Test nr.

1
1.1 Identifcai tiina i trsturile distinctive ale tiinelor in general i ale

tiinelor juridice in special.

Stiina reprezint un sistem de cunotine despre natur, societate
i gndire, cunotine obinute prin metode corespunztoare i
exprimate n concepte, categorii, principii i noiuni.
Prncipalele trsturi ale unei tiine snt:
a)veridicitatea, adic s redea n enunuri adevrate ceea ce
descoper n domeniul ei de cercetare;
b) raionalitatea, adic enunurile s fie corecte sub aspect logic;
c)verficabilitatea, adic enunurile ei s fie conforme n valoarea lor
general de adevr,prin metode de verificare riguroas, referitoare
la domeniul de referin;
d) perfectibilitatea, adic disponibilitatea de a integra noile
descope-riri n sistemul su explicativ
Specificul dreptului ca tiin const n urmtoarele:
a)tiina dreptului este o tiin critic. Ea adopt o atitudine critic
fade propriul obiect de studiu
b)tiinele juridice nu au un caracter universal. Sistemele juridice
snt foarte variate.
Fiecare aparine unei anumite ri, fiind circumuscris ntr-un anumit
cadru teritorial.
c)Dreptul este indisolubil legat de istorie, Realitatea juridic este
una istoric. Nu exist drept absolut, neafectat de circumstan
e, rapt de nivelul de dezvoltarea istoric a societii, de
etapa istoric la care aceast societate se atribuie.
d) tiina dreptului este o tiin umanist, Adresndu-se
conduitei umane, dreptul consider omul ca fiind zona central de
interes a sferei sale de aeiune.
e)Dreptul este a tiin practic. tiina dreptului nu urmrete
numai cunoaterea n sine,fr s se preocupe de aplicarea practic
a rezulta-telor cunoaterii.
1.2 Generalizai criteriile de clasificare a tiinelor, in general, i a celor juridice

in special.

Stiinta trebuie neleas, ca institutie, ca metod, ca factor necesar

pentru
dezvoltarea produciei, ca izvor de idei:
ca instituie, tiina poate fi tratat ca o organizaie de oameni care
ndeplinesc anumite sarcini n societate;
ca metod tiina constiruie un ansamblu de procedee i mijloace
cu ajutorul crora se ajunge la dezvluirea unor aspecte i legitai
noi ale lumii nconjurtoare.
ca factor necesar pentru dezvoltarea produciei, deoarece astzi nimeni nu se mai poate ndoi de impprtana i rolul tiinei n
dezvoltarea produciei;
ca izvor de idei generate i de principii, deoarece o tiin e de neconceput fr ele, ea nsi fiind exponentul acestora.

consider oportuna clasificarea tiintelor juridice in urmatoarele categorii:

1.Teo r i a g e n e r a l a a d r e p t u l u i i s t a t u l ui c a o t i i n t a j u r i d i c a d e
sinteza;
2.tiintele juridice istorice,care studiaza dreptul, statul, conceptiilejuridice in evolutia
lor istorica concreta (istoria doctrinelor politicei juridice, istoria universala a
statului i dreptului, istoria dreptuluiromnesc etc.);
3. tiinte juridice de ramura(dreptul constitutional, dreptul administrativ, dre
ptul financiar, dreptul civil, dreptul penal, dreptulmuncii,dreptul familial,
dreptul funciar etc.);
4.tiinte juridice interramurale dreptul economic, dreptul ecologicetc.);
5. tiinte juridice auxiliare(criminalistica, criminologia, statisticajudiciara,
medicina legala etc.).
6.Un loc deosebit in sistemul tiintelor juridice revine tiintei dreptului international.
tiintele juridice, ca i teoria generala a dreptului i statului, studiaza statul,
dreptul ca fenomene sociale luate in ansamblul lor. Inacelai timp, insa,
aceste tiinte difera

1.3 Argumentai necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un

viitor jurist i rolul acesteia in studiul celorlalte tiine juridice.
Teoria, in general, i teoria dreptului i statului, in particular, este
rezultatul productiei spirituale obteti. Ea este
cea caredefinitiveaza scopurile activitatii umane i determina
mijloacele de realizare a lor. Cu alte cuvinte, ea este conceperea
practicii existente. Legatura dintre tiintele juridice i practica a crescut
indeosebi in ultimul timp cind un ir de societati i-au propus drept

scopedifi carea statelor de drept. Dar in asemenea

conditii teoria generala a dreptului face o permanenta
generalizare a experientei practice,
constata lacunele dreptului, determina relatiile sociale
care necesita
o reglementare normativa juridica i. dimpotriva,scoate in evidenta
acele relatii, reglementarea carora ar fi oportuna prin intermediul altor
norme sociale.Subliniind legatura indisolubila a teorie generale a
dreptului i statului cu practica mentionam insemnatatea
incontestabila atiintei teoretice in pregatirea viitorilor practicieni in
domeniul jurisprudentei. Fara o pregatire teoretica a viitorilor
specialiti nu poate fi vorba de o societate in care sa guverneze
legea.
2.3.Estimati functiile dreptului in Republica Moldova.
Functiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in
ansamblu si a elementelor sale constitutive in vederea realizariiscopului
propus pentru asigurarea unui echilibru dintre interesele personale si cele
generale din care sa rezulte armonia sociala si triumfulordinii si
justitiei.Consideram ca la functiile principale ale dreptului se atribuie
urmatoarele:
Functia de institutionalizare juridica a organizarii social-politice
Se manifesta prin faptul ca dreptul, prin normele sale, reglem
enteaza organizarea autoritatilor publice ale statului, atributii
le lor,coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei
puteri dintr-un stat: puterilor legislativa, executiva si
judecatoreasca.Insemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca
prin intermediul dreptului sint consfintite principiile care guverneaza
organizarea politico-etatica a Republicii Moldova, cum ar fi:
Suveranitatea poporului; exercitarea suveranitatii poporului
prin reprezentantii sai si prin referendum; pluralismul politic;
principiul separatiei puterilor in stat; principiul autonomiei locale si
al descentralizarii;
Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii
Abordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in
evidenta acele valori pe care societatea data le promoveaza, le ia
subcontrolul sau strict pentru a fi promovate. Nu putem trece cu
vederea nici faptul ca Constitutia Republicii Moldova, de asemenea,
evidentiaza o serie de valori, ridicindu-le la rangde
Functia normativa

Aceasta functie deriva din

necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de conduita tip
prescrisa prin normele juridice. .
Functia informativa
Reflectind realitatea in normele juridice se acumuleaza
cunostinte despre viata multilaterala a societatii, despre problemele
stringente ale societatii. Dreptul concentreaza in sine schimbarile ce au loc
in societate. Tinind cont de normele juridice in vigoare, putem trage
concluzii pentrua aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura
politica a societatii, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare
asocietatii etc..

Test nr. 2
1.1 Caracterizai norma juridic i trsturile ei.
Norma juridic este o regul de conduit general, impersonal i obligatorie, care exprim voina
electoratului reprezentat de organul legislativ, regul avnd ca scop asigurarea ordinii sociale i care
poate fi adus la ndeplinire pe cale statal, la nevoie prin constrngere. Este, deci, vorba, de o
regul de conduit ce stabilete comportamentul de urmat n raporturile dintre oameni ori n
raporturile dintre acetia i societate.
Din definiia normei juridice rezult c ea are urmtoarele trsturi:
- 1. Are caracter general i impersonal. Norma juridic este un etalon de conduit, aplicabil n mod
egal i continuu fiecrui individ, fr a nelege prin aceasta c toate normele de drept se adreseaz
deopotriv tuturor subiecilor de drept.
- 2. Are caracter obligatoriu. Intervenind n domeniile eseniale ale societii, norma juridic nu
poate fi lsat la liberul arbitru al subiecilor de drept, fiind impus, la nevoie, de ctre stat, prin
constrngere.
- 3. Are caracter tipic, adic formuleaz modelul, tipul de conduit de urmat de ctre cei crora li se
adreseaz.
- 4. Norma juridic este public. Pentru ca un comportament prescris s poat fi urmat, el trebuie
adus la cunotina indivizilor, fcut public. Voina legiuitorului este, astfel, transpus ntr-un text
care este publicat n Monitorul Oficial.

1.2 Argumentai elementele constitutive ale normei juridice

Structura interna (sau logica) a normei juridice este una trihotomica, avand in componenta sa trei elemente:
ipoteza, dispozitia si sanctiunea.
Ipoteza este acel element al normei juridice in care legiuitorul stabileste conditiile, imprejurarile sau faptele
in care norma actioneaza, precum si categoria subiectelor de drept carora se adreseaza. Ipotezele pot fi:
strict determinate; relativ determinate; simple; complexe; complexe cumulative; complexe alternative.
Dispozitia este acel element al normei juridice care prevede conduita ce trebuie urmata in cazul ipotezei
formulate, drepturile si obligatiile subiectelor de drept vizate de norma juridica respectiva. Dispozitia exprima
comandamentul normei si poate sa prescrie: obligatia de a face ceva; obligatia de a nu face ceva;
permisiunea, posibilitatea de a face ceva.

Dispozitiile pot fi: strict determinate; relativ determinate

Sanctiunea este acel element al normei juridice care precizeaza urmarile sau consecintele ce apar in
cazul nerespectarii conduitei prescrise in dispozitie. Sanctiunile pot fi: absolut determinate; relativ
determinate; alternative; cumulative.
Structura externa (tehnico-legislativa) a normei juridice, are in vedere forma exterioara de exprimare a
continutului, a carui redactare trebuie sa fie concreta, concisa si clara.
Elementul de baza in analiza structurii tehnico-legislativa este articolul, alcatuit, atunci cand este cazul,
din mai multe alineate, prin intermediul caruia se exprima o norma juridica, mai multe norme juridice sau,
este posibil, ca mai multe articole sa dea expresie unei singure norme.

1.3Descriei modalitile de expunere a elementelor normelor juridice in articolele

actului normativ.
Normele uridice se cuprind 6n acte normati3uridice$ Elementul de &aF! al
actului normati3uridic este articolul$ Re4erindu3ne la raportul ca3te,oriilor
norm! uridic!M 3 articol al actului normatiM* putem men"ionac! e or&a de raportul
care e:ist! 6ntre cate,oriile con"inutM 3 4orm!M <6ncalitate de con"inut este cate,oria
norm! uridic!M* iar 6n calitate de 4orm!3 cate,oria articol al actului
normatiM=$Dei rar* dar pot 4i 6nt6lnite caFuri* c6nd un articol
al actului norma3ti coincide cu o norm! uridic!* 6n acest caF* elementele
normei uridice<ipoteFa* dispoFi"ia* sanc"iunea= pot 4i identi4icate cu
uurin"!$ O ast4el demodalitate de e:punere a elementelor normei uridice
6n articol poart! de3numirea de e:punere
direct.
O asemenea modalitate de e:punere* 6ns!* nu 6ntotdeauna
e posi&i3l!* dar nici nu3i necesar!$ Din aceste considerente* le,iuitorul aplic!
altemodalit!"i de e:punere a elementelor normei uridice 6n articolele
actuluinormati $ Ast4el* destul de 4rec ent se apeleaF! la metoda
trimiterii,
6nacest caF* pentru a reproduce norma uridic! la usta sa aloare* cunosc6ndtoate
elementele ei* e necesar s! "inem cont de alte articole din acelai
actnormati$ O asemenea modalitate de e:punere 6nt6lnim* de e:emplu* 6n
%odul penal$
unde e necesar s! se "in! cont nu numai de pre ederile ce se con"in 6n
partea special!* ci i de cele ce se con"in 6n partea ,eneral! a
%odului penal.
Alteori* 6ns!* urmeaF! s! "inem cont i de pre ederile ce se con"in 6n
alte acte normatie$ Cu ocaFia aplic!rii* or,anul de aplicare tre&uie s!
coreleFe te:te din mai multe acte normatie$ O asemenea modalitate
dee:punere a elementelor normei uridice poart! denumirea de e:punere 6n
al ;norme
3n alb!

Destul de 4recent 6nt6lnim i caFuri c6nd 6ntr3un articol al unui act uridic
s6nt cuprinse mai multe norme uridice sau* cel pu"in* unele <dar nu toate=
elemente ale mai multor norme uridice