cu B. P. Hasdeu 1 cu boierul versat In studii istoric St.

Grecianu trebuiau sa faca o cataarafie a manstirilor cu

toate averile lor. O masura generala de izgonire a egumenilor nesupusi arata c momentui hotaratot se apropie 5.
La 13 Decembre 1863 se vota in sfarit secularizarea averii
manastirilor inchinate : ca despagubire se intindea. Locurilor
$finte o suma de mai multe milioane, pe care Grecii o despretuir lntaiu gi o pierdura pe urma, chestia ftind declarata ca

ispravita printr'un nou vot In alte Camere.

Xenopol, Domnia ita Cuza-Vodd, 1, pp. 319-20, dupi care citatiile
din Monitoriu.
2 Monitprut Oficial di* l
21 Mart 1863.
Xenopol, pp. 327-8.

Novembre.

5 Bid.

www.dacoromanica.ro

SCHISMA PENTRU NIIMIRILE DE EPISCOPI

3H

Noul Cod civil tradus din frantuzeste lud in curand derului nuntile si despArteniile, ca si actele stArii civile, ho-

Wand si gradul pand la care se Ingdduie cununia lntre

rude de sange.

CAP. VI.

Schisma pentru numirile de episcopi.

Tot Mid
a cere vre-un tomos patriarhal, ori a chema
,.

're-un sinod, de tara, pe cale pur laicd se lntemei la 1864,

ca judetele cdpAtate de curand In Basarabia, afard de Cahul,

trecut la Hui, dar cu Covurluiul si Braila,

dupd indicatiile lui Melchisedec, care stia din studiile sale ce a fost
Mitropolia (ProilavuIui) , episcopia cea noud a Dundriide-jos, rdsplatindu-se cu ea, pentru paulte si insemnate servicii, pe Melchisedec. EpaAlia, ca resedinta la Ismail, fii
intemeiatd la sfarsitul anului (17 No vembre), iar decretul
iscAlit la 11 Maiu 1865.

Atunci chestia canonicittitii lzbucnise. Cuza-Voda, care

inlocuise prin lovitura de Stat din Maiu 1864 Conventia
cu Statu tul sdu de absolutism moderat, el care ispra.vise
Cu Grecii si pusese un capAt arzAtoarei chestii rurale, voi
sd dea. Bisericii romanesti, pe aceiasi cale de voturi si decrete, o noud oranduiald. La 20 Ianuar trecea prin Camerd
si la 5 Februar prin Senat o lege, redactatd de respectatul
profesor Laurian, care prevedea : autonomia Bisericii romanesti si numirea episcopilor de catre Domn, prevAzandu-se si vrasta cerutd (40 si 35 de ani), si judecarea de
Sinod In cele duhovnicesti, iar altfel de Curtea de Casatie.
Un aDecret organic) din 6 Decembre 1864 crease un sinod
de clerici si laici : sinodul eparhial, cu arhieretil local, trei
alesi ai preotilor, decanii dela Faculta tile de teologie ce se
vor infiint la Iai i Bucureti i rectorii seminariilor. Un
www.dacoromanica.ro

312

IbTOMIA BISERTCH ROMANIC$TIA

sinoci general va fi ales la protopopli intaiu; apoi la prefecturlle din oragele unde stau episcopii ; el are o misiune
mai-e : hirotoneste pe arhierei, stabileste parohiile, cerceteaza &lile bisericesti, ingaduie clugarirea pentru care
un regulament special 1 prevedei vrasta de 60 de ani, sau
.50 pentru femei, ori infirmitati , supravegheaza pe epis.copi, ii judec in certele lor, primeste apeluri impotriva
hotararilor lor si st la dispozitia Guvernului cu sfatul ski
lamu ritor.

Indata dupa sanctiunea legii de catre Domn, Melchisedec

*ata Dunarea-de-jos, Dionisie Traianupoleos Husul si,

neplacandu-i aceasta eparhie, el fit mutat, prin alt decret, din

ultima zi a aceleiasi luni Maiu, la Buzau, dndu-se Husul

(la 17 Iulie) lui Iosif Gheorghian, un bland cleric, fiu de
preot din Botosani ti. 1829) si rolar al Academiei, preot
roman la Paris si egumen la Burdujeni. Pe aceiasi cale se
incerca o numire la Arges. La 18 Maiu 1865 si Calinic
Miclescu ajungea. astfel Mitropolit al Moldovei, pentru ea
fusese loaial l'ata de Guvern, tinuse predici calugarilor si anuntase concursuri pentru locurile de protopopi 2.
Singur Nifon, pazit in toate miscrile lui, si Calinic de
Ramnic, indiferent pentru astfel de valmasaguri ale lumii,
faceau parte din vechiul episcopat canonic.
Furtuna se inteti atunci impotriva episcopilor necanonici.
Scribanii, Iosif Bobulescu erau in fruntea luptatorilor ; cu
averea, Cu numele su, cu autoritatea cinstei si a batranetelor sale, comitele Searlat Rosetti, care facit tii apara
foaia Eclesia, sustine cauza canonicitatii ; un Nicoke Roznovanu din Iasi putea visa de Domnie ; opozitia, care se
indrept tot mai mult impotriva Domnului insusi, era foarte
bucuroasa ca a capatat o chestie. nouti. Patriarhia de Constantinopol afl prilej sa-si rzbune pentru secularizare,
% Tot in Monitoriu, 18134, no. 273.
1 Dobreseu, o. c., p. 115.

www.dacoromanica.ro

ORINDUIREA tokirnliTivi k BISERICII 'ROMBIEI

313

perrtra planul Doinrmlui de d da terii caleMlarul apusean,

eare fil raspins lusa de o conferint a clerului romnesc.
Sinoadele de calugari si preoti, prezidate de cate un protopop mai popular, degenerau in scandaluri si eran lipsite
de once autoritate 1. Discutiile, tot mal Inviersunate un
eleric cu studii bune, un arhiereu, Climent Nicolau, directorul Seminariului din lasi, trase asupra Mitropolitului Caduran Inca la sfarsitul Domniei lu Cuzalidie (1871)
Voda. Se merse pana la memoriul catre consuli !

CAP. Vil.

Oranduirea definitiva a Bisericii Romaniei.

Constitutia dela 1866 lua din dorintele adunrilor ad-hoe
autocefalia, sinodul
unul singur, (central)
si rezerva
chestia numirii sau alegerii da episcopi, viitorului.
Noul principe Carol impuse o lmpacare, ce nu se putea
face declt pastrand pe necanonici, dar aducand pe Patriarh
sa-i recunoasca. In nadejdea unor avantagii, ca si din pla-

cerea de a fi magulit, acesta se arata destul de prevenitor

la scrisorile arhiereilor ce-si cereau umil iertare 1. Vizita
Printului la Patriarh, in zilele :)e care le petrecii la Constantinopol, hl i mai binevenita pentru covarsitoarea vanitate greceasca, si Ecumenicul era bucuros si de aceia ca
poate priml pe inlocuitorul atiranului) Cuza. e Biserica cea
Mare) fii consultata si Cu privire la noua lege de organizare, care se lucra foarte lncet si cu paza.

Ala la 1872 Ca eri gata. Mitropolitii li episcopii trebuiau sA se aleagA de Adunarea legiultoare,
1 Dobrescu, pp. 136-7.
2

ibid, P. 134 li. urm.

www.dacoromanica.ro

afarA de Ctero-

314

ISTOR1A BISERICII RODUNESTI

docsi, --- care se contopi pentru acest prilej pu sinodul

acesta er sa fie alcaluit, nu din episcopi 0/. partibuso de
titulan i
eparhiilor pierdute de ortodoxie In Asia-Micti
Siria, de clienti banesti ai Patriarhiei constantinopolitane,
ci de arhierei de lark avnd i titluri romanesti, fiecare
dupa orasul cel mai Insemnat din eparhia pentru care er.
ales si santa. Se pastreaza prescriptiile privitoare la limita
de vrasta a celor ee se pot alege 40 -de ani si se hothreste, In conformitate cu dorintele dela 1857, ca, dela
1892 macar, numai clerici cu titluri academice sa poarci
iesl din alegere ; Domnul Intareste pe baza unui raport ministerial si el investeste. QcNecanonicii) lui Cuza se pastreaza,
toti.

Peste cativi ani, la 1878, Episcopia Dunarii-de-jos pierde

Basarabia i primia In schimb cele doua judete dobrogene,

asupra carora ravnia, dupa incetarea episcopiei Proilavuluip, Mitropolitul Silistrei i incerc sa se Intinda episcopul
bulgtiresc necanonic oplosit la Tulcea.

Numai dupa ce Romnia-si *Ma la 1877 neatarnarea,

numai dupa ce Suveranul ei se proclama In 1881 rege, se
Mewl pasii trebuitori pentru a se capati. autocefalia. Marea

Biserica nu se Impotriveste acelor dulci presiuni care-i

dau avantagii, pentru a cedi formal ceia cel de fapt, s'a
pierdut de mult. Astfel ministrul de Culte Dimitrie Sturdza

capad. la 25 April 1885, dupa ce sfintirea mirului se Meuse in tara la 4882, tomosul patriarhal de, autocefalie.
Sa adaugim cA Bisericii acum autocefaie 1 s'a dat vecinatatea unei episcopli catolice de Iasi unei arhiepiscopli de

Bucuresti, Ele sant facute pentru strainii de aceasta lege

din orasele noastre i pentru satenii unguri din Moldova,
carora Primatul unguresc a Incercat in zadar, In epoca de
slbiciune a noastra supt Regulamentul Organic, sa li de
un cler maghiar cu sentimente nationaliste, dusmane Stawww.dacoromanica.ro

ORANDIJIREA DEPnUTJVA A D/SER/CII ROMANIEI

315

tului 1; pe MO acesti credinciosi terani, vechi catolici,

catevi persoane boieresti convertite din snobism i mod&
n'au nicio. insemntate. Episcopiile latine le conduc
cari ni pot fi simpatici, ori Sviterieni indiferenti
punct de vedere national. Incunjurati Lie bnueli, i fAr,
o conducere imitar, sfAsiatA de intrigi, nehothrat in ac.
tiunea sa1 aceastA BisericA strAinA si meniti a rAmane strAin5,

de sprijinitA de propaganda, in, tineretul femeiesc bogati

a Institutelor de crestere franceze, a maicelor dela Notes

Dame de Sion, care stiu s intrebuinteze patima de in.

gamfare in strAinism a unor strate sociale, n'are nicio pu.
tint de dezvoltare.

Seminariile, czute cu totul in mana Statului, fura de

mai multe ori dezorganizate i reorganitate. Prin deosebitelegi se suprimar cele ce mai ddinuiau pe lang episcopii,,

urmandu-se tendintei de centralizare in toate, se Ostrar numai dou5, la Jai si Bucuresti ; un al treilea, cucaracter particular si avere proprie, a trebuit BA rmaie
crutat, Seminariul Nifon. Preotimea a trecut prin legea dela

1893 a ministrului Tache Ionescu supt un nou regim de

salariare : la sate o plAteste Statul, dintr'un nou bir comunal

special ; la orase o pltesc, cand vreau, dup un tarif fixat

de lege, comunele. Nu poate fi preot rural decat absolventul;
de seminariu complet. Pentru a se avea preoti urbani cu
titluri academice, Facultatea de teologie a fost intemeiatA,
aproape far& legtur cu sinodul, care ins are fi el un
drept de recomandare al profesorilor, supusi intru toate
legii de Instructie la 1884. Cei mai multi profesori sant
mireni, Cu studii dela Cernauti, unde, mai de mult incA,
Institutul teologic se prefacuse in FacuItate, cu profesori
invAtati ca d. Eusebiu Popovici, i ca limba de propunereroman si ruteanA.
Protopopii se numesc astAzi i cu voia ministrului dei

Studii 0 doc., 1-II.

www.dacoromanica.ro

316

MORI). BISERICII 'ROMiNESTI

partid, si acesta a introdus i procurorii ecleziastici de model

rusesc, defenzorii, eari teprezinta i ei nuanta politica a

celui care-i numeste
consistoriile eparhiale sint numite
supt huspiciile autorittitii laice.
In sfaisit, o Casa a Bisericii, hrinita din daruri inthmplatoare si din veniturile p6manturilor parohiale sau a ramasitelor averii manastiresti confiscate de Stat, a luat fiinta
In al doilea Ministeriu la C:ulte al d-lui Spiru Haret (1902).
O tipografie a cartilor bisericesti lucreaza in Bacuresti din
1882. (Biserica Ortodoxa Romana), revista slab redactata,
e servita, in schimbul abonamentului, tuturor preotilor 1

Preo/imea noastrit are mai multe reviste de eparhie, care- vegeteazA. Traditiile (Revistei teologices deIa Iari ar trebul inviate.

www.dacoromanica.ro

iNCHEIERE.
Aceastd organizatie sufere de mai multe rele esentiale, a
cdror constatare e o datorie a autorului acastei carti, dest
n'are a face cu caracterul ei patronat de Ministeriu.
Felul de alegere al episcopilor li supune fluctuatiilor si
intereselor politice, une ori chiar intereselor personale. Epis-

copii nu mai pot veni din mdnstiri, dintre care cele mai
multe skit astdzi inchisori, spitale, aziluri, une ori si scoli
sau ruine, iar celelalte snt lsate in seama unor egumeni
ignoranti si fr demnitate, cari se impun alegerii episcopului

pentru un motiv sau pentru un altul. Acolo nu mai e nici

carturdrie, nici gospoddrie, nici ravnd pentru Bisericd si simt
al chemrii ei : cu doud-trei mAndstiri model, dintre cele ca
nume mai glorioase, bine org,anizate si cuprinznd in ele seminariile, apoi Facultatea de teologie, condusd In spirit bisericesc, de athierei si Tipografia cdrtilor bisericesti, cdrora li
trebuie forma practica, material trainic, text curat si limb&
adevdrat romaneascd in locul limbii Modernizate care a fost
asa de mult si cu dreptate criticat. I,
adevarate pepiniere

de episcopi si arhierei, am folosi mai mult deet eu toate

paraginile de a.stAzi. 0 singurd mndstire de femei, avnd
'ateliere de arte, pe care actul de fundatie al lui Veniamin le prevede pentru Vlratee si Agapia, unde dour de
se mai lucreazd, in valmasagul oaspetilor mireni din fiecare
varA, printre cari eterodocsi, saiac, mohair si dulceturi
de speculd,
ar ajunge.
1 V. Ghibu, Limba carfidor bisericeeti.

www.dacoromanica.ro

348

ISTORIA BISERICII ROBIANESTI

Preotii
scapati de tutela epitropiilor de enoria0
ar
putea ti consultati in tot ce prives,te parti din gospodaria
Bisericii, rezervand Sinodului dogma i administratia bisericeasc superioark scotandu-I de supt tutela ministrului
de Culte. Nici inteun caz dintre preotii traiti in mediul
laic, materialist i sceptic, amestecati in viata politick legati prin interesele familiei lor din preotie, nu s'ar ridica
episcopii, prin voturi, date potrivit cu interesele unui partid

astazi, ale altui partid de maine, In folosul unor preoti

vacluvi, foti profesori i elemente cunoscute in luptele
politice. S'ar inlatur astfel i aafaceriz ca aceia dip 1896 a
Mitropolitului Ghenadie Petrescu, fost episcop de Arges,,
a carui ambitie jigni pe unit i servi pe altii, aducand caterisirea sa de sinod, care apoi, supt alt Ministeriu, ii restitul,
la distant& de cateva luni (20 Maiu
4 Decernbre), situatia
de Mitropolit, luandu-i fagaduiala ca va demisionk cafacere) care, unita cu cazul Mitropolitului Moldovei Partcnie
(1909), a sapat esential prestigiul clerului inalt In Romania.
Un fond al Bisericii, cu izvoare mult mai bogate deck
ale Casei Bisericii de astazi, en o conducere care sa faca

a se simtl vointa arhiereilor, impuindu-li-se oricata ragpundere pentru aceasta, fata de malta institutie a Curtii
Conturilor , ar avea BA suporte toate cheltuielile clerului.
Jar grija monumentelor bisericeti, care aka cea mai curata fala a noastra, nu poate fi Impartita cu nimeni de o
Comisiune a lor, cu caracter permanent, cu competenta deplina i cu puteri executive.

Credinta tare a celui ce serie aceste randuri, e ca numai

astfel Biserica romaneasca, in care au intrat, de o vreme,

atatia tineri cu sentimente curate, s'ar pute ridica din

zdrentele umilintii i din praful ruinelor sale. .*i aceasta
trebuie sa se faca, pentru ca In starea Bisericii unui popor
se oglindete mai stralucitor moralitatea lui, conditie esentiara a vietii lui de Stat i nationale.

www.dacoromanica.ro

LISTA MITROPOLITILOR
I

EPISCOPILOR ROMANI.

www.dacoromanica.ro

N.B. Episcopiile se aseazi dupi vechimea lor.

I. Episcopia Cumanilor 1 (catolicd)

C1J RqEDINTA LA MILCOV.

Efectiv:

Teodoric, calugfir Predicator (Dominican), fost prior

al Ungariei, 1227 (-1241 ?).

Titulani
(Cu drepturi
In Secuime):

Vitus de Alonteferreo (consacrat ?), capelan regal unguresc, 1332.

Toma de Nympti, Augustin, 1347-8.
Bernard, mutat la Plock, 1353-1357-60, 1363, afost
episcopp.

Albert de Usk f 1371.

Nicolae de Buda, Augustin, 1371-5.
Gobelin, d. 1386.
Emeric Secuiul, 1431.
Grigorie, 1433 (-1462 ?).
Ladislas de Ondola, 1469 (?).
Mihail, 1468-93.

Paul, Ladislau, Dimitrie, tustrei 1502-11.

Mihail 1512-26.
Laurentiu (?), 1523 (?).

i Cumanhtdupii neamul attipAnitor, Tara-Romaneasca + Moldova,

de mai tirziu.

www.dacoromanica.ro

II. Episcopia (catolici) de Severin si prtile de dincoace

de munti (Trassalpina).

Predicatie a Dominicanilor in Banatul unguresc al Severinului 1237; voie dela Papa pentru regele unguresc de
a numi. episcopi, 1238 (episcopul Grigorie din 1246 nu
pare set fie din acest timp).
Grigorie 1369 (?)-82.
Grigorie are putere ai in Citmpulnng.
Luca (?) i Francisc (?), 1390? 1394.
Nicolae, 1399.

Iacob de' Cavalli, fost de Vercelli, 1412.

Dionisie, 1437.

Benedict (i pentru Moldova), 1439.

*tefan, 1447, 1498 (atul ?), Grigorie, 1500-2.

www.dacoromanica.ro

III. Episcopia Argesului (catolich).

Picolae Antonii, Predicator, sufragant al arhiepiscopului de Kalocsa, 9 Main 1380-1382 (?).
Titulani

Francisc de S. Leonardo, Carmelit, 1390.

Gheorghie, 1394.
Andrei, 1396.
Francisc, 1399.
Than (?).
Gheorghie, 1402.

loan de Antigua Villa, 1418.

Paul de Hunyad, 1421.
Vitus, probabil 4432.
Alti doi, numiti : 1438, 1441-51.
Iacob Richter, 1458.
Raimund 4466
Paul de Vcz, sufragant de Alba-Julia, 1480.
Andre, 1495.
Andrei, 1505.
Dionisie de Giltiu (Gyalu), 1512-20.
Nicolae, 1644.
De_Argeil, peste Moldova i Tara-Romineasci.

Bernardino Querini, 1590-1604 sau 1607 (?).

Ieronim Arsengo (Arsenghi), fost tvicariu apostolic 0
episcop-ales

al Moldoveio, rezidind la Baal'.

(1580-90), 17 Septembre 1607-1611.

LIrmeazd: episcopia de Baal' 1:i episcopi de Nicopole.

www.dacoromanica.ro

IV. Episcopia de Bacati (catolica).

Titulan:
Vaterian Lubieniecki, In leggurlf cu traditia locuinte
episcopilor catolici mai vechi in minAstirea franciscani din Bacilli, 1-iu Februar 1611c. 1618.Adam Goski, 26 Novembre 1618.
Gavril Fredro, 19 lulie 1627-163t
loan- Baptist Zamoyski, 8/18 Iulie 4633 (trece la
Pr zemysl).

Matei Manan Kuroki, 16M-21 Februar 1661 (mutar.

la Aenos).
Vicariu : Gavril Thomasii, 1660.
Atanasie Rudzins.ki, 31 Iulie 1665-68.
Vicariu: Petru Parcevich, 1668-73.

Iacob Goracki, 31 lanuar 1678...

Francisc Dluski, 22 Decembre 16811.
Vicariu : Vito Piluzio.
Amand Victorin Czeszejko, 4693.
Stanislas Francisc Bieganski, 24 Novembre 1698.
Toma Hanuszewicz, c. 1709.
Ioan-Damaschin Lubienlecki, 23 Februar 1711.
Adrian Skrzetucki, 23 Septembre 1716.
Iosafat Parysiewicz, 15 Iunie 1717 (sau 25 Ianuar 1718),
Toms Zaleski (neconsacrat), .13 April 1733.
Stanislas Raimund Jezierski, 20 Decembre 4737 (con-

sacrat)-28 April 1782.

Dominic Petru Kai wosiecki, 1782-11 Mart 1789.
Se dau datele numirii.

www.dacoromanica.ro

LISTA DE EPISCOPI

325

Prefecti ai Misiunilor Moldovei.

Felix-Anton Sauli, c. 1697-c. 1744.
Alexandru Fischer, c. 1714-c. 4718.
Silvestru de Amelia, c. 1718-c. 1724.
Ioan-Francisc Bossia, c. 1724-...

Huiller, c. 1760-Iosif Martinotti, c. 1777-c. 1780.

Anton-Mario Mauro,c. 1770-c. 1784.

lacint Lyssa, c. 1740-...

Fedele Rocchi, c. 4785-19 Septembre 1795.

Romuald Cardi Damioni, c. 1744.

Mihail Sassano, August 1796-c.1798.

loan-Maria Auellia, 4744-Francisc-Anton Mansi, 1746-...

Clement Laydet, c. 1752-...

Vincentin Gatti, 1798-c. 1803.

Dionisie Brocani, c. 1803-c. 1805.
Aloisiu Landi, c. 1805-1812.
Iosif-Bonaventura Berardi, 1812.

Claudiu Gavet, 4766.

loan-Hrisostom di Giovanni, 4768.

Episcopi in Moldova :

Bonaventura Carenzi (nerecunoscut), 26 Decembre 1808.

Iosif-Bonaventura Berardi (nerecunoscut), 4 Novembre 1814.
loan-Filip Paroni, titular de Roan, 13 April 4818-1825.
Bonaventura Zabberoni, titular de Helenopolis, 1825-7.
Prefecti :

Iosif Salandari, titular de Marcia-

Aloisiu Landi, 4826.

Inocentiu Pamfili, 4830.

loan-Carol Magni, Decembre 1831-

nopole, 1864-73.
Anton - Maria Graselli, titular de
Trapezopolis, 1874-54

Ludovic Maranzoni, titular de Gbr-

4838.

Petru-Rafael Arduini, titular de Carrae, 1838-43 (stramutat la Alghero).

Paul Sardi, titular Verensis, 4843-8.

Anton de Stefano, titular Bendensis,
4848-59.

tyna, 4875-7.

Fidelis Dehm, titular de Colophon,

1877-80.

Nicolae-Iosif, Camilli, titular de Pilosynopolis, 4881-94.

Episcopi de Iai :

Camilli, 1883-1894.
Dominic Jaquet, 1894-1903.
Camilli, a doua ark 1903.

www.dacoromanica.ro

V. Episcopi de Nicopole, avandfgrija Principatului

muntean.
Paul Dovanlia, 4792-6 Julie 1804.
Francisc Ferrer, c. 1807-16 Novembre st. n. 1813.

Fortunato Ercolani, 1815-4820 (recheinat; mutat la Cittit-diCastello, 1822).

losif-Maria Molajoni, sosit la Bucureti, 2 Decembre 1825-47.

Angelo Parsi, c. 1847-63.

Iosif Pluym, 1863-9.
Ignaliu Paoli, 19 August 1870.
Arhiepiscopi de Bucuresti.

Paoli, 27 April 1883 arbiepiscop ; f 27 Februar 48.5.

Paul Iosif Palma, 19 Maiu 4885+ 2 Februar 4892.

Otto Zardetti, 14 Ianuar 1894 f 40 Maiu 1902.
Xaveriu de Hornstein, 31 Mart 1896f 3 lunie 1905.
Raimund Netzbammer, 46 Septembre 1905.

www.dacoromanica.ro

VI. Episcopia de Siretiu (pentru Moldova-de-sus)

(catolicd.)

Cf., pentru adausuri la aceast episcopie i la celelalte episcopli

catolice, i dr. Wladyslaw Abraham, Biskupstwa lacinskie w
3fotdawii w wieku XIV i XV, Lemberg, 1902; Carol Auner,
A Romdniai magyar telepek tentneti vddata, Timipara,
1908. V. i Schmidt, Romano-catholici per Mol daviam episcopatus et rei romano-catholicae res gestae, Budapesta,
1887,

pe lana Eubel, 1. c.

Efeetivi :

Andrei Wasilo Jastrzebicz, din Cracovia, sufragan al

Cracoviei, 9 Mart 1371 (mutat la Vilna, 17 Februar 1387).
Stefan Rutheni (?), 1388 (?).

Stefan Martini, 8 Iunie 1394...

loan Sartorius, capelan regal, vicariu de Ierusalim e
Iosafat, 1400, 1402.
Titnlari :
Stefan Zajaczek, 1430.

Nicolae Venatoris, din Ordinul Sf. Pavel Eremitul, 5

Mart 1413 (numit la Scardona, 1418).
Toma Erneborn, Dominican, 31 Iulie 1413-lean al II-lea, 29 Iulie 1434.
Urmare, de fapt, epiacopia de Moldova.

www.dacoromanica.ro

VIL Episcopi de Moldova Ban Baia Moldovei (catolici).

loan, Ungur, c. 1420.
Petru din Czips (Czipser), 30 April 1438.
Nicolae, sufragant de Lemberg, 1447.
roan al II-lea Rosa, Predica tor, c. 1452-5.
Than al III-lea Minulemi sufragan de Alba-Julia, c. 8

Iulie 1457c. 1476.

Titulan i

Ioan Simon (Dawidicz) (acehisi ?), pomenit la 11 Septembre 1461.

Petru de Insula, Minorit, 29-31 Mart 1476.
Sta la Cetatea-Alba (-1484 ?).
? 1502.
Toma de Zagradino (?), 1497.
Mihail Marinowski, 1510.

www.dacoromanica.ro

VIII. (I ortodoxi) Mitropolia Ungrovlahiei.

(MITROPOLITII

EXAM AI PLAIURILOR, ADECX muNpLon ;

CF. NUMIREA DE MUNTENI.)

Jachint (Hyakinthos), episcop de Vicina, tnscircinat Cu Mitropolia

munteana, cu atoata Ungrovlachia) aplaiurilor, ca exarh,
delegat al Patriarhiei de Coestantinopol, Maiu 359c. 1379.
Antim, fost Daniil Kritopulos, !Main la Severin si in partile oltene,
Cu titlul de cal unei pfirti din Ungrovlahia catre Severini,
al aunei jumatativ, Octombre 1370-1381.
Hariton, protos, intaiu-starit la Atos, 1379-81.
ca singur Mitropolit al Ungrovlahiei ; schimnic, 1381-8...
Antim, tutors In Scaun, 1389-...
Atanasie, Mitropolit al Severinului, 1389-44M; rezida In tara la 1394.
Macarie (?), 1442.

Iosif, prin 1460.

Mamie, pomenit la 23 Mart 1482-3.
Teodor, inainte de c. 1510.
Organizatia Patriarhului mazil de Constantinopol, Nifon, 1500-1508.
Maxim (Maximian ; fost Gheorglie) Brancovici, Despot garbesc,

c. 1507...
Macarie, tipograful, intre 1508 si 1514c. 4530.
Mitrofan, c. 1530; pomenit 1533.
Varlaam, supt Radu dela Afumati ; pomenit, 1538, c. 1541, 1544.
SimiOn,

Mihail, I c- 4540-

Uremia,
Amnia, pomenit 1545-7, 1556; -I- 3 Februar 1558; ingropat la
tninastirea Argesului, ca rudi a lui Neagoe-Voda.
Simion (eel de mai sus'?), 1558.

www.dacoromanica.ro

330

ISTORIA BISERIOII ROMiNEVI

Efrem, pomenit 1560.

Daniil, pomenit 1566.
Eftimie, pomenit 4568-9-74.
Serafim, apare 1576-8; -f c. 1590.

Mihail I-iu (al lui Petra Cercel), 1586.

Nichifor, pomenit 1590.

Exarhul Nichifor Parhasios pentru amilndou tenle; numit

1592; se afli in 1595.
Exarhul (?) Dionisie Rali, Mitropolit de Tirnova ; 1593-601.
Mihail al II-lea, d. 1590-3.
Eftimie, 1593-Maiu-Iunie 1595.
Mihail, a doua oar5, Maiu-Iunie 1595-...
Eftimie, a doua oar, 159..-1605.
Luca, fost de Buz'', 1605-1629.
Grigorie, 1629-1637.
Teofil, fost de Ramnic, 1637-48.
qtefan, 1648-c. Novembre 1653.

Ignatie Sirbul, 1653; retrae 1655; pomenit i 1659.

Stefan, a doua oarii, 1659- + 25 April 1668.
Teodosie de Vetem, ales la 20 Maiu 1668, 5.:COS n primiivara
lui 1672.
Dionisie dela Atos, primiivara lui 1672, -I- 24 Decembre 1672.
Varlaam de Glavacioc, ales 24 Decembre 1672-26 April 1672;
dupli Septembre 1698.
Teodosie de Veqtem, a doua Eta, 26 April 1679, 27 Ianuar 1708.

Antim Ivireanul, 28 Ianuar 1708 (metathesis patriarbalii la 21

Februar)-August 1716.
Mitrofan, fost de Nisa, August 1716-1720.
Daniil de Aninoasa, 4720-1732.
Stefan, 1732- -I- 23 Septembre 1738.
Neofit Cretanul, fost al Mirelor, 1738-54.

Filaret Michalitzi, 1754-Iulie 1760.

Grigorie, fost al Mirelor, 28 Iulie 1760- 18 Septembre 1787.
Cozma, fost la Buza, 9 Octombre 1787- 12-3 Septembre 4792.
Filaret al II-lea, fost al RAmnicului i vicariu (1775), 23 Septembre 1792-Septembre 1793 (demisionat).
Dosofteiu Filitis din Ianina, fost de Bugu, 11 Octombre 1793(15 Ianuar 1810, scos ; 1812, retrae) ; f 14-26 Decembre 1826,

Gavriil, exarh al Smodului rusesc, Iulie 1808-Maiu 4810.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA TERII-ROMANEgI

331

Ignatie Grecul, numit 15 Ianuar, instalat 5 Maiu 1810-10 August 1812.

Nectarie, fost la Minnie 1812-1-iu Maiu 1819 (reIras ; I- 13 Sept embre 1825).

Dionisie Lupu, titular de Sivas, 1-iu Maiu 4819 (pribeag f821;

inlocuit Ianuar 23; 7 Februar 1831).

Grigorie din Uldaruani, 10-1 Ianuar 1823-10 Februar 1829

(scos de Rui); intors 22 August 1833 22 Iunie 1834.
Vicariu : Neofit de Rmnic, Februar 1829-22 August 1833;
dela 22 1unie 1834 la 1840.
Neofit, fost la Ramnic, 29 Iunie 1840-27 Iulie 1849 (demisionat).

Nifon, 44 Septembre 1850 5 Maiu 1875.

Calinic Miclescu, fost Mitropolit al Moldovei, 31 Maiu 1875j- 4886.

Iosif Gheorghian, fost de Hui, 1886-29 Mart 1893 (retras) ;

reales 5 Decembre 1896 Ianuar 1909.
Ghenadie Petrescu, 4896-20 Maiu 1896 (scos) ; reslabilit 4 Decembre ; retras 5 Decembre.
Atanasie Mironescu, ales la 5 Februar 1909.

www.dacoromanica.ro

IX. (II) Episcopia Severinului 0 a Noului-Severin

sau a Ramnicului.
N. B. Episcopii vechi de Severin ant de fapt MitropoV/i ai
1Jugrovlahiei ca si ceilalt/ Mitropolit,i.

Ilarion,
Ioasaf,

Iosif I-iu,
Prohor,
Grigorie,
Grigorie,

45..-1577.

Saya,
Onufrie,
Luca,
Leontie, C. 1508.
Paisie, 1535.

Daniil, de Severin si Ardeal, 1577-8.

Eftimie dela Olteni, c. 1580.
Mihail, apoi Mitropolit, c. 1590.
Efrem, c. 1590dupfi 29 Decembre 1591.
Teofil I-iu, d. 20 Mart 1592c. 4601.
Efrem, c. 1601c. 1612.
Teofi/ al II-lea, apoi Mltropolit, c. 1619-37.
Ignatie Srbul, apoi Mitropolit, 1637c.Novembre 1653.
Dionisie de Cozia, c. Novembre 1653Septembre 1658.
Ignatie Grecul, Septembre 4658 -f Mart 1668.
Serafun, Mart 1668c. 1671.
Varlaam, apoi Mitropolit, c. 1671Decembre 1672.
Stefan (schimnic : Saya) de Sadova, ales 45 Ianuar 1673-1693.

www.dacoromanica.ro

EPISCOPIA SEVERINULIII SAII A RAMNICULUI

333

Harkin, 30 Iunie 1693-16 Mart 1705 (scos, ca eretic).

Antim Ivireanul, apoi Mitropolit, 46 Mart 4705-28 Ianuar 1708.

Damaschin, 28 Ianuar 1708 f 5 Decembre 1725.

Vicariu : eclesiarhul Dionisie (opt luni).
Stefan de Govora, ales i intarit de Imparat ; 15 Octombre 1726,

nesfintit f 20 August 1727.

Inochentie de Tismana, ales Septembre 1727, intlirit 11 Maiu
f728; f 1-in Februar 1735.
Climeni, (aexarh Severinului i a toati Mehadia)), ales 28 lunie
4735; instalat abia Maiu 4737; retras 8 Main 1749 (schivnic
Cozma).

Grigorie Socoteanu, 8 Main 1749-21 Alain 1764 (retras) (apoi

Ali tropoli t).

Fartenie, 21 Alain 1764c. 1770.

Chesarie, vim iu, 26 Decembre 1771; episcop, 26 Decembre 4773-

f 9 Ianuar 1780.
Filaret, fost al Alirelor, apoi Mitropolit Mart 1780-23 Octombre
1792

Nectarie Moraitul, apoi Mitropolit, 8 Septembre 1792-16 Decembre 1812.

Galaction, 25 Ianuar 4813 retras in 1824.

Neofit, apoi Alitropolit, 1824-1840.

Calinic, 14 Sep tembre 1850 f April 1868.

Atanasie Stoianescu, 1865 (canonic, dela 1873) f 9 Februar 1880.
Iosif Bobulescu, 30 Novembre 4880sfinlitul anului 1886.

Ghenadie Eniceanu, 10 Decembre 1886f 14 Ianuar 4898.

Atanasie Mironescu, a poi Alitropolit Primat, 12 Mart 1898-5 Fehr uar 1909.

www.dacoromanica.ro

X. (III) Episcopia de Cetatea-Alba (titulan;

rezid In Moldova).
Tosif, frate (?) Cu Petru i Roman-Vodd, deci de pe la 1378.

Concurent : Meletie dela..., 138.

Protopopul Petru, c. 1390; dichiu, vicariu, aexarhz patriarhal, 1395.

www.dacoromanica.ro

XI. (IV) Mitropoliti ai Moldovei.

Ieremia, nuarit de Patriarhia conitantinopolitani pentru Maurovlachia, c. 1392-1394 (trece la TArnova).
Iosif, cal Moldovlahiei, mutat dela Cetatea-AlbA, 26 Iulie 1401
dupi 1407.
Macarie, acai Moldovlahiein, 1445 (?)c. 1429.
Grigorie, unit, numit de Papa, 1436.
Damian, ales la Constantinopol, '1437'145'1.
Ioan,
Samuil,
Ioanichie,
Vasilie,

I de Suceava, sau poate i de Roman (v. Roman) ;

1429c. 1451.

Teoctist, 1451 + 18 Novembre 1477.

Gheorghie Nemaanul, 1477-1510-1.
Teoctist al II-lea (7), 1490-1c. 1503.
Teoctist al II-lea, sau al III-lea, 4540-1f 15 Februar 1528
(mort ca schimnicul Teodor).

Calistrat, 1528...
Teofan, foit de RAclAuti, 1bL. sau 153...-1538-9.
Grigorie Roca, 1541-1564.
Teofan, 22 Septembre 1564-72.
Anastasie, fost de Roman. 1572-8.
Teofan, a doua oarA, 1578-E1 (fugA In Polonia)

4582 (inainte de

11 Septembre)c. Decembre 1587.

Gheorghie Blovili, fost de RAdAuti, pomenit la 20 Decembre
1587; fugar In Tirol i Venetia, August 1591; Intors la
1595, dupA August.
Agafton, fo9t de Roman, 1591 (pomenit intAiu la 25 Februar 1592).

Nicanor, dupl Februar 1592c. 1594.

www.dacoromanica.ro

336

ISTOR1A. BISERICII ROMiNESTI

Mitrofan, pomenit la 10 August 1594.

Mardarie, fost de RAdAuti, dup. Iunie 1595-August 1595.
Gheorghie Movil, dui:4 August 1595; fuge In Polonia, Maiu-Iunie1600 ; tntors c. Septembre 1600.
Dionisie Rail', fost de T3rnova, numit Iunie 1600 (-Septembre).
Teodosie Barbovschi, fost de RAdAuti, pomenit 1nceputul lut
1606-c. Iunie 1608.
Anastasie Crimea, fost la Roman, pomenit c. 15 Iunie 1608; sco4in 1617.

Teofan, pomenit la 25 Mart 1617-c. 1619; 1622-3 petrece in

13istrita olteanit.

Anastasie Crimca, a doua oarA, c. 1619-c. 1629.

Atanasie, c, 1629-f 13 Iulie 1632.
Varlaam, hirotonisit 23 Sep tembre 1632-c. April 1653; testamentul din urmis, 18 August 1657; f inainte de 46 Apri11658.-

Ghedeon, c. April 4653-c. 1659.

Saya, fost de Roman a. 1659- 5 Ianuar 1664.
Ghedeon de Seoul, 1664-c. 1670-1.
Dosofteiu, pomenit 1670-1; fuge in Polonia, Decembre 1673-Ianuar
1674; Inchis 1676 7; fugar In Polonia 1686, toamna ; epi3cop

de Azov si Taganrog ; f 1711.

Teodosie, 1674-c. 1676-7; -I- dupA 1697.

Saya de Putna, 1687- retras, 1700-1.

Nisei', fost de Roman, 1700-1-4708.
Ghedeon de Agapia, 1708-23,
Gheorghie de Neam%, 1723-4-1730 (1).

Antonie, 1730 (?)- plecat cu R41 1739 (dupA Novembre) ; Mitropolit de Bialogrod si Oboian (1741) ; f 2 Ianuar 4748.
Nichifor Grecul (Peloponezianui), 4739 (dupl Novembre) sau
1740-Novembre 4750.
Iacov, fost la RAdAuti, 13 Novembre 1750-Februar 1760.

Gavriil Callimachi, fost de Salonic, 20 Febtuar 4760-f 20

Februar 1786.
Leon Gheucar fost de Roman, Februar 1786- f stirsitul WI 4788
sau inceputul Iui 1789.
Amvrosie de Ecaterinoslav, vicariu, 1788-Ianuar 1792.
Gavriil Bnulescu, fost la Acherman, Ianuar-April 1792 (apoi de
Go ti a).

Iacov Stamati, c. 22 Iunie 1792-10-1 Mart 1803.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITI AI MOLD VE!

337

Veniamin Costachi, Mart 1803Februar 1808 (retras).

Gavriil Bnulescu, ca exarh al Sinodului rusesc (si pentru Principatul muntean), instalat Maiu 1808 (numit Mart).
Veniamin Costachi, 1812Ianuar 1842 (retras ; 1- 18 Decembre
1846).

Meletie, fost la Roman, 1843f 1848.

Sofronie Miclescu, fost la Hui, 1851-1860.
Calinic Miclescu, apoi Primat, 18 Maiu 1865-1875.
Iosif, fost de Arges, 1875-1902.

Partenie, fost al Dunirii-de-jos, 1902Ianuar 1909 (retras).

Pimen, fost al Duniirii-de-jos, ales 5 Februar 1909.

www.dacoromanica.ro

XII. (V) Exarhi maramurdeni, rezidAnd la Sf. Mihail

din Peri, lAng5. Sighet.
Pahomie, 1391.

Apoi egumeni :
Simion SalAgeanul, 1458.

liare, 1494.
Unneaza episeopi de Vad.

In Muncaciu episcopi rui i romni :

Petronie, recunoscut do Mihai Viteazul, 1600.
Sirghie, fost egumen de Tismana, d. Iunie 1600, sfintit 4603-1614.
Alti episcopi rui :
Atanasie Krupeski, 1614.
Eftimie, 4618.
Petronie, a doua oarA, 4623.
loan Grigorovici, 1627.
Vasile Tarasovici, sfintit de Mitro1 olitul Moldovei Varlaam, 1633
abdicare, 1642.

Dimitrie de Moiseiu, Romin, ortodox, 1635c. 4640-50.

Petru Partenie Rotosinschi, unit (la
Ungvir), 4649, sfintit in Ardeal,

Porfirie Ardan, calvinizant, 1649.

Ioanichie Mean, neunit, 1658-84.
Iosif Voloinovschi, cal vinizant,
4670-5.

Mibail Serbin, earhimandrity de

Muncaciu, Decembre 1675.
Teofan Mavrocordat, 4675.
leronim Lipnitchi, 4685-8.
Metodie Racovetchi, ortodox, 1688.

4651.

www.dacoromanica.ro

XIII. (VI) Episcopia Vadului (de Rhew).

Marion, pomenit 4523.
Varlaam, 4527.
Anastasie, supt Petru Rare (1529 i urm.).

Tarasie, 19 Iulie 1546-1550.

Gheorghie, 5 Ianuar 4550-Pierderea Ciceului de Domnii Moldovei aduce, pAnii in epoca
Jui Mihai Viteazul, suprimarea acestui Scaun.

www.dacoromanica.ro

XIV. (VII) Noii episcopi de Vad i Maramur5q (in Ardeal

Maramuras), precum i pentru Ardealul-de-sus.
Eftimie, fost al Ardealului, 157...c. 1579.
Spiridon, stArsitul lui 1579, recunoscut 1585c. 1599.
Ioan Cernea (Chyernay) (sti In Vad), pomenit 1599-1600.
Spiridon, a doua oar, c. 1601; intArit de principe, 29 April 1608..
Teofil, de Ardeal, intArit i pentru aceastA diecezi la 21 Februar
1615.

Eftimie, intArit de principe la 1-iu Iunie 1623.

Dosofteiu Moldoveanul, pomenit 1ntAiu la 21 April 1622; dela
1624-5 si In BAlgrad.
Venedict, 4 Maiu 1631.
Sirul lor se incheie cu anexarea diecezei de cAtre Mitropolitut

Ghenadie Brad al Ardealului (dupA 1631; titlul de Vad 11 iea

insA acesta i la 4 Decembre 1628).
Nerecunoscuti de Guvern :

Miron (de Vad) (?), August 1635Iunie 1637.

Saya (de Bistra), 1651.
Simion Petrascu (aprotopopp al Guvernului), numit 11 August
1652.

Dumitru (de MaramurAs). V. mai sus.

Savul (Sava) (episcop al pArtilor de sus), numit 12 April 1650.
Mihail Mo1od4 (de MaramurAs), e. 1651-7.

Iosif de Carnilli, titular de Sivas ; unit, c. 1689. 1726.

Vicatiu romAn unit : Isaia de Atos, Ianuar 1694-1- 15 Maiu 1701.
D
D
Gheorghe Ghenadie Bizantie, 1705.

Iosif Stoics, Romin, ortodox, c. 1690-1711.

www.dacoromanica.ro

NOII EPISCOPI DE VAD SI MARAMURAS

341

'Stefan sau Serafim de Petrova (Petrovan, Petrovai), toamna

anului 1711-d. 1745.
Dosofteiu Teodorovici, de Moiseiu (?), d. 4715-1728, 4733-4 (la
Uglea).

Iosif Hodermarszky, 1707-15.

Gheorghe Ghenadie BizanVe, de Muncaciu, 1716-1733.
Vicariu peutru Romani : Procopie Hodermarszky, dela 1723-9.
Simion Olszawski, 1729-33.
Vicariu: Ioan Kupceenko, 1733-9.
Grigorie Bulko, 1740 22 Novembre 1742.
Ioan Blajovschi, 1743-4.
Blajovschi, 1738-42.
Andrei Bacinschi, 1746-54.
Daniil Havrilovici, 1754-61.
Andrei Zsetkey, 1761-72.
Mihail Paraszovics, 1772-78.
Gheorghie Kt" izeghy, 4778-806.
Vasilie Papp, 1806-8.
Mthail Tabacovici, 1808-13.
*tefan Andrucovici, 1813-5.

Petru Anderco, 1815 2 Iunie 1869.

Urmeazu episcopia de Gherla.

www.dacoromanica.ro

XV. (VIII) Episcopia de Gherla (armas a celei de

Maramuras).

han Alexi, numit la 17 Mart 1854; recunoscut de Pap in Novembre ; sfintit la 28 altombre 1855; -I- 29 Iunie 1862.
Vicariu pentru MaramurA : Ioan Pavel, 24 Novembre 1860inceputul lui 1879.

Ioan Vancea, numit la 4 Iulie 1865; recunoscut 25 Septembre ;

sfintit 3 Decembre ; Mitropolit la 21 Octombre 1868.
Mihail Pavel, numit la 11 Septembre 4872; recunoscut de Pap
la 23 Decembre ; sfintit la 26 Ianuar 4873; 29 Ianuar 1879
trece la Orade.
Vicariu : loan Pop, 12 Decembre 1874 t 10 Decembre 1879.
loan Szab, numit la 18 Februar 1879.
Mihail Kelnyesdy, Pop, Decembre 4879-1-iu Septembre 1887.
Tit Budu, 45 Novembre 1887.

www.dacoromanica.ro

XVI. (IX) Episcopia

Intaiu Nitropolie
de Roman sau
a episcopia-de-jos a targului Romanuluip .
Calist, pomenit la 30 Septembre 1445.
Tarasie, supt tefan-cel-Mare, c. 1472.
Vasilie, pomenit la 46 Octombre 4488 si la c. 14 Novembre 1499.
Teoctist, pomenit la 17 NovPmbre 4502.
Macarie I-iu, pomenit la 4513-4.

Dorofteiu, pomenit la inceputul lui 1528c. 1531.

Macarie al II-lea, 23 April 1531Septembre 1558.
Mitrofan, fost episcop (unde ?), 4550 (pus de Ilia Ilares).
Anastasia, apoi Mitropolit, 1558-72.
Grigorie (?), 1572.4.
Gheorghie, -F 1574.

Eftimie, 1574...
Evstatie, 1577c. 1584.
Agafton, c. 1584-1591.
Nicanor (si Inainte de Ianuar 1586 efost episcopp), 1591 (pomenit

Willi 28 Februar 1592)

dupi 10 August 1594
Agafton, Intors la Roman, pomenit la 13 August 1595c. 6 Maiu
1605.

Anastasie Crimea, c. 6 Maiu 1605Iunie 1608.

Mitrofan, 1608-13.
Pavel, 1613-6.

Anastasia, c. 1616c. 1631.

Dionisie, fost de RAdAuti, c. 1631-3.

Mitrofan, fost de Hui, 1633-41-2.

Evloghie, c. 1642c. 1648.
Anastasia, pomenit la 26 Mart 1651c. 40 Maiu 1658.
Saya, fost la RAdAuti, c. 10 Maiu 1658c. 16 Decembre 1659.
Dosofteiu, c. 16 Decembre 4659c. 1671.

www.dacoromanica.ro

344

ISTORIA BISERICII ROMANET2I

Teodosie, c. 1671-1674.
Than, fo4t de Hui, 1674-c. 1685.
Saya al II-lea, pomenit la 25 August 1685-dup 4 Maiu 1686.
Misail, apoi Mitropolit, toamna 1686-c. 1700-1.
Lavrintie, fost de Rilduti, c. 1702-1706.
Pahomie, 48 Decembre 1706, hirotonisit 18 Ianuar 1707 ;-Februar
4714; -f- Chiev, 1724.

Saya, 1714-c. 1718.

Gheorghie, c. 1718-1723-4.
Atanasie, 1723-4-c. 1733.
Daniil, 173...

Ghedeon, fost de Hui, 1134 43.

Teofil, fost de Hui, c. 1743- 1-iu Septembre 4747.
Ioanichie, 15 Septembre 1747-Inceputul 1769.
Leon Gheuca, 2 Februar 1769-Februar 1786.
Iacov Grecul, Februar 1786-1- 25 Octombre 1786.
Vacan ta.

Antonie de Putna, 19 lulie 4787--J- Iunie 1796.

Veniamin Costachi, dela Hui, lunie 1796-Mart 1803.
Gherasim Clipa, 20 Mart 4803--f- prirrinvara 1826.
Meletie (necauonic ; pus de Turci), 1821-2.
Meletie Brandaburul, fost la Hui, apoi Mitropolit, 1-in lunie
1826-18441.
Veniamin Roset, 2 Februar 4844 --F 1851.
Vicariu: Iustin de Edesa, 1851-6.
Nectarie Hermeziu, de Sotiriupolis, 1856-64.
Atanasie Stoienescu, de Troia, 1864 11 Maiu 1865, vicariu, apoi
episcop-6 Novembre 1868 (demisionat).

Isaia Vicol, de Diocla, vicariu, Novembre 4868-4873; apoi

episcop--f- 20 Iunie 1878.
Melchisedec Btefnescu, dela Hui, 22 Februar 1879--J- 16 Maiu
1892.

Inochentie Moisiu, Decembre 4892-5 April 4894.

Ieronim Ionescu, 25 t'ebruar 1895 - -I- 7 Novembre 4896.
Ioanichie Floru, 4897-1- 28 Iunie 1899
Gherasim Safirin, 17 Februar 1900.

1 4844,

i pentru Meletie ca Mitropolit.

www.dacoromanica.ro

XVII. (X) Episcopi ortodocsi ratacitori prin Ardeal.

loan de Caffa, 1456.

XVIII. (XI) Episcopi de Galati (in leghtura cu vechiul

exarhat de Peri).
Illacarie, constatat la 4466 i 1469.

www.dacoromanica.ro

XIX. (XII) Episcopia de MEMO.

Ioanichie, pomenit intaiu la 25 April 4472dui:IA 4490.

Pahomie, pomenit la 48 Novembre 4504 i 1515.
Teofan, pomenit intaiu la inceputul anului 4528.
Teodosie, pomenit la 2 Mart 1548.

Mitrofan, dl* Roman, 5 Iunie 1551...

Gheorghie, 455...--f- 1558.

Eftimie, 4558...
Dimitrie, supt Despot ; fugar in Ardeal ; -I- in luptii, April 15651

Isaia, 4572c. 4580-1.

Gheorghie Movil, c. 1580-1; fuge in Polonia, 1581; intors la
4582c. Decembre 4587.
Ghedeon de Rica, c. Decembre 4587-91.

Mardarie, 4594c. lunie 1595 (trece ca egumen la Drohobycz,

unde si in 1602).
Amfilohie, c. Iunie 1595dupi 25 Mart 1598.
Teodosie Barbovschi, dupit 25 Mart 1598 fuge in Polonia MaiuIunie 4600; intors...

Anastasie Crimea, pus Iunie 1600 (-Septembre); apoi...c. 6

Maiu 4605.

loan, fost de Hui, c. 6 Maiu 1605c. 4609.

Efrem, c. 1609c. 1615.
Atanasie, c. 4615.

Efrem al II-lea, c. 4617c. 4623.

Evloghie, c. 4623c. 1627.
Dionisie, apoi de Roman, c. 1627c. 4631.
Anastasie, apoi de Roman, pomenit 13 Iunie 4639-4651 (?).
qtefan (?), Iunie 4645.
Saya, apoi la Roman, c. 4631-58.

www.dacoromanica.ro

EPISCOPIA DE RDIUTI

347

Teofan de Putna, fost la Hui, pomenit la 10 Maiu 1658-1667.

Serafun, fo.t de Hui, 1667c. 1682; t dupi 1691.

Misail de Secu, apoi de Roman i Mitropolit, pomenit 4 Maiu
1686toamna 1686.
Lavrintie, apoi la Roman, toamna 1686-1702.
Nicolae Vasilievici, pomenit la 8 Maiu 1694 (supt ocupatia poloa ; fotografte a unei pagini de ms. comunicati de pir..
D. Dan).

Ghedeon de Agapia, pomenit la 2 Decembre 1703-1708.

Calistru, 1708
retragerea sa in Maiu 1728.
Antonie, apoi Mitropolit, 1728c. 1730.

Misail, c. 1730c. 1735.

Varlaam, fost la Hui, c. 1735-45.
Iacov Putneanul, apoi Mitropolit, 1745-13 Novembre 1750.
Dosofteiu, c. 13 Novembre 1750; episcop exempt al Bucovineir
12 Decembre 1781; -f. 2 Februar 1789.
Urmeazel : episcopi exempli ai Bucovinei.

www.dacoromanica.ro

XL (XIII) Episcopi exempti ai Bucovinei, apoi ai

Bucovinei

Ilosofteiu, 42 Decembre 1781t 2 Februar 1789.

Daniil Vlahovici, April 1789t 20 August 1822.
Isaia Balosescu, 4823-1- 4834.
Eugeniu Hacman, 8 Maiu 1835; sfintit 45 August ; 23 Ianuar
1873 arhiepiscop i Mitropolit ; t 12 April st. n. din acelgi an.
Teofil Bendela, 1873-5.
Teoctist Blajeviciu, 4875-82.

Silivestru Andreieviciu-Morariu, 42 Mart 1880t 3 April 4895.

Arsenie Ciupercovici, 4895-4902.
Vladimir de Repta, dela 4902.
Episcopia de Rdui.i (titular); dela Novembre 4898.

www.dacoromanica.ro

XXI. (XIV) Episcopii din Feleac, ldnga Cluj.

Episcopul grec din pArtile greceti, Marcu, inainte de 1489.
Daniil (Danciul, fiul preotului Vlad, care gAzduise pe Marcu), 1489.,

Petru (fratele lui Danii1), 1538.

Pentru aceti episcopi, v. Sate Ili preoli din Ardeal, p. 316 i urm.

www.dacoromanica.ro

XXII. (XV) Protopopi de

egheti, ai Criprilor

(Cu drepturi episcopale).

Ca/v in izant i s

Dan, 1503.
loan, 4538.

Avrarn de Burdan, repiscopp al Bihorului, 4641.

Petru de Ciuciu (Csucsy), numit 45
Decembre 4648.

Petru, 4554.
Mihail, 4608.

XXIII. (XVI) Protopopi da-Inidoara

(Cu drepturi episcopale).

Petru de aoczaths, 4506-26.

Moise Petipl, 4582.
Nicolae, furl lui loan, c. 4659.

www.dacoromanica.ro

ei

ai Hategului

XXIV. (XVII) Episcopia Buzului.

Serafim, 1508.
Paisie, inainte de 1535.
Ieremia, pomenit la 1550.
Atanasie (episcop al lui Radu Iliae), 1553-70, poate c. 1587.
Luca din Cipru, apoi Mitropolit, 1587 (pomenit 1594)-1605.
Chiril, 1605-1620.
Efrem Trufeel, 1620-1638.
Stefan, apoi Mitropolit, 4638-1649.
Serafim, apoi la Minnie, 1649Mart 1668.
Grigorie, ales 4 April 1668-1691.
Mitrofan, fost de Hui, 10 Iunie 1691-1702.
Damaschin, apoi de Mimic, 3 Octombre 1702Ianuar 1708.
Ioasaf de Argee, 14 April 1708-1716.
Daniil, apoi Mitropolit, 1-iu Octombre 1716-19.
Stefan, apoi Mitropolit, 14 Septembre 17191-32 (-I- 16 Iulie 1738).

Misail, 8 lemur 1732-41.

Metodie, 2 Ianuar 1741 23 Mart 1748.
Filaret, 24 Mart 1748-53.
Antim, 1753-7.
Rafail Grecul, 12 April 1757-4 Septembre 1763.
Cozma, SeptPmbre 1763-9 Octombre 1787.
Dosofteiu Filitis, 11 Octombre 1787-11 Octombre 1793.
Costandie Filitis, 29 Octombre 1793-28 Iulie 1819.
Gherasim Rdtescu, 28 Iulie 1819-1824 (I- 1844).
1 A se indrepta astfel si la Mitropolitii munteni.

www.dacoromanica.ro

352

ISTORIA BISERICII ROMANEM

Chesarie, April 1826-30 Novembre 1846.

Filoteiu, 4 Septembre 1850 -I- 46 August 1860.
Dionisie Roma* vicariu, 4864-5; Maiu 1865-73.
Ghenadie, apoi de Arge, 1864.
Inochentie, 1873-93.
Dionisie Climescu, 1894.

www.dacoromanica.ro

Lei 31

www.dacoromanica.ro