CURS 4

Semiologia activitatii psihomotorii

Actele psihomotorii reflecta nivelul de adaptare.

Aspectul vestimentar reflecta adaptarea la regulile de convenienta sociala si

ofera un prim indiciu asupra activitatii psihice.Dezordinea vestimentara apare in
schizofrenie, rafinamentul vestimentar in isterie, excentritatea in mania, in
megalomania din paranoia, transvertismul este folosirea obictelor vestimentare
ale sexului opus, cisvestismul este vestimentatia neadecvata varstei.

Privirea reda continutul vietii psihice: privirea imobila, fixa, incrucisata e

expresie a urii si agresivitatii, privirea larg deschisa, insotita de ridicarea
sprancenelor, incretirea fruntii d anota de frica, anxietate, privirea hipermobila,
fugace apare in manie, hipomanie, privirea stinsa, hipomobila, absenta in
depresie, privirea detasata, rupta de realitate apare in schizofrenie.

Mimica e expresia nonverbala , involuntara, reflexa, ce traduce tonalitatea

afectiva. Tulburarile pot fi cantitative ( hipermimiile, hipomimiile) sau calitative
( paramimii). Hipermimiile: mobilitatea exagerata cu expresivitate exagerata a
mimicii in stari maniacale, intoxicatii usoare. Mimica compensatorie este cand
persoana afiseaza o anumita expresie, mimica, contrara starilor afective ( ex: la
timizi). Hipomimia este diminuarea expresivitatii mimice, apare in stari de
inhibitie psihomotorie, depresie, impregnare neuroleptica. Paramimia este
expresie mimica neconcordanta ( ex: ecomimia= imitarea mimicii
interlocutorului. Se datoreaza unei sugestibilitati crescute, apare in schizofrenia
catatonica, in demente; jargomimia este o multitudine de expresii mimice bizare
si ininteligibile.

Notitele seriei 1 la cursul de PSIHIATRIE, anul universitar 2001/2002

Vizitaţi www.27.ro Mediu de lucru virtual pentru studenţii stomatologi.
Pentru sugestii şi semnalarea eventualelor greşeli, scrieţi pe adresa cursuri@27.ro
Tulburarile activitatii psihomotorii

1.Exagerarea activitatii psihomotorii: a. Agitatia psihomotorie= o suma de

hiperkiniezie, neliniste psihomotorie si dezorganizarea actelor motorii. Se
intalneste in stari de deteriorare cognitiva ( demente), stari de nedezvoltare
cognitiva ( oligofrenii). Se caracterizeaza prin declansarea brusca la excitatii
minime din mediu, are caracter stereotip, poate fi insotita de agresivitate. La
batrani ( demente) apare agitatie verbala si psihomotorie fara acte violente. La
oligofreni agitatia e cu acte agresiva datorate fortei fizice si lipsei capacitatii de
apreciere a gravitatii actelor. In stari maniacale agitatie psohomotorie e
precedata e irascibilitate si impulsul de aface ceva. Are aspect ludic, degajat si e
insotit de polipragmazie ( implicat in multe activitati), forma grava este furor
maniacal. In stari depresive agitatia psihomotorie apare la bolnavi hipermobili,
inhibati, fara motiv comprehensibil, exista risc suicidal si risc
auto/heteroagresiv, forma grava se numeste raptus melancolic. In schizofrenie
agitatia psihomotire e imprevixzibila, nue declansata de stimuli din mediul
extern, e declanstata de trairile psihotice ( idei delirante, halucinatii) si are aspect
ciudat si dezordonat. In epilepsie poate aparea intercritic sau in timpul unei
echivalente epileptice ( crize cu absente, mioclonii), apare pe un fond de
vascozitate, poate atinge intensitati extreme cu acte de mare violenta iar datorita
tulburarilor de constienta poate exista amnezia episodului de agresivitate
( expertiza medico-legala). In starile reactive ( dupa factori psihotraumatizanti:
anxietate paroxistica si frustrare, e fara modificari ale luciditatii si are diverse
modifcari: frecatul mainilor, mersul fara scop. In tulburari de personalitate e
disproportionata fata de stimulii care o declanseaza, s eproduce datorita
impulsivitatii, are aspect teatral cu tendinta de a impresiona si santaja si e
insotita de acuzatii si injurii.

2.Intreruperea/ Abolirea activitatii psihomotorii:

a) Stuporul= o imobilitate insotita de scaderea reactivitatii la stimulii din jur.

Poate aparea stupor nevrotic= in isterie, inurma unor situatii conflictuale, poate
fi insotit de hipertonie si de tremor, exista beneficiu psihologic. In melancolie
( depresie severa) bolnavul are facies melancolic ( hipomimie, colturile gurii
cazute) cu durere morala. In schizofrenii ( in schizofrenia catatonica) bolnavul
pare detasat si absent, nu raspunde la stimulii din jur, dar poate reda ulterior cele
petrecute in jurul lui. In stari confuzionale ( stupor confuziv) de obicei cu
origine organica- toxica, somatica, infectioasa.

Catalepsia= inhibitie psihomotorie importanta cu pastrarea pozitiei corpului

imprimata de examinator ( = flexibilitate ceroasa).

Notitele seriei 1 la cursul de PSIHIATRIE, anul universitar 2001/2002

Vizitaţi www.27.ro Mediu de lucru virtual pentru studenţii stomatologi.
Pentru sugestii şi semnalarea eventualelor greşeli, scrieţi pe adresa cursuri@27.ro
Catatonia=e ansamblu de tulburari psihomotorii pe un fond de stupor si
catalepsie, cuprinde negativism, sugestibilitate (sugestibilitatea e posibilitatea de
a fi influentat prin sugestie de catre altii) si stereotipii.
Sindromul ecopatic= ecomimie ( imitatarea mimicii), ecolalie si ecopraxie
( imitarea gesturilor). Negativismul e activ ( executarea gestului opus
comenzii) sau pozitiv ( rezistenta la executarea comenzii), poate fi verbal,
alimentar si intern ( refuz al mictiunii, defecatiei)- ultimele doua sunt urgente
medicale!!!.

SCHIZOFRENIA
O tulburare psihotica cu evolutie indelungata, cu etiologie neprecizata,
caracterizata prin semne si simptome pozitive si negative, dureaza minim 6 luni
si cuprinde o faza prodromala, o faza activa si una reziduala. Faza
activa+reziduala + prodromala dureaza minim 6 luni. Simptomele sunt pozitive
si negative in faza activa. Cele pozitive ( exacerbarea unei functii psihice): idei
delirante, halucinatii, limbaj dezorganizat si comportament dezorganizat,
catatonic. Simptomele negative ( restrangerea unei functii): aplatizarea afectiva (
restrangerea in gama si intensitate a expresiei limbajului), alogia ( scaderea
fluentei si productivitatii limbajului), avolitia ( scaderea vointei), anhedonia ( nu
ii place nimic, incapacitatea de a rezona afectiv), apatia, retragerea sociala.
Ideile delirante: sunt convingeri eronate, neconforme cu realitatea, impenetrabile
la contraargumente si la verificari logice. Tema: de persecutie, de relatie, de
grandoare , religioase. Frecvent in schizofrenie apar idei delirante de persecutie
si de relatie ( convingerea ca anumite lucruri- pasaje din carti, emisiuni TV- ii
sunt adresate in mod special. Pot fi bizare sau non-bizare in functie de caracterul
plauzibil si incomprehensibil. Sunt specifice schizofreniei ideile bizare,
neplauzibile, incomprehensibile. Frecvent sunt idei delirante de influenta externa
si control, care includ furtul gandirii, insertia de ganduri, convingerea ca e sub
influenta unor forte exterioare, ganduri impuse.
Halucinatiile: frecvente la schizofrenici, individul afirma ca aude voci care
comenteaza cu un continut defavorabil/ amenintator ( halucinatii comentative),
putand fi si halucinatii imperative= vocile dau ordine si pot duce la acte auto/
heteroagresivitate. Dezorganizarea limbajului= relaxarea asociatiilor ( aluneca
de la un subiect la altul), incoerenta ideo-verbala (salata de cuvinte e forma cea
mai grava). Comportamentul dezorganizat= alterarea comportamentului ce duce
la dificultati in efectuarea activitatii cotidiene, forma grava este agitatia
psihomaniacala cu caracter imprevizibil. Faza prodromala si reziduala se
caracterizeaza prin prezenta unor forme usoare subliminale de simptome
pozitive ( gandire magica, convingeri bizare, experiente perceptuale deosebite,
limbaj vag), simptome negative proeminente, severe, disfunctie
socioprofesionala importanta.

Notitele seriei 1 la cursul de PSIHIATRIE, anul universitar 2001/2002

Vizitaţi www.27.ro Mediu de lucru virtual pentru studenţii stomatologi.
Pentru sugestii şi semnalarea eventualelor greşeli, scrieţi pe adresa cursuri@27.ro