Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemplu Proiectare
Exemplu Proiectare
87
7)
8)
9)
10)
11)
12)
Tipul de cadru transversal de fronton utilizat pentru structura principala de rezistenta (vezi fig.
3) = cadru cu doi stalpi intermediari de fronton dispusi la distanta de 8,0 m interax;
89
ambele talpi ale panelor sunt legate de tabla cutata exterioara respectiv interioara, fiind impiedicata
deformarea laterala a panei/riglei (datorita rigiditatii tablei cutate in planul ei, pe directia cutelor)
ceea ce aren un efect benefic asupra stabilitatii acesteia pe portiunile comprimate din incovoiere.
Deasemenea, dispare necesitatea prevederii de tiranti in planul acoperisului, care (la sistemele
clasice) pot aparea ca necesari pentru crearea de reazeme suplimentare dupa axa minima de inertie a
panelor.
Dezavantajele sistemului sunt volumul sporit de manopera la montaj si prezenta unor punti termice
in dreptul panelor / riglelor (desi sistemul prevede fasii de termoizolatie locala, dispuse pe talpa
dinspre exterior a panei / riglei, cu rol de reducere a acestui efect).
Tipul
Elementului
LTP 45 / 0,5 mm
Tabla interioara
LVP 20 / 0,4 mm
Greutate
[daN/m2]
5,50
4,40
4,89
3,00
1,00
18,79
1,21
20,00
91
Tipul
Elementului
LVP 20 / 0,5 mm
Greutate
[daN/m2]
5,50
Tabla interioara
LVP 20 / 0,4 mm
4,40
Rigla de perete
(la 1,2 m interval)
Z 100 / 1,5 mm
2,40
Termoizolatia
Therwoolin 100
mm
Folie polietilena
2,5 daN / m2
2,50
1,0 daN / m2
Total calculat =
Rotunjire (tine cont de prezenta diverselor pazii, consolelor de prindere, etc.) =
Incarcare permanenta (normata) =
Bariera de vapori
1,00
15,80
1,20
17,00
92
(2)
(3)
gp
0,2
= 2,13 0,3 a
(4)
ce g z
0,8 1,5
unde s-a luat F=2,2 pentru o constructie din clasa de importanta III.
a) Pentru starile limita ale exploatarii normale, sub efectul incarcarilor totale de exploatare,
coeficientul incarcarii rezulta din relatia (5):
g
0,2
0 = c 0,2 p = 1,4 0,4
= 1,37 0,3 c
(5)
0,8 1,5
ce g z
unde s-a luat c=1,4 pentru o constructie din clasa de importanta III.
b) Pentru starile limita ultime sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii joaca un rol
secundar), coeficientul incarcarii rezulta din relatia (6):
F = a 0,4
= 2,2 0,4
1 = c = 0,30
(6)
93
Figura 6 Coeficienti aerodinamici pentru vant dupa directie transversala fata de hala
b) Coeficientii aerodinamici si presiunile normale la suprafata pentru vant dupa directia
longitudinala a halei
Figura 7 Coeficienti aerodinamici pentru vant dupa directie longitudinala fata de hala
94
h1
5,0
=
= 0,21 si = 7 c n1 = 0,18 (interpol)
L 24,0
h1
5,0
=
= 0,21 c n 2 = 0,40
L 24,0
h1
b 48,0
= 0,21 < 0,5 si =
= 2,0 c n 2 = 0,50
L
L 24,0
n
n0
Pentru calculul coeficientilor aerodinamici din vant longitudinal, se lucreaza cu valoarea medie a
inaltimii halei (media intre inaltimea la streasina si inaltimea la coama) care rezulta din relatia (8):
h 1 = h 1' =
(8)
h 1'
b 24,0
= 0,12 < 0,5 si =
= 0,5 c n 2 = 0,40
L
L 48,0
(9)
unde:
Gperm = incarcarea din greutatea proprie a structurii metalice de rezistenta, a invelitorii si
peretilor de inchidere
Gcv-perm = incarcarea cvasi-permanenta din accesorii suspendate de acoperisul halei din
ratiuni tehnologice
Gfract.zap = incarcarea cu zapada (fractiunea de lunga durata care se suprapune cu seismul).
Calculul incarcarii permanente (Gperm)
Incarcarea permanenta notata cu Gperm rezulta din insumarea greutatilor estimate ale mai multor
componente in conformitate cu relatia (10):
G perm = G struct + G acop + G pereti
(10)
unde:
Gstruct = greutatea proprie estimata a structurii principale de rezistenta;
Gacop = greutatea proprie estimata a invelitorii termoizolate;
Gpereti = greutatea proprie estimata a peretilor de inchidere termoizolati (se presupune ca
eventuala compartimentare interioara a spatiului halei se realizeaza cu pereti usor, care sunt
legati elastic cu structura de rezistenta)
a) Estimarea greutatii proprii a structurii principale de rezistenta
Pe baza de experienta se estimeaza pentru structura principala de rezistenta a unei hale de
dimensiunile cerute prin proiect un consum specific de otel gsp = 35 kg / mp
Rezulta greutatea totala estimata a structuri principale de rezistenta:
0
G struct
= g sp L B = 35kg / mp 24,0m 48,0m = 40320 kg
(11)
Incarcarea gravitationala de nivel se determina, in cazul halei parter analizate, prin diminuarea
0
valorii G struct
calculate mai sus cu greutatea estimata a jumatatii inferioare a stalpilor, care se
afecteaza bazei cadrului.
Sectiunea estimata pentru stalpi este IPE 360 de unde rezulta greutatea pe metru liniar a
stalpului g1 = 57,1 kg/m.
0
Valoarea cu care se diminueaza G struct
in vederea stabilirii componentei incarcarii gravitationale de
nivel provenita din structura principala de rezistenta se obtine cu relatia:
G struct = g1
H
H
5,0
n st = g1 2 ( n tr + 1) = 57,1
2 (8 + 1) = 2750 kg
2
2
2
unde:
H = 5,0 m este inaltimea stalpului cadrului
nst = numarul stalpilor cadrelor principale
ntr = numarul de travei ale halei
96
(12)
(13)
(14)
vezi tabel 1
H
= 2,5 m ) deoarece restul
2
(15)
vezi Tabel 2
vezi tema
(17)
(18)
Sr = c r G k
(19)
unde:
Gk = este rezultanta incarcarilor gravitationale determinata cu relatia (18);
cr = este coeficientul seismic global, calculat cu relatia (20).
cr = k s r r
(20)
cr G k
681,45
=
= 37,86 kN
2 ( n tr + 1) 2 (8 + 1)
(22)
In relatia de mai sus s-a notat cu (ntr = 8) numarul de travei al halei analizate.
Se face observatia ca, in cazul cadrelor de fronton, forta concentrata orizontala nu se ia pe jumatate
deoarece:
98
Desi este mai usor solicitat, cadrul de fronton contine stalpi de fronton, contravintuiri si (posibil)
rame metalice pentru porti de intrare in hala, ceea ce conduce la o masa a cadrului aproximativ
egala cu cea a unui cadru curent;
Desi acestui cadru ii revine 1 2 din masa invelitorii, din fractiunea incarcarii cu zapada si din
sarcina tehnologica, el preia totusi (in plus fata de cadrul curent) masa peretului de fronton
Forta statica echivalenta determinata mai sus, poate actiona dupa orice directie in planul orizontal.
Din acest motiv, in cadrul analizei seismice efectuate spatial cu un program cu elemente finite de tip
bara, se vor avea in vedere urmatoarele variante:
forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa directia transversala a halei;
forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa directia longitudinala a halei;
forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa o directie orientata la 45 fata de
axele principale ale halei
In acest ultim caz, in fiecare colt de cadru vor actiona simultan cate doua forte orizontale egale
notate S 45
kl si orientate atat dupa directie longitudinala cat si dupa directia transversala a halei.
Valorile acestor forte concentrate rezulta din relatia (23):
S45
kl =
Skl
= 0,707 Skl = 0,707 37,86 = 26,77 kN
2
(23)
99
100
0,1
h Hd
unde:
= deplasarea orizontala relativa, intre nivelul superior si cel inferior al etajului (driftul de nivel),
calculata cu ajutorul deplasarilor orizontale rezultate dintr-o analiza de ordinul I, sub actiunea
incarcarilor orizontale si verticale de calcul, inclusiv fortele echivalente imperfectiunilor globale de
inclinare;
h = inaltimea etajului;
Vd = valoarea de calcul a incarcarii verticale, determinata la baza etajului;
Hd = valoarea de calcul a incarcarii orizontale, determinata la baza etajului.
Introducerea acestui criteriu alternativ se bazeaza pe ipoteza simplificatoare conform careia fiecare
etaj se comporta independent fata de celelalte (evident, particularizata pentru cazul unei cladiri
industriale cu un singur nivel). Ca atare, etajul poate fi modelat (din punct de vedere al modului de
instabilitate cadru cu noduri deplasabile) printr-o consola verticala rigida, avand virful stabilizat
lateral printr-un resort elastic liniar, cu rigiditatea egala cu rigiditatea orizontala a cadrului (k = Hd /
)
Aplicarea criteriului alternativ nu necesita un calcul de stabilitate ci doar o evaluare a deplasarilor
laterale dintr-un calcul de ordinul I. Din acest punct de vedere, el este mai simplu decat criteriul
descris anterior.
Criteriul se preteaza bine la cadrele rectangulare tip parter, utilizate curent la structurile halelor
industriale. El ramine valabil si in cazul cadrelor cu rigle inclinate, avand una sau doua pante, cu
conditia ca aceste pante sa nu fie mai mari de 20% (11,3).
Daca un cadru nu satisface criteriul de rigiditate laterala, se spune ca el este un cadru suplu, la care
va trebui sa se tina cont de efectele de ordinul II la determinarea eforturilor.
Observatie: Acelasi cadru se poate comporta ca rigid pentru anumite cazuri de incarcare, respectiv
ca suplu pentru alte cazuri de incarcare. Deci supletea cadrului NU este o caracteristica intrinseca a
acestuia, data numai de forma sa geometrica si de caracteristicile elementelor sale, ci depinde si de
incarcari.
5.1 Determinarea incarcarilor verticale si orizontale totale, pentru combinatiile de incarcari
analizate
Determinarea incarcarilor verticale si orizontale totale, pentru combinatiile de incarcari analizate se
face in mod organizat in cadrul tabelului de mai jos:
In tabel se opereaza cu acele grupari de incarcari care sunt relevante pentru cadrul plan curent al
halei.
Tabelul 5 Valori ale incarcarilor verticale si orizontale totale pe grupari de incarcari
Starea limita ultima, gruparea fundamentala
Vd = 1,1(GkA+GkP)+1,2GkU+2,13Zk=44481 daN
Hd = 0 + I*
Vd = 1,1(GkA+GkP)+1,2GkU=7674 daN
Hd = 1,2VkT=4104 daN + I*
Vd = 0,9(GkA+GkP)+1,2GkU=6890 daN
Hd = 1,2VkT=4104 daN + I*
Vd = 1,1(GkA+GkP)+1,2GkU+1,92Zk=40852 daN
Hd = 1,08VkT=3694 daN + I*
Starea limita ultima, gruparea speciala
Vd = (GkA+GkU +GkP) +0,3Zk = 11906 daN
Hd = Stransv = 7572 daN + I*
Vd = (GkA+GkU +GkP) +0,3Zk = 11906 daN
Hd = S45grd = 5353 daN + I*
101
In cadrul tabelului 5, s-a operat cu urmatoarele valori pentru obtinerea rezultatelor prezentate:
T = 6,0 m (traveea cadrului curent) H = 5,0 m (inaltimea la streasina a cadrului)
L = 24,0 m (deschiderea cadrului curent)
Cu acestea se obtin valorile incarcarilor aferente unui cadru curent:
L
24,0
T g acoperis = 2
6,0 20 daN / m 2 = 2902 daN
2 cos 7
2 cos 7
= 2 H T g pereti = 2 5,0 6,0 17,0 daN / m 2 = 1020 daN
G kA = 2
G kP
0,5
1
0,2 +
ns
0,5
1 Vd
200 2
(26)
unde:
nc = 2 = numarul de stalpi ai cadrului curent
ns = 1 = numarul de nivele ale cladirii
si deci:
0,5
0 ,5
1
1
1 Vd 1,095
I = 0,5 + 0,2 +
=
Vd
2
ns
200 2
400
Aceste forte se introduc sub forma unui cuplu de forte actionand dupa directie orizontala la
extremitatile stalpului. Ele NU modifica valoarea incarcarii orizontale a structurii.
102
Atat stalpul cat si rigla cadrului transversal curent se executa cu sectiune variabila conform figurii 8
ce prezinta jumatate de cadru transversal curent (cadrul transversal curent este simetric)
Dimensiunile predimensionate ale sectiunilor transversale din tabla sudata ale stalpului si riglei sunt
prezentate in figura 9. Valorile dimensiunilor prezentate pot suferi modificari cu ocazia verificarilor
de rezistenta si stabilitate ale elementelor.
In vederea stabilirii lungimilor de flambaj ale stalpilor cu ajutorul anexei J aprezentului ghid, se
determina coeficientii:
Kc
=
1
K c + K 11 + K 12
(27)
Kc
=
2 K c + K 21 + K 22
unde:
I
K c = c 0 (coeficient de rigiditate pentru stalp)
H
K11 = 0
K12 0 (coeficient efectiv de rigiditate pentru rigla)
K21 = K22 = 0 2 = 1,0 (articulatie la baza)
In formulele de mai sus avem:
H = 5,0 m (inaltimea stalpului)
Ic = 70577 cm4 = momentul de inertie mediu al sectiunii transversale (variabile) a stalpului.
Valoarea (Ic) indicata se determina pentru o sectiune transversala similara celei din figura 8
sectiunea 2-2, insa cu inaltimea inimii de 570 mm.
Calculul coeficientului de rigiditate pentru stalp (Kc):
I c 70577
=
= 141,15 cm 3
H
500
Valoarea coeficientilor efectivi de rigiditate pentru rigla depind de:
Kc =
Cum rigla nu este rectilinie ci frnt prezentand doua pante indentice ( = 7) ne situam in cazul
tratat in tabelul 1 din Anexa J a prezentului ghid.
Valorile coeficientului de rigiditate efectiv aferent riglei pentru diverse combinatii de incarcari, se
prezinta centralizat in cadrul tabelului 6.
Calculele urmatoare, precum si determinarea multiplicatorilor () ai lungimii de flambaj cu abaca
Wood prezentata in anexa J a prezentului ghid.
In afara abacelor se poate aplica pentru comparatie si o formul acoperitoare.
In cadrul tabelului 6 s-au utilizat pentru calculul coeficientului de rigiditate K12 formulele:
103
Ir
K 12 = 1,5
(caz III)
L1 0,2
N E
Ir
K 12 = 0,5
(caz IV)
L1 1,0
N
E
L 1 0,8(1 + 2 ) + 0,61 2
Combinati
a
de
incarcari
1
P+Z
2
P+V
3
P+Z+V
4
P+V+T(+)
5
P+Z+S
6
P+T(+)+S
0,5
(28)
Deformata
riglei
(ponderat)
30754
66962
30754
66962
30754
66962
30754
66962
30754
66962
30754
66962
Simpla
curbura
Dubla
curbura
Dubla
curbura
Dubla
curbura
Dubla
curbura
Dubla
curbura
2400
-18257
2400
-576
2400
-15052
2400
-803
2400
-4339
2400
-2231
[daN]
-110550
-240705
-110550
-240705
-110550
-240705
-110550
-240705
-110550
-240705
-110550
-240705
EC3 tab.E.3
caz IV
EC3 tab.E.3
Caz III
EC3 tab.E.3
Caz III
EC3 tab.E.3
Caz III
EC3 tab.E.3
caz III
EC3 tab.E.3
caz III
K12
[cm3]
7,674
15,095
19,241
41,871
19,759
42,381
19,249
41,879
19,373
42,003
19,299
41,928
Factor de
distributie
(1)
0,948
Factor de
distributie
(2)
1,0
Valori
determ cu:
EC3 fig. E.2.2
6,5
Valori
determ cu:
EC3 form. E.7
6,91
0,903
1,0
5,0
5,13
Unif. ( I
0,880
1,0
4,5
4,65
Var. ( I
0,771
1,0
3,6
3,48
Unif. ( I
0,877
1,0
4,6
4,59
Var. ( I
0,769
1,0
3,4
3,48
Unif. ( I
0,880
1,0
4,7
4,65
Var. ( I
0,771
1,0
3,5
3,48
Unif. ( I
0,879
1,0
4,7
4,65
Var. ( I
0,771
1,0
3,5
3,48
Unif. ( I
0,880
1,0
4,7
4,65
Var. ( I
0,771
1,0
3,5
3,48
Sectiunea
riglei
(in calcul)
min
Unif. ( I r
Var. ( I
ponder
r
min
r
ponder
r
min
r
ponder
r
min
r
ponder
r
min
r
ponder
r
min
r
ponder
r
104
(30)
2) Se determina incarcarile verticale critice pe cei doi stalpi printr-o metoda iterativa
computerizata, cu ajutorul unui program de calcul .
Se adopta schema statica din fig.8, in cadrul careia stalpii sunt solicitari de fortele verticale
concentrate P=1000 daN. Printr-o analiza de bifurcare cu programul amintit se determina fortele
verticale critice pentru stalpi, respectiv Pcr.
H=5,0 m
L=24,0m
105
(31)
Tabelul 8 Incarcarile verticale critice ale cadrului determinate prin diverse metode
Combinatia de
incarcari
1
P+Z
2
P+V
3
P+Z+V
4
P+V+T
5
P+Z+S
6
P+T+S
Qcr [kN]
Cu abaca
9681
Qcr [kN]
Cu formula
9446
Qcr [kN]
Cu program
9871
9029
9662
9871
10123
9662
9871
9552
9662
9871
9552
9662
9871
9552
9662
9871
O comparatie intre incarcarile verticale critice ale cadrului analizat, determinate prin diverse
metode, se prezinta in tabelul 8
Pentru aplicare criteriului de rigiditate, in cazul cadrului cu o deschidere si cu noduri deplasabile
analizat, se lucreaza cu valorile incarcarii verticale critice determinate cu programul. Rezultatele se
prezinta centralizat in tabelul 9.
Tabelul 9 Aplicarea criteriului de rigiditate
Combinatia de
incarcari:
Qd [kN]
Incarcarea verticala
totala
Qcr [kN]
Incarcarea verticala
critica
1
P+Z
444,81
2
P+V
76,74
3
P+Z+V
444,81
4
P+V+T
67,22
5
P+Z+S
119,06
6
P+T+S
67,22
9871
9871
9871
9871
9871
9871
Qd
Q cr
0,045
0,008
0,045
0,007
0,012
0,007
Termenul de
comparatie EC.3
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
Asa cum se observa din tabelul 9, in toate cazurile de incarcare relatia 24 (respectiv criteriul de
rigiditate) este satisfacuta. Cadrul cu noduri deplasabile analizat se comporta ca o structura
rigida in toate cazurile analizate.
Observatii:
Procedura de determinare a sarcini verticale critice pentru cadrul cu noduri deplasabile realizata
printr-o analiza de bifurcare cu un program de calcul adecvat, poate fi inlocuita printr-o analiza de
ordinul II a cadrului, exclusiv sub actiunea componentelor verticale ale incarcarii. Acesta analiza se
efectueaza cu luarea in calcul a imperfectiunii globale de inclinare a structurii (), ca si a
imperfectiuni (e0) de bara a stalpilor (curbura initiala a stalpilor). Forta verticala ultim rezultat din
aceasta analiz de ordinul doi reprezinta valoarea cautata.
5.3 Aplicarea criteriului alternativ simplificat
Pentru aplicarea criteriului alternativ simplificat, este necesar calculul deplasarii la nivelul coltului
cadrului.
Acest lucru se poate face in mod simplificat prin substituirea cadrului real cu un cadru similar,
avand rigla rectilinie, pentru care exista diverse formule de calcul a deplasarii cautate, produse de
106
actiunea fortelor orizontale. Se admite ca jumatate din sarcina orizontala se transmite fundatiei iar
cealalta jumatate se transmite in nodul cadrului, la nivelul riglei, ca forta concentrata.
Deplasarile laterale ale cadrului se determina dintr-un calcul de ordinul I, dupa care se verifica
criteriul simplificat exprimat prin relatia (46), rezultand valorile din tabelul 10:
Aplicarea formulei simplificate, confirma concluziile la care s-a ajuns cu ajutorul criteriului de
rigiditate in acest caz (structura este rigida pentru toate situatiile de poiectare).
Aplicarea criteriului simplificat in cazuri unde incarcarea orizontala este absenta nu are sens.
Criteriul simplificat se aplica identic si in cazul incarcarii seismice (aplicarea lui nu depinde de
starea limita la care se lucreaza).
In cazul unei incarcari nesimetrice, deplasarea orizontala a riglei cadrului este egala cu diferenta
deplasarilor extremitatilor sale.
Combinatia
2 (P+V)
3 (P+Z+V)
4 (P+V+T)
5 (P+Z+S)
6 (P+T+S)
76,74
408,52
76,74
119,06
67,22
41,04
36,94
36,94
75,72
75,72
Vd
0,1?
h Hd
0,007
0,006
0,008
0,015
0,009
Zona
Camp
P+Z
235,56
-156,95
19,27
Rigla
Coama
P+Z
-790,65
-182,58
189,63
Rigla
P+Z
-297,30
-176,11
136,80
Rigla
P+Z
-790,65
-215,84
182,58
Stalp
Vuta colt
cadru
Vuta in
camp
Colt
cadru
Asa cum se poate constata, combinatiile decisive pentru verificarea elementelor structurale la acest
tip de structura (hala parter cu o singura deschidere) provin din gruparea fundamentala, combinatia
de incarcari permanente + zapada.
107
Experienta existenta indica faptul ca doar unele dintre imbinari si contravantuirile se dimensioneaza
pe baza gruparii speciale de incarcari (combinatiile cu seismul).
Elementele structurale verificate in continuare pe baza eforturilor maxime prezentate in tabel sunt:
rigla cadrului transversal curent
stalpul cadrului transversal curent
Pentru calculul celorlalte elemente structurale, se va utiliza STAS 10108/0-78 iar pentru calculul
scheletului de rezistenta al invelitorii si inchiderilor (realizat din profile Z cu pereti subtiri formate
la rece) se va utiliza normativul NP 012/ 97.
6.1 Verificarea riglei cadrului
15
12
Rigla cadrului este un element structural cu sectiune dublu T, realizat din table de otel sudate. Se
prevede o sectiune variabila cu vute in zona colturilor cadrului (elementul sectiunii transversale care
variaza este inaltimea inimii) in conformitate cu fig. 9.
400
260
15
260
15(12)
780
(32)
108
I
154896
Wy1 = x =
= 3973 cm 3
39
hi
2
Grosimea inimii se noteaza cu tw (indicele w provenind de la termenul englez web = inima a
unui profil) iar grosimea talpii profilului se noteaza cu tf (indicele f provenind de la termenul
englez flange = talpa profil)
Valoarea de calcul a inaltimii inimii, utilizata in vederea stabilirii clasei acestui perete la sectiunile
compuse sudate, se noteaza cu d si se calculeaza cu formula:
Iy =
d = hi 2 a
(33)
unde a este grosimea cordonului de sudura din coltul interior al profilului dublu T sudat, care in
cazul de fata se ia a=0,7tw=5,6 mm 5 mm. In consecinta:
d = 780 2 5 = 770 mm
Tensiuni in inima:
-de intindere (se iau cu semnul minus):
i =
N M 18258 7906500
1 =
= 1860 daN / cm 2
A Wx 140,4
3973
N M 18258 7906500
+
=
+
= +2120 daN / cm 2
A Wx1 140,4
3973
=
=
i 1
c + i
de unde:
2120
= 0,533 > 0,5
2120 + 1860
Coeficientul distributiei tensiunilor pe inaltimea inimii este:
+ 2120
= c =
= 1,14 < 1,0
i 1860
Conditia de suplete pentru inima:
a)
pentru pereti de clasa II cu >0,5:
d
456
t w 13 1
=
109
(34)
Verificarea conditiei:
d 770
t = 8 = 96,3
t = 8 = 96,3
w
perete Clasa III
62 1,0 (1 (1,14)) ((1,14)) = 62 2,14 1,14 = 141,7 > 96,3
(35)
c 121
= 8,1
=
conditie indeplinita
t f 15
9 = 9 1,0 = 9,0 > 8,1
c=
110
12
260
15(12)
400
26 42,4 3
12,6 40 3
2
= 30754 cm 4
12
12
Iy
30754
=
= 1451 cm 3
Wy.el =
A = 26 42,4 (26 0,8) 40 = 94,4 cm 2
21,2
hi
+ tf
2
Iy
30754
=
= 1538 cm 3
Wx1 =
20
hi
2
Ix =
d = 400 2 5 = 390 mm
= 1746 daN / cm 2
A Wx1
94,4
1538
-de compresiune (se iau cu semnul plus):
i =
N M 17611 2973000
+ 1 =
+
= +2120 daN / cm 2
A Wx
94,4
1538
Coeficientul inaltimii zonei comprimate a inimii
i =
2120
= 0,548 > 0,5
2120 + 1746
Coeficientul distributiei tensiunilor pe inaltimea inimii este:
=
c + 2120
=
= 1,21 < 1,0
i 1746
t w 13 1
111
(38)
Verificarea conditiei:
d 390
t = 8 = 48,8
w
peretele indeplineste conditia pentru clasa I
396 1
= 64,7 > 48,8
13 0,548 1
(39)
unde VSd este forta taietoare efectiva in sectiune (rezultata din efectul actiunilor iar Vpl.Rd este forta
taietoare capabila plastica a sectiunii transversale
-forta taietoare efectiva maxima in sectiune VSd = 18962 daN = 189,62 kN (din P+Z)
-forta taietoare capabila plastica a sectiunii compuse sudate:
Vpl.Rd =
A vf y
M0 3
(40)
unde aria Av este aria sectiunii transversala ce lucreaza la taiere, determinata pentru sectiuni
compuse sudate in forma de I cu formula:
A v = (d t w )
(41)
unde d = 770 mm este valoarea de calcul a inaltimii inimii calculata cu relatia (55) iar tw = 8 mm
este grosimea inimii.
Deci:
A v = 770 8 = 6160 mm 2
de unde:
112
6160 235
= 759792 N = 759,8 kN
3 1,1
si respectiv 50% din efortul de taiere capabil plastic are valoarea:
Vpl.Rd =
Deci relatia (39) este satisfacuta si efectul fortei taietoare in sectiune se poate neglija (norma NU
cere reducerea rezistentei la incovoiere ca urmare a efectului fortei taietoare).
Verificarea rezistentei sectiunii la incovoiere cu forta axiala se face pentru sectiuni de Clasa III cu
una dintre urmatoarele doua criterii:
Criteriul prevazut de clauza 5.4.8.2(1) conform caruia sectiunile transversale de Clasa III
a)
satisfac verificarea de rezistenta daca exista relatia:
x .Ed f yd
(42)
unde ( x .Ed ) reprezinta tensiunea maxima de pe sectiunea transversala obtinuta cu valorile de calcul
ale actiunilor iar (fyd) reprezinta valoarea de calcul a limitei de curgere a otelului, determinata cu
formula:
c)
fy
235
= 213,6 N / mm 2
(43)
M 0 1,1
Criteriul conform caruia pentru sectiuni transversale de clasa III simetrice dupa ambele axe,
relatia (42) se poate inlocui cu urmatoarea relatie de interactiune (valabila in cazul unei
analize globale pe cadru plan):
b)
f yd =
M y.Sd
N Sd
+
1
A f yd Wel. y f yd
(44)
unde se noteaza cu (y-y) axa maxima de inertie a sectiunii transversale iar notatiile utilizate au
urmatoarele semnificatii:
NSd; My.Sd sunt valorile maxime ale eforturilor in sectiune, determinate pe baza valorilor de
calcul ale actiunilor;
A; Wel.y sunt caracteristicile geometrice elastice ale sectiunii transversale
Verificarea relatiei (42):
x .Ed =
Se observa o usoara depasire (cu 2,86%) a valorii fyd, care se considera acceptabila la o proiectare
rationala si economica a structurii. Criteriul se considera satisfacut.
Verifcarea relatiei (44):
M y.Sd
N Sd
18258
7906500
+
=
+
= 1,028 1,0
A f yd Wel. y f yd 140,4 2136 3825 2136
113
Sectiunea riglei lucreaza si in acest caz la incovoiere cu forta axiala si cu forta taietoare. In
continuare se verifica clauza care permite neglijarea eventuala a efectului fortei taietoare in
sectiunea verificata.
-forta taietoare efectiva maxima in sectiune VSd = 13680 daN = 136,80 kN (din P+Z)
-efortul de tiere capabila plastic al sectiunii compuse sudate:
d = 400 - 25 = 390 mm este valoarea de calcul a inaltimii inimii
Av = 3908 = 3120 mm2
de unde:
3120 235
Vpl.Rd =
= 384830 N = 384,83 kN
3 1,1
iar 50% din forta taietoare capabila plastica are valoarea:
0,5 Vpl.Rd = 0,5 384,83 = 192,42 kN > 136,80 kN
Relatia (61) este satisfacuta si efectul fortei taietoare in sectiune se poate neglija
Verificarea rezistentei sectiunii la incovoiere cu forta axiala pentru sectiuni de Clasa I se face cu
relatia data de clauza 5.4.8.1(1) adica:
M Sd M N.Rd
(45)
unde MSd este momentul incovoietor maxim in sectiune, produs de valorile de calcul ale actiunilor
iar MN.Rd este momentul plastic rezistent de calcul al sectiunii, redus datorita prezentei efortului
axial N.
Relatia (45) este valabila atat pentru sectiuni laminate in forma de I sau H cat si pentru sectiuni
compuse din table sudate in de I sau H, cu talpi egale. In cazul sectiunilor care prezinta tlpi
reducerea momentului plastic rezistent este compensata de fenomenul de ecruisare ce apare in
material si ca atare aceasta reducere poate fi neglijata. Influenta efortului axial asupra momentului
rezistent plastic va fi totusi luata in considerare pentru acest tip de sectiuni transversala daca:
Af y
94,4 2350
= 201673 daN = 2016,73 kN
M0
1,1
capacitatea portanta plastica a inimii sectiunii la intindere:
N pl.Rd =
N plweb
.Rd =
(d t w ) f y
1,1
114
(46)
(47)
Verificarea conditiei de luare in considerare a efectului fortei axiale asupra momentului rezistent
plastic:
web
0,5 N pl.Rd = 0,5 666,55 = 333,28 kN > N Sd
Wpl.y f y
M0
Modulul de rezistenta plastica al sectiunii transversale dublu T bisimetrice:
hi
hi
t f h i2
hi tf
Wpl = 2 b t f + + 2 t w = b t f (h i + t f ) +
2
4
4
2 2
(48)
(49)
de unde:
1,2 40 2
Wpl = 26 1,2 (40 + 1,2) +
= 1765 cm 3
4
1765 2350
M pl. yRd =
= 3770682 daNcm = 377,07 kNm
1,1
Verificarea relatiei (67):
M Sd = 297,3 kNm
relatie satisfacuta
(50)
In zonele in care rigla cadrului este solicitata la eforturi de taieri importante exista pericolul voalarii
inimii riglei din taiere. Este cazul inimii riglei din zona vutei, unde inima are supleti de perete mai
ridicate si este supusa la actiunea unor forte taietoare mai importante (zona de incastrare a riglei in
stalp).
Verificarea la voalare inimii din taiere nu este necesara daca este indeplinita relatia:
d
69
tw
(51)
d 770
t = 8 = 96,3
w
relatia NU este indeplinita
69 = 69 1,0 = 69 < d
t w
Este deci necesara verificarea la voalara prin taiere a inimii. Deoarece zveltetea de perete a inimii
(determinata mai sus) este egala cu 96,3 > 69 , in dreptul reazemului riglei se prevede in mod
obligatoriu o rigidizare pe inima acesteia. Rigidizarea se prevede in dreptul coltului interior al
cadrului, zona in care exista o forta taietoare importanta si poate sa apara in mod real voalarea
inimii (vezi fig. 11).
d =770 mm
a =770 mm
1
Figura 11 Panoul de inima verificat la voalare din taiere
In sectiunea (1-1) din figura s-au determinat urmatoarele eforturi:
MSd = -790,65 kNm
NSd = -182,58 kN
VSd = 189,63 kN (forta taietoare maxima pe reazem)
I) Verificarea panoului de inima la voalare prin metoda post-critica simpla
116
Vba .Rd =
d t w ba
M1
(52)
(53)
unde k este coeficientul de voalare prin taiere al inimii, care se ia k = 5,34 (pentru cazul inimilor
cu rigidizari transversale in dreptul reazemului si fara rigidizari transversale intermediare).
Rezulta zveltetea redusa a inimii:
w =
96,3
= 1,11
37,4 1,0 5,34
Cum 0,8 < w < 1,2 rezistenta post-critica simpla se determina cu formula:
)] f
ba = 1 0,625 w 0,8
yw
(54)
de unde:
235
= 109,38 N / mm 2
3
In final se determina rezistenta inimii la voalare din taiere:
ba = [1,0 0,625 (1,11 0,8)]
770 8 109,38
= 612528 N = 612,53 kN
1,1
Daca talpile sectiunii dublu T sunt capabile sa reziste la actiunea momentului incovoietor si a
efortului axial din sectiunea (1-1), nu este necesar sa se reduca rezistenta de calcul a inimii la
voalare din taiere pentru a tine seama de prezenta acestor eforturi in sectiune. Verificarea se face
cu relatia utilizata pentru sectiuni transversale de Clasa 3:
Vba .Rd =
M y.Sd
N Sd
+
1
A * f yd Wel* . y f yd
(55)
unde A* si Wel* . y sunt caracteristicile geometrice ale sectiunii transversale formate numai din talpi,
respectiv:
A * = 2 26 1, = 78 cm 2
*
26 812 26 78 2
W
=
= 2067 cm 3
el.y
6
6
fy
235
iar f yd =
=
= 213,6 N / mm 2
M 0 1,1
Rezulta:
117
18258
7906500
+
= 1,90 > 1,0
78 2136 2067 2136
Sectiunea transversala formata numai din talpi NU rezista combinatiei de eforturi formate din
momentul incovoietor si efort axial.
In consecinta, sectiunea transversala a riglei trebuie sa satisfaca simultan urmatoarele doua
conditii:
M Sd M f .Rd
(56)
0
f . Rd
Wpl* f y
1,1
3100,5 2350
= 6623795 daNcm = 662,38 kNm
1,1
Momentul plastic rezistent redus datorita prezentei fortei axiale NSd se determina cu relatia:
N
M f .Rd = M 0f .Rd 1 Sd
N f .Rd
unde N f .Rd = N *ply =
A* f y
1,1
(57)
78 2350
= 166636 daN = 1666,36 kN .
1,1
Rezulta:
182,58
M f .Rd = 662,35 1
= 589,80 kN < M Sd
1666,36
Se constata ca prima conditie din relatia (56) NU este indeplinita. Se verifica in continuare conditia
a doua din aceeasi relatie, respectiv:
VSd = 189,63 kN
fata la efortul de taiere daca talpile sectiunii transversale ar putea prelua mai mult din incovoiere
si din compresiune, pentru a o descarca in mod corespunzator. Rezultatul obtinut mai sus arata
ca, de fapt, suprapunerea momentului incovoietor si a efortului axial peste efortul de taiere,
conduce la cedarea inimi si nu taierea in sine. Prin masura preconizata se consolideaza nu numai
panoul 1 din figura 11 ci si panoul 2, unde exista deasemenea riscul cedarii inimii sub efort
combinat in zona reazemului (vezi fig. 12).
3
= b t f (h i + t f ) = 26 2,0 (78 + 2,0) = 4160 cm
4160 2350
= 8887272 daNcm = 888,73 kNm
1,1
1,1
Se recalculeaza capacitatea portanta plastica a sectiunii formate doar din talpile profilului:
M
0
f . Rd
N f .Rd = N
*
ply
A* f y
1,1
M Sd = 790,65 kNm
182,58
b) O a doua masura care se poate lua este aceea de a prevedea o rigidizare transversala pe inima
dupa diagonala panoului 1 (panoul de inima din coltul cadrului in figura 11). Aceasta masura
impiedica aparitia semiundei de voalare inclinate la 45 (specifica voalarii din taiere) datorita
dispunerii rigidizarii aproximativ dupa directia acestei semiunde. Aceasta masura nu asigur
119
totusi inima panoul 2, care in zona reazemului este supus practic aceleiasi combinatii si nivel
de eforturi ca in panoul 1. Aici se poate prevedea o rigidizare partiala ca in fig. 13.
d 770
t = 16 = 48,2
t w
In zonele in care talpa riglei este supusa la compresiune din combinatia (moment incovoietor + forta
axiala), exista riscul pierderii stabilitatii laterale (deversarii) talpii respective. Acest fenomen se
poate petrece:
La talpa superioara a riglei in zonele centrale ale deschiderii cadrului, unde aceasta este
comprimata din actiunea ncrcrilor gravitationale de dimensionare (P+Z). Se observa ca talpa
superioara este legata dupa directie transversala ei prin panele acoperisului, dispuse la 1,1 m
interval si care lucreaza pe aceasta directie prin rigiditatea lor axiala. Verificarea la pierderea
stabilitatii se face deci in intervalul dintre doua pane consecutive, acolo unde valorile
momentului incovoietor pozitiv sunt mai mari (deci spre mijlocul deschiderii cadrului);
La talpa inferioara a riglei in zonele marginale ale deschiderii cadrului, unde apare un moment
incovoietor negativ din ncrcarea gravitaional. Este indicat ca portiunea riglei pe care apare
momentul incovoietor negativ sa fie separata de restul deschiderii printr-un sistem de legaturi
(fie contrafise legand talpa inferioara de pane daca acestea sunt aparente, fie utilizand sistemul
de contravantuiri din planul acoperisului daca panele nu sunt aparente). Pe aceasta portiune se
va face verificarea pierderii stabilitatii laterale a talpii inferioare a riglei.
Talpa superioara este fixata lateral in punctele de prindere a panelor pe rigla, distantate la 1,45 m
(masurat pe inclinat).
Daca zveltetea adimensionala LT este mai mica decat 0,4 atunci nu exista pericolul deversarii, deci
verificarea la deversare nu mai este necesara. Se face mai intai aceasta verificare:
LT
Wpl.y f y
=
M cr
1 =
0,5
= LT [ w ]0,5
1
E
= 93,9
fy
(58)
(59)
235
=1
fu
(60)
deci 1 = 93,9
Coeficientul w = 1 pentru sectiuni de Clasa 1 sau 2
In continuare se poate folosi relatia:
0 , 25
LT
Wpl2 .y
L
I I
z w
=
0 , 25
L2 G I t
0,5
(C1 ) 1 + 2
E Iw
(61)
Iw
I z h s2
420 x 24 , 96
=
=
4
4
= 64415 cm
unde:
h s = h t f = 27 2x1,02 = 24,96 cm
Rezulta valoarea zveltetii grinzii:
0 , 25
LT
484 2
145
420 70580
= 8,23
=
0 , 25
1452 8,1 105 15,94
0,5
(1,132) 1 + 2
2,1 106 70580
Colt cadru
-193518
-859592
Mijloc vuta
-190086
-530130
y NSd
1,5
y Af y
122
Extremitate camp
-186653
-266315
y = y (2My 4 ) +
min = min{ y ; z }
Wpl.y Wel.y
0,90
Wel. y
w Wpl.y LT
=
w = LT
LT =
M cr
1
1
Wel.y
Wpl.y
1
M cr 0
M cr =
2
m
c
t
2
2
2 2
M = i s N = i y + i z + a N
cr
cr 0
2a
cr
2a
EI
GI
N cr = 2 z + 2 2 t 2
Lt
i y + iz + a
a2 + w
Iz
=
2
2
i y + iz + a 2
unde s-a notat cu a distanta de la centrul de greutate al panelor la centrul de taiere (aici identic cu
centrul de greutate) al sectiunii de inertie minima a vutei si a=7,5+18=25,5 cm.
Pentru sectiunea cu arie minima (h=36 cm; b=26 cm; tf=1,5 cm; tw=0,8 cm) se determina:
A=111 cm2
Iy=26220 cm4
Iz=4394 cm4
I z h 2w
Iw =
= 1.196.267 cm6
4
iy = 15,37 cm
iz = 6,29 cm
1
I t = (2 26 1,53 + 33 1,03 ) = 69,5 cm 4
3
i s2 = 15,37 2 + 6,29 2 + 25,52 = 926,05
de unde rezulta:
123
1196267
4394
=
= 0,996
15,37 2 + 6,292 + 25,52
25,52 +
926,05
759976 = 13.995.524 daNcm
2 25,5
Coeficientul sectiunii echivalente se ia c=c0 unde valoarea c0 se obtine din tabelul F.2 din anexa F
pentru:
D 36,0
=
= 24 (unde cu D s-a notat inaltimea sectiunii minime a vutei)
tf
1,5
r=
vuta
h max
85,0
=
= 2,36
D
36,0
c)
2 EI z
2
Lt
y=
=
N cr
LT =
0,625 3333
= 0,013
11356309
Se observa ca este satisfacuta conditia LT < 0,4 motiv pentru care nu mai sunt necesare alte
verificari de pierdere a stabilitatii laterale a vutei: stabilitatea laterala pe portiunea respectiva este
asigurata.
124
La extremitatea superioara a stalpului, care are si inaltimea maxima de sectiune (h=850 mm),
actioneaza urmatoarele eforturi (din combinatia cea mai dezavantajoasa):
NSd=-215847 N
MySd=859592 Nm
Sectiunea transversala este deci supusa la compresiune si incovoiere.
Dimensiuni ale sectiunii transversale maxime:
h=850 mm
b=260 mm
hw=820 mm
tf=15 mm
tw=10 mm
Caracteristici geometrice ale sectiunii:
A=160 cm2
Iy=181921 cm4
Iz=4394 cm4
Wy.1=4437 cm3 (in coltul interior al sectiunii transversale)
Wel.y = 4280 cm3 (la fibra extrema a sectiunii transversale)
iy=33,71 cm
iz= 5,24 cm
Rezulta urmatoarele tensiuni in fibrele extreme ale inimii sectiunii transversale:
21585 8595920
= 2072 daN / cm 2
160
4437
21585 8595920
2 =
+
= +1802 daN / cm 2
160
4437
1 =
( ) 1802
=
= 0,870
(+ ) + 2072
Conditia de incadrare in Clasa 3 tine de supletea de perete a inimii sectiunii transversale (pentru
cazul >-1,0):
d
42
t w 0,67 + 0,33
d
850
=
= 85
tw
10
125
42 1 , 0
= 110
0 , 67 + 0 , 33 ( 0 , 87 )
Conditia fiind satisfacuta, inima sectiunii transversale este un perete de clasa 3, asadar si stalpul
cadrului este un element de clasa 3.
Verificarea stabilitatii stalpului se va face in conformitate cu prescriptiile referitoare la elemente de
Clasa3.
min = min{ y ; z }
y NSd
1,5
k y = 1
y Af y
= (2 4)
y
My
y
Factorul momentului incovoietor uniform dupa axa (y-y) se stabileste tinand cont de faptul ca
stalpul este nominal articulat la baza si deci:
My = 1,8 0,7 0 = 1,8
twh2
1 852
= 26 1,5(85 + 1,5) +
= 5179 cm 4
4
4
y = i = 33,71 = 56,4
y
lfz 500
= 95,4
z = =
i y 5,24
= 93,9 = 93,9
1
w =
126
56,4
y = w = 93,9 0,826 = 0,55
93,9
1
h 850
=
= 3,27 > 1,2 , respectiv
b 260
grosimea talpii tf=15 mm < 40 mm si deci se incadreaza dupa curbele de flambaj astfel:
[
[
]
]
=
= 0,637 < 1,0
y =
2
2
2
2
0
,
688
+
0
,
688
+
0
,
55
y
y
1
1
=
= 0,410 < 1,0
z =
2
2
2
2
1
,
046
1
,
046
0
,
92
+
+
z + z z
min = 0,410
( 0,22) 21585
In final se poate trece la verificarea stabilitatii stalpului cu relatia prezentata mai sus:
21585
1,02 8595920
+
= 1,115 > 1,0
0,410 160 2350 / 1,10 4280 2350 / 1,10
Se observa ca stalpul nu face fata din punct de vedere al stabilitatii, motiv pentru care se mareste
latimea talpii sale de la 260 mm la 300 mm. In urma repetarii calculelor de verificare prezentate mai
sus, valoarea membrului stang al relatiei rezulta: 0,983 < 1,0 (relatie satisfacuta)
127