Prioritati Pentru Sighisoara

Fundatia Mihai Eminescu Trust - document de lucru, atelier “Prioritati pentru Sighisoara” Indice A. 26.06.
2009
Rezultate preliminare ale atelierului:
„Prioritati pentru Sighisoara”
Hotel Sighisoara, 26.06.2009
Strategia de dezvoltare economico- sociala a municipiului Sighisoara pentru perioada 2008 – 2013© Copyright Municipiul Sighisoara 2008.
Fundatia Mihai Eminescu Trust - document de lucru, atelier “Prioritati pentru Sighisoara” Indice A. 26.06.2009
10:00 - 10:15 - Deschiderea atelierului “Prioritati pentru Sighisoara”
10:15 - 10:45 - Modul 1 - Interpretarea subiectului Strategia de Dezvoltare Economico – Sociala a

Municipiului Sighisoara pentru Perioada 2008 – 2013 (SDESMS 2008-2013).
10:15 – 10:30 - exercitiu de interpretare al documentului “ Cuvant inainte” de Sorin Virgil Savu.
10:30 – 10:45 - exercitiu de interpretare al documentului “ Mesajul echipei de consultanta” al echipei

Agenda Setting.
10:45 – 11:00 - prezentarea rezultatelor Modul 1.
11:00 – 11:45 - Modul 2 – Analizarea rezultatelor “SWOT” continute de SDESMS 2008-2013,

“turismul”, “cultura”, “cetatea medievala Sighisoara, mostenire UNESCO”
11:00 – 11:15 - “SWOT” turismul
11:15 – 11:30 - “SWOT” cultura
11:30 – 11:45 - “SWOT” cetatea medievala Sighisoara, mostenire UNESCO
11:45 – 12:00 - prezentarea rezultatelor Modul 2
12:00 – 12:15 - pauza de cafea
12:15 – 13:00 - Modul 3 – definirea si preluarea actiunilor prioritare pentru Sighisoara
13:00 – 13:15 – modalitati de punere in practica a actiunilor prioritare pentru Sighisoara
13:15 – 13:30 - cine se poate implica si posibilii parteneri pentru actiunile prioritare pentru Sighisoara
13:30 – 13:45 - in cat timp putem obtine rezultate.
13:45 – 14:00 - prezentare concluziilor, inchiderea atelierului.
Modul 1
Cuvinte cheie semnificative pe care cele patru grupe de lucru le-au identificat. Cu culoarea verde sunt
marcate conceptele gasite de comun acord si cu turcoaise conceptele asupra carora nu s-a ajuns la
comun acord
Puteti gasi lista diferitelor concepte ordonate in functie de alegerea lor de catre participanti.
________________________________________________________________________________
* Cuvânt înainte adresat de Viceprimarul municipiului Sighişoara Coordonatorul proiectului
Pornind de la misiunea administraţiei locale, aşa cum a fost gândită de legiuitor şi anume aceea de a se preocupa de
nevoile comunităţii şi de rezolvarea acestora, de asigurarea prosperităţii locuitorilor care i-au dat girul, pentru realizarea şi
gestionarea unor servicii publice specializate, competente, echitabile şi eficiente, elaborarea unei strategii de dezvoltare
este o necesitate pentru comunitate, dar şi o datorie a administraţiei locale.
Ţinând cont şi de actuala perioadă de planificare pentru fondurile Uniunii Europene şi anume 2007 – 2013,strategia de
dezvoltare este necesară, municipalitatea putând astfel accesa fonduri în cadrul diferitelor programe de finanţare.
In acest context, se impune elaborarea unei strategii de dezvoltare economico – socială a MunicipiuluiSighişoara, pentru
perioada 2008 –2013, pornind de la situaţia actuală a municipiului, cu participarea tuturor actorilor locali care pot contribui
la obţinerea unui document strategic relevant, care să răspundă aşteptărilor cetăţenilor în ceea ce priveşte creşterea
nivelului de trai, a standardului de viaţă, prin realizarea unor servicii publice de calitate, crearea de locuri de muncă,
creşterea atractivităţii şi competitivităţii produselor publice din domeniile de competenţă.
Pentru aceasta, în anul 2007, în cadrul unui proiect privind dezvoltarea administraţiei la nivel local, s-a obţinut o finanţare
prin programul PHARE 2005 pentru”Planificarea strategică pentru municipiul Sighişoara”, proiect care are ca scop
creşterea capacităţii administraţiei publice locale din Sighişoara în gestionarea problemelor comunităţii.
Obiectivul general al acestui proiect a fost creşterea calităţii în activitatea desfăşurată de către administraţia locală, prin
îmbunătăţirea capacităţii administraţiei atât în evaluarea şi prioritizarea problemelor, dar şi în gestionarea eficientă a
acestora. Grupurile ţintă ale proiectului au fost: personalul din administraţia publică.locală din Sighişoara, angajaţi şi
angajatori, personalul din instituţiile publice, membri ai organizaţiilor ne-guvernamentale din oraş, publicul larg. Activităţile
principale ale proiectului au fost: instruire pentru administraţia locală în elaborarea de strategii,campanie de informare a
comunităţii locale asupra proiectului, analiza nevoilor comunităţii, elaborarea strategiei de dezvoltare locală, întâlniri cu
cetăţenii şi actori locali interesaţi de proiect, realizarea unui parteneriat larg pentru dezvoltare locală, monitorizare şi
evaluare.
Strategia de dezvoltare locală se doreşte a fi un document strategic integrat, larg acceptat de către comunitate, care să
devină cadrul pentru dezvoltarea viitoare a municipiului. Realizarea strategiei în cadrul unui dialog social larg este un
instrument nou, atât pentru administraţia locală, cât şi pentru organizaţiile şi instituţiile ce vor fi implicate în realizarea ei.
Identificarea domeniilor de dezvoltare profitabile şi larg acceptate de către comunitate, în timp mai scurt şi cu o gestionare
mai eficientă a fondurilor, înseamnă de fapt o viaţă mai bună pentru cetăţeni. În acelaşi timp s-a abordare integrată, clară
şi coerentă de dezvoltare durabilă a Sighişoarei, adică vom şti ce vrem şi ce trebuie să facem acum pentru ca şi copii
noştri să o ducă bine înviitor.
Sorin Virgil Savu, coordonator proiect.
Modul 1
Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:
• Strategie III
• Parteneriat III
• Comunitate II
• Competenta
• Dezvoltare
• Dialog social
• Grup tinta
• Nivel de trai
Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru asupra carora nu s-a ajuns la comun acord:
• Adminitratie II
• Comunitate
• Cresterea atractivitatii
• Dialog
• Finantare
• Gestionare
• Gir
• Necesitate
• Planificare
• Prosperitate
• Viitor
Modul 1
Cuvinte cheie semnificative pe care cele patru grupe de lucru le-au identificat. Cu culoarea verde sunt
marcate conceptele gasite de comun acord si cu turcoaise conceptele asupra carora nu s-a ajuns la
comun acord.
___________________________________________________________________________________________________________
_
Mesajul echipei de consultanță
Orice activitate, oricât de mică ar fi, începe cu un plan. Iar atunci când ai în faţă viitorul unui oraş, pe următorii cinci ani,cu
atât mai necesar şi mai elaborat este planul. Aşadar, n-ar trebui să mire pe nimeni că este nevoie de aşa multe pagini
pentru a prezenta strategia de dezvoltare a municipiului Sighişoara şi că la elaborarea lui au colaborat în total aproximativ
130 persoane.
Acest document reprezintă sfârşitul unui proces care a presupus patru luni de lucru, aproximativ 20 de întâlniri de analiză,
2 consultări publice, peste 40 de interviuri individuale. Este un plan care va sta la baza dezvoltării durabile a municipiului
Sighişoara pe perioada 2009-2013. La realizarea lui au contribuit specialişti din diferite domenii de activitate care,
analizând propunerile şi observaţiile venite din partea comunităţii locale, au definit: unsprezece direcţii de dezvoltare pe
termen lung, trei măsuri prioritare pentru perioada imediat următoare şi o succesiune de proiecte pentru fiecare dintre
direcţiile de dezvoltare.
Documentul de dezvoltare strategică al municipiului Sighişoara poate fi folosit de către factorii decidenţi ca un manual de
utilizare pentru că el indică problemele locale care necesită a fi abordate în următorii cinci ani dar şi oportunităţile care pot
fi folosite pentru a fi rezolvate.
Documentul de dezvoltare strategică al oraşului Sighişoara reprezintă în acelaşi timp şi un început de drum. Ceea este
scris aici, nu are valoare dacă nu este pus şi în practică. Greutatea cea mai mare rămâne acum pe umerii sighişorenilor,
care vor avea derealizat împreună proiectele şi măsurile propuse pentru anii 2009-2013. Administraţie locală, societăţi
comerciale, societate civilă, dacă vor colabora şi vor respecta aceleaşi principii folosite în elaborarea strategiei, vor avea
puterea de transforma propunerile din acest document în realitate.
Credem că peste cinci ani oraşul Sighişoara poate arata şi în fapt aşa cum este descris acum în documentul de
dezvoltare strategică. Pentru că tot ce este propus ca plan de dezvoltare a municipiului este construit plecând de la ceea
ce există acum în Sighişoara, cu bune şi cu rele, şi ţinând cont de cadrul de programare al României şi tendinţele externe
probabile.
Vă invităm pe voi, sighişoreni, să credeţi în puterea voastră de a face aceste planuri să se întâmple!
Echipa Agenda Setting
Modul 1
Cuvinte cheie semnificative pe care cele patru grupe de lucru le-au identificat. Puteti gasi lista
diferitelor concepte ordonate in functie de alegerea lor de catre participanti.
________________________________________________________________________________
• Dezvoltare, strategica, durabila III

• Specialisti III
• Durabilitate II
• Plan II
• Activitati
• Colaboratori
• Comunitate
• Elaborare
• Masuri prioritare
• Plan de dezvoltare
• Punere in practica
• Practica
• Principii
• Proces
• Realizare
• Strategie
• Manual de utilizare III

• Consultari publica
• Dezvoltare durabila
• Factori decidenti
• Plan
• Strategie
• Specialisti
• Viitorul
Modul 2
Cele mai semnificative rezultate din analiza pe domenii realizata de echipa de consultanta SDESMS
2008-2013. Cu culoarea verde sunt marcate conceptele gasite de comun acord de participanti si cu
turcoaise conceptele asupra carora nu s-a ajuns la comun acord.
3.2.1.2 Turismul
PUNCTE TARI

C. Patrimoniul imobiliar al oraşului este pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO şi este inclus în rândul
obiectivelor turistice; III
A . Sighişoara în sine este o marcă recunoscută naţional şi internaţional-anual atrage sute de mii de
turişti; II
D. Există o infrastructură de cazare şi masă de diferite categorii financiare pentru turişti: atât pentru
studenţi cu rucsac cât şi pentru turişti care caută confort. I
H. Imaginea originală şi autentică a oraşului poate fi considerată de asemenea ca un factor de
atractivitate; I
A . Sighişoara în sine este o marcă recunoscută naţional şi internaţional-anual atrage sute de mii de
turişti; II
B. Mulţi localnici văd în turism o sursă de venit şi dezvoltare locală şi doresc să investească în acest
domeniu;
D. Există o infrastructură de cazare şi masă de diferite categorii financiare pentru turişti: atât pentru
studenţi cu rucsac cât şi pentru turişti care caută confort. I
H. Imaginea originală şi autentică a oraşului poate fi considerată de asemenea ca un factor de
atractivitate; I
3.2.1.2 Turismul
PUNCTE SLABE

C. Oferta posibilităţilor de petrecere a timpului în Sighişoara este epuizată în maximum o zi; II
E. Turismul în Sighisoara este aproape în întregime legat de Cetate, care limitează mult timpul petrecut de
un turist în
Sighişoara.II
B. Ofertele de cazarea şi masă sunt insuficiente în unele perioade ale anului; I
F. În ultimii 4 ani, numărul oficial al angajaţilor în acest domeniu a rămas constant, aproximativ 200 de
persoane.I
L. Infrastructura turistică este în evoluţie, încă cu lacune din un punct de vedere profesional, organizatoric
şi al marketingului.I
J. Abandonul fizic al moştenirii UNESCO şi lipsa unui plan de management, reduce substanţial orice
perspectivă de
dezvoltare turistică majoră.III
B. Ofertele de cazarea şi masă sunt insuficiente în unele perioade ale anului; I
C. Oferta posibilităţilor de petrecere a timpului în Sighişoara este epuizată în maximum o zi; I
E. Turismul în Sighisoara este aproape în întregime legat de Cetate, care limitează mult timpul petrecut de
un turist în
Sighişoara.I
G. Este imposibil realizarea unui turism de afaceri - nu există infrastructură sau servicii pentru un turism
de acest gen.I
K. Accesul vizitatorilor (interni sau străini) este foarte dificil din cauza unei dotări slabe a infrastructurii de
transport.I
3.2.1.2 Turismul
OPORTUNITĂŢI

A. Exploatarea turistică a moştenirii construite şi a mediului natural aparţinătoare Unesco şi teritoriului
Natura 2000.IIII
C. Reducerea riscurilor unui eventual declin economic, prin promovarea treptată a turismului, ca activiate
complementară economiei.II
C. Reducerea riscurilor unui eventual declin economic, prin promovarea treptată a turismului, ca activiate
complementară economiei.II
D. Deschiderea unei perspective pentru turismul de afaceri, prin construirea unui centru de congrese ,
destul de spaţios pentru conferinţe şi evenimente culturale de mărime medie.II
3.2.1.2 Turismul
AMENINTARI

A. Risc fizic pentru moştenirea UNESCO, cauzat de dezvoltarea turistică, dacă nu se va include o
întreţinere şi monitorizare adecvată în planul de management.III
B. Monopolizarea dezvoltării turistice de câţiva operatori şi întreprinzători, dacă localnicii nu sunt informaţi
şi susţinuţi în demararea activităţilor antreprenoriale.I
C. Alterarea culturală şi socială a vecinătăţii Cetăţii, dacă se ignoră hotarele şi capacităţile din planul de
dezvoltare.I
A. Risc fizic pentru moştenirea UNESCO, cauzat de dezvoltarea turistică, dacă nu se va include o
întreţinere şi monitorizare adecvată în planul de management.I
B. Monopolizarea dezvoltării turistice de câţiva operatori şi întreprinzători, dacă localnicii nu sunt informaţi
şi susţinuţi în demararea activităţilor antreprenoriale.I
C. Alterarea culturală şi socială a vecinătăţii Cetăţii, dacă se ignoră hotarele şi capacităţile din planul de
dezvoltare.I
Modul 2
3.2.5 Cultura
PUNCTE TARI

C. Festivaluri recunoscute naţional şi internaţional.I
E. Unele evenimente sunt unice la nivel naţional.I
G. Existenţa unor colecţii istorice în cadrul Muzeului Istoric.III

H. Existenţa unei biblioteci istorice cu 30.000 de volume vechi.III
D. Profil cultural cunoscut la nivel naţional II.
C. Festivaluri recunoscute naţional şi internaţional.I
A. Oferte variate şi bogate din partea unor instituţii culturale. Acestea sunt adresate atât rezidenţilor cât şi
turiştilorI.
F. Economia locală de regulă sponsorizează evenimentele culturale.I
3.2.5 Cultura
PUNCTE SLABE
F. Lipsa disponibilităţii unor spaţii interne dotate pentru evenimentele culturale publice.III
C. Lipsa coordonării între iniţiativele culturale locale şi evenimente.I
G. Concentrarea evenimentelor pe perioada de vară.I
B. Absenţa unei reţele culturale.III
E. Limitări de buget şi venituri scăzute din evenimente.II
C. Lipsa coordonării între iniţiativele culturale locale şi evenimente.II
A. Profil internaţional slab al activităţilor culturale.I
D. Insuficienţa comunicării şi promovării activităţilor culturale.I
F. Lipsa disponibilităţii unor spaţii interne dotate pentru evenimentele culturale publice.I
H. Condiţii nepotrivite şi periculoase în Muzeul de Istorie şi Biblioteca documentară.I
I. Câteva colecţii private împrăştiate şi nevalorificate.I
3.2.5 Cultura
OPORTUNITĂŢI
B. Dezvoltarea distribuţiei evenimentelor pe toată perioada anului, extinzând sezonul turistic.IIII

C. Multiplicarea evenimentelor cultural reuşite promovând segmentele lor speciale şi reducând
congestiunea„toate într-una”.I
F. Construirea unui Muzeu de Istorie şi a unei biblioteci documentare moderne, combinat cu centrul de
congrese.I
A. Consolidarea evenimentelor cultural actuale şi din viitor printr-un management centralizat şi marketing
internaţional.I
C. Multiplicarea evenimentelor cultural reuşite promovând segmentele lor speciale şi reducând
congestiunea„toate într-una”.ID. Sinergia cu evenimentele culturale din Sibiu.I
G. Crearea în interiorul fostei biblioteci de istorie a unui spaţiu cultural şi de artă.I
3.2.5 Cultura
AMENINTARI
A. Evoluţia cantitativă a evenimentelor va determina poluarea mediului, deteriorarea monumentelor şi

scăderea calităţii
ofertelor culturale.II
C. Influenţa aspectului pitoresc al mediului asupra evenimentelor, reducând calitatea semnificaţiei lor
culturale şi pierzând astfel spectatori si vizitatori calificati.II
A. Evoluţia cantitativă a evenimentelor va determina poluarea mediului, deteriorarea monumentelor şi

scăderea calităţii
ofertelor culturale.II
B. Competiţia cu Sibiul, devenit mai puternica după declararea lui de către UE capitală culturală
europeană a anului.I
Modul 2
3.2.8 Cetatea medievală Sighişoara, moştenire UNESCO
PUNCTE TARI
A. Includerea pe lista UNESCO patrimoniu mondial.III

B. Valoare istorică şi monumental deosebită.III
D. Relativ bine păstrat ca un complex de fortificaţii şi clădiri urbane.I
E. Utilităţi subterane aflate sub renovare.I
A. Includerea pe lista UNESCO patrimoniu mondial.I
PUNCTE SLABE
B. Abandonarea de lungă durată a determinat o condiţie critică a structurilor.II

C. Intensificarea numărului de vizitatori accelerează degradarea structurilor.I
F. Invazia activităţilor turistice în cetate fără nici o reglementare.I
G. Achiziţionarea recentă a unui număr mare de case individuale de către străini şi expulzarea
rezidenţilor.I
D. Lipsa unui design de restaurare a fortificaţiilor.I

E. Lipsa unui plan de management UNESCO.I
F. Invazia activităţilor turistice în cetate fără nici o reglementare.I
G. Achiziţionarea recentă a unui număr mare de case individuale de către străini şi expulzarea
rezidenţilor.I
OPORTUNITATI
B. Restaurarea şi managementul sustenabil al fortificaţiilor pot consolida perspectivele de dezvoltare

culturală şi turistică.III
A. Nominalizat în Programul Operaţional Regional 2007-2013. I

B. Restaurarea şi managementul sustenabil al fortificaţiilor pot consolida perspectivele de dezvoltare
culturală şi turistică.I
AMENINTARI
A. Alterarea radicală a caracterului tradiţional, social şi economic al cetăţii. IIII
Modul 3
Grupul de lucru a fost rugat sa raspunda la urmatoarele intrebari:
• Modalitati de punere in practia a actiunilor prioritare pentru Sighisoara.
• Cine se poate implica si posibilii parteneri pentru actiunile prioritare pentru Sighisoara.
• In cat timp putem obtine rezultate?
Aceste raspunsuri au fost elaborate de cele patru grupuri de lucru dupa care a urmat o dezbatere
intre participanti unde au fost abordate, de catre participanti, situatii si cazuri concrete. In urma
acestor discutii grupul de lucru a decis ca va prezenta, domnului Primar, rezultatele acestui atelier.
Grupul 1
Restaurarea patrimoniului
Managementul sustenabil al patrimoniului
Punerea in practica a planurilor existente
Grupul 2
PUZ+regulament déjà existent
Plan integrat zonal si mediatizare
Respectare planului si multa munca
Multe strategii dar care sunt ineficiente
Grupul 3
Pentru a incepe ceva este nevoie de bani
Avem nevoie de investitii si nu de planuri si strategii.
100 mil euro ar rezolva orice problema
Plan de management pentru sensibilizarea pupulatiei.
Sensibilizare+cunoastre pe plan local, autoritati, societatea civila; valoare trecut viitor
Birou responsabil cu patrimoniul, program de management
Coordonarea unui grup care sa protejeze cetatea.
Grupul 4
Inventarierea imobilelor protejate
Degradarea se datoreaza unei administratii iresponsabile
Schimbarea administratiei.
Infiintarea unui birou independent, afiliat Min Culturii/UNESCO, fara culoare politica pentru o mai buna conservare a
cetatii Sighisoara.
Ioan Velicu – Primaria Sighisoara

Ioan Pascu – Primaria Sighisoara
Daniela Oprea – Primaria Sighisoara
Dorothy Tarrant – Veritas
Aurelian Varvara – Rotary Club
Cosmina Stoia
Suciu Petru
Alexandru Gota
Elise Joandon
Focsa Sanziana
Tibi Hartel
Moga Ioan Cosmin Fundatia Mihai Eminescu
Gritti Leonhardt-Pesak– Forumul German
Florin Chiorean – Jurnalul Sighisoara Reporter
Staicu Florin
Wilhelm Fabini
Oliviu Marian – Fundatia Mihai Eminescu Trust
Caroline Fernolend - Fundatia Mihai Eminescu Trust
Andrea Rost - Fundatia Mihai Eminescu Trust
Jan Hulsemann - Fundatia Mihai Eminescu Trust
Codruta Vranceanu Fundatia Mihai Eminescu

Prioritati Pentru Sighisoara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prioritati Pentru Sighisoara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fundatia Mihai Eminescu Trust - document de lucru, atelier “Prioritati pentru Sighisoara” Indice A. 26.06.

Rezultate preliminare ale atelierului:

„Prioritati pentru Sighisoara”

Hotel Sighisoara, 26.06.2009

10:00 - 10:15 - Deschiderea atelierului “Prioritati pentru Sighisoara”

10:15 - 10:45 - Modul 1 - Interpretarea subiectului Strategia de Dezvoltare Economico – Sociala a

10:30 – 10:45 - exercitiu de interpretare al documentului “ Mesajul echipei de consultanta” al echipei

10:45 – 11:00 - prezentarea rezultatelor Modul 1.

11:00 – 11:45 - Modul 2 – Analizarea rezultatelor “SWOT” continute de SDESMS 2008-2013,

11:00 – 11:15 - “SWOT” turismul

11:15 – 11:30 - “SWOT” cultura

11:30 – 11:45 - “SWOT” cetatea medievala Sighisoara, mostenire UNESCO

11:45 – 12:00 - prezentarea rezultatelor Modul 2

12:00 – 12:15 - pauza de cafea

12:15 – 13:00 - Modul 3 – definirea si preluarea actiunilor prioritare pentru Sighisoara

13:00 – 13:15 – modalitati de punere in practica a actiunilor prioritare pentru Sighisoara

13:30 – 13:45 - in cat timp putem obtine rezultate.

13:45 – 14:00 - prezentare concluziilor, inchiderea atelierului.

* Cuvânt înainte adresat de Viceprimarul municipiului Sighişoara Coordonatorul proiectului

Sorin Virgil Savu, coordonator proiect.

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

Mesajul echipei de consultanță

Echipa Agenda Setting

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

• Dezvoltare, strategica, durabila III

• Manual de utilizare III

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

G. Existenţa unor colecţii istorice în cadrul Muzeului Istoric.III

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

B. Absenţa unei reţele culturale.III

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

B. Dezvoltarea distribuţiei evenimentelor pe toată perioada anului, extinzând sezonul turistic.IIII

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

A. Evoluţia cantitativă a evenimentelor va determina poluarea mediului, deteriorarea monumentelor şi

A. Evoluţia cantitativă a evenimentelor va determina poluarea mediului, deteriorarea monumentelor şi

3.2.8 Cetatea medievală Sighişoara, moştenire UNESCO

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

A. Includerea pe lista UNESCO patrimoniu mondial.III

A. Includerea pe lista UNESCO patrimoniu mondial.I

3.2.8 Cetatea medievală Sighişoara, moştenire UNESCO

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

B. Abandonarea de lungă durată a determinat o condiţie critică a structurilor.II

D. Lipsa unui design de restaurare a fortificaţiilor.I

3.2.8 Cetatea medievală Sighişoara, moştenire UNESCO

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

B. Restaurarea şi managementul sustenabil al fortificaţiilor pot consolida perspectivele de dezvoltare

A. Nominalizat în Programul Operaţional Regional 2007-2013. I

Cuvinte cheie, concepte gasite de grupul de lucru de comun acord:

A. Alterarea radicală a caracterului tradiţional, social şi economic al cetăţii. IIII

Grupul de lucru a fost rugat sa raspunda la urmatoarele intrebari:

• Modalitati de punere in practia a actiunilor prioritare pentru Sighisoara.

• In cat timp putem obtine rezultate?

Ioan Velicu – Primaria Sighisoara

S-ar putea să vă placă și