Intestinul primitiv , derivate

Intestinul primitiv este de origine endodermala.

Din endoderm se formeaza epiteliul tubului digestive, cu 2 exceptii: epiteliul cavitatii bucale, care
previne din stomodeum si epiteliul canalului anal ce provine din proctodeum.
Din endoderm se dezvolta glandele anexe ale tubului digestive
Din mezenchimul splahnic se formeaza tesutul conjunctiv al tubului digestive, musculatura lui si
peritoneul visceral.
PROENTERONUL
Este format din:
-faringe
-esofag
-stomac
-partea superioara a duodenului pana la deschiderea ampului hepato-pancreatice.
In S4-S5 prezinta un mezenter dorsal comun.
In S6 tubul digestive se alungeste mai repede decat corpul, rezultand curburi, dar ramane in planul
medio-sagital.
Se observa:
-esofagul scurt
-ansa gastrica ( curbura concava anterior)
-ansa duodenala (curbura concava posterior)
-ansa ombilicala (vitelina-concava posterior)
-intestinul terminal (aproximativ rectiliniu).
Partea terminala in care se deschide alantoida se numeste cloaca.
Mezenterul este format din:
-mezoesofag
-mezogastru dorsal
-mezoduoden
-mezenter propriu-zis
-mezo-colon
Mezo-rect ( scurt mezou la nivelul cloacei a carui existenta este scurta, dispare datorita largirii
rectului).

Acum se dezvolta circulatia.

Din aorta dorsal unica pornesc 3 ramuri ce iriga intestinul primitiv:
-trunchiul celiac-pentru intestinul anterior si derivatele lui ( esofag inferior, stomac, partea superioara
a doudenului)
-artera mezenterica superioara- iriga intestinul mijlociu si derivatele lui ( partea inferioara a
doudenului, ansa vitelina)
-artera mezenterica inferioara iriga intestinul terminal si derivatele lui.
ESOFAGUL
-initial este foarte scurt, dar se alungeste rapid atunci cand peretele dorsal al corpului creste cranial.
-deci esofagul se alungeste in sens cranial( in mod accesor prin coborarea stomacului)
In S6-S10 lumenul esofagului este obliterat prin proliferarea endodermului ( nu poate intra in el lichidul
amniotic)
-in S10 se recanalizeaza esofagul
-initial prezinta un epiteliu cilindric si ciliat care prolifereaza si la inceputul perioadei fetale formeaza
epiteliul pavimentos stratificat ( definitiv).
Din esofag se dezvolta si o parte din trahee.
In santul laringo-traheal apare fistula traheo-esofagiana.
Marginile santului se alungesc, fuzioneaza separind 2 conducte:
Anterior-primordiul laringelui, traheei si pulmonilor
Posterior-esofagul
Intre aceste 2 conducte se dezvolta septul traheo-esofagian.
MEZOURI
-mezocardul dorsal-situat anterior-din el se dezvolta sinusul transvers al pericardului.
-mezoesofagul posterior- din el se formeaza elementele structurale ale mediastinului posterior.
MALFORMATII
Atrezia esofagiana= lipsa lumenului, in S10 nu se mai produce recanalizarea esofagului.
Este o maladie neviabila, ea fiind precedent de POLIHIDRAMNIOS (aceasta indicand o malformatie
congenitala)
-stenoza esofagiana- canalizarea este redusa sau exista o ingustare
-fistula traheo-esofagiana-este consecinta unei tulburari in formarea septului traheo-esofagian.
Diverticulul esofagian- foarte des ramane asimptomatic dar poate fi decelat la autopsie.
EVOLUTIA ANSEI GASTRICE

Apoi stomacul sufera 2 transformari:

-se alungeste mai mult partea dorsal decat cea ventral, deci partea dorsal devine convexa, iar partea
ventral concava.Din prima se dezvolta curbura mare, iar din a doua curbura mica.
-initial curbura mare este situate dorsal, iar cea mica ventral.Fetele sunt dreapta si stanga.Apoi
curbura mica trece in dreapta, cea mare in stanga, fata stanga anterior, cea dreapta posterior.
Deci au loc 2 procese: rotatia stomacului in jurul unui ax longitudinal si cresterea inegala a fetelor
dreapta si stanga.Mezogastrul dorsal se modifica si se alungeste.
Din S6-S7 in mezogastrul dorsal apare o prelungire a cavitatii peritoneale, o cavitate=primordial bursei
omentale.
Bursa omentala se prelungeste cranial ajungand pe fata dreapta a esofagului toracic.Aceasta
prelungire se numeste reces pneumo-enteric.
La formarea diafragmei este divizat in 2 segmente:
-cranial in torace- formeaza bursa infracardica
-caudal- persista si formeaza recesul superior al bursei omentale.
Mezogastrul dorsal se alungeste formand o curbura convexa spre stanga.In varful convexitatii
mezenchimului splanhnic formeaza primordial splinei.
Aceasta divide mezogastrul dorsal in 2 segmente:
-lig. Gastro-lienal(anterior)
-lig. Pancreatico-lienal(posterior)
In dezvoltare, ligamentului pancreatico-lienal se lipeste de peritoneul parietal posterior si se formeaza
fascia de coalescenta retroduodenopancreatica Treitz.
Dupa formarea acestei fascii se modifica denumirea lig. Pancreatico-lienal in lig. Reno-lienal.
Intre lig. Pancreatico-lienal si gastro-lienal se formeaza prelungirea stanga a bursei omentale.
Ca urmare a schimbarii pozitiei stomacului se modifica si pozitia omentului mic care din plan mediosagital se dispune in plan frontal.
In aceasta perioada in omentul mic patrund vasele ce formeaza pediculul hepatic.
Intre pediculul hepatic si peretele posterior al trunchiului se delimiteaza o fisura longitudinala= orificiul
epiploic Winslow
Mezogastrul dorsal se alungeste si in sens caudal, acopera pancreasul, colonul transvers, apoi urca la
curbura mare a stomacului.
Intre cele 2 foite ascendente si descendente se formeaza recesul omental inferior al bursei.
Datorita contactului dintre foitele omentale se produce fuziunea lamelor in contact ( ale mezogastrului
dorsal si mezocolonului transvers)
Ramane mezocolonul transvers cu o lama superioara din mezogastrul dorsal si o lama inferioara din
mezocolonul transvers.

Se produce si coalescenta lamelor in contact, ascendente si descendente si segmental mezogastrului

dorsal caudal de curbura mare a stomacului devine oment mare.
Partea omentului mare dintre curbura mare a stomacului si colonul transvers se numeste lig. Gastrocolic si este format la adult din 2 foite peritoneale.
Partea omentului mare caudal de colonul transvers este formata din 2 foite la adult.( in viata
embrionara sunt 4 foite:2 ascendente si 2 descendente; foitele centrale in contact fuzioneaza si dispar)
Partea descendenta a omentului mare vine in contact si fuzioneaza cu peritoneul visceral al colonului
transvers, deci omentul mare atarna caudal de colonul transvers.
Din mezogastrul dorsal se formeaza:
-lig. Gastro-frenic
-lig. Reno-lienal
-peritoneul visceral al splinei
-lig. Gastro.lienal
-o parte din peritoneul parietal posterior secundar al bursei omentale.
-foita superioara a mezocolonului transvers
-omentul mare
-lig. Gastro-colic
Din mezenchimul mezogastrului dorsal se formeaza splina.
Omentul mare este numit matura cavitatii abdominale.El se deplaseaza oriunde patrunde ceva
strain in cavitatea peritoneala.Mezenchimul sau are proprietati macrofage care-I permit sa apere
cavitatea paritoneala de agresiuni.

Malformatiile stomacului
Stomacul bilocular= o stangulare care apare la nivelul stomacului.Astfel stomacul prezinta 2 cavitati.
Strangularea e o consecinta a dezvoltarii inegale a musculaturii circulare.
La nivelul stramtorii fibrele circulare sunt scurte.
Stomacul bilocular produce jena dupa pranzuri si consta in balonare, tranzit dificil, cu varsaturi,
necesitand tratament chirurgical.
Stenoza pilorica este caracterizata printr-un sphincter hipertrofiat care produce o ingustare a canalului
piloric.Are aceleasi semne clinice ca si stomacul bilocular.Deseori stenoza nu devine manifesta decat
dupa cativa ani.
Ectopia toracica se caracterizeaza prin faptul ca partea cardiala e situate deasupra diafragmei, in
torace.Este consecinta lipsei de colaborare a stomacului, de fapt de alungire a esofagului.
Mugurii fuzioneaza in S4 si formeaza o masura unica ce proemina in partea stanga- splina primara.
Umra acestor muguri e vizibila si la adult la nivelul marginii superioare a splinei care este crenelata.

Aceasta formatiune crenelata se pastreaza si in splenomegalie.

Din mezenchimul mezogastrului dorsal se formeaza capsula, trabeculele splenice si pulpa
Splina este un organ hematopoietic in tot cursul vietii fetale.
Dupa nastere ramane doar limfopoietic( limfocite si monocite)
in capilarele sinusoidale si venele splinei se poate acumula o cantitate de 500 ml de sange bogat in
hematii.
Elemental essential adaptarii la efort este splina deoarece are tesut muscular neted prin contractia
caruia se mobilizeaza sangele din depozitul splenic.
Splenectomia la copil creeaza dificultati adaptive.El nu poate efectua effort avand si deficient
imunitare.