Sunteți pe pagina 1din 15

INTOXICAII ACUTE EXOGENE

Etiologie: Intoxicaiile acute costituie una dintre problemele majore ale asistentei medicale de urgenta din
tarile dezvoltate ca si din tara noastra.
Sunt mai frecvente la femei dect la barbati, raportul fiind de 2.3 : 1;
Grupa de varsta reprezint unul dintre factorii etiologici cei mai caracteristici, 52.2% din cazuri apartinand
grupelor de varsta tinere intre 17-30 ani;
Substantele exogene cauzatoare de intoxicaii acute voluntare si accidentale cuprind un spectru foarte larg,
de peste 200 tipuri. Substantele cel mai des intalnite sunt: medicamentele, insectofungicidele, si raticidele,
causticele, alcoolul etilic, gazele toxice, ciupercile, solvenii organici, alcoolul metilic, detergentii, derivaii de
petrol.
Masuri terapeutice de prim ajutor
Terapie elementara in intoxicatii :
1.asigurarea funciilor vitale (regula ABCD)
A. eliberarea cailor aeriene - indepartarea corpilor strini bucofaringieni, extensia capului si tragerea
mandibulei inainte si in sus (manevra Esmarch)
B. respiraie artificiala: - gura la gura, gura la nas, gura la tub (tub Safar, tub Guedel, respiraie artificiala cu
masca (balon Asubu) cu O2 100%
*intubatie;
*daca respiraia artificiala,respectiv intubatia nu este posibila ( de ex. in edemul glotic) se practica
caniotomie de urgenta, daca este cazul punctie traheala de urgenta cu 3-5 ace groase intre cartilajele tiroidian si
cricoidian.
*initial se practica 2 respiraii artificiale rapide, apoi se fac alternativ masaj cardiac si respiraie
artificiala in raport de 15:2 cand exista un singur reanimator si de 5:1 cand exista 2 reanimatori.Frecventa
respiraiei artificiale: 20/min.
C. Circulaia
in orice stop cardiac, primul gest trebuie sa fie o lovitura de pumn precordial urmata de masaj cardiac ;
masaj cardiac extern- frecventa masajului: la aduli 80/min, la copii 90/min, la sugari 120/min.
D. droguri (terapie medicamentoasa)
1.
cale intravenoasa de acces (de preferat CVC)
adrenalina 0.5-1 mg (1 f = 1 ml diluata cu 9 ml NaCl 0.9%) se injecteaza fractionat iv sau se
introduce prin tubul endotraheal (in doza tripla) repetnd la fiecare 3-5 min.
Nu se injecteaza intracardia!
atropina in bradicardie sau bloc AV gr III: 0.5-1 mg iv;
lidocaina in fibrilatie, flutter ventricular iniial 100 mg iv sau endobronsic in bolus, ulterior 2-4 mg/kg
corp/ora in perfuzie de durata;
bicarbonat de sodiu 8.4% 1 kg corp iniial;
2.
prelevarea de produs pentru analiza toxicologica (resturi alimentare, tablete, urina, continut
gastric, scaun);
3.
diminuarea absorbiei toxicului (provocare de vrsturi, spalatura gastrica, provocare de
diaree, spalatura intestinala, adsorbanti);
4.
eliminarea accelerata a toxicului (diureza fortata, hemofiltrare, dializa,intreruperea
circuitului eterohepatic, exsanguinotransfuzie);
I. Eliminarea coninutului gastric si intestinal
Provocarea de varsaturi: Este metoda cea mai rapida care poate fi aplicata imediat si in orice loc. Este
aplicata numai la intoxicaii contieni cu o uoara stare de somnolenta, la care reflexele de voma pe care le
provocam rspund foarte prompt.
Contraindicatii:
stri comatoase (pericol de asfixie);

cardiaci (poate provoca colaps);


hipertensivi, aterosclerotici (pericol de hemoragie cerebrala);
emfizematoi (pericol de pneumotorax);
gravide (declanare a travaliului);
CI relative:
cei care au ingerat substante corozive (pericol de perforaie gastrica);
cei care au ingerat substante de petrol (pericol de aspiraie a toxicului in caile aerine si de pneumonie
chimica);
cei care au prezentat cel puin un episod convulsiv dat de toxic (pericol de declanare a convulsiilor);
Inainte de a provoca vrstur, pentru ca aceasta sa fie eficace este obligatoriu sa administram bolnavului
apa potabila sau alte lichide (lapte, albus de ou btut, sucuri de fructe sau crbune medicinal), in proporii de
maximum 300 ml.
Dupa evacuarea poriei de lichide administrata, manevra se repeta de minimum 10-15 ori.
Metoda
excitarea mecanica a fundului gatului si stimularea centrului vomei prin substante emetizante;
soluie hipertona de sare de buctrie inghitita rapid (1-2 linguri la un pahar de apa calduta);
dupa expulzarea coninutului gastric, repetam manevra pana ajungem la cantitatea totala de 3-4 litri.
Spalatura gastrica: Este eficace in primele 4 ore de la ingestia toxicului si poate chiar mai trziu daca
toxicul a fost ingerat odata cu cantitati mari de alimente sau daca subiectul a primit cantitati importante de lapte,
imediat dupa ingestia toxicului. Unii autori recomanda efectuarea spalaturii gastrice si dupa un interval mai mare
de timp de 6-8 ore.
Este indicat chiar la intoxicaiile care au prezentat vrsturi si la care nu suntem siguri ca acetia s-au
soldat cu golirea completa a stomacului.
Contraindicaii:
cei care au ingerat substante corozive (pericol de hemoragii sau perforaii ale esofagului si stomacului);
convulsiile deoarece introducerea tubului mrete frecventa cat si intensitatea acestora;
starea de somnolenta sau coma;
Tehnica:
materiale necesare: - executantul spalaturii trebuie sa poarte un sort lung de cauciuc;
- sonda gastrica de spalatura: furtun de cauciuc cu lungimea de 80 cm plnie, galeata mare pentru deversarea
lichidului de spalatura, pensa, vas de masurat, cel puin 10 litri pana la 100 litri apa calda, tuburi sterlie, aspirator
pregtit;
pacientul in poziie sezand. In acest caz de tulburare a strii dt costienta poziia este decubit lateral stng
stabil, cu capul in jos Eremedicatie cu 0.5 mg atropina iv sau s.c;
pentru anestezia faringeiui se unge sonda de spalatura cu un gel de iidocaina;
se cere pacientului sa inghita activ sonda, o data cu impingerea ei de ctre executant pana la cca 50 cm;
controlul poziiei (cu o seringa gastrica se insufla aer si se asculta simultan deasupra epigastrului: zgomote
hidroaerice);
se monteaza palnia ia eapatul proximal al sondei si se menine sub sub pacientului (golirea stomacului);
se ridica apoi deasupra nivelul pacientului si se introduc in stomac 200-500 ml apa calduta, care e lasata
sa curg in galeata;
procedura se repeta de aproximativ 20 ori;
la sfarsitul spalaturii gastrice, se face o suspensie de 30 comprimate de carbune cu cca. 20 ml lactuloza
care se introduce prin sonda;
oricnd se scoate, sonda se inchide cu o clema sau se comprima cu degetul (pericol de aspiraie in caile
respiratorii);

Diureza fortata: Se efectueaza in intoxicaiile cu substante care se elimina pe cale renala (barbiturice,
meprobamat).
Principiu : creste fluxul sanguin renal si rata filtrrii glomerulare.
-

CI:
supraincarcare lichidiana;
insuficienta renala;
edem cerebral;
Tehnica:
cale de acces in vena periferica cu ac special pentru perfuzie continua, sonda urinara ; se face bilanul orar
al diurezei;
se perfuzeaza 500 ml glucoza 5% si 500 ml NaCl 0.9% alternativ timp de o ora ;
se aduga 20 m moi NaCl la 1 litru de soluie perfuzata ;
se administreaza furosemid in funcie de PVC si de diureza;
in intoxicrii cu barbiturice sau cu salicilati se adauga bicarbonat de sodiu in soluie de perfuzat (de ex.
500 ml glucoza 5%, +45 m mol NaHCo3 + 15 m mol KHCO3 pe ora =diureza alcalina) ;
se controleaza permanent PVC, electroliti, creatinina ;
in intoxicaiile severe cu toxine dializabile si in insuficienta renala: dializa paritoneala, hemodializa,
hemoperfuzie ;
in intoxicaii cu toxice cu legare mare de proteina plasmatice daca este cazul se face plasmafereza ;
in intoxicaii severe cu toxice care actioneaza asupra sngelui (CO,mathemoglobinizante,
exsanguinotrans- fuzie);

II.Administrarea de purgative
Se foloseste in mod curent la toti bolnavii carora li s-a practicat provoacarea de vrsturi sau spalatura
gastrica.
Sunt contraindicate in intoxicaiile acute cu substante corozive. Se folosesc: 30 g de sodiu sau magneziu
dizolvata in 250 ml apa.
III.Spalarea tegumentelor si a mucoasei conjunctivale
imbracamintea imbibata cu toxic trebuie imediat indepartata pentru intreruperea procesului de absorbie a
toxiculului prin piele;
pielea trebuie curatata bine cu apa si sapun pnn spalare timp de cel puin 15 min;
daca substanta toxica a ptruns in sacul conjuncival acesta trebuie spalat cu apa potabila in jet, sub
presiune mica timp de aproximativ 5-10 min. In cazul acizilor si bazelor, corozive, aplicarea imediata a
spalaturii conjunctivale poate salva corneea transparenta.
IV.Administrarea de antidot
Crbunele activat
Doza: 5-100 g administrarea sub forma de suspensie in apa.Eficacitatea cea mai mare se obine cand
tratamentul se instituie in prima ora.
Administrarea de crbune activat, prin proprietile acestuia de a absorbi acetaminofenul reprezint una
din metodele terapeutice eficace in intoxicatia cu acest medicament.
Studii experimentale au demonstrat proprietatiile antidotice ale crbunelui activat si pentru alte substante toxice
printre care salicilamida, sedativele hipnotice, antidepresivale triciclice .
Crbunele activat manifesta un efect antidotic maxim cand se foloseste in suspensie de apa potabila, in
doze de o lingura la 250 ml apa, suspensie folosita pentru spalatura gastrica.
Oxidul de magneziu
Este cel mai bun antidot pentru neutralizarea acizilor corozivi.
Se administreaza sub forma de suspensie apoasa: 40 g magneziu in 1000 ml apa potabila.
Are avantajul de a nu irita mucoasa gastrica si de a fi purgativ.
Soluia de acizi slabi.

Pentru neutralizarea bazelor se pot folosi sucurile de fructe si indeosebi citronadele preparate din lamaie
care conine acid citric.
Carbonatul de sodiu
Antidot pentru sulfatul feros cu care reactioneaza formnd carbonat feros. Se utilizeaza in soluie de 5% in
apa pentru spalatura gastrica la care au ingerat cantitati mari de sulfat feros.
Sarurile solubile de calciu
Se folosesc ca antidot in intoxicaia cu acid oxalic cu care reactioneaza formnd oxalatul de calciu
insolubil. Pentru neutralizarea acidului oxalic ingerat se administreaza per os clorura de calciu sau gluconat de
calciu solutie 10-20% reprezentand continutul a 20-30 de fiole.
Sulfatii de sodiu si magneziu
Folositi in intoxicaia cu sruri solubile de bariu
Doza: 30g dizolvate in 300 ml apa.
Clorura de sodiu
Antidot in intoxicatia cu bromuri.
Alcoolul etilic
Antidot al alcoolului metilic (blocheaza metabolismul alcoolului determinand eliminarea acestuia din
organism).
Doza: 0.75 ml/kg corp soluia 50% la fiecare 6 ore.
Laptele
Are proprietati antidotice precipitnd srurile de metale grele si unii alcaloizi.
CI in intoxicatiile cu substante liposolubile (solveni organici, petrol, compui organoclorurati, fosfor etc.).
Dupa administrarea fiecrei doze de 250-300 ml lapte trebuie sa provocam varsatura pentru indepartarea
toxicului din stomac.
Albusul de ou
Proteinele din albuul de ou precipita indeosebi srurile de metale grele si unii alcaloizi formnd compui
insolubili
Doza: de la cel puin 10 oua.
Amidonul
Antidotul iodului pe care il neutralizeaza.
Solutia de amidon 80g:1000ml apa se foloseste ca lichid de spalatura gastrica.
Soluia de spun
Antidot eficace al detergenilor cationici ingerati spunul combinandu-se cu acetia si inactivandu-i.
Se administreaza sub forma de soluie diluata (cateva grame de spun in 200 ml apa) dupa care se
provoaca vrsturi.
Administrarea parenterala si orala
Administrarea parenterala a antidoturilor se face in scopul neutralizrii sau inactivarii toxicelor absorbite
care se gsesc in umori, tesuturi si celule. O parte din antidoturile parenterale se folosesc si pe cale orala si invers.
dimercaptopropranolul (Sulfactiv, Dicaptol, Denierol. Bal)
Antidot pentru: arsenic si compuii lui:
mercur si alte metale grele (cadmiu, aur, bismut, nichel);
Doza : 3-4 mg/corp injectat im repetat la 6 ore timp de 2 zile si la nevoie la fiecare 12 ore timp de 8 zile;
calciu - disodiu - edetatul (Edetamin, EDTA, Chelaton)
Antidot pentru plumb, fier, cupru si alte metale.
1 f= 10 ml

Se administreaza in perfuzie iv in doza de 30-50 mg/kg corp 4-5 zile. D. totala/24 h 2-3 g (2-3 fiole)
Se introduce 1 g substanta intr-un flacon de 250 ml soluie izotonica de glucoza 5% care se perfuzeaza
intr-un ritm de 30-40 picaturi/minut.

Tetracematul dicobaltic (Kelocyanor)


Antidotul acidului cianhidric si al derivailor acestuia.
1 f = 20 ml =300 mg substanta activa
Se administreaza iv rapid in doza de cate 1 f de 20 ml si pe acelai ac 50 ml ser glucozat 10-20% .
2 f vit. C de cate 500 mg;
l fvit. Bl 100 mg;
l fvit. B2 10 mg;
l fvit. PP de cate 2 ml sol 5% (100 mg)

Desferoxamina (Desferal)
Agentul ehelator specific al fierului care se gaseste excedentar in rganism. Nu actioneaza asupra fierului
din hemoglobina si citrocomi si nici apra oligoelementelor metalice.
In intoxicatia acuta cu sruri de fier se administreaza atat oral sau rragastric cat si parenteral in perfuzie venoasa
si intramuscular, in doza de -2 g/zi in primele 24 h si apoi cate 500 mg im de 2 ori/zi.
Penicilamina (Cuprimime, Cuprinil)
Agent chelator pentru ionii de cupru, mercur, plumb, aur.
1 cps =150 mg
1cpr =250 mg clorhidrat de penicilamina
Doze : 1-2 g/zi
Antidotul trebuie administrat cu prudenta la bolnavii sensibili la penicilina.
Obidoxima (Toxogonin, Pirangyt)
Este un reactivator de colinesteraza, antidotul specific al derivailor ganofosforici.
1f = 1 ml coninnd 250 mg substanta activa.
Se administreaza dupa prealabila atropinizare a bolnavului.
Se administreaza iv incepand cu o doza de 250 mg (1 f), iar daca tulburrile semenin, doza se repeta fie
imediat, fie dupa 1-2 ore fara sa se depaseasca insa doza de 1.25-1.50 g ( 6 fiole) in 24 h.
Pralidoxim
Antidot in intoxicaie cu compui organofosforici. Se prezint sub forma de pulbere in fl de 200 mg care
se dizolva si care se injecteaza fie iv fie im, dupa caz.
Doza iniiala: 200-400 mg (1-2 flacoane);
Doza totala: 0,8 -l g (4-5 flacoane);
Atropin
Antidotul compuilor organofosforici.
Doza iniiala: 1-4 mg (1-4 fiole) inj. iv si apoi din 15 in 15 min cate 1-5 mg (1 -5 fiole) in funcie de
intensitatea tulburrilor clinice induse de toxic si de aparitia fenomenelor atropinice (midriaza, uscaciunea gurii,
creterea frecventei ventriculare peste 100/min).
Nalorfina
Antidotul fiziologic al morfinei si derivailor acestuia .
1 f= 1 ml;
Se administreaza iv in doza de 5-10 mg (1-2 fiole) la 10-15 minute pana la doza totala de 40 mg (8 fiole)
in 24 ore.
Sulfatul de protamina (protamin sulfat)
Antidotul heparinei.
1 f =50 mg, 250 mg
Dozele de sulfat de protamina sunt echivalente cu cele de heparina, miligram la miligram.

Vitamina K1 (Fitomenodion)
Antidotul specific al derivailor de cumarina 1 f = 1 ml coninnd 10 mg substanta activa.
Doza: 50-100 mg (5-10 f iv lent/24 h)
Vitamina C (acidul ascorbic)
Antidot in intoxicatii cu methemoglobinizante.
Doza: 1-3 g/zi injectabil iv
Tionina (Helthion, Katalsyn)
Antidotul substanelor methemoglobinizante. 1 f = 10 ml coninnd 20 mg substanta activa.
Doza: 20-40 mg (1-2 fiole) iv lent sau im.
Albastru de metilen
Antidotul substanelor methemoglobinizante. Se foloseste soluia 1% sterila administrat iv.
Doza: 1 mg/corp
Nitritul de sodiu
Antidotul cianurilor si al acidului cianhidric.
Doza: 10 ml soluie 3% injecii iv.
Hiposulfitul de sodiu
Antidotul pentru acid cianhidric si cianuri.
1 fiola = 10 ml soluie 10 si 20%.
Doza: 20 ml din soluia 20% injecii iv din 30 in 30 min pana la doza totala 100ml (10 fiole).
Piridoxina (vitamina B6)
Antidot fiziologic al intoxicaiei cu izoniazida.
Se administreaza in doza iniiala de 500 mg (2 f a 250 mg) si apoi in doze fractionate de 250 mg la 8 ore
timp de 2-3 zile.
Gluconatul de calciu
Antidotul acidului oxalic, oxalatilor acidului fluorhidric si fluorurilor.
Se administreaza iv in doze de 1-4 g in 24 h.
Lactatid de calciu
Antidotul substanelor care deprima funcia de conducere a tesutului excitoconductor al inimi ca
imipramina, chinidina, ajmalina, salicilatii si aminele cardiotrope.
Se administreaza in perfuzie iv in doze de 250 ml din soluie 112% timp de 30-60 min.
Serul fiziologic
Antidot pentru bromura de sodiu si bromuri.
Se administreaza in perfuzie iv in doza de 100 ml la 4 ore pana la - za totala de 4 1/24 h.
Oxigenul
Antidotul intoxicaiei cu oxid de carbon.
VI. Calmarea durerilor
Se poate folosi:
morfina 10-20 mg im;
hidromorfon (Dilanden) 2 mg im;
petidina hidroclorica (mialgin) 100 mg im;

pentazocina (fortral) 30 mg im;


algocalmin 1-2 f iv;
antidoren 1-2 f iv;
VII.Respiraia artificiala
Se aplica in locul accidentului, pe timpul transportului si la camerele de garda in toate cazurile in care sunt
prezente semnele insuficientei respiratorii acute.
VIII.Crearea accesului la o vena
In cazurile de intoxicaii severe in care TA maxima este sub 100 mm- Hg, crearea accesului la o vena
printr-o punctie venoasa si montarea unei perfuzii cu soluie glucozata 5% sau cu ser fiziologic este obligatorie
chiar la locul accidentului sau pe timpul transportului la spital.
Antidotul in principalele intoxicatii cu substante exogene
Substanta
Paracetamol
Salicilamida
Sedative hipnotice
Antidepresive triciclice
Acizi corozivi
Baze
Sulfat feros
Acid oxalic
Oxalati
Acid fluorhidric
Fluoruri
Sruri solubile de bariu
Bromuri
Alcool metilic
Sruri de metale grele
Iod
Detergenti cationici
Mercur si alte metale
Grele
Plumb, fier, cupru
Acid cianhidric si
derivai
Fier
Derivai organoFosforici
Morfina si succedaneele
Heparina
Derivai de cumarina
Indofiana
Substante
methemoglobinizante
Izoniazida
Imipramina
Chinidina
Ajmalina
Oxid de carbon

Antidotul

Doza

Crbunele activat

l lingura la 250 ml apa

Magnezia usta
Soluie de acizi slabi
Bicarbonat de sodiu

40 g Magnezia usta in 1000 ml ap i

Gluconat de calciu

1-4 g/24 h iv

Sulfat de sodiu sau


magneziu
Clorura de sodiu
Alcool etilic
Lapte
Albu de ou
Amidon
Soluie de sapun
Dimercaptopropranol
(BAL)
EDTA
Kelocyanor
Nitrit de sodium
Hiposulfit de sodiu
Desferal
Atropin
Toxogonin
Contrathion

30 g dizolvat in 300 ml apa

Nalorfina
Sulfat de protamina

5-10 mg (1-2 f/iv)


Iv (dozele sunt echivalente cu cele de
heparina (mg la mg)
50-100 mg iv

si Vit.Ki
(Fitomenadiona)
Vitamina C Helthion
Albastru de metilen
Vitamina B6
Lactat de calciu

Oxigen

Sol 5% in apa pt spalatura gastrica

l g clorura de sodiu dizolvat in ar_


0.75%kg corp
200-300 ml REPETAT la oua
80 g : 1000 ml apa
CATEVA g/ 200 ml apa
3-4 mg/kg corp im
2-3 fiv
20 ml iv
10 ml sol 3% iv
20 ml sol 20% iv lent
Iv sau im 1-2 g/zi
1-4 mg iv din 15 in 15 min
250 mg iv
200 mg iv sa im

1-3 giv
20-40 mg iv lent sau in 1 mg/kg corp
sol. 1%
500 mg iv
250 ml sol 112%

Intoxicaia acuta cu barbiturice

Se doesebesc urmatoarele tipuri de barbiturice:


aciune lenta (8-12 ore): Fenobarbital
cu aciune intermediara (4-6 ore): Amytalul
cu aciune scurta (3 ore): Ciclobarbitalul
cu aciune foarte scurta: Evipanul
Se deosebesc intoxicaii:
uoare: dupa ingestia a 5 doze de hipnotic
Bolnavul prezint: - vorbire incoerenta
-agitatie
-ameeli
-somn profund
-reflexele si funciile vegetative nu sunt modificate
intoxicatie medie: dupa ingestia a 10 doze de hipnotic
Bolnavul prezint: - deprimarea severa a strii de contienta
-dizartrie
-coma
-ROT abolite
-reflexul corneean si fotomotor este normal
intoxicatia severa: apare dupa ingestia a 20 de doze de hipnotic
- examenul aparatului respirator:
-respiraie superficiala, neregulata, cu pauze
-raluri bronsice
-semne de EPA
-atelectazii si complicaii infectioase in comele prelungite
-bronhopneumonii
-pneumonii
- examenul aparatului cardio-vascular:
-tahicardie
-hipotensiune
-colaps
Evoluia spre exitus este consecina:
tulburrilor respiratorii mai severe in intoxicaia cu barbiturice cu aciune scurta
deprimrii centrilor respiratori
complicaiilor pulmonare si colapsului
Caracteristicile comelor din intoxicaiile cu barbiturice cu aciune de scurta durata:
contractura musculara
ROT exagerat

- Clonus
Babinski+elementele caracteristice la inceputul comei
Diagnosticul pozitiv:
- anamneza
- ex. obiectiv:
-coma calma
-hipotonie musculara generalizata
-are flexie cu meninerea refluxului fotomotor
-tulburri respiratorii: respiraie superficiala, rara, cu pauze.

Tratamentul:
- nu beneficiaza de antidot specific
- se aplica schema de terapie generala a intoxicaiilor:
-indepartarea toxicului din tubul digestiv
-eliminarea toxicului absorbit
-tratament simptomatic
In formele uoare (daca bolnavul este contient):
provocare de vrstur
spalatura gastrica cu crbune activ sau apa simpla
In formele grave (daca bolnavul nu este contient):
- spalatura gastrica dupa o prealabila intubatie traheala
- eliminarea toxicelor absorbite prin diureza osmotica absorbita
- cantitatea totala de lichide perfuzabile 3-101 in 24 ore (in funcie de diureza)
-l/3 glucoza 20%
-1/3 manitol 10%
-1/3 bicarbonat de sodiu 14% + Furosemid 20-100 mg/24 ore
- tratamentul simptomatic: meninerea funciilor respiratorii si circulatorii
Intoxicaia acuta cu oxid de carbon
Oxidul de carbon rezulta din arderea completa a substanelor combustibile din mediul industrial, cat si din
gospodriile individuale.
Toxicitate. Oxidul de carbon ptrunde pe cale respiratorie, ajunge in snge, formnd cu hemoglobina
carboxihemoglobina. Reacia este reversibila si nu produce alterarea hemoglobinei. Oxidul de carbon are
afinitate pentru intregul grup al pigmentilor respiratorii tetrapirolici:
-mioglobina
-oxidaze
-catalaze
Oxidul de carbon are afinitate pentru SNC. Simptomatologia. Bolnavul prezint:
1.Tulburan neuropsihice (datorita carboxihemoglobinei)
-astenie
-scaderea forei musculare
-stare ebrioasa
-agitatie maniacala: pierderea cunotinei
-coma: - calma
- are flexie
-Babinski+
-modificri ale pupilei (mioza sau midriaza)
2. Tulburri cardiovasculare:
-Tahicardie
-HTA
-modificri ischemice pe EKG (in 50%)
-tulburri de ritm sau de conducere
1. Tulburri respiratorii:
-EPA la cei cu coma prelungita
2. Tulburri vegetative:
-hipersudoratie
- hipertermie

3. Manifestari cutanate:
-cianoza
-flictene pe regiunile comprimate
Tratament: - scoaterea din mediu
- oxigeno terapie
- reechilibrare hidroelectrolitica
- heparinizare
- corticoterapie HHC 500mg/24 ore
- acid glutamic 15-20g/zi i.v. perfuzie pentru complicaiile neuropsihice Glutarom dj=400mg,
f=10ml=lg (glutamat de sodiu)
- vitamine din grupul B
Intoxicaia cu alcool etilic
Alcoolul difuzeaza rapid in tesuturi, concentrandu-se mai mult in creier. O alcoolemie de lg rezulta din
ingestia a 1g alcool pur/kg corp.
Distingem:
1. Faza de excitaie: alcoolemie l,5%o
Bolnavul prezint:
-euforie
-este expansiv
-logoree
-mers nesigur
2. Faza de incoordonare: alcoolemie l,5-3g
Bolnavul prezint:
-confuzie mintala
-incoerenta
-mers ebrios
3. Coma (alcoolemie 3-4g%0)
Bolnavul este linitit:
-are ROT abolite
-pupile normale
-relaxarea sfincterelor
-conjunctivite injectate
-tegumente reci
-hipotermie
-halena de alcool
4. Moartea este consecina tulburrilor cardio-respiratorii
Diagnosticul pozitiv este:
-clinic
-dozarea alcoolului este decisiva
Tratament:
a)nu exista antidot
b)se efectueaza spalatura gastrica cu:
-apa simpla
-apa bicarbonata
-cu crbune (suspensie de crbune) in primele 2 ore de la ingestia alcoolului
c)eliminarea toxicului absorbit
-diureza osmotica
-hemodializa in cazuri grave
Tratament simptomatic:
-se trateaza insuficienta respiratorie

-se trateaza colapsul


-se trateaza tulburrile hidro-electrolitice
-se trateaza hipoglicemia
-Diazepam 1 fiola i.v. cand exista agitatie
-vitamine din grupul B (B1,B6)
Intoxicatia acuta cu ciuperci
Se cunosc 50 de specii de ciuperci care pot determina intoxicaii grave deseori mortale. Toxinele nele
respective dau:
- tulburri gastrointestinale, comune tuturor intoxicaiilor cu ciuperci:
-dureri abdominale
-vrsturi
-diaree
- sindroame caracteristice fiecrei specii:
-sindrom holeriform precoce
-sindrom holeriform tardiv
-sindrom hemolitic
-sindrom colinergic
-sindrom atropinic
1. Sindromul holeriform precoce este dat de ciuperci din spec a Entoloma, exista o perioada scurta de
2-6 ore de la ingestie pana .1 declanarea fenomenelor gastrointestinale. Prognosticul este buri
daca se instituie tratament precoce.
2. Sindromul holeriform tardiv (faloidina). Este dat de aman: phaloides. Exista o faza de latenta de 620 ore de la ingestie pana d apariia fenomenelor dispeptice gastroduodenale.
-deshidratare
-insuficienta hepatica acuta prin atrofie galbena hepatica
-I.Ren. acuta funcionala (consecina colapsului si a tulbt rarilor hidroelectrolitice)
-simptome nervoase: - convulsii
- coma
-biochimic-hipoglicemie mortalitate-50%
3. Sindromul hemolitic (sepcia helvela)
Exista o perioada latenta de 10-25 de ore de la ingestie pana apariia sindromului gatsrointestinal.
-hemoliza intravasculara
-colaps
-oligoanurie
4. Sindromul colinergic (specia Inocybes) Bolnavul prezint:
-fenomene gastrointestinale
-transpiraii
-mioza
-sialoree
-raluri bronsice
-HTA
-bradicardie
5. Sindromul atropinic (panterian), (amanita panterina)
Bolnavul prezint:
-fenomene gastrointestinale
-manifestari atropinice specifice:
-midriaza
-tahicardie
-mucoase uscate
-agitatie psihomotorie
-convulsii
-coma

Diagnosticul pozitiv:
-anamneza este foarte importanta
-sindromul gastrointestinal se intrica cu fenomenele caracteristice flecarei specii
Tratament:
-nu exista antidot specific
-provocare de vrsturi
-spalatura gastrica
-purgativ salin
Sunt suficiente daca se aplica imediat dupa ingestia de ciuperci. Daca au aprut vrsturile incoercibile,
diaree, aceste metode terapeutice sunt ineficiente. Se recomanda (inainte de a aparea leziunile hepatice):
-hemodializa
-plasmafereza
Tratament simptomatic - comun tuturor intoxicaiilor:
-calmarea durerilor abdominale
-echilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica
-tratamentul colapsului
-tratamentul insuficieni hepatice grave
Tratamentul specific:
-sindromul colinergic se trateaza cu Atropin Img i.v. la 3 ore pana la dispariia sindromului
-sindromul atropinic: - Diazepam 1 fiola i.v.
- contraindicata Atropin
Intoxicaia acuta cu baze corosive
Baze corosive: - hidroxidul de sodiu
-hidroxidul de amoniu
-hidroxidul de potasiu
Doza minima letala: 10-20g
Bazele corosive formeaza in contact cu tegumentele si mucoasele, proteinati alcalini solubili.
Ex. obiectivul local evidentiaza:
-edem
-arsuri bucofaringiene
-sialoree cu striuri de snge
Simptome :
-dureri foarte intense la nivelul leziunilor
-deglutitie imposibila in primele zile
-vrsturi cu snge
Complicaii:
a. precoce :
-HDS
-perforaii esofagiene (mediastinite)
-perforaii gastrice (peritonite)
-colaps
b. tardive:
-stenoze esofagiene
-stenoze gastrice
Prognosticul: rezervat
Tratament:

1.Neutralizarea bazei cu apa simpla sau cu lichide uor acide (acid acetic- 1-5%), lapte 500ml odata.
Cantitatea totala de lichide administrata este mare: 21 pentru a neutraliza 30g de baza corosiva.
Se contraindica:
-spalatura gastrica
-administrarea de lichide in cantitate mare, o data, dupa 30 minute de la ingestie (pericol de perforaie
gastrica)
2. Tratament simptomatic:
-combaterea durerii: morfina, mialgin, fortral, piafen
-reechilibrare hidro-electrolitica
-tratamentul colapsului
-tratamentul complicaiilor
-profilactic: - antibioterapie
-corticoterapie
-administrarea orala, cand este posibila, a lichidelor emoliente:
-lapte
-ulei vegetal
-oua btute
Intoxicaia acuta cu acizi corosivi
Acizii corosivi:
-acid sulfuric (DML=4g)
-acid azotic (DML=3-5g)
-acid clorhidric (DML=20-50g)
-acid fluorhidric (DML=lg)
Simptomele sunt asemanatoare cu cele ale intoxicaiei cu baze corosive.
Leziunile constau in:
-necroze de coagulare
-ulceraii
-hemoragii
-perforaii
Bolnavii prezint:
-dureri violente in zonele de contact
-vrsturi cu resturi de tesuturi necrozate
-scaune sanghinolente
Ex. local, se evidentiaza:
-edem
-ulceraii
-hemoragii
-necroze
Acidul azotic si picric cooreaza mucoasele in cafeniu-negru. Acidul clorhidric cooreaza
mucoasele in alb.
Complicaii:
-hemoragie
-perforaii esofagiene
-colaps ireversibil
-ERA (datorita laringospasmului)
Evoluia spre deces: in primele ore este data de:
-colaps
-hemoragii
-perforaii
-dupa cateva saptamani, apar lezuni cicatriceale si stenozante

Tratament:
-neutralizarea sau diluarea toxicului prin administrarea de:
-lichide: 21 de apa sau lapte
-magnezia Usta 50g dizolvata in l000ml apa
Se contraindica:
-spalatura gastrica si vrstur dupa 30 minute de la ingestie (risc de perforaie gastrica)
-calmarea durerilor cu morfina, mialgin, fortral, piafen
-administrarea de alcaline: Magnezia Usta 5-6g de 4-6ori/zi
-lichide emoliente in cantitati mici:
-uleiuri vegetale
-lapte
-oua btute
-echilibrarea hidroelectrolitica, parenterala
-tratamentul colapsului
-antibioterapia profilactica
Intoxicatia acuta cu substante pesticide
(Parathionul)
Mecanism de aciune
Inhiba aciunea acetilcolinesterazei care nu mai poate hidrolizc substratul sau natural:
Acetilcolina, fat ce duce la o acumulare a acesteia, cu aciunea asupra sinapselor pre- si post-ganglionare.
Simptomele pot fi:
a. muscarinice (datorita aciunii acetilcolinei asupra fibrelor colinergice post-ganglionare):
-mioza
-scaderea acuitatii vizuale
-tulburare de acomodare
-lacrimare
-sialoreea
-hipersecretie gastrica
-colici abdominale
-vrsturi
-diaree
-laringo-bronhospasme
-edem pulmonar acut
-transpiraii abundente
-braaicardie
-scaderea TA pana la colaps
b. simptome nicotinice (datorita aciunii acetilcolinei asupra fibrelor preganglionare):
-slbire musculara
-fibrilatii musculare
-crampe musculare
-contractii generalizate
-convulsii tonico-clonice
-paralizii care pot cuprinde muchii respiratori
c. simptome nervoase centrale:
-hiperexcitabilitate
-ameeli
-cefalee
-adinamie
-somnolenta (insomnie)
-tulburri de echilibru
-convulsii
-respiraie periodica, Cheyene-Stokes

In formele grave pot aparea forme contradictorii:


-midriaza
-tahicardie
-HTA
Ex. de laborator: se determina colinesteraza in snge care este un indicator al colinessterazei din creier si
muchi. Simptomatologia clinica apare atunci cand colinesteraza a sczut sub 20% din valoarea normala.
Paranitrofenolul: (principalul metabolic) se dozeaza in urina, in care este prezent din primele 24 de ore si persista
14 zile de la incetarea expunerii. Tratament:
-etiologic cu: - atropina
-toxogonin
-pirangyt
-simptomatic: - atropina l-2-4mg i.v. apoi l-2mg i.v. din 30 in 30 de minute (sau din 5 in 5 minute,
dependente de gravitatea intoxicaiei), pana la apariia midriazei.
-pirangyt si toxogonin: activeaza colinesteraza inhibata
Se administreaza 1-2 fiole i.v. (250-500mg), apoi in funcie de gravitate 1 fiola la 6 ore.
In formele grave se recomanda perfuzii cu plasma (aport de pseudocolinesteraza) 600-800ml la 24 de ore.
In intoxicaiile prin ingestie:
-spalatura gastrica cu crbune vegetal sau bicarbonat de sodiu
-20-3 Og sulfat de sodiu pe sonda
Este contraindicat:
-sulfatul de magneziu
-laptele
Tratament simptomatic:
-oxigenoterapie
-aspiraia secreiilor bronsice
-profilaxia infeciilor bronho-pulmonare prin antibiotice
- EPA:
HHC 75-100mgi.v.
-Furosemid 1 fiole i.v.
-ser glucozat 33%, lOOml
-se corecteaza rezerva alcalina
-hipopotasemie
-colapsul
Tulburrile de ritm survin tardiv intre a 3-a si a 8-a zi
-monitorizare EKG
-tratament cu xilina: 1%, Img/kgG
-soc electric