Sunteți pe pagina 1din 10

ELEMENTE DE STRATEGIE COMUNITARA IN ORDINEA SI SIGURANTA

CETATEANULUI EUROPEAN
Secolul XXI a debutat abrupt si violent, printr-un cutremur politic de amploare
planetara - atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 care au vizat obiective simbolice
importante pentru lumea democratica si au ucis instantaneu, mii de civili inocenti. Aceste
evenimente au fost urmate, rapid, de alte actiuni criminale, asemanatoare, in mai multe parti
ale lumii, declansand un proces de transformare profunda a mediului de securitate si generand
consecinte ce afecteaza, pe termen lung si in profunizme, comunitatea internationala. [1]
Ceea ce au fost considerate, pana acum scenarii imposibile si de groaza au devenit o
realitate terifianta si un pericol clar si prezent. Ne confruntam cu noi amenintari, agresive si
imprevizibile ca potential, putere de distrugere, resurse, retea de intindere mondiala, scopuri si
tinte.
Noile provocari la adresa securitatii, generate de suprapunerea unor fenomene precum
globalizarea si fragmentarea, se adauga unor forme clasice de riscuri si vulnerabilitati
regionale. Se mentin focare de tensiune traditionale, dar modul lor de dezvoltare este
influentat de riscuri neconventionale si transfrontaliere, precum crima organizata, coruptie,
migratie ilegala, instabilitate economica si amenintarile la adresa mediului inconjurator.
Pe de alta parte protestul social, amplificat si de actuala criza economica mondiala,
inregistreaza o mai mare amploare, cu importante consecinte asupra ordinii publice si a
securitatii persoanelor si a bunurilor.
Pentru a putea reactiona in fata noilor forme de manifestare, a protestului public, statul
trebuie sa fie ferm sa-si revizuiasca strategiile dar si tacticile de interventie a fortelor
autorizate cu mentinerea ordinii publice, garantarea executarii drepturilor si libertatilor
constitutionale ale cetateanului.
Se remarca faptul ca in epoca contemporana atat cadrul juridic cat si fortele politienesti
de interventie sunt depasite de multe ori de noile forme de protest social.
Tensiunile existente in cadrul societatilor s-a amplificat in ultima perioada si datorita
noilor provocari cu care s-au confruntat, gestionarea perioadei lungi de criza economica,
presiunea globalizarii, saracirea crescanda a populatiei, fapt ce poate duce la o radicalizare a
confruntarilor interne.
Cresterea gradului de violenta este determinat si de folosirea unor arme albe sau chiar de
foc in desfasurarea unor actiuni, dar mai ales de caracterul tot mai organizat al actiunilor de
protest.
La toate acestea participa si exploatarea mediatica a protestului social care amplifica
scandalul public in scopul cresterii audientei in randul maselor ingreunand si mai mult
interventia fortelor de ordine. De aici rezulta importante reactii institutionale prin adaptarea
modalitatilor de interventie a fortelor insarcinate cu mentinerea si asigurarea ordinii publice.
Evolutia formelor de protest social, ne determina sa apreciem ca prognozele sunt de
natura sa ne ingrijoreze atat pe factorii de criza politica, statala, juridica pentru a putea
identifica cele mai bune solutii de prevenire si combatere, dar si a specialistilor in domeniu.

Ordinea si linistea publica, siguranta colectivitatilor trebuie sa ramana in continuare o sarcina


majora a factorilor politici, a autoritatilor de stat.
Degradarea sociala constanta este o prognoza sigura a viitorului omenirii pe termen
mediu si lung.
ONU prevede ca Europa va primi in urmatorii 10 ani peste 26 de milioane de imigranti,
mai ales musulmani.[2]
Exodul populatiei din Lumea a 3-a prevesteste un cataclism fara margini, iar poluarea
excesiva determinata de actiunile umane depaseste cu 30% capacitatile de absorbtie si de
regenerare ale planetei.
Evident cea mai realista caracterizare a noului secol XXI ar putea fi: Secolul XXI este
o lume caracterizata de hegemonia americana si de o dezlantuire globala de antiamericanism,
completate cu forme incipiente de echilibru soft; de un transfer al atentiei dinspre statele
nationale catre actori non-statali si de alte forte transnationale; de dezintegrare a suveranitatii
atat ca principiu normativ, cat si ca realitate empirica; in sfarsit de aparitia unui grup de state
slabe si esuate, care constituie sursa celor mai multe probleme dintre problemele globale.[3]
Se impune cu asiduitate regandirea institutilor ordinii mondiale: Lumea de azi nu are
suficiente institutii internationale care sa poata conferi legitimitate unor actiuni colective, iar
crearea de noi institutii care sa echilibreze mai bine cerintele de legitimitate si eficacitate va
reprezenta sarcina primordiala a viitoarei generatii.[4]
1. Aspecte de interes din Strategia de securitate a UE
Strategia de Securitate a UE a fost adoptata de CE in decembrie 2003, iar ONU in 2006.
Aceasta a fost adoptata in conditiile in care mediul de securitate a suferit multe
modificari, unele deja prezentate mai sus, la care se adauga o deschidere tot mai larga a
frontierelor, o competitie crescanda pentru resursele naturale, de energie si in conditiile in care
au avut marile evenimente, tragedii comise de fortele teroriste (11 septembrie 2001, SUA; 11
martie 2004, Madrid; 7 iulie 2005, Londra, etc.)
Strategia de securitate a UE a fost adoptata dupa ce SUA a adoptat Strategiea Nationala
de Securitate din anul 2002, unde sunt mentionate actiunile militare , lucru criticat dur de
catre: Franta, Germania, Suedia, Austria, Islanda.
In Strategia de Securitate a UE nu se face referire despre folosirea fortei sau actiunile
preventive in cazul actiunilor teroriste de genul celor de mai sus.
Directiile de actiune de Strategie de Securitate a UE ar fi:
-

sa fie mai activa in urmarirea obiectivelor strategice;


mai coerenta in coordonarea instrumentelor si capacitatilor existente;
mai capabila in transformarea F.A. in unitati flexible, mobile si eficiente;
coerenta.

Conceptele cheie ale Strategiei UE sunt:

- prevenirea conflictelor;
- prevenirea agresiunii.
In Strategia de Securitate a UE terorismul reprezinta amenintarea cea mai grava pentru
siguranta cetatenilor din Europa, pentru ordinea si linistea publica. De fapt nu exista o
Strategie referitoare numai la ordinea publica asa cum vom analiza in continuare pe cea
existenta in Romania.
Dupa adoptarea Strategiei de Securitate in UE s-au organizat si desfasurat mai multe
Consilii JAI, Conferinte organizate de comisarii in domeniu cu teme referitoare la Strategia de
Securiatate a UE (Bruxelles, Paris, Bruges, Roma).
UE pregateste o noua Strategie de Securitate care trebuie sa includa solutii la diversele
amenintari si sa raspunda, mai bine la noua realitate, avandu-se in vedere ca:[5]
- lumea s-a schimbat;
- vechea strategie nu face referire la Rusia, nici la securitatea energetica a Europei, sau
la schimbarea climei cu toate consecintele dezastruoase;
- Franta doreste sa intre in NATO;
- UE, nu mai vede politica externa si de securitate numai prin presiunea relatiilor cu
SUA;
- amenintarea la nivel de stat a Rusiei;
- relatia NATO - UE;
- expansiunea militara a SUA si concluzia ca Europa poate sa aiba grija singura
de Bosnia si de Kosovo.
Totusi SUA si UE trebuie sa elaboreze impreuna Strategia de Securitate si lupta
impotriva terorismului.
Noua Strategie de Securitate trebuie sa incurajeze NATO si UE sa actioneze impreuna
cu organizatiile complementare si nu ca rivali. Cele doua organizatii trebuie sa lucreze
impreuna in etapa planificarii operatiunilor, sa-si armonizeze procedurile.
Se impune cu acuitate o cultura strategica comuna in UE, iar politicienii sa abordeze
foarte serios amenintarile la adresa ordinii publice, inclusiv terorismul.
In deschiderea Conferintei de la Paris cu tema: Provocarile actiunilor de combatere a
terorismului in Europa, Franco Frattimi aprecia ca se impun urmatoarele masuri:
1.
2.
3.
4.

Realizarea cadrului legislativ necesar;


Identificarea structurilor cu sarcini in domeniu;
Stabilirea mecanismului de lucru;
Alocarea de fonduri importante in domeniu.

Actualul comisar european responsabil cu combaterea terorismului Gilles de Kerchov


aprecia ca trebuie actionat pe termen mediu si lung in urmatoarele directii impotriva
terorismului:
1.
2.

cresterea investigatilor in domeniul prevenirii;


urmarirea cu atentie a zonelor de conflict regional;

3.
4.
5.
6.

respectarea drepturilor fundamentale ale omului si a valorilor europene;


gasirea unui echilibru in raportul securitate si libertate;
fluidizarea schimbului de date si informatii prin eliminarea zidului intre politie,
militari si structurile de informatii;
extinderea competentei structurilor europene abilitate: Europol, Eurojust, Frontex.

La Conferinta de la Bruxelles (2007), Franco Frattimi aprecia ca numai impreuna vom


rezolva problemele de securitate ale UE, Solidaritatea fiind punctul cheie si cel mai
important principiu al Strategiei de Securitate a UE.
UE, spatiul de libertate, securiatate si justitie, presupune adoptarea de legi si legicadru pentru a se realiza apropierea dintre statele membre, dar si promovarea increderii
reciproce pe baza recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti, dar mai ales cooperarea
autoritatilor competente ale statelor membre: politie, serviciile de vama, alte servicii
specializate in domeniile prevenirii si depistarii infractiunilor.[6]
Statele UE actioneaza impreuna in spirit de solidaritate in cazul in care un stat membru
face obiectul unui atac terorist sau catastrofe naturale ori provocate de armele de distrugere in
masa.
Sunt mobilizate toate instrumentele, inclusiv militare puse la dispozitie de statele
membre pentru:
- prevenirea amenintarii teroriste pe teritoriul statelor membre;
- protejarea institutiilor democratice, ale populatiei civile fata de un eventual atac
terorist;
- acordarea de asistenta unui stat membru, la cererea autoritatilor politice (in caz de atac
terorist)
(vezi art. 1-43 din Tratatul de instituire a unei noi constitutii pentru Europa)
Documentul de mai sus[7] precizeaza in cap. IV, intitulat Spatiul de libertate, securitate
si justitie, UE are o politica comuna in domeniile: azilului, imigrarii si controlul frontierelor
externe.
1.

Strategia de securitate a Romaniei

Are ca scop prevenirea si contracararea pericolelor generate de mediul international,


cat si garantarea starii de securitate interna, in ansamblul sau, a sigurantei personale si
securitatii comunitatiilor.[8]
Strategia vizeaza de asemenea securitatea energetica, alimentara, securitatea
transporturilor, a infrastructurii, a sanatatii publice, sanitare, ecologica, culturala, financiara,
informatica si informationala.
Asadar strategia de securiatate nationala integreaza activitatea de politica externa,
diplomatica si de colaborare internationala, militara, a fortelor de ordine publica, a structurilor
de informatii, a agentiilor guvernamentale cu responsabilitati in domeniu.

Integrarea si armonizarea eforturilor vizeaza atat cadrul national, cat si dinamica


relatiilor inspatiul comun de securitate si aparare european, precum si spatiul euroatlantic.[9]
Important este de subliniat ca noua strategie de Securitate nationala (2007) a fost
aprobata de factorii de decizie din Romania, dupa aderarea Romaniei la NATO si pregateste
procesul de integrare a tarii noastre in Uniunea Europeana, fiind parte integranta a securitatii
europene si euroatlantice.
Era nevoie de o noua strategie de securitate nationala pentru a asigura diminuarea
substantiala a decalajelor fata de statele dezvoltate din spatiul comunitar, de a contracara
amenintarile la adresa cetatenilor, comunitatiilor, natiunii si statului roman, pentru a gestiona
activ procesele de integrare si cooperare.
Securitatea nationala se asigura prin eforturi proprii si prin cooperare cu aliatii, in
conformitate cu prevederile programelor nationale, de strategie de securiatate a Uniunii
Europene si ale conceptelor strategice ale Aliantei.
Lumea a intrat intr-o noua faza de evolutie, caracterizata de noi riscuri si amenintari, iar
vechea ordine mondiala, bazata pe logica bipolara a disparut.
Mediul de securitate international este in continua schimbare iar in perspectiva
urmatoriilor 10 - 15 ani, ordinea mondiala va arata sensibil diferit, de unde si necesitatea,
eforturile comunitatii europene de constructie a unui nou echilibru international capabil sa
asigure consolidarea libertatii si democratiei.
Noua arhitectura de securitate este .. de globalizare care trece peste noi, cu sau fara voia
noastra. Important este sa fim actori si nu victime.
Riscurile si amenintarile la adresa Romaniei trebuie analizate din perspectiva situatiei
noi in care se afla tara noastra, respectiv de stat membru al Aliantei Nord-Atlantice si a
Uniunii Europene.
Principalele riscuri si amenintari de natura politica, economica, sociala si militara,
capabile sa puna in pericol siguranta cetateanului si securitatea nationala a Romaniei, valorile
si interesele sale ca stat membru al comunitatii europene si euroatalantice sunt:
-

terorismul international structurat in retele transfrontaliere;


traficul armelor de nimicire in masa;
conflictele regionale;
criminalitate transfrontaliera organizata;
guvernarea ineficienta.[10]

Cea mai grava amenintare o reprezinta terorismul international complet reorganizat,


structurat mai ales pe orizontala, privatizat, un adevarat pol al ordinii mondiale.
Nu intamplator in Strategia europeana de securitate, combaterea acestui flagel ocupa cel
mai important loc.
Terorismul international presupune si o criminalitate organizata transnationala, defapt
principalasursa de venituri pentru acesta.

Se apreciaza ca mai mult de un trilion de dolari reprezinta crima organizata mondiala,


iar lupta impotriva terorismului si crimei organizate este principiul si politica de baza a UE.
[11]
Pentru prima oara in perioada postdecembrista a Romaniei moderne, este analizat in
Strategia de securitate a tarii noastre si un risc nou guvernarea ineficienta, ca efect al
deficitului democratic si al coruptiei institutionale, ce se reflecta in manifestari de clientelism
politic, ineficienta a administratei publice, tendinte autoritariste si lipsa de transparenta si
responsabilitate publica care submineaza increderea cetatenilor in institutiile statului si poate
constitui o amenintare grava la adresa statelor.
Strategia de securitate nationala a Romaniei analizeaza intr-un capitol separat (cap.
VII), Securitatea interna, pe care o defineste ca fiind: ansamblul activitatilor de protectie,
paza si aparare a locuitorilor, comunitatilor umane, infrastructurii si proprietatii impotriva
amenintarilor asimetrice de factura militara sau non-militara, precum si a celor generate de
factorii geo-fizici, meteo-climatici ori alti factori naturali sau umani care pun in pericol viata,
libertatile, bunurile si activitatile oamenilor si ale colectivitatilor, infrastructura si activitatile
economico-sociale, precum si alte valori, la un nivel de intensitate si amploare mult diferit de
starea obisnuita.[12]
Securitatea interna se refera la siguranta cetateanului, dar si la securitatea publica, a
frontierelor, a energiei, a transporturilor si a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale,
adica din punct de vedere structural la toate componentele de protectia securitatii cetatenilor,
la perfectionarea mecanismelor de gestionare a crizelor de tot felul care pot afecta bunul mers
al societatii.
Avandu-se in vedere siguranta cetatenilor, Guvernul Romaniei aproba in 17 martie 2005,
prin Hotararea nr. 196, Strategia Ministerului Administratiei si Internelor de realizare a ordinii
si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii
stradale. Acesta este un document de planificare pe termen mediu, elaborat de M.A.I. si in
baza Strategiei de securitate nationala a Romaniei si defineste ordinea si siguranta publica si
interesul national in domeniu, evalueaza actuala ordine publica si factorii de risc, formuleaza
principiile si directiile prioritare de actiune, prevede resursele necesare pentru mentinerea,
asigurarea si restabilirea ordinii publice si stabileste responsabilitatea fortelor de ordine
publica.
Strategia defineste ordinea publica ca fiind: partea componenta a securitatii nationale si
reprezinta starea de legalitate si echilibru si de pace, corespunzatoare unui nivel de
comportament civic, care permite exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale, precum
si functionarea structurilor specifice statului de drept.[13]
Siguranta publica este definita ca fiind sentimentul de liniste si incredere pe care il
confera serviciul politienesc pentru aplicarea masurilor de mentinere a ordinii si linistii
publice, a gradului de siguranta al persoanelor, colectivitatilor si bunurilor, precum si pentru
realizarea parteneriatului societate civila - politie, in scopul solutionarii problemelor
comunitatii, al apararii drepturilor, libertatilor si intereselor legale ale cetatenilor.[14]
Elaborarea strategie a fost determinata de:
- situatia generata de perioada de tranzitie;

- profesionalizarea modului de operare a mediilor criminale si structurilor crimei


organizate;
- disfunctii in relatiile dintre institutiile statului cu atributie pe linia ordinii si linistii
publice;
- insuficientei resurselor alocate;
- legislatia in curs de armonizare cu cea europeana;
- perpetuarea coruptiei;
- deficiente in finalitatea judiciara;
- protectie sociala deficitara.
Riscuri si amenintari la adresa ordinii publice:
-

degenerarea unor tensiuni social - economice, interetnice;


somajul;
actiuni ostile;
actiuni specifice razboiului psihologic;
scaderea autoritatii unor institutii ale statului;
diminuarea increderii populatiei in capacitatea de actiune a fortelor de ordine;
producerea unor dezastre;
cresterea pericolului terorist;
amplificarea fenomenului migratiei ilegale.

Scopul strategiei MAI de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea


sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale il reprezinta prevenirea si
combaterea fenomenului infractional, garantarea si apararea drepturilor si libertatilor
constitutionale, a sigurantei cetatenilor, a proprietatii publice si private, asigurarea climatului
necesar functionarii institutiilor statului, in conformitate cu prevederile legii.
Principiile de realizare a ordinii si sigurantei publice:
-

Principiul legalitatii;
Principiul teritorial si al mobilitatii fortelor;
Principiul prevenirii actiunilor de tulburare a ordinii publice;
Principiul operativitatii;
Principiul nediscriminarii;
Principiul evitarii surprinderii;
Principiul suficientei;
Principiul colaborarii permanente cu comunitatea;
Principiul inviolabilitatii persoanei;
Principiul interventiei specializate si cooperarii;
Principiul conducerii unitare.

Structura fortelor de ordine publica:


Fortele de ordine publica se compun din:
a)
b)
c)
d)

Fortele principale;
Fortele de sprijin;
Fortele complementare;
Fortele de exceptie;

a) Fortele principale ale MAI


Reprezinta componenta de baza si sunt constituite din structurile de politie si
jandarmi.
b) Fortele de sprijin
Sunt constituite din structuri ale Politiei de Frontiera, Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, Inspectoratul de Aviatie din MAI.
c) Fortele complementare
Sunt constituite din structuri ale Ministerului Apararii, Serviciului Roman de
Informatii, Serviciului de Protectie si Paza, Ministerul Justitiei, Garda Financiara, Politia
Comunitara, Garda de Mediu si alte categorii de forte stabilite prin lege.
d) Fortele de exceptie
Reprezinta structurile specializate ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciului
de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, Ministerului Apararii si actioneaza
numai in situatiile si conditiile prevazute de lege, pentru restabilirea ordinii constitutionale.
Atributiile fortelor de ordine publica sunt prevazute in legile de organizare si functionare
ale institutiilor respective.
Strategia MAI de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei
cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale trebuie sa fie adoptata la noul statut al
Romaniei de memebru NATO si UE la Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012.
De asemenea se impune cu necesitate redefinirea conceptelor de securitate, aparare si
ordine publica, adoptarea pachetului de legi ale sigurantei nationale care sa respecte, sa
urmareasca:
- asigurarea securitatii cetateanului in noul stat de drept;
- componentele sistemului de securitate al Romaniei actioneaza in folosul cetatenilor;
- modificarile proiectului Constitutiei Europene.
In acest context un rol determinant revine cooperarii politienesti internationale, dar mai
ales in UE, pentru a se putea realiza schimbul de date si informatii in prevenirea si combaterea
criminalitatii in general, a celei transfrontaliere in special, mai ales in conditiile desfintarii
controalelor la frontierele interne.
Ministerul Administratiei si Internelor ca un contribuitor important la securitatea
nationala trebuie sa fie in acelasi timp un garant al reprezentarii drepturilor si libertatiilor
cetatenilor.
BIBLIOGRAFIE

Tratat de instituire a unei constitutii pentru Europa, Institutul European din Romania, 2005,
Bucuresti;
Strategie M.A.I. de realizare a ordinii si sigurantei publice pentru cresterea sigurantei
cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale. (Hotararea Guvernului nr.
196/17.04.2005);
Strategia de securitate nationala a Romaniei.
Romania Europeana, Romania Euroatlantica: pentru o viata mai buna intr-o tara democratica,
mai sigura si mai prospera. Bucuresti, 2007.
(Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii prin Hotararea nr. 62/17 aprilie 2006)
Profesionalizarea Romaniei.
Raport al Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID) Bucuresti, 2008.
Sanse Romaniei Oamenii 2009
Reprofesionalizarea Romaniei II
Raport al Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID) Bucuresti, martie 2009
Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei
Orizonturi, 2013 2020 2030
Strategie de securitate a UE, 2003
Destramarea natiunilor
Ordine si haos in sec. XXI
Robert Cooper, Editura Univers enciclopedic, 2007, Bucuresti (traducere)
B.I., MIRA 7 decembrie 2007
Conferinte: Strategia de Securitate a UE, Bruxelles, 2007; Paris, 2008; Bruxelles 2009, etc.
Fata ascunsa a lumii occidentale.
Prod. si Tipografie, Thierry P. Milleman, Bucuresti, 2008
America la rascruce
Francis Fukuyama (traducere), Antet, 2006, Bucuresti

[1] Strategia de securitate nationala a Romaniei, Bucuresti, 2007, pag. 3


[2] Fata ascunsa a lumii occidentale, Prod si Tipografie, Thierry P. Milleman, Bucuresti, 2008, pag. 22
[3] America la rascruce, Francis Fukufome (traducere), Antet, 2006, Bucuresti, pag. 16
[4] Idem, p. 125
[5] BI_MIRA, 7 decembrie 2007
[6] Tratatul de instituire a unei noi constitutii pentru Europa, Institutul European din Romania, 2005,
Bucuresti, art. I-42

[7] Idem 6, cap. IV


[8] Strategie de securitate nationala a Romaniei, 2007, pag. 4
[9] Idem, pct. 8, pag. 4
[10] Idem, pct. 8, pag. 13
[11] Conferinta: Strategia de securitate, Bruxelles, 2007
[12] Idem, pct. 8, pag. 37
[13] Strategie MAI de realizare a ordinii publice, 2005, pag. 2
[14] Idem, pct. 13