PROIECT DE LECIE

DATA:
CLASA :
OBIECTUL :
UNITATEA DE NVARE :
UNITATEA DE CONINUT :
TIPUL LECIEI :
RESURSE DE TIMP :
LOC DE DESFURARE :
PROFESOR :

3.04.2009
a VIII- a
Geografia Romniei
Aezrile omeneti
Caracterizarea oraului Bucureti i a altor orae
mixt
50 min.
sala de clas
Pintilie Mihaela

OBIECTIV GENERAL:
Cunoaterea elementelor fizico-geografice, urbane i economice a marilor orae i
nelegerea factorilor care intervin in aspectul capitalei, n evoluia sa i n diferenele
dintre marile orae.
OBIECTIVE OPERAIONALE :
a)de cunoatere i analiz:
s descopere pe hart marile orae ale Romniei;
s identifice poziia principalelor orae
S precizeze cu ajutorul hrii elementele fizico-geografice ce au legtur cu un
anumit ora
s enumere principalele orae ale rii
s cunoasc informaii istorice despre marile orae, in discuie
S argumenteze potenialul turistic al rii
b) afective:
s manifeste interes, curiozitate pentru lecia n discuie;
s aprecieze valorile culturale i materiale ale marilor orae ale rii noastre
c) psihomotorii:
s localizeze pe hart principalele orae numite n lecie
s relaioneze factorii fizico-geografici cu unele elemente economice
s interpreteze corect schiele din manual, caiet
METODE I PROCEDEE :
metoda descoperirii, metoda lucrului cu harta, conversaia euristic, problematizarea,
lucru cu manualul, explicaia, observarea dirijat, expunerea, dialogul
MIJLOACE :
Harta fizic a Europei, materiale ppt, videoproiector, manualul, atlasul geografic, fise de
lucru, flipchart
BIBLIOGRAFIE :
Manualul de geografie, cls a VIII a, Ed.Corint, Bucureti, 2007
Caietul elevului, Octavian Mandrut, Ed Corint, Bucuresti, 2007]
Elemente de Didactica aplicata a geografiei, O. Mandrut, Ed CD PRESS, Bucuresti, 2008
Culegere de exercitii - Geografie pentru gimnaziu, CD PRESS, Bucuresti, 2005

ro.wikipedia.org, www.infotravelromania.ro/fotografii_bucuresti

Coninutul informativ al leciei: in fisele Anexa

DESFURAREA LECIEI

1. MOMENT ORGANIZATORIC (3')

pregtirea materialelor necesare pentru lecie
notarea absenelor
organizarea clasei
crearea unui climat socio-afectiv favorabil desfurrii leciei
2. REACTUALIZAREA CUNOTINELOR ANTERIOARE: (10')
Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Profesorul intreaba elevii numele leciei pe care

au avut-o de pregatit
-

pentru verificarea cunotinelor anterioare, elevii vor primi fie de control de 10 min, cu itemi din lecia Aezrile omeneti: rurale i
urbane (Fia in anexa)

elevii rspund la ntrebri

sunt ateni
elevii primesc fiele i le rezolv

dup expirarea timpului, profesorul strnge lucrarile, apoi pune cteva ntrebri elevilor,
ca atenia sa fie indreptat spre marile orae
din ar

elevii sunt ateni si rspund

3. CAPTAREA ATENIEI I TRECEREA LA LECIA NOU (2')

- pentru captarea ateniei colectivului de elevi profesorul va pune cteva ntrebri elevilor,
atenia fiind canalizat spre marile orae ale rii noastre: exemplu: ce sunt aezrile urbane,
cine poate da exemplu de orae, cine poate arta la hart orae
4. ANUNAREA LECIEI NOI SI A OBIECTIVELOR OPERATIONALE (2')
- este notat titlul noii lecii pe tabl Caracterizarea geografic a oraului Bucureti i a altor
mari orae din Romnia i sunt anunate obiectivele ce urmeaz a fi atinse

5. DIRIJAREA NVRII PENTRU DOBNDIREA NOILOR CUNOTINE (25')

10
min

15
min

5
min

Activitatea profesorului
Profesorul pune cteva ntrebri elevilor, ca
atenia sa fie indreptat spre marile orae din
ar
- ce sunt aezrile urbane?
- cine poate da exemplu de orae?
- cine poate arta la hart orae?
- Vom studia astzi capitala, si alte doua
orae: Iai, Constana, urmnd ca data
viitoare sa studiem alte trei orae: Cluj Napoca, Craiova, Timioara
- Pentru studierea lor, elevii vor fi mprii
in 3 grupe eterogene
- Vor fi 3 bilete, din care va trage la sori
cte un reprezentant de grup
- Fiecare grup va primi cte un material
informativ i o foaie flipchart
- Profesorul anun timpul de lucru: 10 min - Pentru o canalizare mai buna a activitii elevilor, pe foaia flipchart va fi n
prealabil fcut o schem de ctre profesor, respectiv:
Pozitie
Localizare
Istoric
Aspecte economice
Aspecte urbane ( obiective turistice)
Alte aspecte
- prezentarea celor 3 orase = 20 min ( 15
min rezultatul activitatii elevilor + 5 min
materialele ppt)
- dup activitatea in grupe, fiecare
reprezentant al grupei va prezenta foia de flipchart completata cu notiunile cerute (3
grupe x 5 min =20 min)
- profesorul completeaz prezentarea cu
imagini sugestive din oraul respectiv, in material ppt (5 min)

Activitatea elevilor

elevii dau exemple de orae

localizeaz oraele la hart
sunt ateni la explicaiile profesorului,
privitoare la activitatea care va urma
grupele fiind deja stabilite, cte un
reprezentant (profesorul va numi pe un
elev care nu e activ la ora, pentru a fi
implicat in activitate) va trage un bilet cu
numele oraului ce urmeaz a fi studiat de
grup
primesc materialul informativ
l citesc mpreun
selecteaz informaiile cerute de schem

Dup expirarea timpului, fiecare lider de

grup va afia foia la suportul de flipchart
i va prezenta informaiile culese despre
oraul respectiv
ceilali elevi vor nota pe caiete informaii

6. FIXAREA NOILOR CUNOTINE DOBNDITE (REALIZAREA FEED BACKULUI) (6')

-fixarea noilor cunotine se va face prin sintetizarea i selectarea informaiilor din lecia
predat, folosind schia de pe tabl i foile flipchart, localiznd i la hart elementele fizicogeografice amintite
- tot pentru fixarea cunostintelor despre orase, profesorul va propune elevilor un joc: lanul
de orae, cu ajutorul hrii:
- Fiecare grupa va ncerca realizarea unui lan de orae pornind de la oraul studiat, numele
fiecrui ora din lan va ncepe cu litera de la sfritul oraului precedent: exemplu:
Bucureti Iai Ialomia Arad..
7. EVALUAREA I NOTAREA ELEVILOR (1')
- evaluarea elevilor s-a fcut pe tot parcursul orei, fiind antrenai majoritatea elevilor
- profesorul face aprecieri cu privire la activitatea elevilor la ora de geografie
8. . TEMA PENTRU ACAS (1')
- elevii vor avea ca tem pentru acas de nvat lecia dup schia din caiet si dup manual
Schia leciei:
1. Poziie
2. Localizare
3. Istoric
4. Aspecte economice
5. Aspecte urbane ( obiective turistice)
6. Alte aspecte

Test de evaluare

1.
2.
3.
4.

Prezentai elementele unui sat

20 p
Care sunt categoriile de sat dup structura?
30 p
Clasificati orasele dup geneza si dati exemple.
30 p
Completati:
a. Satele mici din Apuseni se numesc.
b. Oraul Constana se numea in Antichitate..
c. Cel mai mare oras din Campia de Vest este..
d. In Campia Romana sunt sate de tip..
4 x 2,5 p= 10 p
Din oficiu 10 p
Nota se obine din totalul
punctelor mprite la 10.

Caracterizarea geografic a oraului Bucureti

Poziia geografic: Bucureti este capitala rii noastre, cu peste 2 mil de locuitori
reprezentnd apx. 1/10 din populaia total a rii
- ca i alte capitale europene, Bucureti are o poziie excentric (nu e in centru), dar
funcional i economic ocup o poziie central
Localizarea: se afl n C. Romn, la intersecia rurilor Dmbovia i Colentina:
- aceasta localizarea are consecine nefavorabile:
a. temperaturi sczute n timpul iernii i ridicate vara, precipitaii reduse, secete ndelungate
b.direcia propagrii undelor seismice din zona Vrancea
- are un statut special n ar, fiind singurul ora care nu aparine nici unui jude. Totui,
populaia sa este mai numeroas dect a oricrui jude.
- este cel mai important centru administrativ, economic, universitar si cultural - stiintific
Istoric
- este atestat din sec XV, cnd Vlad epe mut capitala de la Trgovite la cetatea
Bucureti. naintea existenei cetii i curii domneti istoricii au demonstrat c exista un sat
cu acelai nume
- din sec XVII devine capitala permanenta a Tarii Romanesti, iar din 1862 este capitala
Romaniei (dup Unirea Principatelor)
- n perioada interbelic a fost amenajat Colentina, prin ndiguiri i asanri, fiind construite
lacuri: Herstru, Tei, Floreasca
- dup al doilea rzboi mondial, Bucuretiul a fost industrializat forat, uniformizat i tipizat
comunist
Activitile economice:
- industria capitalei se afl ntr-un proces de restructurare i reaezare pe criterii de eficien
economic. Se formeaz zone industriale: produse metalurgice, utilaje, aparatur electronic
i electrotehnic, autobuze, confecii, textile, produse alimentare
- energia electric i termic folosita are la baz arderea gazului metan
- are un mare numr de ageni economici particulari
- este principalul centru industrial al tarii si centru de transport (8 magistrale, osele
internaionale, 2 aeroporturi), fiind singurul care dispune de metrou (inaugurat in 1979)
Aspecte urbane;
- are o zon periurban se suprapune cu judeul Ilfov
- este denumit micul Paris
- Casa Poporului = Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Palatul Victoria (al Guvernului)
- Ateneul Roman
- Universitea Bucuresti
- Academia Romana (cel mai important for stiintific din tara)
- Hanul lui Manuc
- Grdina Botanic (cea mai mare din Romnia i care cuprinde peste 10.000 de specii de
plante, inclusiv exotice),
- Parcul Herstru (cu Muzeul Satului) Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza
(cunoscut i ca Parcul Titan, sau Parcul IOR) i multe parcuri mai mici, precum i spaii verzi
amenajate de primriile de sector.
- Lacurile: Floreasca. Tei, Colentina

Caracterizarea oraului Iai

Poziie geografic
- este un municipiu din partea de nord-est a Romniei, reedina judeului cu acelai nume
Localizare
- In Sudul Cmpiei Moldovei, pe rul Bahlui
Istoric
- a aprut ca localitate urbana din sec XIV - ca trg de schimb de produse
- A fost capitala Moldovei pn n 1861 i temporar (1916-1918, n cursul Primului Rzboi
Mondial), a Regatului Romniei. perioad in care s-a dezvoltat teritorial si urban
- Este al doilea centru universitar al tarii si cultural artistic
Activiti economice
- ramuri industriale: ind de fire i fibre sintetice, de medicamente, metalurgic, alimentar,
electronic
Aspecte urbane (Obiective turistice)
- arhitectura specifica
- Iai este centrul cultural, economic i academic al prii romneti a Moldovei. Aici se
afl cea mai veche universitate de pe teritoriul Romniei. n ora nva 60.000 de
studeni n cinci universiti publice i trei private.
- orasul celor 7 coline (Cetuia, Galata, Copou, Bucium-Pun, orogari, Repedea si
Breazu)
- Iaul este oraul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru n limba
romn i al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din icu).
- pe dealul Copoului, se afl cea mai veche universitate din Romnia Universitatea
"Alexandru Ioan Cuza". (ntemeiat n 1860)
- alte universitati: Universitatea de Arte "George Enescu" , Universitatea Petre Andrei
- n Piaa Eminescu, n perioada interbelic, s-a ridicat cldirea Fundaiei Culturale Regale, ce
astzi gzduiete Biblioteca Central Universitar "Mihai Eminescu", cu un fond de carte ce
se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.
- n Iai, se mai afl Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din ora, ctitorie a lui
tefan cel Mare
- De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi i Mnstirea Golia, mrturii ale
gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu,
- Catedrala Mitropolitan, Casa Dosoftei, Palatul Culturii , Parcul Copoului cu mireasma de
tei i cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu i Muzeul "Mihai Eminescu"),
- Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihai Codreanu", "Otilia
Cazimir", Alte monumente importante din perioada medieval sunt: Mnstirea Galata,
Mnstirea Cetuia

Caracterizarea oraului Constana

Poziie geografica
- Constana este un municipiu situat n partea de sud-est a Romniei, reedina judeului cu
acelai nume i cel mai mare ora al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constana se afl pe
coasta Mrii Negre
Localizare
- pe malul Marii Negre, fiind numit si poarta maritima a tarii
- se inscrie pe traseul naval dintre M Nordului si M Neagra
- n jurul municipiului exist o arie urban important care face din Constana a doua zon
urban a rii dup Bucureti
- Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populat staiune turistic de pe Litoral
Istoric
- Constana este oraul cel mai vechi de pe teritoriul Romniei. Prima atestare documentar
dateaz din 657 .Hr. cnd pe locul actualului ora s-a format o colonie greac numit Tomis[5].
- a fost apoi stapnit de Imperiul Bizantin, perioad in care a nflorit
- apoi a fost stpnit de turci perioad de decadere
Activiti economice
- s-a dezvoltat ca port maritim i centru urban n perioada interbelica
- prin portul Constana Agigea s-au intensificat schimburile comerciale
Aspecte urbane (Obiective turistice)
- Centru turistic: Constana, fiind unul dintre cele mai mari orae ale Romniei, este i un
focar cultural de importan naional. Aici funcioneaz
-

Teatrul Naional, nfiinat n 2004 din unificarea teatrelor Ovidius i Fantasio[29].

Complexul Muzeal de tiine ale Naturii, compus din ase seciuni: delfinariu, planetariu,
observator astronomic, microrezervaie i expoziie de psri exotice i decor, Acvariul,
Muzeul Marinei Romne, Muzeul de Art Popular, Muzeul de Istorie Naional i
Arheologie, Muzeul Mrii, Muzeul Portului Constana

n Constana se pot gsi exemple de stiluri arhitectonice diverse:

-

Cazinoul, unicul exemplu al arhitecturii art nouveau din Romnia, considerat astzi ca
simbolul municipiului[31],
moscheea veche, construit n 1910 n stilul maur, edificiul roman din secolul II

Farul Genovez din Evul Mediu, construit n jurul anului 1300. Exist i diverse
monumente, spre exemplu

statuia lui Ovidiu

bustul lui Mihai Eminescu situat pe falez