Dezbatere publică

Joi, 9 aprilie, ora 17

Expunere de motive
(terase, comerţ, trafic)

După cum se ştie, până acum o bună parte din problemele majore ale Cetăţii
au fost sau sunt în curs de rezolvare: a fost reabilitată întreaga reţea de infrastructură
şi utilităţi, acum se introduce iluminatul arhitectural şi urmează repavarea integrală
Cetăţii. Au fost de asemenea elaborate şi aprobate importante documente teoretice,
între care amintim „Agenda locală 21” şi „Strategia de dezvoltare economico-socială
a municipiului Sighişoara pentru perioada 2008-2013”. Toate acestea au rostul de a
revitaliza Cetatea Sighişoarei, de a sporii confortul locuitorilor de aici dar şi de creşte
atractivitatea sitului cu valoare UNESCO, întărindu-i astfel poziţia de pol al
turismului românesc, cu importante consecinţe atât asupra municipiului cât şi a
mediului de afaceri. Pe de altă parte, având în vedere că oferta turistică a Sighişoarei
este una exclusiv culturală trebuiesc impuse standarde foarte ridicate în ceea ce
priveşte calitatea ambientală tipică, dar mai ales autentică a cetăţii medievale.

Încercaţi să vă imaginaţi că toate măsurile propuse vor fi puse în aplicare şi

veţi avea în faţă o cetate frumoasă, aerisită şi liniştită, în care turistul poate va mai
întârzia o zi tocmai pentru a scăpa de agitaţia vieţii cotidiene.
Menţionăm că propunerile supuse aprobării au la bază ideile „Agendei locale
21”, a „Strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Sighişoara pentru
perioada 2008-2013” precum şi Ghidurile de bune practici rezultate în cadrul Reţelei
tematice HerO (Patrimoniul ca Oportunitate) din cadrul Proiectului URBACT II, în
care Sighişoara este oraş partener.
*
Terasele
Dezvoltarea turismului cultural trebuie să se facă integral, corespunzător
cerinţelor de păstrare a mediului ambiant, de responsabilitate socială şi a unui turism
cultural avantajos din punct de vedere economic, dar primordială trebuie să fie
ocrotirea şi protejarea moştenirii culturale.

Podiumurile
Având în vedere repavarea integrală şi de calitate a Cetăţii, precum şi
poziţionarea reţelei de iluminat arhitectural, podiumurile aferente teraselor trebuiesc
interzise. Inestetice şi dizgraţioase aceste nu se integrează ambiental cadrului specific
al Cetăţii, creează impresia de improvizaţie şi vor deranja sau vor face inutil
iluminatul arhitectural în zona acestora, motiv pentru care se propune interzicerea lor.

Scaunele şi mesele
 În Regulamentul aferent Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Protejată cu
Valoare Istorică, printre altele este interzisă tâmplăria din plastic şi aluminiu. Această
restricţie trebuie extinsă şi asupra meselor, a scaunelor, chiar şi a paharelor din plastic
pe terasele aflate pe domeniul public sau vizibile din domeniul public. Mesele şi
scaunele trebuiesc aşezate direct pe pavaj, să fie din fier forjat (eventual lemn)
rotunde sau pătrate, în nici un caz mai mari decât pentru patru persoane. Amplasarea
lor trebuie să se facă numai pe aliniamentul frontului de stradă, cu deosebire în Piaţa
Cetăţii şi doar în faţa unităţii mamă. Prin această măsură Piaţa Cetăţii se va redeschide
permanent pentru diverse activităţi culturale de mică amploare iar servirea se poate
face direct din interior eliminându-se „barurile de stradă” şi expunerea produselor de
alcool şi tutun într-o zonă intens circulată de copii şi elevi.

„Barurile” de stradă
O altă problemă deranjantă în peisajul Cetăţii sunt barurile de stradă.
Inestetice, improvizate, acestea sunt şi prost amplasate, astfel încât mai mereu se
poate găsi o poziţie din care se vede în spatele tejghelei, se văd instalaţiile aferente şi
rezerva de produse supuse spre comercializare (lăzi şi butoaie de bere, cutii, pahare,
cârpe, etc). Aşadar, retragerea teraselor spre fronturile de stradă trebuie în mod
obligatoriu coroborată şi cu interzicerea „barurilor de stradă.

Umbrele şi împrejmuiri
Conform aceluiaşi Regulament în Zona Protejată cu Valoare Istorică ”se
autorizează doar inscripţii privind natura activităţii, excluzând orice publicitate de
marcă”. În consecinţă trebuiesc strict interzise umbrelele şi împrejmuirile, chiar şi
provizorii, cu inscripţii de acest fel. E necesar de stipulat clar că umbrelele trebuie să
fie toate şi pentru toţi de acelaşi fel: rotunde, cu suport de lemn şi învelitoare din
pânză albă, nu mai mari de 2,5m în diametru.

Lăzi frigorifice şi rafturi comerciale

Pe lângă faptul că lăzile frigorifice şi rafturile comerciale fac prin ele însele
reclamă de marcă (de pe urma căreia, la fel ca şi în cazul umbrelelor, Municipiul nu
câştigă nimic) nu pot şi nici nu au cum să se integreze chiar şi discret peisajului
istoric. Acestea, ca şi automatele de orice fel, cu excepţia bancomatelor, trebuiesc
interzise cu desăvârşire pe domeniul public din cetate. Locul lor este în interiorul
clădirilor, eventual după porţi, în curţi sau în ganguri.

Prezenţa podiumurilor, a meselor de mari dimensiuni şi a umbrelelor creează în fapt

trei planuri, întretăiate vertical de lăzi frigorifice şi rafuri comerciale, care ascund
practic monumentele, fragmentează peisajul istoric autentic, în fapt adevăratul şi
singurul motiv pentru care turistul vine la Sighişoara.

Artizanat
Pentru evitarea unor efecte negative asupra altor funcţiuni publice, ca de
exemplu habitatul, cultura şi învăţământul, şi pentru a păstra caracterul original al
zonei istorice cu valoare UNESCO, la închirierea spaţiilor comerciale criteriul de bază
trebuie să fie „calitate şi specializare” cu tendinţa spre diversificarea branşelor
comerciale dar numai în concordanţă cu tradiţiile oraşului istoric.
Tonete şi simeze
Din păcate experienţa ultimilor ani ne arată că excepţia creează alte excepţii
iar dorinţa de a sprijinii artizanatul autentic a fost greşit înţeleasă de comercianţi, care
treptat au transformat Piaţa Muzeului într-un talcioc.
Pentru a elimina această situaţie, care agresează vizual imaginea
importantelor monumente grupate aici (Turnul cu Ceas, Turnul Fierarilor, Biserica
Mănăstirii, Casa Veneţiană, Casa Vlad Dracul), contribuie la degradarea faţadelor
(acolo unde simezele sunt sprijinite de perete) şi blochează băncile de lângă Biserica
Mănăstirii, propunem mutarea tuturor tonetelor pe aleea cuprinsă între Turnul
Fierarilor şi biserica romano-catolică. Pe lângă aerisirea peisajului, fluidizarea
traficului pietonal în această zonă atât de căutată de turişti, va creşte şi atractivitatea
aleii în discuţie, creându-se un nou traseu turistic. În consecinţă Cetatea va deveni mai
accesibilă pentru turişti, mai uşor de cunoscut şi mai atrăgătoare.

*
Trafic
I
Participanţii la trafic în Cetatea medievală a Sighişoarei se împart în următoarele
categorii:

1. riverani (cei cu domiciliul permanent în Cetate)

2. turişti (cei care vizitează Cetate)
3. şantierişti (cei care lucrează pe termen limitat în Cetate)
4. angajaţi (cei care lucrează permanent în Cetate –funcţionari, profesori,
comercianţi, etc)
5. cei care colectează gunoiul în Cetate (salubritate)
6. cei care fac aprovizionarea în Cetate
7. taximetrişti
8. cei care au interes temporar în Cetate (ex: transport de persoane la şcoală
sau la serviciu, petenţi la primărie, etc)
9. serviciile de intervenţie (poliţie, pompieri, salvare, gaz, apă, etc)
10. oficialităţi şi delegaţii oficiale
11. situaţii speciale (ex: filmări, festivaluri, diverse manifestări, altfel de
aprovizionări decât cele curente –în special pentru riverani: mobilier, materiale
pentru reparaţii curente etc.)

1. Riveranii
1.1. Cei care au domiciliul permanent în Cetate vor parca fie în curte fie în parcări
special amenajate şi marcate ca atare, dispuse marginal, astfel încât să fie pe cât de
accesibile pe atât de discrete.

1.2. Parcări propuse

- La capătul de vest a străzii Cojocarilor (zona Torle) pentru str.
Cojocarilor şi strada Tâmplarilor (jumătatea de sud)
- Piaţa Răţuştelor pentru strada Şcolii şi strada Cositorarilor
- Capătul de nord al străzii Mănăstirii şi în spate la garajul primăriei
pentru strada Mănăstirii şi Piaţa Cetăţii
 - În piaţeta de lângă Turnul Cizmarilor pentru strada Bastionului şi
jumătatea de nord a străzii Tâmplarilor.
- În parcarea primăriei, 6 locuri din 12.

1.3. Toate locurile de parcare amenajate şi rezervate pe domeniul public vor fi cu

plată.

1.4. Nu se poate rezerva mai mult decât un singur loc pentru o familie riverană în
Cetate, şi aceasta cu condiţia să nu deţină garaj sau spaţiu de parcare în curte. În
acest sens fiecare cerere privind rezervarea unui loc de parcare se va autoriza
numai după o constatare prealabilă la faţa locului.

1.5. Rezervarea se va face pe principiul primul venit primul servit, pentru o

perioadă nu mai mică de un trimestru şi nu mai mare de patru.

1.6. Locurile rezervate vor fi marcate special în pavaj, cu plăcuţe tip, care va
conţine numărul maşinii. Modelul standard al marcajului va fi pus la dispoziţie de
serviciul de urbanism al municipiului iar costul acestuia (inclusiv amplasarea)
suportată de beneficiar, suplimentar faţă de taxa aferentă rezervării.

1.7. Un loc de parcare o dată închiriat nu poate fi subînchiriat altei persoane.

1.8. Plata spaţiului închiriat se va face integral şi numai anticipat.

1.9. Un spaţiu închiriat nu poate fi folosit de beneficiar decât în scopul pentru care
a fost închiriat

2. Turişti
2.1. Pentru turişti se propune un sistem de taxare inversă, la coborâre. Valoarea
acestei taxe va creşte exponenţial. De exemplu:
până la 15’ - gratis
15’-30’ - 10 lei
30’-60’ - 20 lei
1h-1h30’ - 40 lei
1h30’-2h - 80 lei
2h-3h - 120 lei
3h-4h - 160 lei
4h-5h - 200 lei
5h-6h - 300 lei
etc
24h - 2100 lei
s.a.m.d.

Notă: Valoarea taxei este doar ca exemplu

2.2. În acest sens la baza Cetăţii se va monta un automat de bilete care va

inscripţiona ora urcării, urmând ca plata să se facă la coborâre în funcţie de timpul
petrecut în incinta medievală.
 Prin această măsură turiştii vor fi îndemnaţi să folosească parcarea de la baza
Cetăţii, care va fi păzită (garantată) şi va avea un preţ scăzut.

3. Şantiere
Şantierele din cetate vor avea acces cu materiale doar până la ora 9am, fără plată.
După această oră accesul este interzis.

4. Angajaţi în Cetate
Cei care muncesc în Cetate urmează regimul turiştilor

5. Salubritate
5.1. Programul de salubritate va fi doar între orele 5.00-7.00am..
5.2. Colectarea gunoiului se va face numai cu maşini de mic tonaj (maxim 3,5
tone)

6. Aprovizionare
6.1. Programul de aprovizionare pentru unităţile comerciale din Cetate va fi
cuprins doar între orele 06-10.00am.
6.2. Aprovizionarea se va face numai cu maşini de mic tonaj (3,5 tone).

7. Taxi
Taximetrele au intrare liberă, cu abonament anual, dar fără staţionare.

8. Interes temporar
Cei care au interes temporar în Cetate (ex: transport de persoane la şcoală sau la
serviciu, petenţi la primărie, etc) urmează regimul turiştilor.

9. Intervenţie rapidă
Maşinile de intervenţie (salvare, poliţie, pompieri, gaz, apă, etc.) au intrare liberă,
dar numai în misiune.

10. Oficialităţi şi delegaţii oficiale

Delegaţiile oficiale, primarul şi viceprimarul au acces liber în Cetate, dar cu
parcare obligatorie în parcarea primăriei, nu în curtea acesteia. Nu se admit
excepţii pentru consilieri.

11. Situaţii speciale

În situaţii speciale (ex: filmări, festivaluri, diverse manifestări, altfel de
aprovizionări decât cele curente –în special pentru riverani: mobilier, materiale
pentru reparaţii curente etc.) se urmează acelaşi program ca şi pentru şantiere.

II
Regimul traficului

1. Străzi cu acces interzis, excepţie făcând autovehiculele de aprovizionare,

curăţenie, intervenţie şi situaţii speciale:
 a. Toate stradelele de legătură
b. Piaţa Cetăţii, excepţie banda stângă din faţa numerelor 4-7
c. Str. Mănăstirii
d. Str. Cositorarilor
e. Piaţa Muzeului, până la parcarea primăriei
f. Strada Scării

2. Străzi cu acces interzis, excepţie făcând riveranii, autovehiculele de

aprovizionare, curăţenie, intervenţie şi situaţii speciale, în sens unic:
a. Strada Zidul Cetăţii, de la nord la sud (de jos în sus) în jumătatea de
sud; de la sud la nord (de jos în sus) în jumătatea de nord.
b. Strada Cojocarilor de la est la vest (de la str. Şcolii până la poarta
Torle)

3. Străzi cu un singur sens:

a. Str. Tâmplarilor de la sud la nord (de sus în jos), în jumătatea de sud;
de la nord la sud (de sus în jos) în jumătatea de nord
b. Str. Bastionului de la sud la nord (din Piaţa Cetăţii până în Piaţa
Cizmarilor)
c. Strada Şcolii de la nord la sud (de jos în sus)
d. Str. Zidul Cetăţii de la intersecţia cu str. Tâmplarilor, de la vest la est
(de jos în sus) în Piaţa Cetăţii.

4. Străzi cu două sensuri:

a. Piaţa Muzeului de la garajul primăriei până la intersecţia cu str.
Bastionului (în faţa bisericii romano-catolice)
b. Strada Zidul Cetăţii, în porţiunea cuprinsă între Turnul Croitorilor şi
intersecţia cu str. Tâmplarilor.
c. Strada Cojocarilor, pe porţiunea cuprinsă între Piaţa Răţuştelor şi str.
Şcolii.

Circuite rutiere în sens unic:

1. Turnul Croitorilor, Piaţa Cetăţii, Strada Bastionului, Piaţa Muzeului (parcare
Primărie).
2. Parcare Primărie, str. Tâmplarilor, str. Zidul Cetăţii, Turnul Croitorilor
3. Turnul Croitorilor, Piaţa Cetăţii, str. Şcolii, str. Cojocarilor, Piaţa Răţuştelor
(parcare)
4. Piaţa Răţuştelor (parcare), str. Cojocarilor, str. Tâmplarilor, str. Zidul Cetăţii,
Turnul Croitorilor.
5. Turnul Croitorilor, Piaţa Cetăţii, str. Şcolii, str. Cojocarilor, Poarta Torle
(parcare)
6. Poarta Torle (parcare), str. Cojocarilor, str. Tâmplarilor, str. Zidul Cetăţii,
Turnul Croitorilor.
7. Doar pentru riverani străzii Zidul Cetăţii din partea de sud: str. Zidul Cetăţii,
str. Cojocarilor, str. Tâmplarilor, str. Zidul Cetăţii, Turnul Croitorilor
8. Doar pentru riverani străzii Zidul Cetăţii din partea de nord: str. Zidul Cetăţii,
str. Tâmplarilor, str. Zidul Cetăţii, Turnul Croitorilor
 III
Regimul de viteză în Cetate va fi de maxim 10km/h

Regimul de greutate maxim admis va fi de 3,5 tone

IV

Semnele de circulaţie
Cetatea nu este şi nu poate fi tratată ca un spaţiu urban oarecare, de aceea
trebuie să fim atenţi chiar şi la detaliile aparent normele şi necesare dar care riscă să-i
compromită imaginea specifică. Astfel de amănunte sunt semnele de circulaţie. Zona
protejată UNESCO necesită din acest punct de vedere un altfel de regim decât o
stradă obişnuită. În acest sens propunem amplasarea unui panou la urcarea în cetate
care să menţioneze: statutul de zonă protejată UNESCO, limita tonajului şi a vitezei,
claxonatul interzis, programul de aprovizionare şi de ridicare a gunoiului, iar în
interiorul Cetăţii semnele de circulaţie să se reducă până doar la cele strict necesare.
*
Oraşele mici ca Sighişoara se confruntă în prezent cu provocarea de a implementa
politici de dezvoltare performante, bazate pe valori şi atuuri, care sunt radical
diferite sau chiar opuse ofertei metropolelor şi regiunilor urbane. Marele avantaj al
acestor provocări este experienţa dobândită până în prezent şi învăţămintele
acumulate, împreună cu oportunităţile oferite de cooperarea în reţea la nivel
internaţional cu alte oraşe, care permit schimbul de experienţe şi cooperarea
mutuală. Abordarea integrată şi sustenabilitatea sunt piloni şi în acelaşi timp condiţii
esenţiale pentru câştigarea acestei competiţii.

Arhitect şef: Ioan Velicu

Compartiment Patrimoniu UNESCO: Ioan F. Pascu