Sunteți pe pagina 1din 16

Valorizarea ascultarii active la elevii de

virsta scolara mica in contextul


dezvoltarii comunicarii eficiente

Ascultarea activa

"Nu tot ce spune profesorul, elevul aude, nu tot ce


aude intelege , nu tot ce intelege- coincide cu
intentia profesorului" .
Continutul predat- invatat in procesul didactic, ca si influenta formativa
a invatatorului asupra elevului, se pot masura doar prin mijlocirea unei
permanente legaturi intre cei doi poli ai relatiei educative care
determina intelegerea dintre profesor si elev in vederea atingerii
scopurilor si desfasurarii activitatii de invatare . Accentul cade in tot mai
mare masura pe interactivitate, pe sporirea rolului activ al elevuluireceptor si pe utilizarea intregii palete de retroactiuni comunicationale.
Intregul proces de organizare si desfasurare a activitatii scolare a
elevilor este reglementat de invatator prin comunicare. Invatatorul si
elevul comunica prin tot ce exteriorizeaza , incepind cu prezenta fizica
si continuind cu vorbele rostite pina la cel abia perceptibil zimbet
ingaduitor sau tacere.Orice comportament al fiecaruia dintre cei doi
termeni ai relatiei are valoare de mesager.

In acest sens, invatatorul isi gindeste actul educativ-instruirii


copilului de virsta scolara mica drept un act de comunicare-fiind
orientat spre a-si gindi emiterea mesajului in cadrul lectiei ca o
secventa in care elevii sunt influentati sa perceapa ideea, pornind de
la propria sa aplicare prin ascultarea activa a mesajului.
Ascultarea activa este conditia primordiala a comunicarii
educationale eficiente si, de asemenea, activitatii instructiv-educative
la nivel. Aceasta presupune ca in activitatetea didactica este necesar
de a implementa strategii de comunicare prin care elevul este
motivat sa recepteze continutul cu placere, este provocat sa fie atent
la mesaj, este stimulat sa adreseze intrebari, acestea aplicind diverse
tehnici, metode de dezvoltare a ascultarii active la elevi.

In acest context, a fost creata o stategie noua care imbina


metode, tehnici, forme de organizare obiective concrete
pentru dezvoltarea atentiei, motivatiei, memoriei si a
creativitatii. Strategia a fost intitulata PARC de la initialele
opreratiilor gindirii solicitate de la elevi (Priveste. Aude.
Reproduce. Creeaza.) in procesul de receptare a mesajului
invatatorului.

A-I invata pe elevii din clasele primare sa persevereze in


intelegerea celor auzite, apoi sa se pronunte asupra lor, e
un act didactic important, iar ascultarea activa este o
modalitate de optimizare a acestui act.

Ascultare activa este valorificata in cercetarile savantilor autohtoni


si la nivel international, identificind mai multe cauze ale neascultarii:
*Surplusul de informatii.
Deoarece ascultam pe altii in mediu aproximativ cinci ore pe zi, este
aproape imposibil sa poti urmari totul. Astfel, fiecare este nevoit sa
renunte la ceva. Elevii care sunt indemnati continuu sa asculte se simt
alarmati, deoarece sunt nevoiti sa ignore unele informatii.
*Preocuparile personale
Obligatia de a asculta este impusa. Solutia ar fi: sa indemnam
ascultatorul "daca vrea sa asculte si daca poate sa o faca".
*Ritmul gindirii-diferit de cel al rostirii
Psihologii spun ca, in timp ce suntem capabili sa urmarim pina la
600 de cuvinte pe minut, rostite nu pot fi decit 100-150, datorita
acestui decalaj interlocutorului I ramine timp la dispozitiie pentru
evadare.
*Presupunerile
Se intimpla si cu o tema despre care presupunem ca stim destul.
*Absenta unui avantaj direct si imediat-este direct proportionala
eficienta cu interesul. Apropierea unui egzamen, bunauara, sporeste
nu numai prezenta, ci si ascultarea interesata si activa.
*Lipsa deprinderii de a asculta exprimata prin incapacitatea de a
asculta .

Forme ale falsei ascultari:


*Simularea-imitarea ascultarii veritabile, lasindu-se impresia ca toti
sunt chiar foarte atenti .
*Statutul de vedeta- care nu-i ingaduie sa renunte la ideile sale. Tot
ce se spune, orce reactie de dezaprobare, nu are importanta.
*Ascultarea selectiva-exprima reactii numai la judecatile care
prezinta interes "Cu o ureche" nimeaza ascultarea pina ce aude ceva
interesant, cealalta fiind gata sa se blocheze.
*Ascultarea de protectii-cind interlocutorul nu vrea sa stie nimic
despre acest subiect sau nu mai vrea sa afle nimic in plus.
*Ascultarea defensiva- ascultatorul intra insa in actiune indata ce a
fost atacata imaginea personala raspunzind cu agresiune verbala.
*Ascultarea capcana-menita sa descopere, cu siritenie, cuvintul care
favorizeaza atacul. Oasemenea ascultare confirma posibilitatea
descrisa de proverbul ca "pasarile se prind cu latul, oamenii cu
vorbele lor"

Strategii de dezvoltare a ascultarii active


*"Tehnica clarificarea"- dupa ascultarea unui text elevii adreseaza
intrebari de clarificare, incepind cu cuvintele: "Sa inteleg...
".Intrebarile sunt diverse: de clarificare a sensului unui cuvint, de
clarificare a unei situatii din text, despre eroii textului s.a.
*Jocul "Ghidul"-elevilor li se demonstreaza un fragment dintr-un
film instructiv.Dupa ce elevii privesc a doua oara fragmentrul,
reproduc cele vazute reluind inca o data fragmentul privit fara sunet,
ei fiind in rolul ghidului din film.
*Tehnica "Comunicarea nonstop"-in baza unui text sau a unui
subiect un elev pune un enunt, urmatorul cu ultimul cuvint al
enuntului colegului alcatuieste alta propozitie s.a.m.d. pina cind
subiectul se epuizeaza si jocul se intrerupe.
*Metoda "Interviul"-un elev in rol de jurnalist (cu un microfon
improvizat) adreseaza intrebari colegilor in baza textului nou. s.a.

Complexul muzeal-arheologic Orheiul Vechi este amplasat n valea Rutului, un afluent de


dreapta al Nistrului, pe teritoriul comunei Trebujeni din raionul Orhei al Republicii Moldova.
Este unul din principalele obiective turistice din Republica Moldova, candidnd pentru
includerea n Patrimoniul Mondial UNESCO. Aici poate fi urmrit ntreaga istorie ce s-a
produs n spaiul Pruto-Nistrean. Aici s-au pstrat rmiele unei aezri geto-dacice din
perioada secolelor VI-V .e.n. ns au fost descoperite vestigii arheologice cu mult mai vechi,
din epoca paleoliticului, adic acum 20-25 mii de ani.

Ca a V-a minune s-o aflai,


V rog, o problem sa rezolvai!

La o tipografie s-au tiprit n prima zi 800 de ziare


"Florile Dalbe" , n a doua zi de 100 de ori mai multe
dect n prima zi i de 10 ori mai multe dect n a
treia zi. Cte ziare s-au tiprit n a treia zi?

V Minune: Miletii Mici

Miletii Mici este o localitate situat la 20km la sud de Chiinu, n Raionul


Ialoveni, Republica Moldova. Localitatea a devenit faimoas pentru
colecia sa de vinuri (Colecia de Aur). Aceasta a intrat n Cartea
Recordurilor ca cea mai mare colecie de vinuri din Europa, cu peste 1,5
milioane de sticle de colecie. n total numrul de sticle prezente n
pivniele de la Miletii Mici depete 2 milioane.

Ca a VI-a minune s-o aflai,


Va rog, pe variante s lucrai!

V.1. Modificai ntrebarea problemei, astfel nct


ultima operaie s fie adunarea.

V.2. Modificai enunul problemei, astfel nct


problema s se rezolve prin dou operaii de
nmulire .

V.3. Modificai una din datele problemei, astfel nct


rspunsul s fie un numr de 10 ori mai mic.

VI Minune: Mnstirea
Cpriana dateaz din 1429 un hrisov prin care Cpriana primete
Cpriana
statutul de mnstire domneasc din partea domnului Alexandru cel
Bun.Mnstirea, care a fost construit la nceput din lemn i a suferit de
pe urma nvlirii repetate ale ttarilor sau turcilor. tefan cel Mare este
ctitorul bisericii din piatr cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1491
1496).

Ca a VII-a minune s-o descoperii,


Nite probleme distractive rezolvai!

VII Minune: Suta de movile

Amplasare -raionul Rcani, ntre satele Branite i Cobani


(raionul Glodeni), ocolul silvic Rcani, Avrameni-Nagornoe,
parcelele 32, 65; Petrueni, parcelele 26-31. O mulime de movile
cu nlimea de 15-30 m pe terase n apropierea Prutului.
Versantul abrupt este mpduirit.

O Sut de Movile are o lungime de 8 km i o lime de 2,3-1,7


km, iar originalitatea lui este imprimat de mulimea
microformelor de relief peste 3500 de movile, cu precdere
alungite, pronunate, cu pante abrupte i nlimi de la 1-3 m pn
la 30 m (Movila iganului).

Cum socotii, care este cea mai


mare minune din lume?

Omul cea mai mare minune din lume care-i nzestrat cu raiune pentru
a crea ceva sublim n lumea trectoare, cel care are o scnteie
dumnezeiasc pentru a lsa pe pmnt urme frumoase.

Marele Om este acela care


nu-i pierde inima de copil.
(Mencius)

S-ar putea să vă placă și