Universitatea dn Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Proiect

Consumul de droguri
In toate definiiile i explicaiile, conceptul de drog face referire la efectele
daunatoare asupra corpului uman. Acestea pot fi rspunztoare de influenarea negativa sau
pozitiva a sistemului nervos uman. Legislatia cu privire la acest subiect, prevede ca drogurile
pot fi evidentiate de legea 522/2004 (despre combaterea traficului i consumului ilicit de
droguri), ca fiind substane ilegale, iar Art. 4. (1) Cultivarea, producerea, fabricarea,
experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumprarea sau deinerea de droguri
de risc pentru consum propriu, fr drept, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau
amend. (2) Dac faptele prevzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este
nchisoarea de la 2 la 5 ani. (Monitorul Oficial al Romniei)
n acelai sens, Dicionarul Explicativ Romn, prezint drogul ca fiind acea substan
de origine vegetal, animal sau mineral, care se ntrebuineaz la prepararea unor
medicamente i ca stupefiant. (Suceav, 1995, pg. 10) In plus, Organizaia Mondial a
Sntii descrie drogul ca fiind: acea substan care, odat absorbit de un organism viu,
poate modifica una sau mai multe funcii ale acestuia. (Drgan, 1994, pg. 41)
Pe de alt parte, drogurile pot fi preparate acasa de catre indivizi, prin folosirea
anumitor substane chimice, denumite precursori. Acestea sunt ncadrate i pedepsite de
Legea 143/2000, n Tabelul IV. Precursorii sunt substane chimice folosite n fabricarea
ilicit a drogurilor, srurile acestora precum i amestecurile ce conin astfel de substane.
(Art. 2 lit. a) din Legea nr. 300/ 2002 publicat n M.Of. nr. 409/13 iunie 2002.
Din punct de vedere farmacologic, acestea sunt componente chimice, ce poate fi
folosite i din punct de vedere medical. Acestea pot genera atat dependen fizic cat i
psihic, nu doar n cazul supradozelor, ci i n cantiti mici sau doze unice. Ele pot conduce
la tulburri grave ale percepiei i comportamentului.
Pe de alta parte, substanele psihotrope sunt de origine natural sau de sintez, care au
posibilitatea de a schimba activitatea mental i comportamental a omului. Ele acioneaz
direct asupra sistemului nervos central, influennd inegal selectiv sau global, att funciile
psihice instinctive ct i procesele mintale i emoionale.(Brbulescu, Prodan, Grigorescu
1979, pg. 105)
Drogurile pot fi substane chimice, naturale sau sintetice, ce se pot administra pe cale
oral, intravenos sau prin inhalare. Spre deosebire de medicamentele din farmacii, drogurile
pot aciona i afecta creierul, deseori provocnd diferite stri euforice placute pentru
majoritatea consumatorilor, tulburri psihice ce duc la pierderea controlului, halucinaii,

reacii paranoice si multe altele. Putem defini abuzul de droguri ca fiind ,,consumul unor
droguri inacceptabile (ilegale) i folosirea excesiv sau inadecvat a unor droguri acceptate
(legale) n aa fel nct pot produce prejudicii fizice, psihice sau sociale. (Erich Goode apud
Rdulescu, 2006)
Notiunea de drog poate fi folosita pentru a denumi substanele ilegale, dei n limba
englez el este echivalentul medicamentelor. O simpla clasificare a drogurilor poate fi facuta
in droguri legale si droguri ilegale. Drogurile se pot clasifica n primul rnd n droguri legale
i ilegale.Sunt considerate droguri legale atat cafeaua, alcoolul si tutunul, cat si unele
medicamente, pentru ca acestea au efecte nocive asupra corpului uman doar daca sunt
consumate in cantitati exagerate. Drogurile precum cafeaua, alcoolul, tutunul i unele
medicamente, sunt considerate droguri legale, deoarece ele nu provoac efecte nocive dect n
cantiti excesive. Unii oameni nu le considera droguri, cu toate ca ele au repercursiuni psihoactive, pentru ca ele pot fi consumate in scopuri recreative, dar de multe ori acestea creeaza
dependenta. O mare parte a populaiei nu le considera droguri, dei ele au efecte psiho-active,
deoarece se pot lua n scopuri recreative, efectele sale influennd psihicul individului, ducnd
de multe ori la dependena. La inceputul secolului XX, droguri ca morfina, heroina sau LSDul erau utilizate in scopuri terapeutice, ulterior acestea au fost interzise deoarece aveau efecte
devastatoare asupra organismului uman, creand dependenta. La sfritul secolului al XIX-lea
sau n primele decenii ale sec al XX-lea, drogurile precum heroina, morfin sau LSD-ul au
fost folosite n scopuri terapeutice, ulterior fiind interzise deoarece s-au descoperit c acestea
provoac dependena i au efecte devastatoare asupra persoanelor care le consuma.
(Rdulescu, 2006, pg 23-24)
Consumul de droguri si dependenta de acestea pot fi influentate de factori multipli cum ar fi
factori sociali, biologici, psihologigi si de mediu. Asa dar, tinerii consumatori ar putea fi
influentati si de ctre disfuncionalitile pe care acestia le ntalnesc n cadrul grupului primar,
respectiv familia, prin lipsa de susinere atat morala cat si social. Cateva elemente, ce pot
afecta adoptarea unui asemena tip de comportament, se pot vedea n mediul familiilor n care
se afla o lips acuta de comunicare, lipsa unuia dintre printi, lipsa unor anumite limite n
dinamica familial ori inexistenta participarii copiilor in luarea anumitor decizii in cadrul
familiei.(Cicu, Moldovan, Georgescu, ANA, 2007, pag 19).
Dei majoritatea tinerilor care ncep s consume droguri atat din curiozitate cat si sub
influenta anturajului, indivizii consuma constient aceste substante deoarece stiu ca
intreruperea consumului poate provoca afectiuni atat la nivel fizic cat si psihic. In plan social,

dependenta de aceste substante nu il afecteaza doar pe consumator, ci si pe membrii familiei

acestuia, prieteni, colegi etc. (idem, pag 32-33)
Comportamentul unui consumator poate fi descris prin urmatorii termeni specifici:
consumul si dependenta. Consumul reprezint utilizarea simpla, fr a implica repercursiuni
medicale, familiare, sociale, iar dependenta se refera la consumul regulat al lei substante, fara
de care organismul nu poate sa se lipseasca. Pentru prima data, dependenta a fost definita ca o
stare de intoxicare sau ca o stare cronica. Aceasta stare se caracterizeaza prin dorinta
continuarii de a creste doza si de a obtine drogul prin orice mijloace, acesta fiind dependent
atat fizic cat si psihic de acea substanta nociva, atat pentru individ cat si pentru societate.
(Cicu, Georgescu, Moldovan, ANA, 2007, pag 3-7).
Conform cercetarilor actuale, nu poate fi mentionat ca exista un anumit tip de personalitate
ce poate fi predispus la consumul de droguri, ci mai de graba, se poate spune ca unele trasaturi
psihologice se regasesc frecvent in randul consumatorilor,ceea ce ne indica o mare lipsa de
control in comportamentul acestora cat si o imagine dezolanta fata de propria lor persoana.
Aceste lucruri negative da nastere unei tendinte de refugiere si ii face pe acestia sa fuga de
responsabilitatile vietii de zi cu zi. Dei acest fapt este considerat un comportament inadecvat
n societate, dorina mare de a iei din tipar constituie pentru muli dintre acestia impulsul
primar de a-si afirma propria personalitate, prin comparatie cu celelalte persoane. Pentru
toxicomani, consumul de substante ilegale reuseste sa

constituie o eventual punte de

legtura intre individul acela complexat i cel puternic ( Abraham, 2005, pag 20-21).
O alt cauz pe care consumatorii o invoca se refera la presiunea grupului din care
acestia si dorinta lor de a fi integrati intr-un anumit tip de mediu. Acele tipologi de persoane
slabe care nu au puterea de a refuza acest tip de comportament deviant sunt atrasi de practicile
neortodoxe ale grupului din care acestia fac parte. n plus, existena acelei oferte a drogurilor
constituie un alt element care ii determina pe acestia sa aleaga acest tip de comportament iar
ca individul sa refuze aceste lucruri el trebuie sa aibo o educati solida din mediul familial si
care sa genereze o intoleranta fata de aceste substante ilegale. (idem, pag 24).
Putem afirma c, repercursiunile drogurilor reprezint o tentaie destul de mare in
randul persoanelor consumatoare, ele avand efecte diferite in functie de organismul fiecarei
persoane, senzatiile pe care acesta le percepe. Pe de alt parte, efectele drogurilor care fac
parte din categoria celor stimulente, cum ar fi cocain i ecstasy, dau anumite stri precum:
euforie,relaxare, indrazneala, optimism, sete, somn, pe o durata de timp mai scurta.Pe o durata
mai lunga de timp, acestea pot avea repercursiuni precum insomnii, pierderea in greutate,
confuzie si panica. Toti acesti factori pot duce la aparitia unor boli. n ceea ce privete efectele

drogurilor depresive pe un termen de timp mai scurt, ca de exemplu alcoolul, sunt date acele
stri de relaxare, ndrzneala, dezinhibare, , voin, iar pe termen lung, au ca efecte depresia,
amnezia, pierderea autocontrolului, dependena. Dei nu multe persoane sesizeaz acest fapt,
este foarte simplu s treci de la un consum ocazional, la unul periodic iar mai apoi la unul
zilnic. Drogurile disociative, precum ketamina, pot sa cauzeze paralizii temporare i detaare,
deoarece exista senzatia de lipsa a durerii si cauzeaza halucinatii. Consumata pe termen lung,
ketamina poate cauza lipsa de concentrare si pierderea atentiei cat si scaderea memoriei.
(Durnescu, pag 225-226).
O alt categorie a drogurilor, cum ar fi cea a halucinogenelor care dau stri de
relaxare, excitatie si dezinhibare, ns consumate pe termen lung pot sa apara probleme legate
de concentrare, lipsa ateniei i apariia halucinaiilor. n ceea ce privete drogurile din
categoria opiaceelor, ca de exemplu heroina, morfin i metadona, repercursiunile acestora
sunt detaarea de senzaia de durere, oferind o stare de bine temporar, ins consumate pe
termen lung sunt cele mai nocive deoarece acestea creeaza dependenta inca de la prima doza,
si sunt consumate in doze din ce in ce mai mari pentru s-ai hrani placerea, iar in caz de
supradoze poate surveni chiar s decesul. (ibidem)
In ultima perioada de timp, frecventa consumului de stupefiante a
crescut alarmant, ajungandu-se ca prima experienta de acest fel sa se faca la varsta de 18 ani,
deoarece acestia le testeaza, auzind de la ceilalti ca drogurile ii fac sa se simta foarte bine si sa
nu mai tina cont de cei din jurul lor. O mare majoritate a cazurilor, incep cu consumul de
marijuana sau multe alte substante ilegale in medii frecventate de acestia, cum ar fi in scoli,
la diverse petreceri, in spatele blocurilor, cu scopul de a fi in centrul atentiei. n plus, a se
droga, a trage dintr-o igar de marijuana sau a consuma alcool, pentru a intra n viaa social,
a devenit un ritual n randul adolesceniilor. Acestia ncep s utilizeze droguri n mediul
colar, n special n liceu, stadiu in care multi dintre ei ajung sa-si intrerupa studiile din pricina
consumului de stupefiante. Din momentul n care substantele ilegale sunt consumate cu o
mare frecventa sau creeaza dependenta atat psihica, cat si fizica, adolescentul are foarte putine
sanse a se putea redresa singur, si din acest motiv ei au nevoie de ajutor specializat.(Campbell,
2001, pag 15)
n ceea ce privete adolescenii care intra n contact cu igrile, prin simpla expunere la
nicotina, ajung s fie dependeni, acest drog devenind un viciu greu de ndeprtat. Uneori
dependenta de tutun poate determina fumtorii s ncerce nu numai dorgurile legale (cum ar fi
etnobotanicele), ci i droguri ilegale, n cutarea unor noi senzaii. Acestea sunt foarte
periculoase i de mare risc, ajungndu-se ncetul cu ncetul i la heroina. Dei la nceput nu

apar probleme de sntate, n timp se poate ajunge la diferite boli cum ar fi cancerul de
plmni, de gt sau de piele.n plus, fumtorii ajung deseori s consume i alcool, din dorina
de a se integra ntr-un anumit grup, fr a contientiza c alcoolul ataca sistemul nervos i
poate cauza diferite boli. (idem, pag 16-17)
n cadrul instituiilor intermediare precum Centrele de Prevenire, Evaluare i
Consiliere Antidrog se organizeaz diferite campanii de informare a tinerilor cu privire la
consumul de droguri i efectele sale, i se organizeaz instruiri ale consumatorilor, n vederea
utilizrii seringilor sterile n cazul drogurilor injectabile. Campaniile mpotriva consumului i
traficului de droguri au menirea de a transmite ca n cazul n care intra n contact cu aceste
situaii s nu foloseasc aceleai seringi sau recipiente, n cadrul drogurilor injectabile, pentru
posibilitatea evitrii rspndirii bolilor.
n general, societatea reacioneaz n vederea stabilizrii problemei consumului de
droguri prin suportarea unor cheltuieli n vederea vindecrii persoanelor considerate
toxicomani, fie c este vorba de detoxificare, fie c este vorba de bolile ce sunt transmise prin
intermediul acestor practici. De multe ori, prin folosirea stupefiantelor injectabile se pot
transmite boli precum Hepatita B sau C, SIDA, s.a, se diminueaz fertilitatea ajungndu-se la
scderea natalitii. De asemenea, putem considera c persoanele consumatoare de droguri
ajung s fie cu adevrat pericole sociale n mod contient sau incontient. Acetia nu rspund
de faptele lor, putnd provoca accidente sau comitere de infraciuni existnd repercursiuni
asupra comunitii fiind responsabili de creterea numrului de jafuri, tlharii, crime i alte
tipuri de violente (Abraham, 2005, pag 25-26).
Exist dou tipuri de categorii ce fac referire la modelele explicative: modelul
explicativ ce-i canalizeaz atenia pe individ i modelul explicativ ce pune accent pe
societate. Unul dintre aspectele teoriei biologice face referire la tendina indivizilor de a intra
n contact cu drogurile i cea de a continua consumul. Pe de alt parte, teoriile psihologice
pun accentul pe mecanismele de rentrire de care indivizii au nevoie n cadrul propriei lor
conduite, fcnd referire la tipurile de personalitate a celui care abuzeaz de droguri, respectiv
persoanelor dependente. Tulburrile afective sunt de multe ori motivul din cauza cruia
indivizii recurg la consumul de droguri n cutarea plcerii i a efectelor temporare pe care
acestea le ofer. Exigenta vieii cotidiene i mpinge pe cei vulnerabili s recurg la astfel de
metode pentru a cpta o fals ncredere n sine.
Teoriile sociologice pun accentul n cadrul acestor probleme pe analiza situaiilor, a
relaiilor i structurii sociale. Exista o serie de teorii ce pot explica fenomenul consumului de
droguri; cum ar fi cea a nvrii sociale (consumul de stupefiante poate reprezenta un

comportament social nvat), cea a subculturilor(gtile de cartier ce reprezint un grup social

favorabil extinderii consumului de droguri), teoria interaciunii, respectiv a socializrii
(influena agenilor de socializare din cadrul grupului primar i cel secundar) i teoria
controlului social (n cadrul unui control social intens exista mai puine anse de nsuire a
unui comportament deviant). (Dmboeanu, apud Rdulescu, 2006)
Analizand structura lor, drogurile prezinta diferite aspecte asupra consumatorilor. O parte din
ele pot avea efecte de schimbare pe termin lung asupra corpului sau a creierului individului,
urmand apoi observarea vizibila a efectelor acestora atat in timpul consumului cat si dupa
incetarea consumului. Modalitatile de administrare ale drogurilor sunt variate, fiind fie prin
injecie, fie inhalare sau ingerare. Individul este influentat de fiecare metod, respectiv
injectarea ce poate avea efecte directe deoarece administrarea se face intravenos sau
intramuscular, sau prin inghitirea acestora, se intarzie efectul din cauza sistemului digestiv.
Cel mai afectat organ din corpul uman in timpul consumului de droguri (n mod direct
sau indirect) este creierul. Ca si exemplu este administrarea dopaminei, ce este un
neurotransmitor care poate determina diferite stari de lipsa de control: emoiile, cogniia,
micarea, motivaia i sentimentul de plcere. Ajungerea in corp a acestor substante determina
schimbarea radicala a felului n care funcioneaz creierul i pot duce la rni, probleme de
comportament sau probleme de sntate. Afectiunile cauzate de consumul de droguri pot
include toate organelor corpului uman; inclusiv slbirea imunitii, dezvoltarea numrului de
infecii, deseori probleme cardiovasculare sau dureri abdominale. In ceea ce priveste
problemele de comportament, drogurile pot provoca paranoia, comportamente agresive,
senzatii de halucinae, stari de dependene, impulsivitate, dese pierderi ale controlului.